12.07.2015 Views

Arta semintelor - Quest Baits

Arta semintelor - Quest Baits

Arta semintelor - Quest Baits

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Tehnica044/045<strong>Arta</strong><strong>semintelor</strong>1. Catalog de nade bune si ieftineShaun HarrisonShaun Harrison este un inovator în domeniul nadelorsi echipamentelor pentru crap, cu o reputatie bineconsolidata. Proprietar al companiei <strong>Quest</strong> <strong>Baits</strong>si consultant Free Spirit si Angling Lines.Shaun Harrisonredactia@aventurilapescuit.roFotografii: Shaun HarrisonSemintele continua sa fie printrepreferatele pescarilor de crap, ca nadebune si ieftine. Alaturi de ele si-au facutaparitia si alunele tigrate. De la porumbulautohton la exotica fasole pinto, ShaunHarrison discuta cele mai bune moduride preparare si folosire.Semintele nu sunt cele mai indicatenade pentru a face ca pestele sa castige ingreutate, insa crapii se dau in vant dupaele si as indrazni sa spun ca, pe canicula,ai mai multe sanse sa prinzi crap pe unpat de seminte decat pe un pat de boilies.Atata vreme cat nu exagerezi cu nadirea sinu le torni in balta cu sacii, semintele preparatepot fi o sursa alternativa de hranaincredibil de folositoare, pe care pestele ova consuma cu placere si cu mai putinaprudenta decat alte nade, mai conventionale.In Marea Britanie, foarte multi pescarifolosesc semintele sub forma unui pat denada pe care pescuiesc cu boilies, darprea putini dau cu ele si ca momeala. Cineface asta nici nu banuieste cate sanserateaza avand boiliesuri in montura, in locde seminte. E suficient sa ne uitam catevaminute la seria excelenta de filmescoasa de Korda, cu filmari sub apa, ca saintelegem un lucru pe care unii pescari ilstiu de ani buni: crapii se uita de doua orila boiliesuri inainte sa le atinga, in timp cesemintele si alunele sunt acceptate multmai usor.Pescarul poate valorifica acest lucrudand cateva bile ca nada, dar avandseminte pe firul de par. Oferiti-le crapiloro nada la care sa fie atenti. Faceti ca inteligentapestelui sa se intoarca impotrivalui. N-au decat sa inspecteze boiliesurilecat vor. In timp ce-si fac griji daca sa leAtata vreme cat nu exagerezi cu nadirea, semintele preparate pot fi o sursaalternativa de hrana, pe care pestele o va consuma cu placere.manance sau nu, semintele vor fi inghititeaproape automat. Pare simplu, nu? Eibine, incercati si veti vedea.PREPARAREPrepararea corecta a <strong>semintelor</strong> si aluneloreste absolut esentiala. Toatesemintele sunt in stare uscata si asteaptamomentul in care vor putea sa germineze.Plantati-le si veti fi surprinsi cat derepede incoltesc. Ca atare, toate trebuiepreparate in asa fel incat sa fie impiedicatagerminatia, altfel risca sa se umfle inintestinul pestelui.In principiu, cu cat boaba este maimare, cu atat are nevoie de un timp maiindelungat pentru inmuiere si fierbere, casa fim siguri ca nu prezinta riscuri. Imiplace sa-mi tin la inmuiat toate semintelesi alunele cel putin 24 de ore inainte de ale fierbe, indiferent de marime. Pentruasta, folosesc apa de lac. Perioada deinmuiere le permite sa se umfle la maxim,inainte de a fi fierte. In acelasi timp, teajuta sa le fierbi mai putin. Aveti grija sa lepuneti la muiat intr-un vas suficient demare si cu suficienta apa. Anumite nade,cum ar fi porumbul, alunele tigrate siMulti pescari folosescsemintele sub forma unui patde nada pe care pescuiesc cuboilies, dar prea putini dau cuele si ca momeala. Cine faceasta nici nu banuieste catesanse rateaza avand boiliesuriin montura, in loc de seminte.unele tipuri de fasole absorb foarte multlichid. Incepeti prin a pune de doua ori maimulta apa decat seminte si verificati dupacateva ore daca nu e cazul sa mai completati.Daca nada se ridica peste nivelulapei, atunci e clar ca mai are nevoie delichid. Apa trebuie sa acopere integralsemintele, lucru foarte important si lafiert.Ca regula generala, care e si foarte usorde tinut minte, puneti mai intai semintelesau alunele la muiat 24 de ore, dupa carepuneti-le la fiert si, din momentul in careincep sa fiarba, fierbeti-le la foc mic 30 deminute. Procesul ar trebui sa fie suficientpentru toate semintele sau alunele.>46


046/047<strong>Arta</strong><strong>semintelor</strong>(I)>45Semintele mici pot fi fierte mai putin (injur de 20 de minute), dar mai bine sa lefierbi prea mult decat prea putin. In cazulnadelor tari si dense, cum ar fi porumbulintreg sau alunele tigrate, respectati cuatat mai mult timpul de inmuiere sifierbere.Cantitatile mici de seminte se potprepara acasa, intr-o simpla oala. Dacaaveti genul de oala cu sita detasabila, veticonstata ca e mai usor de folosit, mai alescand trebuie sa transferi semintele dinoala in care au fiert in alt vas, ca sa nu techinui cu o oala plina cu apa clocotita. Sitarespectiva nu e neaparat necesar sa aibaochiuri mai mici decat nada, pentru cagreutatea nadei apasa asupra <strong>semintelor</strong>de la baza si nu le lasa sa treaca prin sita.Dupa ce am scos cea mai mare parte a<strong>semintelor</strong> fierte si le-am transferatintr-o galeata, rastorn oala intr-o strecuratoareca sa recuperez si ultimeleseminte. Apa in care au fiert o torn inapoipeste ele, ca sa ramana moi si ude.Daca se usuca, multe seminte plutesc!Am descoperit asta pe pielea mea lasfarsitul anilor ‘80, intr-o partida in caream uscat niste seminte la soare, ca sa lepot pune intr-o punga solubila. Eram preasarac pe vremea aceea ca sa consum opunga aruncand-o in apa de langa mal,pentru verificare. N-o mai lungesc, eImi place sa-mi tin la inmuiattoate semintele si alunele celputin 24 de ore inainte de a lefierbe, indiferent de marime.Pentru asta, folosesc apa delac. Perioada de inmuiere lepermite sa se umfle la maxim,inainte de a fi fierte. In acelasitimp, te ajuta sa le fierbi maiputin. Aveti grija sa le puneti lamuiat intr-un vas suficient demare si cu suficienta apa.Tehnicasuficient sa spun ca, fara sa-mi dauseama, am nadit cateva saptamani doarcu momeala, pentru ca toate semintelepe care le uscam incepeau sa pluteasca inclipa in care punga solubila se topea.Mi-am dat seama de asta doar cand amplasat o montura intr-un spatiu dintrenuferi, undeva la mica distanta de mal, si,spre groaza mea, imediat ce montura aajuns pe pozitie toata nada s-a ridicatinstantaneu la suprafata. M-am simtit alnaibii de prost!Daca are vreo importanta, semintelestatusera la uscat pe un prosop cam 5-6ore. Nu-mi trecuse prin minte ca s-arputea sa devina flotante. Morala: testatitotul la mal, inainte sa dedicati cateva zileunei metode!SEMINTE MARIIn continuare, cateva cuvinte despreseminte sau alune cu care am avut rezultatebune de-a lungul anilor.Porumb dulce (sweetcorn).Ce-as mai putea spune despre porumbuldulce? Crapii sunt absolut innebunitidupa el. Este o nada extraordinara cucare sa-i intinzi crapului mici capcane inmargine, pentru ca e usor de vazut,datorita culorii deschise, si poti sa verificidaca pestele il mananca. Da, eadevarat ca la un moment dat crapii potsa se sperie de el, dar asta chiar nu e oproblema, culoarea se poate modificafoarte usor. Prefer porumbul dulce laconserva, nu cel congelat de la supermarket.Haideti, puneti cateva boabe pe firul depar si aruncati. Ca nada, dati trei prastiide porumb dulce deasupra. Nu trebuie sagasiti un banc de pietris sau o zona taresau altceva. S-ar putea sa constatati caati dat pur si simplu peste nada-minune.Daca ajungeti la aceeasi concluzie, va lassa-mi faceti cinste cu o bere. De preferat,Guiness!Naut (chickpeas ).Nautul e una dintre primele seminte pecare le-am folosit si am prins o caruta decrapi cu el. Mai multe firme producatoarede nada au vandut de-a lungul vremiinaut la punga, cu aroma si colorant, dareu il foloseam preparat simplu, faraaroma si fara colorant. Fiind o nada destulde densa, poate fi dat cu prastia ladistante relativ mari.Fasole pestrita (black-eyed beans ).Alta nada din primii mei ani de pescuit.In cazul ei, prefer sa o vopsesc si sa iiadaug o aroma. Fasolea inghite multlichid, asa ca absorbe si aroma foartebine. Eroul copilariei mele, RodHutchinson, a avut rezultate impresionantepe lacul Redmire (printre altele) cufasole fiarta in sos de rosii. Rezulta o fasolefrumoasa si portocalie.Merita citat aici un paragraf dinextraordinara carte a lui Rod, The CarpStrikes Back : „Dintre seminte, fasoleapestrita e, probabil, nada cu cel mai maresucces la nivel national, dupa porumbuldulce. Personal, mi se pare mai bunadecat porumbul. Am prins cu ea crap dintoate apele posibile.”S-ar mai putea adauga ca, la oraactuala, majoritatea crapilor probabil can-au vazut o boaba de fasole de ani dezile sau niciodata, deci merita incercataca noutate.Fasole pinto (pinto beans).Fasole de artar ( maple peas).O nada absolut devastatoare, care si inziua de astazi figureaza pe lista secreta aunor pescari. Fiind destul de densa, poatefi data bine cu prastia si se scufundarepede. Imi place s-o folosesc dupa ce astat cateva zile in apa in care a fiert,pentru ca aroma i se accentueaza. Num-am obosit niciodata sa ii adaug aromeartificiale, crapii se dau in vant dupa ea instarea ei naturala.Porumb (maize).Arata ca porumbul dulce, atat ca areboaba mai mare si e mai dur. E una dintrecele mai ieftine nade si, pe unele ape,are un efect fantastic. Trebuie sa recunoscca n-am folosit-o prea des, darmerita mentionata pentru ca a prinscantitati incredibile de peste (se cunoastecazul unui lac englezesc pe carepescarii pretindeau ca prind la boilies,cand de fapt prindeau la porumb). Amintalnit si ape pe care porumbul n-amers, dar am si experienta altora, undeaveam in stanga si in dreapta pescaricare pescuiau la porumb si care au facutravagii. Incercati-l si decideti singuri.Alune tigrate (tiger nuts).Multi pescari vor fi de parere ca asta ecea mai buna nada de crap pe care ocunosc si, daca li s-ar cere sa se limitezela o singura nada, ar alege alunele tigrate.E un mare compliment, dar si aici trebuiesa spun ca nu le-am folosit decat rar. Laun moment dat, aproape fiecare pescarpe care-l vedeam avea alune tigrate lacel putin o lanseta. Probabil ca din acestmotiv n-am vrut sa le folosesc. Sunt untip destul de incapatanat si refuz sa maconformez. Daca pot sa fac lucrurile altfeldecat ceilalti, le fac. Poate ca si de astaam ajuns sa testez atatea nade cu timpul,ca sa pescuiesc diferit de restul lumii.Crapii adora alunele tigrate - e incontestabil.Sunt printre putinele nade carese gasesc intr-o gama larga de dimensiuni,de la cele foarte mici la cele foartemari. Le prefer pe cele cat mai mici sicred ca le prefera si crapii. Sunt convinsca atractia principala pentru peste vinedin faptul ca sunt crocante.Imi place sa „cioplesc” putin alunele pecare le pun ca momeala, ca sa iasa inevident a fat a de cele date ca nada.Cateva alune tigrate sparte pot fisuficiente pentru a obtine rezultatespectaculoase. Crapii nu pot macinacomplet alunele, ca sa le faca pasta, sinici nu le digera usor, ceea ce inseamnaca ajung sa elimine bucati de alunenedigerate prin tot lacul. Practic,continua nadirea. As zice ca destulefragmente de alune tigrate sunt mancatenu doar o data!Alte alune. Am prins crap cu multefeluri de alune in cariera mea de pescar.Cu cativa ani in urma, s-a discutat intensdaca alunele prezinta riscuri pentru crapsi rezultatul a fost ca pe multe balti alunelesunt acum interzise. Problema esteca exista unele foarte ieftine si de calitateinferioara, care se gasesc in magazinelepentru animale de companie. Costaatat de putin, incat ajung sa fie folosite depescari in cantitati mari si de aici si necazurile.Alunele pot fi foarte periculoasepentru crap daca nu sunt preparatecorect. Dar o nadire decenta, cu catevaprastii, nu prezinta riscuri. Ca si in cazulporumbului dulce, nu ai nevoie sa nadesticu sacul.Migdalele, arahidele, alunele cashewsau alunele braziliene - toate mi-au datrezultate. Sunt insa destul de scumpe,daca iti trebuie cantitati mari, si nu mi s-a parut ca ar merita investitia. Catevaalune date ca nada in jurul momelii suntCrapii adora alunele tigrate - eincontestabil. Le prefer pecele cat mai mici si cred ca leprefera si pestele.SEMINTE MICISemintele amintite pana acum suntusor de pus pe o montura cu fir de par, iaruneori pe carlig. Cele care urmeaza suntpentru nadire in masa. Pot fi folosite si camomeala, dar aveti grija la echilibrareacarligului, fiindca momeala trebuie saaiba o miscare naturala.Canepa (hemp).Nada mea preferata, fara de care m-assimti pierdut. Canepa este nada pe caream folosit-o mai mult decat orice altceva.Crapii sunt innebuniti dupa ea. E atatde buna, incat prinde peste indiferentce-i faci. Fie ca o folosesti imediat ce aiscos-o din oala, cat e inca fierbinte, fie cao lasi pana incepe sa intre in fermentatie,fie ca o combini cu diversi aditivi, cum arfi curry sau boia sau ton etc. Se gasestesub doua forme - mare si mica. si aici, casi la alunele tigrate, o prefer pe cea mica.Nu toata canepa e de aceeasi calitate,merita sa cautati o canepa superioara.Motivul e foarte simplu: crapii fac si eidiferenta!Cu cat canepa e mai buna, cu atat se vadesface mai repede la fiert. Dupa ce amfiert-o, o las sa se raceasca si o congelez.Am constatat ca, atunci cand se dezgheata,atractia naturala pe care o elibereazain apa e si mai mare.Hrisca (buckwheat).Seminte de culoare neagra, cu laturiusor drepte si ceva mai mari decat canepa.Dupa fierbere, se sparg si dau la ivealaun miez alb, exact ca la canepa. O nadautila pe lacurile cu crapi educati, care suntdeja familiarizati cu majoritatea nadelor.Seamana putin cu melcisorii de apa.O nada pe care rareori o folosestecineva, dar cu care eu am prins foartebine. E mai mare decat fasolea pestrita si,dupa fierbere, devine maronie. Absoarbearoma bine, daca e necesar. absolut suficiente.>48


048/049<strong>Arta</strong><strong>semintelor</strong>(I)TehnicaMulte amestecuri de seminteau o glazura fina de ulei deanason, ceea ce le da o aromaspeciala. Amestecurile se potface, insa, si fara anason,pentru cei ce le preferaneutre. Unele firme au propriilelor versiuni comerciale.Mazariche (tares ).Alta nada aflata printre preferatelemele. Exceptionala acolo unde pestele afost bombardat cu canepa si ai impresiaca a ajuns sa se teama de ea. Are o aromanaturala puternica si foarte placuta, pecare crapul o asociaza imediat cu hrana. Edeparte de a fi o nada la moda, dar inca n-am cunoscut crap caruia sa nu-i placa.Avand o culoare inchisa, poate fi folositain margine, cand vrei ca alti pescari sa nubage de seama. Asta e o problema cumulte nade. Nadesti un loc langa mal,pestele incepe sa raspunda si te trezestica toata lumea stie ce faci, fiindca iti vedenada. Uneori, un pic de smecherie nustrica.Grau (wheat).>47Graul imi place grozav, este prima nadacu care am reusit sa prind crap iarna peraul Trent, in anii 80. Porumb dulcepescuit pe un pat de grau a fost o metodacare a functionat de la bun inceput.Boiliesurile ramaneau neatinse in schimbpasta de boilies mergea. |mi place saadaug o aroma graului, dar nu e neaparatShaun Harrison cu un crap mare prins pe un pat de seminte mici.Cu cat canepa e mai buna, cuatat se va desface mai repedela fiert. Dupa ce am fiert-o, olas sa se raceasca si o congelez.Am constatat ca, atuncicand se dezgheata, atractianaturala pe care o elibereazain apa e si mai mare.necesar. Este o nada foarte utila daca aiun buget limitat. Poate fi aromata saucolorata in orice fel.Crupe (groats).Crupele pot fi de ovaz, de grau etc.Pregatirea lor este minima. Nu au nevoiede inmuiere. Se pun la fiert, se fierb la focmic pentru scurt timp, se iau de pe foc sisunt gata de folosire. Lasate sa stea catevazile inaintea partidei, produc un efectputernic de nor in coloana de apa. Secunosc mai multi crapi mari care s-aupredat in fata unor nade pescuite pe unpat de crupe.Seminte dari (dari seed).Sunt de doua feluri: rosii (mai ieftine) sialbe (mai scumpe). Le-am folosit intotdeaunaamestecate in proportii egale siimi place sa le las la muiat cel putin osaptamana, ca sa capete o aroma foartespeciala, ca de branza. Alta nada pe carenimeni n-o mai baga in seama, desi efoarte prezenta in amestecurile deseminte mici pe care toata lumea lecumpara. Asa ca se prind mai multi crapicu seminte dari decat va imaginati.Amestecuri de seminte mici.Sunt foarte populare. Unii le cumparagata facute, eu prefer sa mi le fac singurcu seminte despre care stiu ca prind. Maimulte firme au propriile lor versiunicomerciale. Precursorul tuturor estecelebrul Partiblend de la Hinders.ConcluziiCu multi ani in urma, amdescoperit atractia crapilorpentru amestecurilede seminte. Astazi, candfac paturi de nada, rareorimai dau cu un singurfel, de obicei am mai multe. Doar candarunc cateva prastii peste momeala, lapescuitul mobil, lucrez cu o singura nada.|mi place ca aceste amestecuri saincluda seminte si alune de diversemarimi, cu diverse texturi si culori. Faptulca pestelui ii sunt oferite laolalta il incurajeazaintr-o oarecare masura sarenunte la prudenta si sa guste din fiecare.{i stim cu totii ca, odata ce se aseazala masa, crapii ajung sa manance pesaturate si iau tot ce gasesc, pana curatalocul.Multe amestecuri de seminte au oglazura fina de ulei de anason, ceea ce leda o aroma speciala. Amestecurile se potface, insa, si fara anason, pentru cei ce leprefera neutre. Alta caracteristica importantaa amestecurilor de seminte eculoarea. Unele sunt destul de viu colorate,avand multe seminte deschise, cumar fi mei sau dari alb. Daca pestele sesperie de ele, ceea ce se poate intampla pePorumb pe un pat de semintenegre: atractie si efect vizual.Fulgii de ardei iute sunt un aditivexcelent pentru seminte.anumite ape limpezi si cu pesti educati,trecerea la un amestec de seminte deculoare inchisa rezolva problema.Cantitatea de seminte folosita ca nadamerita si ea o mentiune. Sunt lacuri pecare s-a ajuns sa se dea cantitati ridicolde mari de seminte, tocmai pentru ca suntieftine. |nainte sa le turnati in balta cusacii, ganditi-va ca un peste care sta peun pat gros de seminte se satura fara sase miste. Nu are nevoie sa se deplaseze casa mai ia o gura de nada si ca atare practicil descurajezi sa culeaga montura si sa seintepe cand intinde forfacul. Cand crapiinu sunt pusi in situatia sa rascoleascasubstratul ca sa gaseasca si ultima boaba,au tot timpul sa-si dea seama ca ultimainghititura pe care au luat-o avea cevasuspect si sa o scuipe.|nainte de a incheia, repet ideea cu caream inceput. Majoritatea pescarilor nuvalorifica la maxim potentialul <strong>semintelor</strong>,pentru ca le folosesc doar ca nada, nu sica momeala. Pe firul de par au boilies.Boiliesurile nu sunt, insa, cel mai bun modde a exploata avantajele pescuitului cuseminte. Mai degraba aruncati cateva bileca nada, alaturi de restul <strong>semintelor</strong>, darin montura puneti tot seminte.Bun, e clar ca pestii vor pierde in greutatedaca toata lumea da cu seminte insezonul cald. Dar stiti ceva? Pescuitul insezonul rece va fi mult mai bun daca pestevara crapii s-au hranit cu seminte in locsa se indoape cu bile si pelete pe baza defaina de peste si debordand de uleiuri. Decand e cresterea in greutate cel maiavantajos lucru? Care oameni sunt maidinamici si mai sanatosi - cei subtiri saucei grasi?–Traducere de Vlad Pavlovici

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!