TEATRELE DE OPERAŢIIRepartiţia sunniţilor şi şiiţilor în ţările musulmanedesăvârşiţi, kharigiţii îi exclud din islam pe toţi aceiacare se fac vinovaţi de păcate grave. Descendenţi ailor trăiesc astăzi în oazele din Mzab (Algeria), pe insulatunisiană Djerba, ca şi în Oman, sub numele deibadiţi, unde reprezintă jumătate din populaţie.SECTE SUNNITEDiviziunile sectare. Islamul sunnit a cunoscut diviziunisectare mai puţin proeminente decât Islamul şiit.Secta Ibadi, care exista mai mult în Oman, Africa deEst şi părţi din Algeria, Libia şi Tunisia, a fost deseoridesconsiderată ca sectă sunnită. Pe când, în general,dogma religioasă şi politică conţine doctrine de bazăsunnite, ibadiţii nu sunt nici sunniţi nici şiiţi. Ei cred cutărie în existenţa unei societaţi musulmane drept-credincioaseşi corecte, al cărui conducător să fie alespentru cunoştinţele sale şi pietate, fără a lua în considerarerasa cu linia de descendenţă, selectat de cătreliderii comunităţii.Mişcarea puritană numită Wahhabism a devenit binecunoscutăîn ultimii ani şi este aproape cea maiproaspătă mişcare din lumea islamică. Fondată în Arabiade către învăţatul Muhammad ibn Abd al-Wahhab(1703-1791), mişcarea este considerată o continuarea şcolii Hanbali. Spre deosebire de alte şcoli, care deobicei se bazează pe interpretări ale textelor religioase,urmaşii Hanbali tind să aplice Coranul şi Hadisurile insens literal. În acelaşi mod, Abd al-Wahhab a încurajatreîntoarcerea la practica pură, ortodoxă, a Islamului,aşa cum este prezentată în Coran şi în viaţa ProfetuluiMuhammad. În secolul XVIII, Muhammad ibn Saud,fondatorul dinastiei moderne Saudi, a format o alianţăcu Abd al-Wahhab şi a început procesul unificării triburilordispersate din Peninsula Arabă. De la acest punct,a existat o relaţie strânsă între familia conducătoaresaudită şi stabilimentul religios wahhabit. Cele mai conservativeinterpretari ale Islamului Wahhabit privesc şiiţiişi alte secte non-wahhabite ca eretici.Religia populară şi sufismul 14 . Sufismul a fost câteodatăînţeles greşit ca fiind o sectă islamică, însăpracticile Sufismului transced, în multe feluri, diviziunilesectare ale Sunni şi Şia. Sufismul poate fi descrisca un mod de practică al Islamului. Este un termen folositpentru a desemna numeroase ordine mistice, careîn general învaţă că prin practici mistice, un musulmanpoate căuta o înţelegere a experienţei divine şi personalecu Dumnezeu. Datorită învăţăturilor sale adaptive,sufismul a servit de asemenea ca un vehicol pentru camusulmanii să accepte ambele trăsături de bază aleIslamului sunnit şi şiit. De exemplu, mulţi sufiţi îl venereazăpe Ali cum o fac şi şiiţii, fără a respinge primii treicalifi sunniţi. Istoric vorbind, cele mai multe grupuri Sufiau fost flexibile în a adapta obiceiurile locale non-musulmaneoriunde s-a răspândit Islamul, dar această flexibilitatea condus la persecuţia sufiţilor de către uniimusulmani „ortodocşi”care considerau practicile sufisteeretice.Deşi doctrinele Islamului Sunni contrazic ideea că fiinţeleumane posedă anumite puteri, Sufismul a răspânditpracticile religiei populare prin încurajareavenerării indivizilor pioşi, a mormintelor sfinte în multepărţi ale lumii islamice. Sufismul a fost deseori reprezentatca o formă strict pacifistă şi apolitică a Islamului, iarrecent a fost numită, o formă moderată a wahhabismuluipuritan. Unele grupuri Sufi, totuşi, nu sunt strictpacifiste, iar în epoca modernă, unele grupuri sufistedin Asia Centrală şi Balcani au participat la lupte militaredefensive.Imamul de la Mecca critica valul de proteste dinlumea araba. Imamul de la Mecca, principalul loc sfânt- 20 -
TEATRELE DE OPERAŢIIal Islamului, a criticat vehement valul de proteste carezguduie lumea araba, calificandu-l drept “haos religiossi moral”. “Au izbucnit furtuni in tarile arabe” unde protestatariicer “separarea religiei de stat, multipartidismsi libertati neconforme cu sharia, ceea ce duce la haosreligios si moral”, a declarat seicul Saleh Ben MohamedAl-Taleb. Imamul, care a facut aceste declaratii in timpulpredicii tinute cu prilejul rugaciunii musulmane de vineri,le-a recomandat liderilor arabi “fermitate” fata deastfel de revendicari, scrie AFPCredinţă de bază. Deşi există diferenţe considerabileîntre Sunni şi Şia, cele două secte islamice au tradiţiicomune, credinţe şi doctrine. Toţi musulmanii credcă Profetul Mohammed a fost trimisul lui Allah, cred înrevelaţiile trimise Profetului (Coran şi hadisuri). Conceptelede pietate, străduinţa pentru îmbunătăţire, justiţiasocială sunt fundamentale pentru practica şicredinţa islamică. În plus, toţi musulmanii trebuie să trăiascăîn acord cu cei cinci stâlpi ai Islamului: mărturisireade credinţă (shahada), rugăciunea zilnică (salat),dania/pomana (zakat), postul în Ramadan (sawm) ţipelerinajul la Mecca dacă e posibil (hajj).CEI 5 STÂLPI DE BAZĂ ÎN RELIGIA ISLAMICAObligaţiile musulmanului se constituie, în primul rând,din “Cei Cinci Stâlpi” (ar.: al-arkan al-khamsa). Pentruducerea la îndeplinire a acestor obligaţii, musulmanultrebuie să fie major şi cu mintea întreagă. De asemenea,înainte de a începe îndeplinirea uneia dintre obligaţii,el trebuie să-şi exprime (în sinea lui) intenţia (ar.:niyya) a ceea ce vrea să facă, adică să conştientizezepe deplin actul respectiv. Din această cauză, îndeplinireaunei obligaţii este precedată de o serie de pregătiri(cum ar fi spălările rituale, de exemplu) care au exactaceastă menire 15 .SAHADA (ar.: Aš-Šahāda) - Mărturisirea decredinţăMărturisirea de credinţă (ar.: šahāda), prin care o persoanăîşi exprimă apartenenţa la islam, şi care constăîn afirmarea unicităţii lui Dumnezeu, al cărui trimis esteMuhammad 16 :„Lā ilāha illā Allāh wa Muhammad rasūlu-Allāh!”Aceasta înseamnă: „Mărturisesc că nu există altDumnezeu în afară de Allah şi Mahomed este trimisulsău”.Este principala modalitate prin care musulmanii îşiafirmă apartenenţa la religia islamică. Mărturisirea decredinţă este omniprezentă în viaţa musulmanului.SALAH (ar.: Aš - Salāt) – RugăciuneaRugăciunea (ar.: salāt),ce constă într-un ansamblude gesturi - prosternări, îngenuncheri, înclinări - însoţitede rostirea unor formule rituale, se desfăşoară de cinciori pe zi, în momente bine precizate, anunţate de muezin(fie direct prin vocea sa , fie printr-o înregistrare):rugăciunea din zori (subh), de la prânz (zuhr); de dupăamiază(‘isr), de dinainte de apusul soarelui (maġrib),de după lăsarea serii (išā). Vinerea, la prânz, are loc- 21 -rugăciunea comunitară la moschee, rugăciune însoţităde predica (khutba) imamului.Rugăciunea se efectuează în direcţia Al-Kaaba(Casa sfântă) aflată în Mecca. Înainte de a se ruga,musulmanul trebuie sa fie curat pe haine şi corp, iarlocul unde intenţionează să facă rugăciunea trebuie safie curat. Religia islamică interzice rugăciunea la Mahomed,alţi profeţi sau îngeri. Musulmanul se roagădoar la Dumnezeu. În afara de cele 5 rugăciuni obligatoriimusulmanul poate să facă şi alte rugăciuni opţionale17 .SAWM (ar.: Aš - Sawm) - Postul din luna Ramadan.Postul (ar.: sawm), ce constă în abţinerea de la mâncare,băutură, relaţii sexuale pe timpul zilei (începândcu puţin înainte de răsăritul soarelui până după asfinţitulacestuia)pe tot parcursul lunii Ramadan, a IX-a lunăa calendarului islamic 18 .Luna Ramadan este a noua lună a calendarului Islamicşi comemorează luna în care profetul Mahomed aprimit revelaţia de la Dumnezeu. Timp de 30 de zilemusulmanii adulţi trebuie să postească din zori până laapusul soarelui. Aceasta înseamnă abstinenţă de lamâncare, băutură, fumat şi relaţii conjugale în timpulorelor de post. Călătorii, femeile gravide, femeile carealăptează şi bolnavii pot amâna postitul, urmând să-lţină ulterior. În afara de acest lucru musulmanii trebuiesă-si modifice comportamentul; să nu mintă, să nu-i jigneascăpe ceilalţi. Luna Ramadan este considerată olună a iertării şi a milei. Religia islamică stabileşte postulca un mijloc de purificare, un exerciţiu de auto controlşi o dovadă de credinţă 19 .
- Page 1 and 2: Magazin al Fundaţiei „Mareşal A
- Page 4 and 5: AGENDA FUNDAŢIEIZiua Veteranilor d
- Page 6 and 7: AGENDA FUNDAŢIEICopiii au primit c
- Page 8 and 9: AGENDA FUNDAŢIEIEdiţia a doua a c
- Page 11 and 12: AGENDA FUNDAŢIEICâştigătorii co
- Page 13 and 14: EVENIMENT95 de ani de istorieDe la
- Page 15 and 16: EVENIMENTGeneralul Averescu în mij
- Page 17 and 18: TEATRELE DE OPERAŢIIIslamul, o lum
- Page 19 and 20: TEATRELE DE OPERAŢIIEtica musulman
- Page 21: TEATRELE DE OPERAŢIItine cât şi
- Page 25 and 26: TEATRELE DE OPERAŢIIpunctelor şi
- Page 27 and 28: TEATRELE DE OPERAŢIIFUNDAMENTELE C
- Page 29 and 30: TEATRELE DE OPERAŢIIstele.” Un o
- Page 31 and 32: TEATRELE DE OPERAŢIImai grave, num
- Page 33 and 34: ISTORIE, CULTURĂMomente de glorie
- Page 35 and 36: ISTORIE, CULTURĂla orice jertfă;
- Page 37 and 38: ISTORIE, CULTURĂPiesă de artileri
- Page 39 and 40: ISTORIE, CULTURĂîntărirea poziţ
- Page 41 and 42: ISTORIE, CULTURĂ1821 în zona Buz
- Page 43 and 44: ISTORIE, CULTURĂ„să urmeze drum
- Page 45 and 46: ISTORIE, CULTURĂvremii; „depune
- Page 47 and 48: ISTORIE, CULTURĂtor document emoţ
- Page 50 and 51: ISTORIE, CULTURĂlumea crede că lu
- Page 52 and 53: ISTORIE, CULTURĂM.M.L.L. însoţit
- Page 54 and 55: ISTORIE, CULTURĂCezar Boliac, abol
- Page 56 and 57: ISTORIE, CULTURĂpotece bătute ne-
- Page 58 and 59: ISTORIE, CULTURĂDealtfel, către m
- Page 60 and 61: ISTORIE, CULTURĂGeneralul Aristide
- Page 62 and 63: ISTORIE, CULTURĂMăsuri de organiz
- Page 64 and 65: ISTORIE, CULTURĂcea mai mare parte
- Page 66 and 67: ISTORIE, CULTURĂbru 75 mm model en
- Page 68 and 69: ISTORIE, CULTURĂ21Ibidem, f.43.22I
- Page 70 and 71: ISTORIE, CULTURĂfără să ne fac
- Page 72 and 73:
ISTORIE, CULTURĂform cu procentul
- Page 74 and 75:
ISTORIE, CULTURĂRAFTUL CU CĂRŢIM
- Page 76 and 77:
ISTORIE, CULTURĂRefuzul oricărei
- Page 78 and 79:
TEORIE MILITARĂ- 76 -şi noile cap
- Page 80 and 81:
TEORIE MILITARĂparteneriat cu stat
- Page 82 and 83:
TEORIE MILITARĂunor crize locale
- Page 84 and 85:
TEORIE MILITARĂtelor presupune mă
- Page 86 and 87:
TEORIE MILITARĂAngajamentului Capa
- Page 88 and 89:
TEORIE MILITARĂmai mult pentru ace
- Page 90 and 91:
TEORIE MILITARĂservicii de agendă
- Page 92 and 93:
AREAL BUZOIANSubcarpaţii Buzăului
- Page 94 and 95:
MOZAIC BUZOIAN60 de ani de la înfi
- Page 96 and 97:
MOZAIC BUZOIAN„Cultul Eroilor”C
- Page 98 and 99:
MOZAIC BUZOIANÎn luna februarie, l
- Page 100 and 101:
MOZAIC BUZOIANZilele BuzăuluiÎn a
- Page 102:
CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂU- 100 -