elisabeta kirchmajer-donca - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

Betty Kirchmajer-Donca - 70crudă nu e o noutate. Evreimea – pentru că despre ea e vorba– mi‐o imaginez mereu într‐un teatru al luminilor, ca făcândparte din corul antic al lamentourilor sfâşietoare şi, înacelaşi timp dătător de speranță şi vitalitate.Poate de aceea, ca un balsam mângâietor, scriitoriiisraeliți contemporani de mare valoare au în scrierile lor obsesiaabordării holocaustului, al celui de‐al II‐lea RăzboiMondial. Cum face şi distinsa prozatoare Rachel HausfaterDouϊeb, născută în 1955 în Franța; autoarea a zeci de cărți deproze, în romanul de față, „Dansul interzis” tradus în româneştede scriitoarea şi profesoara specialistă în franceză,maramureşeanca noastră Betty Kirchmajer‐Donca. Romanulapare la editura băimăreană „Cromatica” şi va fi lansat şi înBaia Mare. Este o onoare pentru Maramureşeni, cu atât maimult cu cât această carte a fost distinsă cu Premiul PEP, organizatde URPEP; Lorraine, la Metz, idem Premiul„Enfataissie” din Elveția. Ca să nu mai vorbim că este a şapteacarte transpusă în româneşte din franceză de coleganoastră Betty, membră a Uniunii Scriitorilor din România.Despre tematica volumului în sine: o tânără evreică,Perla şi polonezul Wladek se iubesc, într‐o perioadă politicămutilantă pentru sensibilitatea firească, omenească: cea dinpreajma aberantului război hitlerist, cu sechele rămase înfiecare dintre noi şi după zeci de ani. Din Lublinul polonez,Perla este trimisă să‐l întâlnească pe tatăl său, emigrat înSUA. Îşi începe o nouă viață cu fiul său Adam, născut dindragoste cu Wladek. Sfâşiată de doruri se‐ntoarce înPolonia. Tocmai când cizmele nemțeşti tropăiau prin localitățilebietei Polonii. Ajunge într‐un ghetou, ca majoritateaevreilor, unde are parte de toate umilințele unor politici ab‐63