AGENDA FUNDAŢIEILa mulţi ani, România!Primind o invitaţie, pe adresa fundației, de a participala o manifestare dedicată Zilei Naţionale de la ogrădiniţă, sincer, mă întrebam ce pot înţelege copiii de3, 4, sau 5 ani dintr-o poveste frumoasă a istoriei noastre,pe care, poate, mulţi dintre cei mai mari decât ei,nu au desluşit-o.După discuţia avută cu directorul grădiniţei cu programprelungit nr. 10, doamna Diana Muşat, caremi-a spus cum s-au gândit să organizeze activitateadouă dintre educatoarele care au iniţiat proiectul,Marilena Irimia şi Elvira Burciu, mi-am dat seama căpreşcolarii vor fi bucuroşi, dar şi curioşi să vadă printreei, un militar.Nu mică mi-a fost mirarea, atunci când am intrat înmica sală de „spectacole”, să văd „o mulţime de copiigălăgioşi”, dar frumos îmbrăcaţi, de sărbătoare, încostume naţionale, o parte dintre ei, fluturând steaguritricolore, confecţionate chiar de ei, ajutaţi, probabil, depărinţi şi educatoare.Programul artistic a început cu intonarea imnuluinaţional „Deşteaptă-te române!”, pe care copiii l-aucântat cuprinşi de o încărcătură emoţională, superioarăadulților, pentru care acest ceremonial a virat,uneori, în rutină.Copii din grupele pregătite de educatoareleNicoleta Râşnoveanu, Diana Bîra şi Georgeta Popaau interpretat cântece patriotice şi au recitat poezii.Cu emoţie, am explicat copiilor, pe înţelesul lor,speram eu, despre ce s-a întâmplat la 1 Decembrie1918, folosindu-mă de un film unde se puteau vedeamilitarii români şi faptele lor de vitejie din PrimulRăzboi Mondial - Războiul de Întregire a Neamului.Mi-a fost destul de greu, dar, la sfârşit, am putut constatacă majoritatea copiilor, chiar şi fetiţe, vroiau săse facă soldaţi.Întâlnirea s-a încheiat cu un program de dansuripopulare, pregătit de educatoarele Florentina Zota,Filofteia Postolache şi Maria Tuţu.Plăcut surprins de cele întâmplate, cred că proiectuldoamnelor educatoare a fost motivat, iar copiilor,chiar la vârste fragede, li se stimulează sentimentelede dragoste şi respect faţă de valorile naționale, fațăde istorie și de cei care, cu jertfe, au determinat-o.Locotenent colonel Romeo Feraru- 10 -
EVENIMENT95 de ani de istorieDe la Armata a 2-a,la Divizia 2 Infanterie---------------------- General maior (r.) prof. univ. dr. Visarion NeagoeÎn urmă cu 95 de ani, România, în dorinţa întregiriihotarelor sale tradiţionale, a intrat în PrimulRăzboi Mondial alături de Antanta. În noaptea de14/15 august 1916, în conformitate cu „Planul de mobilizarepentru anii 1916-1917” şi prevederile „IpotezeiZ”, din Comandamentul suprem român, au fost chematesub drapel, toate forţele militare române, inclusivcele ale Armatei a 2-a, structură organizatorică ce sepreconiza a se înfiinţa la campanie.Aşa cum rezultă din Ordinul 40 al Marelui CartierGeneral, datat „Bucureşti. 15 august 1916”, şi careconstituia actul său de naştere, „cu începere din ziuade 18 (optusprezece August a.c., toate trupele şi serviciileprevăzute prin lucrările Ipotezei Z vor trece subordinele superioare ale comandamentului Armateia 2-a al cărui Cartier General se va găsi instalat, pânăla teminarea mobilizării, în localul Şcoalei de artilerieşi geniu”Ca eşalon operativ de mare importanţă din structuraArmatei României, plasată în centrul dispozitivuluistrategic de pe Carpaţi, Armata a 2-a avea să joaceun rol crucial în campania din 1916, asigurând, de unasingură şi în condiţii deosebit de grele, retragereaforţelor române spre Moldova.Având în compunere, la început, Corpurile 2 şi 3 Armatăşi Brigada 3 Călăraşi, ce întruneau în total 78batalioane infanterie, 12 escadroane de cavalerie şi71 baterii de artilerie, iar la comandă pe generalul dedivizie Alexandru Averescu, numit prin „Înaltul DecretNo. 2784 din 14/ VIII/ 1916”, Armata a 2-a românăintră, cu viteza ce-o impuneau evenimentele aceleivremi, în prima etapă din istoria ce va cuprinde perioadaaugust 1916 - mai 1918.Armata a 2-a a participat, iniţial, la operaţia deacoperire în fâşia sa de front repartizată. IstoriculConstantin Kiriţescu sesiza importanţa zonei de responsabilitateîncredinţată acesteia: „Armata a 2-aromână se găsea în mijlocul dispozitivului românesc,în partea cea mai întinsă a arcului carpatic. Importanţaacestui sector venea din două împrejurări. Aici segăseau, pe o întindere relativ mică cele mai multetrecători: Branul, Predealul Bratocea, Buzăul, spre anu pomeni decât pe cele mai importante. În al doilearând, acest sector domină calea cea mai directă şi maicomodă, care ducea din Capitala ţării în Ardeal. Eaavea, la 25 km de frontieră, Braşovul, important nunumai ca populaţie, ci şi ca centru comercial şi nod decomunicaţie a numeroaselor căi ferate şi sosele ceconverg spre acel punct din toată regiunea de sud-esta Ardealului.Urmează, cu bune rezultate, ofensiva desfăşurată,în lunile august-septembrie 1916, pe frontul din Ardeal,traversând cele trei etape ale acestei prime operaţii.Ofensiva Armatei a 2-a în Transilvania s-a încheiatîn a doua decadă a lunii septembrie 1916, când trupeleacesteia au atins şi trecut la consolidarea aliniamentului:Odorheiul Secuiesc, Paloş, Dăişoara,Ticuşul Nou, Noul Roman, Cârțişoara, Avrig. Începândcu această dată, raportul de forţe s-a echilibrat substanţialîn sectorul Armatei a 2-a, el devenind chiar nefavorabilpentru partea română, în urma aducerii decătre Puterile Centrale, în această zonă, a Armatei a9-a germane. Raportul de forţe existent în acel momentera de 1/3,65 în favoarea inamicului. Situaţia creatăa impus Armatei a 2-a trecerea la apărare peîntregul aliniament, formă de luptă predominantă pentruperioada septembrie – decembrie 1916.Comandamentul acesteia şi forţele din compunereau fost nevoite, cu dificultăţi enorme şi în faţa unui inamicsuperior numericeşte şi tehnic, cu o experienţă de- 11 -
- Page 1 and 2: Magazin al Fundaţiei „Mareşal A
- Page 4 and 5: AGENDA FUNDAŢIEIZiua Veteranilor d
- Page 6 and 7: AGENDA FUNDAŢIEICopiii au primit c
- Page 8 and 9: AGENDA FUNDAŢIEIEdiţia a doua a c
- Page 11: AGENDA FUNDAŢIEICâştigătorii co
- Page 15 and 16: EVENIMENTGeneralul Averescu în mij
- Page 17 and 18: TEATRELE DE OPERAŢIIIslamul, o lum
- Page 19 and 20: TEATRELE DE OPERAŢIIEtica musulman
- Page 21 and 22: TEATRELE DE OPERAŢIItine cât şi
- Page 23 and 24: TEATRELE DE OPERAŢIIal Islamului,
- Page 25 and 26: TEATRELE DE OPERAŢIIpunctelor şi
- Page 27 and 28: TEATRELE DE OPERAŢIIFUNDAMENTELE C
- Page 29 and 30: TEATRELE DE OPERAŢIIstele.” Un o
- Page 31 and 32: TEATRELE DE OPERAŢIImai grave, num
- Page 33 and 34: ISTORIE, CULTURĂMomente de glorie
- Page 35 and 36: ISTORIE, CULTURĂla orice jertfă;
- Page 37 and 38: ISTORIE, CULTURĂPiesă de artileri
- Page 39 and 40: ISTORIE, CULTURĂîntărirea poziţ
- Page 41 and 42: ISTORIE, CULTURĂ1821 în zona Buz
- Page 43 and 44: ISTORIE, CULTURĂ„să urmeze drum
- Page 45 and 46: ISTORIE, CULTURĂvremii; „depune
- Page 47 and 48: ISTORIE, CULTURĂtor document emoţ
- Page 50 and 51: ISTORIE, CULTURĂlumea crede că lu
- Page 52 and 53: ISTORIE, CULTURĂM.M.L.L. însoţit
- Page 54 and 55: ISTORIE, CULTURĂCezar Boliac, abol
- Page 56 and 57: ISTORIE, CULTURĂpotece bătute ne-
- Page 58 and 59: ISTORIE, CULTURĂDealtfel, către m
- Page 60 and 61: ISTORIE, CULTURĂGeneralul Aristide
- Page 62 and 63:
ISTORIE, CULTURĂMăsuri de organiz
- Page 64 and 65:
ISTORIE, CULTURĂcea mai mare parte
- Page 66 and 67:
ISTORIE, CULTURĂbru 75 mm model en
- Page 68 and 69:
ISTORIE, CULTURĂ21Ibidem, f.43.22I
- Page 70 and 71:
ISTORIE, CULTURĂfără să ne fac
- Page 72 and 73:
ISTORIE, CULTURĂform cu procentul
- Page 74 and 75:
ISTORIE, CULTURĂRAFTUL CU CĂRŢIM
- Page 76 and 77:
ISTORIE, CULTURĂRefuzul oricărei
- Page 78 and 79:
TEORIE MILITARĂ- 76 -şi noile cap
- Page 80 and 81:
TEORIE MILITARĂparteneriat cu stat
- Page 82 and 83:
TEORIE MILITARĂunor crize locale
- Page 84 and 85:
TEORIE MILITARĂtelor presupune mă
- Page 86 and 87:
TEORIE MILITARĂAngajamentului Capa
- Page 88 and 89:
TEORIE MILITARĂmai mult pentru ace
- Page 90 and 91:
TEORIE MILITARĂservicii de agendă
- Page 92 and 93:
AREAL BUZOIANSubcarpaţii Buzăului
- Page 94 and 95:
MOZAIC BUZOIAN60 de ani de la înfi
- Page 96 and 97:
MOZAIC BUZOIAN„Cultul Eroilor”C
- Page 98 and 99:
MOZAIC BUZOIANÎn luna februarie, l
- Page 100 and 101:
MOZAIC BUZOIANZilele BuzăuluiÎn a
- Page 102:
CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂU- 100 -