TEATRELE DE OPERAŢII6.Călăuzeşte-ne pe noi pe calea cea dreaptă;7.Calea celor care se bucură de mila Ta!Nu calea celor asupra cărora se varsă mânia Ta şinici calea celor rătăciţi!Coranul nu este organizat pe anumite teme. O suratipică poate adresa teme variate ca: creaţia lumii, profeţii,societatea islamică, legea islamică, responsabilitateaomului în faţa lui Allah. Învăţaţii musulmaniconsideră că universalitatea şi profunzimea Coranuluiexplică forma narativă non-liniară.Musulmanii recunosc originea divină a Bibliei, însăconsideră că aceasta a fost schimbată în timp de oameni,şi de aceea folosesc doar Coranul, care a fostpăstrat în forma practic neschimbată de la Mahomedpână astăzi. Coranul a fost revelat în peste 20 de ani,fiecare capitol fiind dictat de Mahomed (Coranul estecuvântul lui Allah iar Mahomed doar un intermediar) şiscris imediat de scribi 29 .În 20 de ani de la moartea profetului, aceste scrieri aufost adunate în cartea pe care o cunoaştem astăzi, decătre apropiaţii profetului. Prioritatea lor a fost păstrareatextelor în forma exactă, fără a le edita sau recombinaîn vreun fel - de aici forma narativă dezorganizatăa Coranului. Păstrarea, studierea şi copierea Coranuluia fost prima prioritate a învăţaţilor musulmani încăde la moartea profetului.Deoarece Coranul este o continuare a cărţilor evreieştişi creştine anteriore, dar şi o corectare a greşelilorintroduse de oameni în aceste cărţi, multe din poveştilebiblice sunt repetate în Coran, inclusiv unele despreIsus, de obicei cu subtile modificări. Sau, în unele cazuri(când este vorba de Isus) modificări importante -Coranul respinge categoric ideea că Allah si-ar puteaîmpărţi divinitatea cu fii sau fiice. De asemenea, înCoran se spune ca Allah îşi protejează profeţii, inclusivîn faţa suferinţei fizice şi că Isus a fost ridicat la cer înaintesă fie pus pe cruce 30 .Această repetare a poveştilor biblice a fost adusă caargument pentru originea divină a Coranului, logicafiind că dacă Mahomed nu ştia să scrie sau să citească,cum ar fi putut el să cunoască atât de bine iudaismulşi creştinismul, care nu erau religiile dominanteîn ţinutul său natal.Coranul este considerat a fi ultima carte sfânta, făcutpentru stadiile cele mai avansate ale societăţii şi valabilăpână la sfârşitul lumii.În pofida păstrării textului în mod exact, timp de câtevasecole scrierea s-a făcut doar cu consoane (conformstandardelor vremii). Adăugarea a diferite vocalela aceste consoane produce, ocazional, diferite cuvinteşi de aici diferite interpretări ale Coranului.Coranul este principala sursă care stabileşte legea,morala şi teologia islamică. În anumite cazuri însă, Coranulnu dă destule detalii - spre exemplu în cazul rugăciunii.De aceea, el este completat de exemplul datde Mahomed - ce se ştie că a zis sau a făcut el (Hadith).Hadith însă, spre deosebire de Coran, nu a fostscris şi a circulat sub forma orală timp de două secole 31 .În secolul 9, autorităţile islamice au încercat să redeaautenticitatea Hatithului. Acesta a fost studiat intens,unele lucruri au fost respinse ca neautentice, iar alteleadmise.Se consideră ca prin traducere din arabă, Coranul îşipierde din înţeles şi profunzime. Traducerile sunt doaraproximaţii ale textului în arabă, care este cuvântul luiAllah.SUNNA (CUTUMA). A doua sursă a legii islamice,după Coran, este Sunna. Sunna (ar.: ةنس sunna “conduită”,în cazul de faţă, conduita profetului Muhammad) seconstituie din spusele şi faptele profetului Muhammad, aşacum sunt ele cuprinse în hadīth-uri (termen redat prin“tradiţii”) pe care se bazează jurisconsulţii şi teologiipentru a preciza mai bine conţinutul legii islamice, izvorâtădin Coran. Sunna cuprinde spusele profetuluiMuhammad şi faptele acestuia şi ale unora dintre însoţitoriisăi, pe care le-a aprobat.Sensul general al cuvântului hadīth (ar.: (ثيدح esteacela de povestire, pildă, spusă memorabilă transmisăde-a lungul generaţiilor. Culegerile de hadīth-uri se bazeazăpe o moştenire eminamente orală, deoareceprofetul Muhammad interzisese notarea propriilor salecuvinte pentru a nu fi confundate cu textul coranic revelat.Cele mai cunoscute şi apreciate culegeri dehadīth-uri sunt: Sahīh-ul (Autentic) Al-Bukhari (m. 870),Sahīh-ul lui Muslim (m. 875), cunoscute împreună subnumele de As-Sahīhāni (Cele două autentice).Hadīth-ul, din punct de vedere al formei, se compunedin două părţi.Lanţul martorilor sau al garanţilor şi textul propriu-zis.Lanţul (ar.: دانسإ isnād, دنس sanad, ةلسلس silsila) esteo înşiruire de martori sau garanţi de o înaltă probitate.Lanţul începe cu menţionarea ultimului garant, contemporancu autorul care povesteşte hadīth-ul, şi urcă,apoi, din generaţie în generaţie până la un însoţitor cunoscutal profetului Muhammad care l-a văzut peacesta, într-o situaţie dată, procedând într-un anumitfel sau decretând un anume lucru. Pentru ca hadīth-ulsă fie considerat autentic (ar. حيحص sahīh), lanţul degaranţi trebuie să fie neîntrerupt. Dacă lanţul nu estecomplet, adică are puncte ce pot fi contestate, atunciفيعض (ar.: hadīth-ul respectiv este considerat slabda’īf), iar dacă lanţul nu are nici o consistenţă, atuncihadīth-ul respectiv este declarat fals (ar.: روزم muzawwar).Textul propriu-zis (ar.: نتم matn) relatează într-unmod extrem de concis o spusă sau o atitudine a profetului.Allah a susţinut profeţii pe care i-a trimis prin miracolelepe care aceştia le-au făcut. În cazul lui Mahomed,Coranul a fost miracolul său şi dovada că este un profetadevărat. Musulmanii cred că Coranul este cuvântullui Allah şi că nici un om nu poate inventa un textatât de perfect.- 24 -
TEATRELE DE OPERAŢIIFUNDAMENTELE CREDINŢEI ISLAMICECredinţa în Dumnezeu şi în unicitatea lui. Musulmaniicred în unicul, atotputernicul şi incomparabilulDumnezeu. Dumnezeu este Creatorul, Stăpânul, Susţinătorula tot ceea ce este în univers şi este înzestratcu 99 de calităţi. Unicitatea lui Dumnezeu este cel maiimportant principiu al religiei islamice. Coranul spune“El este Dumnezeu, cel Unic! Dumnezeu este Stăpânul!El nu zămisleşte şi nu este născut”. A spune că Dumnezeuare fii sau fiice (în religia Arabiei pre-islamice sespunea că Dumnezeu are fiice) este mare păcat şi contravineprincipiului unicităţii lui Dumnezeu.Credinţa în Îngeri. Conform religiei islamice îngeriisunt creaţi de Dumnezeu din lumină. Rolul lor este dea îndeplini poruncile lui Dumnezeu. Spre deosebire deoameni, îngerii sunt fiinţe imortale care nu păcătuiesc,se supun întotdeauna lui Dumnezeu şi nu fac decâtceea ce el hotărăşte. Îngerii sunt foarte prezenţi în viaţanoastră. În anumite situaţii îngerii au luat chip de om şiau vorbit profeţilor. Maria, Avraam, Lut au avut ocaziasa-i vadă.Trimisul lui Dumnezeu, Mahomed l-a văzut pe îngerulGabriel. Dumnezeu a dat fiecărei categorii de îngerio anumita calitate.În pofida acestor lucruri, oamenii sunt din multepuncte de vedere superiori îngerilor.Dumnezeu a încredinţat pământul oamenilor şi nu îngerilor;acestora li s-a spus să se plece în faţa lui Adamşi oamenii au acces la un nivel de cunoaştere la careîngerii nu au 32 .Credinţa în cărţile lui Dumnezeu. Credinciosul musulmancrede în toate cărţile revelatoare care suntmenţionate în Coran. Acestea sunt: Tora, Psalmii luiDavid, Evanghelia, Pergamentele lui Avraam. Totuşi,musulmanul urmează doar Coranul şi nu celelalte cărţi,deoarece Coranul este singura carte care s-a păstratintactă, fără nici o modificare. Trebuie menţionat că Coranulîşi pierde din înţeles prin traducere, deoarecemulte cuvinte arabice au semnificaţii exacte care nu potfi traduse.Credinţa în profeţi. Musulmanii cred în profeţi şi înmesagerii lui Dumnezeu. Dumnezeu a trimis profeţi şimesageri în anumite perioade critice din istoria omenirii.Mahomed este ultimul profet. Primul a fost Adam.Alţi profeţi sunt Noe, Avraam, Ismail, Salih, Enach,Iacob, David, Ioan, Moise, Iov şi Isus. Profeţii au fostaleşi de Allah dintre oamenii care puteau fi model deurmat pentru comunităţile lor. Toţi profeţii se bucură deacelaşi grad de respect din partea musulmanului.Profeţii sunt dovada iubirii lui Dumnezeu faţă de oameni,El nu îşi abandonează creaţia şi încearcă să îiinformeze. Totuşi, odată ce mesajul a fost revelat, esteresponsabilitatea oamenilor să îl accepte, iar ei vor firăsplătiţi (sau pedepsiţi) în funcţie de alegerea lor 33 .Credinţa în Ziua Judecaţii. Musulmanii cred în ziuajudecaţii şi în faptul că în aceasta zi oamenii îşi vorprimi pedeapsa sau răsplata de la Dumnezeu. În religiaislamică Ziua Judecaţii se mai numeşte şi Ziua Socotirii,Ziua cea Adevărată, Ziua Adunării, Ziua Veşniciei,Ziua Ieşirii din Morminte, Ziua Durerii, Ziua Chemării. ÎnCoran este scris în detaliu despre ceea ce se va întâmplaîn această zi. Paradisul este de asemenea descris,în termeni metaforici. Este posibil cane-musulmanii sa ajungă în paradis, cu condiţia să fifost oameni buni şi să creadă în acelaşi Dumnezeu (safie Creştini sau Evrei).Credinţa în destin. Credinţa în destin înseamnă a ficonştient de faptul că viaţa şi tot ceea ce există este înmâinile lui Dumnezeu. Oamenii nu pot avea ceea ceDumnezeu hotărăşte să nu aibă. Numai Dumnezeu cunoaştedestinul oamenilor. Un musulman crede în destinşi în predestinare indiferent dacă destinul e bun saurău. Credinţa în destin nu este în contradicţie cu voinţaomului 34 . Omul este capabil să aleagă între bine şi rău.Responsabilitatea aparţine omului iar faptele suntcreate de Dumnezeu. Nimeni nu poate aduce ca argumentpentru păcatele sale destinul.- 25 -ISLAMUL ŞI FEMEILE. Bărbatul şi femeia sunt egaliîn islam, dar ei au fost creaţi diferiţi şi au roluri diferite.Islamul consideră că soţul şi soţia se completează reciproc.Nici unul nu-l domină pe celalalt. Fiecare aredrepturile şi îndatoririle sale individuale, împreună eiformează o familie liniştită şi fericită care constituiebaza unei societăţi unite şi prospere.Femeia nu este nici pe departe lipsită de drepturi. Eaare dreptul de a-şi alege singură soţul, să aibă şi să
- Page 1 and 2: Magazin al Fundaţiei „Mareşal A
- Page 4 and 5: AGENDA FUNDAŢIEIZiua Veteranilor d
- Page 6 and 7: AGENDA FUNDAŢIEICopiii au primit c
- Page 8 and 9: AGENDA FUNDAŢIEIEdiţia a doua a c
- Page 11 and 12: AGENDA FUNDAŢIEICâştigătorii co
- Page 13 and 14: EVENIMENT95 de ani de istorieDe la
- Page 15 and 16: EVENIMENTGeneralul Averescu în mij
- Page 17 and 18: TEATRELE DE OPERAŢIIIslamul, o lum
- Page 19 and 20: TEATRELE DE OPERAŢIIEtica musulman
- Page 21 and 22: TEATRELE DE OPERAŢIItine cât şi
- Page 23 and 24: TEATRELE DE OPERAŢIIal Islamului,
- Page 25: TEATRELE DE OPERAŢIIpunctelor şi
- Page 29 and 30: TEATRELE DE OPERAŢIIstele.” Un o
- Page 31 and 32: TEATRELE DE OPERAŢIImai grave, num
- Page 33 and 34: ISTORIE, CULTURĂMomente de glorie
- Page 35 and 36: ISTORIE, CULTURĂla orice jertfă;
- Page 37 and 38: ISTORIE, CULTURĂPiesă de artileri
- Page 39 and 40: ISTORIE, CULTURĂîntărirea poziţ
- Page 41 and 42: ISTORIE, CULTURĂ1821 în zona Buz
- Page 43 and 44: ISTORIE, CULTURĂ„să urmeze drum
- Page 45 and 46: ISTORIE, CULTURĂvremii; „depune
- Page 47 and 48: ISTORIE, CULTURĂtor document emoţ
- Page 50 and 51: ISTORIE, CULTURĂlumea crede că lu
- Page 52 and 53: ISTORIE, CULTURĂM.M.L.L. însoţit
- Page 54 and 55: ISTORIE, CULTURĂCezar Boliac, abol
- Page 56 and 57: ISTORIE, CULTURĂpotece bătute ne-
- Page 58 and 59: ISTORIE, CULTURĂDealtfel, către m
- Page 60 and 61: ISTORIE, CULTURĂGeneralul Aristide
- Page 62 and 63: ISTORIE, CULTURĂMăsuri de organiz
- Page 64 and 65: ISTORIE, CULTURĂcea mai mare parte
- Page 66 and 67: ISTORIE, CULTURĂbru 75 mm model en
- Page 68 and 69: ISTORIE, CULTURĂ21Ibidem, f.43.22I
- Page 70 and 71: ISTORIE, CULTURĂfără să ne fac
- Page 72 and 73: ISTORIE, CULTURĂform cu procentul
- Page 74 and 75: ISTORIE, CULTURĂRAFTUL CU CĂRŢIM
- Page 76 and 77:
ISTORIE, CULTURĂRefuzul oricărei
- Page 78 and 79:
TEORIE MILITARĂ- 76 -şi noile cap
- Page 80 and 81:
TEORIE MILITARĂparteneriat cu stat
- Page 82 and 83:
TEORIE MILITARĂunor crize locale
- Page 84 and 85:
TEORIE MILITARĂtelor presupune mă
- Page 86 and 87:
TEORIE MILITARĂAngajamentului Capa
- Page 88 and 89:
TEORIE MILITARĂmai mult pentru ace
- Page 90 and 91:
TEORIE MILITARĂservicii de agendă
- Page 92 and 93:
AREAL BUZOIANSubcarpaţii Buzăului
- Page 94 and 95:
MOZAIC BUZOIAN60 de ani de la înfi
- Page 96 and 97:
MOZAIC BUZOIAN„Cultul Eroilor”C
- Page 98 and 99:
MOZAIC BUZOIANÎn luna februarie, l
- Page 100 and 101:
MOZAIC BUZOIANZilele BuzăuluiÎn a
- Page 102:
CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂU- 100 -