EVENIMENTChiar dacă au fost resubordonate, în perioada celuide al Doilea Război Mondial, altor structuri militare,marile unităţi din compunerea fostei Armate a 2-a, audesfăşurat acţiuni militare, atât în campania din est câtşi în cea din vest, constituind – prin faptul că se vorregăsi, după 1960, din nou în subordinea acesteia -,puntea de legătură între perioada interbelică şi postbelicăa acestui comandament şi marcând continuitatealui în timp.Procesul postbelic de reorganizare a armateiromâne a impus elaborarea de către Adunarea deputaţilor,în anul 1947, a „Legii nr. 205 pentru organizareaşi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale” şi a„Legii 206 pentru organizarea armatei”.În baza acestor acte normative, în iunie acelaşi an,se crează ca structuri organizatorice, 4 regiuni militare,Regiunea 2 Militară, cu comandamentul în Capitală,fiind continuatoarea tradiţiilor Armatei a 2-a.Cu începere de la 1 mai 1960, în baza ordinuluiMarelui Stat Major nr. C.L. 0066 din 27.02.1960 şi aOrdinului comandamentului Regiunii 2 Militare nr. R.A.0903 din 28.04.1960, se desfiinţează Regiunea 2Militară şi ia fiinţă, în garnizoana Bucureşti, ComandamentulArmatei a 2-a, avându-i drept comandant şişef de stat major pe generalii-maiori Stan Marcu şi, respectiv,Ioan Jelev, de fapt, comanda structurii ce tocmaise desfiinţase. Începe etapa a treia a existenţeiArmatei a 2-a, etapă ce s-a derulat până la01.08.2000.În anul 1980, pe baza aprobării Consiliului Apărării,menţionată în protocolul nr. C.A. 004 al şedinţei din 06februarie şi a Ordinului General al ministrului apărăriinaţionale nr. 0008 din 02 aprilie 1980, începând cu 05aprilie, ia fiinţă Comandamentul Armatei a 2-a, dislocatîn garnizoana Buzău, subordonat ministruluiapărării naţionale, având ca zonă de responsabilitateMoldova şi Dobrogea ( zonele de operaţii de est şisud-est) şi, ca structuri subordonate, trei mari unităţimecanizate, una de rachete, un centru de instrucţie,precum şi unităţi de artilerie, transmisiuni, geniu, artilerieantiaeriană.Redislocarea Comandamentului Armatei a 2-a îngarnizoana Buzău, în primăvara anului 1980,marchează o nouă etapă, a treia, a istoriei acestei armate.În ziua de 16 aprilie, ministrul apărării naţionale, înbaza Decretului Prezidenţial nr. 80 din 17 aprilie acelaşian, instalează în funcţia de comandant al Armateia 2-a pe generalul maior Ion Dândăreanu, iar, prin ordinulM.C. 213 din 21 aprilie, în funcţia de şef al statuluimajor, pe generalul-maior Grigore Drăghici.Cu toate greutăţile inerente oricărui început, într-untimp relativ scurt, datorită responsabilităţii şi activităţiienergice a comenzii structurii ce se crea, a şefilor desecţii, compartimente şi birouri, ComandamentulArmatei a 2-a a devenit un organism bine închegat, cu- 14 -personalitate, care s-a bucurat de respectul comandanţilorşi statelor majore subordonate şi de încredereaconducerii Ministerului Apărării Naţionale.În perioada 1980-1989, a organizat şi condus 31 deaplicaţii cu marile unităţi subordonate, abordând problematici,forme de luptă şi situaţii tactice diverse, întoate zonele de operaţii, în special în cele de est şisud-est, în condiţii diferite de relief, anotimp şi stare a vremii.Potrivit convenţiei realizate la nivelul ministerelorapărării din forţele statelor membre ala Tratatului dela Varşovia, Armata a 2-a a participat cu grupe operativela mai multe aplicaţii de comandament şi statmajor de front , pe hartă, în garnizoanele Mangalia,Constanţa şi Neptun, precum şi pe teritoriul RepubliciiBulgaria - „Scut – 82”, „Balcan – 86”, „Balcan – 88” -,fiind, de fiecare dată, remarcată pentru coeziune,modul de lucru şi justeţea hotărârilor adoptate.Evenimentele da la sfârşitul anului 1989 au găsitArmata a 2-a şi comandamentul acesteia cu majoritateaefectivelor în garnizoanele de dislocare. O analizăşi situaţii statistice, ulterior întocmite, atestă căparticiparea Armatei a 2-a, la evenimentele din perioada22-31.12.1989, a inclus 3858 militari, 20 de tancuri,147 T.A.B., efective şi tehnică de luptă folosite cupreponderenţă în garnizoanele Bucureşti, Buzău șiBrăila.Perioada 1990-2000 debutează cu schimbări în conducereaArmatei a 2-a, comandanţii acesteia fiind numiţigeneralii locotenenţi Paul Cheler (01-07.02.1990)şi Dumitru Pletos (07-26.02.1990), iar, între 26 februarie1990 şi 28 martie 1994, generalul-locotenentŞtefan Guşă, personalitate militară deosebită, care adedicat armatei tot ce a avut mai bun, întreaga sa capacitate,experienţă militară, crezând până în ultimaclipă a vieţii în menirea de apărător al ţării.La 19 iulie 1994, comandant al Armatei a 2-a estenumit generalul-locotenent Nicolae Păştinică, iar, din18 octombrie 1995 şi până la 12.09.1997, generalulde brigadă Eugen Bădălan.În perioada 12.09.1997-21.01.1999, comandant alArmatei a 2-a este generalul de brigadă dr. MirceaMureşan, şi, între 05.02.1999-31.07.2002, generalulde brigadă Mihai Palaghia.Aplicaţiile tactice organizate şi conduse de ComandamentulArmatei a 2-a , sau cele conduse deeşaloanele superioare, la care aceasta a participat,precum şi convocările de pregătire de comandamentşi stat major, au fost concepute şi s-au desfăşurat pebaza principiilor luptei moderne, concluziilor şi învăţămintelorreieşite din conflictele militare, inclusivcele desprinse din evenimentele din decembrie 1989.Mai importante au fost aplicaţiile „Putna ‘90”, „Neptun‘91”, „Bicaz ‘92”, „Siret ‘93”, „Ciuc ‘93”, „Dacia ‘93”,„Siriu ‘94”, „Siret ‘94”, „Danubius ‘95”, „Criza ‘99”,„Forţa 2000”.(va urma)
TEATRELE DE OPERAŢIIIslamul, o lume în schimbare- Religia --------------------------------------- Colonel dr. Vasile Cerbu, Divizia 2 Infanterie „Getica”În general, în lume, există o percepţie confuză şi preponderent negativă în legătură cu spaţiul musulman:o lume conservatoare, puternic ataşată unor valori tradiţionale, puţin deschisă dezvoltării contemporane,traversată de tot felul de orientări fundamentaliste, de mişcări violente etc. Nu contest faptul cărealitatea din ţările musulmane conţine şi asemenea trăsături. În orice caz, percepţia obişnuită despreaceastă lume este schematică, sărăcăcioasă şi în ultimă instanţă, deformată. Îmi propun, în ceea ceurmează, să ofer un tablou mai bogat, mai nuanţat şi, dacă se poate, mai aplicat al acestei lumi. Pentrucă este vorba despre un spaţiu care include 46 de ţări şi aproape o cincime din populaţia globului.Fiind o lume mai puţin cunoscută, ar trebui să lămurim mai întâi conţinutul unor termeni şi teme carevor apărea frecvent în rândurile de faţă: Islamul, Coranul, Jihadul, raportul dintre lumea arabă şi ceamusulmană etc. Consider că aceste lucruri ar putea fi lămurite mai bine dacă voi face o scurtă istorie aapariţiei Islamului şi a civilizaţiei islamice; în felul acesta, vom putea asocia noţiunile şi categoriile respectivechiar cu momentul naşterii lor, plasându-le, deci, în contextul cel mai potrivit de înţelegere a sensuluişi semnificaţiei acestora.De-a lungul veacurilor, începând cu primele atestăriscrise ale istoriei şi până în secolul al VIIlea,acea imensă peninsulă-situată între MareaRoşie, Eufrat, Golful Persic şi Oceanul Indian, cunoscutăsub denumirea de Arabia - a rămas neschimbatăşi aproape neafectată de evenimentele care au zguduitrestul Asiei şi au cutremurat din temelii Europa şi nordulAfricii 1 .Arabii consideră că începuturile tradiţiei ţării lor sepierd în negura timpurilor, în istoria orientală făcânduseuneori referiri la vechii arabi primitivi sau la triburilepierdute. În secolul al VII-lea acest popor aproape necunoscutde nomazii din peninsula Arabiei îşi fac intrareape scena istoriei universale într-un modspectaculos: în mai puţin de zece ani, impulsionaţi denoua lor religie, arabii cuceresc Iranul, Mesopotamia,Irakul, Siria, Africa Septentrională şi Peninsula Iberică.Mai surprinzător, însă, a fost faptul că aceşti cuceritoris-au dovedit dotaţi şi cu remarcabile calităţi politice,administrative şi culturale.Cadrul geografic în care au apărut arabii şi în careşi-au afirmat mai întâi creativitatea culturală şi civilizatoricăeste arida Peninsulă Arabică. Arabii din regiunilecentrale şi septentrionale ale peninsulei sunt în generalinomazi, vorbind limba arabă prin excelenţă; arabiidin sud, populaţie în marea majoritate sedentară, vorbeauo limbă oarecum asemănătoare cu dialecteleetiopene. Peninsula Arabică, datorită climei sale caldeşi secetoase, este acoperită, pe cea mai mare suprafaţă,de întinse deşerturi nisipoase, unde, pe alocuricreşte o vegetaţie săracă. Condiţii mai bune se găsescnumai în regiunile Yemen şi Hedjaz, de pe coastele desud-vest şi vest ale peninsulei 2 .În Yemen, unde ploiele sunt mai frecvente, se practicao agricultură, grădinărie şi pomicultură relativ dezvoltate,cultivându-se cereale, orez, pomi fructiferi,îndeosebi curmali şi plante aromatice şi se creşteauanimale. De aceea încă din Antichitate, Yemenul eranumit Arabia Fericită. În Hedjaz, deşi condiţiile naturalesunt mai puţin prielnice decât în Yemen, au înflorit douăimportante aşezări, Mecca şi Yathreb (numită ulteriorMedina), centre comerciale apărute pe drumurile denegoţ, care legau Yemenul de Arabia de nord, de Egipt,de Siria şi de Irak.În Arabia centrală, septentrională şi în deşertul Sirieidominau nomazii, beduinii - marele rezervor demografical Arabiei, care se infiltrau în ţările din jurdevenind semi-nomazi. Cum s-a văzut, cea mai mare- 15 -
- Page 1 and 2: Magazin al Fundaţiei „Mareşal A
- Page 4 and 5: AGENDA FUNDAŢIEIZiua Veteranilor d
- Page 6 and 7: AGENDA FUNDAŢIEICopiii au primit c
- Page 8 and 9: AGENDA FUNDAŢIEIEdiţia a doua a c
- Page 11 and 12: AGENDA FUNDAŢIEICâştigătorii co
- Page 13 and 14: EVENIMENT95 de ani de istorieDe la
- Page 15: EVENIMENTGeneralul Averescu în mij
- Page 19 and 20: TEATRELE DE OPERAŢIIEtica musulman
- Page 21 and 22: TEATRELE DE OPERAŢIItine cât şi
- Page 23 and 24: TEATRELE DE OPERAŢIIal Islamului,
- Page 25 and 26: TEATRELE DE OPERAŢIIpunctelor şi
- Page 27 and 28: TEATRELE DE OPERAŢIIFUNDAMENTELE C
- Page 29 and 30: TEATRELE DE OPERAŢIIstele.” Un o
- Page 31 and 32: TEATRELE DE OPERAŢIImai grave, num
- Page 33 and 34: ISTORIE, CULTURĂMomente de glorie
- Page 35 and 36: ISTORIE, CULTURĂla orice jertfă;
- Page 37 and 38: ISTORIE, CULTURĂPiesă de artileri
- Page 39 and 40: ISTORIE, CULTURĂîntărirea poziţ
- Page 41 and 42: ISTORIE, CULTURĂ1821 în zona Buz
- Page 43 and 44: ISTORIE, CULTURĂ„să urmeze drum
- Page 45 and 46: ISTORIE, CULTURĂvremii; „depune
- Page 47 and 48: ISTORIE, CULTURĂtor document emoţ
- Page 50 and 51: ISTORIE, CULTURĂlumea crede că lu
- Page 52 and 53: ISTORIE, CULTURĂM.M.L.L. însoţit
- Page 54 and 55: ISTORIE, CULTURĂCezar Boliac, abol
- Page 56 and 57: ISTORIE, CULTURĂpotece bătute ne-
- Page 58 and 59: ISTORIE, CULTURĂDealtfel, către m
- Page 60 and 61: ISTORIE, CULTURĂGeneralul Aristide
- Page 62 and 63: ISTORIE, CULTURĂMăsuri de organiz
- Page 64 and 65: ISTORIE, CULTURĂcea mai mare parte
- Page 66 and 67:
ISTORIE, CULTURĂbru 75 mm model en
- Page 68 and 69:
ISTORIE, CULTURĂ21Ibidem, f.43.22I
- Page 70 and 71:
ISTORIE, CULTURĂfără să ne fac
- Page 72 and 73:
ISTORIE, CULTURĂform cu procentul
- Page 74 and 75:
ISTORIE, CULTURĂRAFTUL CU CĂRŢIM
- Page 76 and 77:
ISTORIE, CULTURĂRefuzul oricărei
- Page 78 and 79:
TEORIE MILITARĂ- 76 -şi noile cap
- Page 80 and 81:
TEORIE MILITARĂparteneriat cu stat
- Page 82 and 83:
TEORIE MILITARĂunor crize locale
- Page 84 and 85:
TEORIE MILITARĂtelor presupune mă
- Page 86 and 87:
TEORIE MILITARĂAngajamentului Capa
- Page 88 and 89:
TEORIE MILITARĂmai mult pentru ace
- Page 90 and 91:
TEORIE MILITARĂservicii de agendă
- Page 92 and 93:
AREAL BUZOIANSubcarpaţii Buzăului
- Page 94 and 95:
MOZAIC BUZOIAN60 de ani de la înfi
- Page 96 and 97:
MOZAIC BUZOIAN„Cultul Eroilor”C
- Page 98 and 99:
MOZAIC BUZOIANÎn luna februarie, l
- Page 100 and 101:
MOZAIC BUZOIANZilele BuzăuluiÎn a
- Page 102:
CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂU- 100 -