Cititi online - click aici - Primaria Mizil

Pagina 3 Nr. 42 / Ianuarie 2008EVENIMENTULÎNCEPUTULUI DE ANªCOLÃREªTIEDITORIALªtefan AVRAMESCUAÞI AFLAT DEJA?Apãrut în România lasfârºitul anului 2006 graþie unuiîntreprinzãtor, un nou joc interactivde „culturã generalã” înformat digital a început sã producãrapid insomnii ºi în oraºulnostru, iar dacã nu aþi aflat încãdespre ce este vorba, intraþi pewww.conQUIZtador.ro ºi lãmuriþi-vã.Recomandat frenetic ºi într-omanierã occidentalã drept joc deculturã generalã, dupã o scurtãperioadã, euforia de început aOFERTà PROMOÞIONALÃ!În sala de spectacole aCasei de Culturã, pe datade 21 ianuarie, în prezenþaunui public nu atâtde numeros pe cât a fostinvitat sã participe, ProjectEuropa, o companiede consultanþã cu experienþãîn elaborarea strategiilorde dezvoltare, câtºi în întocmirea documentaþieipentru finanþarea decãtre U.E. a proiectelor publicesau private, a derulatfaza de consultare publicã prevãzutãîn Strategia de dezvoltaredurabilã a oraºuluiMizil în perioada 2008-2015, document programaticde importanþã covârºitoarepentru viitorul oraºului, iniþiativaelaborãrii acestuia aparþinându-idomnului EmilProºcan.În deschiderea evenimentuluia luat cuvântul domnul primar,care a prezentat în detaliutoate investiþiile ce vor fiderulate în cursul acestui anpe teritoriul Mizilului, activitãþicare se vor regãsi incluseºi în aceastã Strategie,intrând ulterior în dialog cuunii dintre participanþi ºirãspunzând întrebãrilor pusede aceºtia. De asemenea, înalocuþiunile unor participanþi,s-a subliniat necesitatea stringentãa executãrii tuturoractivitãþilor planificate pentru2008, fãcând totodatã ºi altepropuneri în acest sens.În continuare, domniºoaraRoxana Mînzatu din cadrulcompaniei Project Europa, aexpus celor prezenþi principaleleobiective specifice conþinutede strategia ce vizeazãdezvoltarea oraºului Mizil: stopareasau diminuarea fenomenuluimigraþional, integrareasocialã a grupurilor defavorizate(romi, vârstnici ºiºomeri), dezvoltarea spitaluluiorãºenesc ca centru medicalmicroregional, creºtereaconfortului ºi a eficienþeienergetice ale spaþiilorlocuibile, crearea ºi dezvoltareade noi activitãþisociale ºi economice caresã genereze noi locuri demuncã, modernizarea ºiextinderea infrastructuriide transport, modernizareaserviciilor de furnizarea utilitãþilor publice,dezvoltarea actualelor activitãþieconomice prin extindereaºi diversificarea producþiei,precum ºi dezvoltareaunor afaceri locale prin valorificareacapitalului uman aloraºului.Dupã definitivarea elaborãriiStrategiei de dezvoltaredurabilã a oraºului Mizil înperioada 2008-2015, documentulurmeazã sã fie pus la dispoziþiacetãþenilor prin publicareasa integralã în „POª-TALIONUL”.participanþilor tentaþi atât despiritul unei reale confruntãri,cât ºi de atractive câºtiguri materiale,a început sã scadã vertiginos,aºteptãrile veritabililor cunoscãtoriai domeniului fiindamarnic înºelate de mediocritateanivelului „cunoºtinþelor”vehiculate, de falsa atribuire atermenului generic de culturãgeneralã unor penibile inutilitãþi,de colportarea agresivã aunor grave erori de cunoaºtere,acestea, ºi încã altele asemenea,determinând pe specialiºti sã-lconsidere – din mai multepuncte de vedere – un divertismenttotal neproductiv, chiarnociv pentru tinerii împãtimiþi aijocurilor pe calculator aflaþi lavârsta de formare a culturii generale.Sper cã aceste rânduri sã nudetermine în rândul lor fenomenul„fructului interzis” – eleconstituind doar reflectareapãrerilor unor cunoscãtori – ,dar invit pe aceastã cale pedagogiisã-ºi manifeste opiniilevizavi de acest fenomen, competiþiela care, din fericire, nu auaderat pânã în prezent decâtfoarte puþini români.-centralã termicã de apartament „IMMERGAS”=1.850 leicu TVA;climatizare, termice, sanitare, electrice-centralã termicã de apartament „BERETTA SMART” +kitde extracþie= 1.700 lei cu TVA;-centralã termicã de apartament „MOTAN-KOBER”+kit de extracþie =1.750 lei cu TVA;-o diversã gamã de radiatoare;-aparate de aer condiþionat „NORTH STAR” - clasa energeticã A, cu preþuri începând de la 1.400 lei cu TVA ºimontajul inclus în preþ.Manopera pentru instalarea ºi punerea în funcþiune a centralelor termice: 350 lei cuTVA/apartament cu 2 camere ºi 400 lei cu TVA/apartament cu 3 camere.Rate prin RAIFFEISEN BANK SA!Firma deþine autorizaþie ISCIR pentru toate tipurile de instalaþii ºi centrale termice.Relaþii la tel. 250 152, 0744 420 514 sau la sediul firmei din str. Mihai Bravu nr. 77.Deloc facile, la îndemânã ºi ieftine erau soluþiile care, în minþile încãtulburi ale noilor conducãtori ai României de la începutul anilor ’90, arfi trebuit sã permitã redresarea ºi asigurarea viabilitãþii moºteniriicomuniste cu care tocmai se pricopsiserã.Indiferent care erau variantele ce se întrezãreau, toþi erau însã deacord cã, oricare ar fi fost acelea, în mod inevitabil urmau sã declanºezeun lung, poate greu de controlat, ºir de nemulþumiri ºi proteste, ºi astaca sã nu mai aduc în discuþie gravele implicaþii de ordin social, în careexplozia ºomajului reprezenta de departe cea mai cruntã ameninþare.În opinia mai multor analiºti, total diferitã era însã situaþia în altedomenii – de exemplu cel al învãþãmântului – unde nu se putea punedefel problema materiei prime, nici a retehnologizãrii proceselor deproducþie, fondurile ce trebuiau alocate vizând doar modernizarea ºidotarea unor instituþii de învãþãmânt ºi ridicarea standardului de viaþãal personalului implicat în actul educaþional.Dar, cel mai important lucru ce se impunea a fi fãcut – opinieîmpãrtãºitã de mulþi specialiºti în domeniu, dar, din pãcate, acest faptnu s-a întâmplat – era realizarea unei strategii pertinente, realiste ºi petermen lung, în care trebuia pornit de la stadiul de atunci al învãþãmântului,pânã la definirea scopurilor finale, ºi, în funcþie de acestea,urmau sã fie stabilite – cu precizie matematicã – cãile de urmat.Dacã vreun cârcotaº ar cuteza sã conteste afirmaþia de mai sus, artrebui sã aibã la îndemânã ºi o explicaþie serioasã vizând nenumãratelemãsuri (unele din ele contradictorii, neproductive sau fanteziste) luatede-a lungul anilor de cohortele de specialiºti care s-au aflat la conducereaministerului de resort.Dacã strategia de care vorbeam ar fi fost realizatã încã din primii anide adevãraþii profesioniºti care lucreazã în domeniul educaþiei, nu credcã învãþãmântul românesc ar mai fi ajuns poligon de încercare a unorpenibile paliative, domeniul din care unii au putut sã tragã necuvenitefoloase (vezi discutabila problemã a manualelor alternative), îmburuienatde multe discipline fãrã ecou în sufletele ºi minþile elevilor,obligaþi sã se transforme în simple dispozitive automate de memorare,într-un domeniu pe care tot aceºtia nu contenesc sã-l considere „un adevãratsupliciu”.Încercãrile unor pedagogi, care n-au ºtiut sã mimeze vreodatã actuleducaþional, de a elibera minþile învãþãceilor de teroarea acumulãrilorforþate, de a le stimula creativitatea, de a-i învãþa arta comunicãrii, dea-i deprinde cu luarea unor decizii importante pe care sã le ºi ducã labun sfârºit, existã, dar, din pãcate, ele sunt timide, singulare, fãcute peplan local ºi, de regulã, prin încãlcarea „riguroasei” programe deînvãþãmânt.În ultima parte a anului trecut, unul dintre cele mai vizionate canalede televiziune, a iniþiat o anchetã pe aceastã temã, prezentându-ne – cubunele ºi relele lor – modele ale învãþãmântului din alte þãri. Prin comparaþiecu ceea ce am vãzut ºi auzit (multe din acestea, lucruri notabile),continui sã cred cã învãþãmântul nostru are o temelie sãnãtoasã,aceastã aserþiune fiind sprijinitã de nenumãratele succese obþinute deelevii români în cadrul olimpiadelor internaþionale, dar aceastã realitatede netãgãduit constituie doar faþada, este politica cultivãrii vârfurilor,situaþia majoritãþii ºcolarilor fiind cu totul alta.Acum, se aflã în dezbatere publicã (?) noile Legi ale Educaþiei,proaspãtã creaþie a ministerului condus în prezent de cel ce a fostînvãþat de o copilã sã numere stelele de pe drapelul U.E.. Rãsfoind (virtual)Legea Învãþãmântului Preuniversitar ºi Statutul PersonaluluiDidactic, în afara unor aspecte organizatorice ºi structurale, a unorîmbârligate amãnunte legate de promovarea ºi salarizarea personaluluididactic ºi a câtorva noutãþi generatoare de multe ºi serioase semne deîntrebare, nu am gãsit nicio referire la programele ºcolare, reducereanumãrului de discipline, noi forme pedagogice de predare, uniforme ºimulte altele asemenea, „amãnunte” deloc de neglijat în eventualitateacã se doreºte „pe bune” schimbarea percepþiei vizavi de carte a mariimajoritãþi a elevilor, uneori ºi a pãrinþilor.Sã sper oare cã, odatã cu aplicarea acestor mult-aºteptate legi, vor fieradicate meditaþiile contra cost, pilele, huliganismul ºcolar,favoritismele, abandonul ºcolar, slaba implicare în actul educaþional aunor cadre didactice, precum ºi toate celelalte aspecte care de multprea mult timp frâneazã ridicarea învãþãmântului românesc la înaltestandarde de performanþã?De ce oare nu izbutesc sã fiu optimist?]

Nr. 42 / Ianuarie 2008 Pagina 4LEGISLAÞIECÃLÃTORIE ÎN EUROPAÎncepând cu acest numãr al publicaþiei, vã prezinto interesantã ºi atractivã broºurã editatã deMinisterul Internelor ºi Reformei Administrative –Direcþia Generalã Afaceri Europene ºi RelaþiiInternaþionale – ºi adresatã cetãþenilor românicare intenþioneazã sã cãlãtoreascã în scop turisticîn statele membre ale Uniunea Europeanã ºi înspaþiul Schengen.continuare din numãrul trecutAceste limite orientative nu pot fi mai mici de:800 de þigãri sau 400 de þigarete sau 200 de trabucurisau 1 kg de tutun; 10 litri de alcool sau 20 litri de vinalcoolizat sau 90 de litri de vin sau 110 litri de bere.Pentru o perioadã limitatã, unele state membre(Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franþa, Germania,Irlanda, Italia, Suedia ºi Marea Britanie) menþinlimitele pentru unele produse din tutun (de pânã la 200de þigãri) pentru þãrile care au aderat la UniuneaEuropeanã dupã 2004. Mai multe informaþii privindaceste limite pot fi obþinute de pe site-ul ComisieiEuropene, secþiunea de vamã ºi taxe http://ec.europa.eu/taxation_customs/common/travellers/within_eu/index_en.htm.9. Protecþia consumatorului9.1. Norme europeneÎn calitate de consumator, orice persoanã este protejatãprin norme minime, oriunde s-ar afla în UniuneaEuropeanã, astfel:- se garanteazã cele mai mari standarde de siguranþãalimentarã, datoritã normelor stricte privind producþia,procesarea, utilizarea coloranþilor ºi aditivilor, precumºi la vânzarea alimentelor;- normele europene privind etichetarea alimentelorpermit fiecãrei persoane sã verifice produsul cumpãrat.Pe etichetã trebuie menþionate detalii complete aleingredientelor, inclusiv ingrediente modificate genetic,coloranþi, conservanþi, îndulcitori ºi alþi aditivi chimici.Existã ºi regulamente privind produsele care pot fi considerate„organice”;- preþul per unitate al produselor – per kilogram sauper litru – trebuie sã fie afiºat în magazine în vedereafacilitãrii comparãrii preþurilor;- pe produsele cosmetice, precum cremele de soare,trebuie sã fie indicat clar cât timp pot fi folosite dinmomentul deschiderii. În acest sens, se va acorda atenþiesimbolului de recipient deschis;- publicitatea înºelãtoare este interzisã, iar normeleeuropene oferã protecþie asupra pachetelor de vacanþã,precum ºi împotriva termenilor contractuali sau practicilorcomerciale injuste.9.2. Sfaturi pentru consumatoriCentrul european al consumatorului oferã informaþiipractice privind drepturile consumatorului, precum ºisfaturi ºi consultanþã. Existã câte un centru în fiecarestat membru al Uniunii Europene, dar ºi în stateleSchengen. Lista acestor centre se gãseºte pe site-ulwww.ec.europe.eu/comm/consumers/redress/ecc_netwoek/ecc_network_centers.pdf.9.3. Produse ecologiceOrice consumator care doreºte sã cunoascã dacã produsulpe care intenþioneazã sã îl cumpere este ecologic,va trebui sã caute dacã pe produs este ataºatã o etichetãsub formã de floare. Acest simbol se poate regãsi petoate produsele, de la detergenþi pânã la textile. Astfel,fiecare consumator va putea face diferenþa între produseleecologice ºi cele de serã.Mai multe informaþii despre produsele etichetateecologic se pot obþine de pe site-ul www.ecolabel.com.10. Circulaþia pe drumurile publice10.1. Carnetul de conducerePermisul de conducere, emis în orice stat membru alUniunii Europene, este valabil oriunde în UE. În toateþãrile, pe lângã permisul de conducere, conducãtorulauto va trebui sã aibã asupra sa certificatul de înmatriculareal maºinii ºi dovada plãþii asigurãrii auto.În majoritatea statelor membre UE, vârsta minimãpentru a avea drept de conducere este 18 ani. Limitaminimã de vârstã pentru a putea închiria o maºinã nueste fixatã la nivel european ºi variazã între 20 ºi 23 deani. Poate exista ºi o limitã maximã de vârstã, în vedereaînchirierii de autovehicule, care variazã între 65 ºi 75 deani.continuare în numãrul urmãtorJr. Mirela BONCIOGINFORMAÞII DE INTERES PUBLICAvând în vedere cã 2008 este un anelectoral, nu considerãm lipsitã deinteres iniþiativa noastrã ca, pe parcursula câtorva ediþii, sã prezentãm mizilenilorcele mai importante prevederiale Legii nr. 67 din 25 martie 2004pentru alegerea autoritãþilor administraþieipublice locale.Art. 1 (2) Consiliile locale ºi consiliilejudeþene, precum ºi primarii se aleg prinvot universal, egal, direct, secret ºi liberexprimat.(4) Primarii comunelor, oraºelor,municipiilor, sectoarelor municipiuluiBucureºti ºi primarul general al municipiuluiBucureºti se aleg pe circumscripþii electorale,prin scrutin uninominal.(5) Preºedinþii ºi vicepreºedinþii consiliilorjudeþene, precum ºi viceprimarii sealeg prin vot indirect de cãtre consiliilejudeþene, respectiv consiliile locale.Art. 2 (2) Dreptul de vot se exercitãnumai pe baza actului de identitate prevãzutla art. 126 (cartea de identitate,buletinul de identitate, paºaportul diplomaticsau de serviciu, carnetul de serviciumilitar – n.r.)În perioada 16-18 ianuarie a avut loc laLjubljana (Slovenia) prima întâlnire aGrupului de experþi pentru GECT (GrupãriEuropene pentru Cooperare Teritorialã)organizat de Comitetul Regiunilor, instituþiea Uniunii Europene. România a fostreprezentatã în acest Grup de cãtredomniºoara Petronela Sturz din cadrulPrimãriei oraºului Mizil.Obiectivul grupului de experþi este acelade a crea cadrul pentru înfiinþarea deGrupãri europene de cooperare teritorialã,în conformitate cu Regulamentul ParlamentuluiEuropean ºi al Consiliului nr.1082/2006, în scopul de a facilita promovareacooperãrii transfrontaliere, transnaþionaleºi/sau regionale, având ca obiectivconsolidarea coeziunii economice ºiPe data de 30 noiembrie 2007 a fostsemnat Contractul de finanþare al proiectului„ECO-SISTEM Mizil – Proiect pentruimplementarea unui sistem eficientde gestionare a deºeurilor municipale”,fondurile fiind obþinute prinProgramul PHARE 2005 CES „Schema deinvestiþii pentru sprijinirea iniþiativelor sectoruluipublic în sectoare prioritare demediu”.Beneficiarul finanþãrii este ConsiliulLocal al oraºului Mizil, în parteneriat cuConsiliul Local al comunei Baba Ana, valoareaproiectului ridicându-se la suma de776.382 EURO, din care 698.743 EUROreprezintã finanþarea PHARE.Localizarea proiectului: oraºul Mizilºi comuna Baba Ana.Obiectivele programului:- creºterea gradului de colectare selectivãa deºeurilor municipale ºi asimilate (dela colectarea în amestec, la colectarea pe 2sau 4 fracþii);- extinderea ariei de colectare în zonecare nu au beneficiat de acest serviciu;- eliminarea deºeurilor depozitate necontrolat;- eliminarea impactului negativ asupraArt. 3 (1) Au dreptul de a alegecetãþenii români care au împlinit 18 ani,inclusiv cei care împlinesc aceastã vârstã înziua alegerilor.(2) Pentru alegerea consiliului local, aconsiliului judeþean ºi a primarului, fiecarealegãtor are dreptul la câte un singur vot.(3) Dreptul de vot se exercitã numai încomuna, oraºul, municipiul sau subdiviziuneaadministrativ-teritorialã a municipiuluiîn care alegãtorul îºi are domiciliul.Art. 4 (1) Au dreptul de a fi aleºi consilierisau primari cetãþenii cu drept de votcare au împlinit, pânã în ziua alegerilorinclusiv, vârsta de cel puþin 23 de ani, dacãnu le este interzisã asocierea în partidepolitice, potrivit art. 40 alin. (3) dinConstituþia României, republicatã.Art. 9 (1) Data alegerilor se stabileºteprin hotãrâre a Guvernului, cu cel puþin 50de zile înaintea votãrii.(3) Alegerile au loc într-o singurã zi,care poate fi numai duminica.Art. 12 Numãrul circumscripþiei electoralese aduce la cunoºtinþa alegãtorilorde cãtre primar, odatã cu aducerea lacunoºtinþã a delimitãrii ºi numerotãrii secþiilorde votare, potrivit art. 15.DIN ACTIVITATEAGRUPULUI DE EXPERÞIsociale.Gruparea europeanã de cooperare teritorialãacþioneazã pentru a implementaprograme sau proiecte de cooperare teritorialãcofinanþate de Uniunea Europeanã, înprimul rând din instrumente structurale,din Fondul european de dezvoltare regionalã,Fondul social european ºi Fondul decoeziune, precum ºi pentru a realiza alteacþiuni specifice de cooperare teritorialã cusau fãrã contribuþia financiarã a UniuniiEuropene.La întâlnirea din 17 ianuarie a.c., pelângã membrii grupului de experþi, au participatdomnul Luc Van der Brande – vicepreºedinteleComitetului Regiunilor, domnulMoray Gilland – director DIGI REGIO(directoratul care gestioneazã fondurile demediului al depozitãrii necontrolate;- informarea locuitorilor cu privire la cerinþeleimpuse de noul sistem de colectareºi transport al deºeurilor ºi conºtientizareaacestora cu privire la riscurile de mediu implicatede gestionarea deficitarã a deºeurilor;- informarea locuitorilor cu privire lafinanþatorii proiectului implementat, înconformitate cu Manualul de Identitate Vizualã;- publicarea rezultatelor proiectului implementat;- instruirea personalului implicat în gestionareasistemului de management aldeºeurilor.Durata proiectului: 12 luni.Activitãþile proiectului:1. Realizarea sistemului de colectare ºitransport al deºeurilor, prin achiziþionareapubelelor, containerelor ºi recipientelor decompost, precum ºi a autogunoierelor.2. Realizarea unei campanii de informare,promovare ºi publicitate a sistemuluiºi proiectului.3. Instruirea personalului în scopulfurnizãrii cunoºtinþelor necesare exploatãriiadecvate a investiþiei.Art. 14 (1) La aceeaºi secþie de votare,alegãtorii voteazã pentru consiliul local,consiliul judeþean ºi pentru primar.Art. 15 Delimitarea ºi numerotareasecþiilor de votare se fac de cãtre primari,prin dispoziþie, care se aduce la cunoºtinþaalegãtorilor în termen de cel mult 20 dezile de la stabilirea datei alegerilor.Art. 16 (3) Cetãþenii au dreptul sã verificeînscrierile fãcute în listele electoralepermanente. Întâmpinãrile împotriva omisiunilor,înscrierilor greºite sau oricãrorerori din liste se fac în scris ºi se depun laprimar.(4) Primarul este obligat sã se pronunþe,în scris, în cel mult 3 zile de la înregistrareaîntâmpinãrii.Art. 18 Primarii asigurã condiþiile necesareconsultãrii de cãtre alegãtori a copiilorde pe listele electorale permanente, atât lasediul primãriei, cât ºi la sediul secþiei devotare.Art. 20 Un alegãtor poate fi înscrisnumai într-o singurã listã electoralã.continuare în numãrul urmãtorJr. Daniela GRANCEAdezvoltare regionalã) în cadrul ComisieiEuropene, delegaþia slovenã la ComitetulRegiunilor, o delegaþie din partea Preºedinþieislovene, precum ºi alþi invitaþi.Întâlnirea restrânsã a grupului deexperþi a avut ca repere stabilirea programuluiºi a metodologiei de lucru a grupului,analiza situaþiei actuale privind creareaGECT ºi strategiile în vederea creãrii deGECT-uri, fiind subliniat rolul grupului înelaborarea raportului „GECT: un nouimpuls dat cooperãrii teritoriale în Europa”de cãtre Mercedes Bresso – preºedinte alregiunii Piemonte în cadrul plenareiComitetului Regiunilor din 18 iunie 2008.Petronela STURZPROIECT CU FINANÞARE EUROPEANÃ4. Punerea în funcþiune a sistemuluiimplementat.Echipa de proiect:- manager de proiect: domnul GheorgheSturz;- asistent manager de proiect 1: domniºoaraAlina Monica Proºcan;- asistent manager de proiect 2: domnulFlorin Lazãr;- expert economic: doamna DanielaDinu;- expert tehnic: doamna Iuliana Budeanu-Þoca;- expert achiziþii publice: domnul DoruChirvase.

Pagina 5 Nr. 42 / Ianuarie 2008APROAPE TOTUL DESPREUNIUNEA EUROPEANÃPOLITICA AGRICOLà COMUNà AUNIUNII EUROPENE ªIMODERNIZAREA AGRICULTURIIROMÂNEªTIcontinuare dinnumãrul trecutCare sunt constrângerilede naturã tehnicã în creºtereabovinelor potrivit legislaþieieuropene?Clãdiri ºi adãposturiFermele nou construite saureconstruite ºi/sau puse înfuncþiune pentru prima datãdupã 1 ianuarie 1994 trebuie sãrespecte cel puþin urmãtoarelecerinþe:- materialele utilizate pentruconstrucþia grajdurilor, în specialboxele ºi instalaþiile cu careviþeii pot intra în contact, nu trebuiesã dãuneze acestora ºi sãpoatã fi curãþate ºi dezinfectatetemeinic;- pânã la adoptarea unornorme comunitare în domeniu,echipamentele ºi circuitele electricetrebuie instalate în conformitatecu reglementãrile naþionaleîn vigoare.ÎNTREBÃRI ªI RÃSPUNSURIGrajdurile pentru viþei trebuieconstruite astfel încâtfiecare viþel:- sã aibã loc suficient pentruodihnã ºi pentru necesitãþi deigienã, sã poatã sã se întindã sausã se ridice în picioare;- sã poatã vedea alþi viþei.Pardoselile trebuie sã fie nederapante,dar fãrã asperitãþi,pentru a evita rãnirea viþeilor,iar suprafaþa culcuºului sã fieconfortabilã, curatã, drenatãcorespunzãtor, iar pentru toþiviþeii cu vârsta sub douã sãptãmâniºi asiguratã cu paie.Izolarea, încãlzirea ºiaerisirea grajdurilorTrebuie asigurate astfel încâtcirculaþia aerului, nivelul depraf, temperatura, umiditatearelativã a aerului ºi concentraþiilede gaze sã fie menþinute laniºte limite care sã nu fie nocivepentru viþei.Orice echipament automatsau mecanic indispensabil sãnãtãþiiºi bunãstãrii acestora trebuiesã fie inspectat cel puþin odatã pe zi, orice defect constatatfiind remediat imediatViþeii nu trebuie sã fie menþinuþiîn permanenþã în întuneric.În acest sens, pentru arãspunde nevoilor lor comportamentaleºi fiziologice, trebuieprevãzut un sistem de iluminareadecvat, natural sau artificial. Încel de-al doilea caz, iluminareatrebuie sã fie cel puþin echivalentãcu durata de luminã naturalã,dar sã permitã ºi inspectareaviþeilor în orice moment.Toþi viþeii crescuþi în grup sau înboxe, trebuie sã fie inspectaþi deproprietar cel puþin o datã pe zi.Hranã, apã ºi alte substanþeToþi viþeii trebuie sã aibãacces la o alimentaþie adecvatãvârstei ºi greutãþii lor ºi care sãþinã seama de nevoile lor comportamentaleºi fiziologice.Alimentaþia trebuie sã conþinãsuficient fier, precum ºi un minimumde alimente uscate caresã conþinã fibre digerabile.Viþeilor nu trebuie sã le fiepuse botniþe! Toþi viþeii trebuiesã fie hrãniþi cel puþin o datã pezi, iar cei în vârstã de peste douãsãptãmâni trebuie sã aibã accesla apã proaspãtã furnizatã în cantitatesuficientã.Metode de creºtereMetodele de creºtere, naturalesau artificiale, care provoacãsau pot provoca suferinþesau vãtãmãri animalelor, nu trebuiepracticate.Niciun animal nu va fi pãstratîntr-o crescãtorie dacã nu sepoate estima, într-o manierãrezonabilã, în baza genotipuluisau fenotipului acestuia, cãpoate fi pãstrat fãrã efecte negativeasupra sãnãtãþii sau bunãstãriisale.continuare în numãrulurmãtorEUROPA – DIRECT LA TINE ACASÃCARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENEcontinuare din numãrultrecutArt. 11 – Libertatea deexprimare ºi de informare:1. Orice persoanã are dreptulla libertatea de exprimare. Acestdrept cuprinde libertatea deopinie ºi libertatea de a primisau de a transmite informaþii sauidei fãrã amestecul autoritãþilorpublice ºi fãrã a þine seama defrontiere.2. Libertatea ºi pluralismulmijloacelor de informare în masãsunt respectate.Art. 12 – Libertatea deîntrunire ºi de asociere:1. Orice persoanã are dreptulla libertatea de întrunire paºnicãºi la libertatea de asociere latoate nivelurile ºi în special îndomeniile politic, sindical ºicivic, ceea ce implicã dreptuloricãrei persoane de a înfiinþaîmpreunã cu alte persoane sindicateºi de a se afilia la acesteapentru apãrarea intereselor sale.2. Partidele politice la nivelulUniunii contribuie la exprimareavoinþei politice a cetãþenilorUniunii.PRECIZÃRIAtunci când am instituit înpublicaþia noastrã rubrica„Infolex”, nu puþini au fostArt. 13 – Libertatea artelorºi ºtiinþelor:Artele ºi cercetarea ºtiinþificãsunt libere. Libertatea universitarãeste respectatã.Art. 14 – Dreptul la educaþie:1. Orice persoanã are dreptulla educaþie, precum ºi la accesulla formare profesionalã ºi formarecontinuã.2. Acest drept include posibilitateade a urma gratuit învãþãmântulobligatoriu.3. Libertatea de a înfiinþainstituþii de învãþãmânt curespectarea principiilor democratice,precum ºi dreptulpãrinþilor de a asigura educareaºi instruirea copiilor lor, potrivitpropriilor convingeri religioase,filozofice ºi pedagogice, suntrespectate în conformitate culegislaþia internã care reglementeazãexercitarea acestora.Art. 15 – Libertatea dealegere a ocupaþiei ºi dreptulla muncã:1. Orice persoanã are dreptulla muncã ºi dreptul de a exercitao ocupaþie aleasã sau acceptatãîn mod liber.cei ce ºi-au arãtat scepticismulprivind utilitatea acesteia.Ca ºi la început, continuãmsã credem în impactul pozitival acesteia, vizavi deobligativitatea tuturor2. Orice cetãþean al Uniuniiare libertatea de a-ºi cãuta un locde muncã, de a lucra, de a se stabilisau de a presta servicii înorice stat membru.3. Resortisanþii þãrilor membrecare sunt autorizaþi sãlucreze pe teritoriul statelormembre au dreptul la condiþii demuncã echivalente acelora decare beneficiazã cetãþenii Uniunii.Art. 16 – Libertatea de adesfãºura o activitate comercialãLibertatea de a desfãºura oactivitate comercialã este recunoscutãîn conformitate cu dreptulcomunitar ºi cu legislaþiile ºipracticile naþionale.Art. 17 – Dreptul de proprietate:1. Orice persoanã are dreptulde a deþine în proprietate, de afolosi, de a dispune ºi de a lãsamoºtenire bunurile pe care le-adobândit în mod legal. Nimeninu poate fi lipsit de bunurile saledecât pentru o cauzã de utilitatepublicã, în cazurile ºi condiþiileprevãzute de lege ºi în schimbulunei despãgubiri juste acordatecetãþenilor României de acunoaºte ºi respecta toatelegile care ne guverneazãviaþa, mai ales cã în þaranoastrã activitatea legislativãconstituie un domeniu încare zilnic apar noutãþi.în timp util pentru pierderea pecare a suferit-o.Folosinþa bunurilor poate fireglementatã prin lege în limiteleimpuse de interesul general.2. Proprietatea intelectualãeste protejatã.Art. 18 – Dreptul de azil:Dreptul de azil este garantatprin respectarea normelor prevãzutede Convenþia încheiatã laGeneva la 28 iulie 1951 ºi deProtocolul încheiat la 31 ianuarie1967 privind statutul refugiaþilorºi în conformitate cu Tratatul deinstituire a Comunitãþii Europene.Art. 19 – Protecþia în cazde strãmutare, de expulzaresau de extrãdare:1. Expulzãrile colective suntinterzise.2. Nimeni nu poate fi strãmutat,expulzat sau extrãdat cãtreun stat unde existã un risc seriosde a fi supus pedepsei cu moartea,torturii sau altor pedepsesau tratamente inumane saudegradante.continuare în numãrulviitorDe asemenea, nenumãratelesemnale primite din parteacititorilor noºtri ne întãrescconvingerea cã aceastãrubricã este una necesarã ºiutilã, iar acest lucru neîndreptãþeºte s-o continuãm.LEGISLAÞIEINFOLEXcontinuare dinumãrul trecut1.204/2007 H.G. privind asigurarea forþei demuncã necesare pe timpul stãrii de asediu, la mobilizareºi pe timpul stãrii de rãzboi – M.O. nr.699/17.10;1.222/2007 H.G. privind instituirea „Zilei veteranilorde rãzboi” – M.O. nr. 699/17.10;275/2007 Lege privind aprobarea O.U.G. nr.14/2007 pentru modificarea ºi completarea Legiinr. 448/2006 privind protecþia ºi promovarea drepturilorpersoanelor cu handicap – M.O. 700/17.10;106/2007 O.U.G. pentru modificarea ºi completareaLegii nr. 571/2003 privind Codul fiscal –M.O. nr. 703/18.10;1.869/2007 Ordin al ministrului educaþiei,cercetãrii ºi tineretului privind aprobareaCalendarului ºi a Metodologiei de organizare ºidesfãºurare a examenului de bacalaureat – 2008 –M.O. nr. 704/18.10;109/2007 O.U.G. pentru modificarea ºi completareaLegii nr. 200/2004 privind recunoaºtereadiplomelor ºi calificãrilor profesionale pentru profesiilereglementate din România – M.O. nr.706/18.10;277/2007 Lege privind cerinþele minime desiguranþã pentru tunelurile situate pe secþiunilenaþionale ale Reþelei rutiere transeuropene – M.O.nr. 708/19.10;1.254/2007 H.G. privind alocarea unei sumedin Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþiaGuvernului, prevãzut în bugetul de stat pe anul2007, pentru asigurarea unor cheltuieli curente aleunitãþilor administrativ-teritoriale (Mizil) – M.O.nr. 709/19.10;1.238/2007 H.G. privind aprobarea Standardelornaþionale specifice pentru serviciile specializatede asistenþã ºi protecþie a victimelor traficuluide persoane – M.O. nr. 715/23.10;2.354/2007 Ordin al ministrului educaþiei,cercetãrii ºi tineretului privind aprobarea graficuluide desfãºurare a examenelor de absolvire/certificarea învãþãmântului profesionale, liceal – filieratehnologicã ºi postliceal în anul ºcolar 2007 – 2008– M.O. nr. 715/23.10;1.706/2007 Ordin al ministrului sãnãtãþii publiceprivind conducerea ºi organizarea unitãþilor ºicompartimentelor de primire a urgenþelor – M.O.nr. 724/25.10;280/2007 Lege pentru modificarea ºi completareaLegii nr. 129/1992 privind protecþiadesenelor ºi modelelor industriale – M.O. nr.729/26.10;113/2007 O.U.G. pentru modificarea ºi completareaLegii nr. 211/2004 privind unele mãsuripentru asigurarea protecþiei victimelor infracþiunilor– M.O. nr. 729/26.10;1.292/2007 H.G. pentru completarea art. 1din H.G. nr. 977/2003 privind taxa pentru serviciulpublic de radiodifuziune – M.O. nr. 732/30.10;F.N./2007 Regulament de organizare ºifuncþionare al Colegiului Naþional al AsistenþilorSociali – M.O. nr. 735/30.10;1.224/2007 H.G. pentru organizarea ºifuncþionarea Gãrzii Naþionale de Mediu – M.O. nr.743/01.11;121/2007 O.U.G. pentru modificarea ºi completareaO.U.G. nr. 5/2003 privind acordarea deajutoare pentru încãlzirea locuinþei, precum ºi aunor facilitãþi populaþiei pentru plata energiei termice– M.O. nr. 747/05.11;288/2007 Lege pentru modificarea ºi completareaLegii nr. 4/1953 – Codul familiei – M.O.nr. 749/05.11;289/2007 Lege privind instituirea Zilei Învãþãtorului– M.O. nr. 749/05.11;F.N./2007 Carta europeanã a limbilorregionale sau minoritare – M.O. nr. 752/06.11;111/1995 Lege privind Depozitul legal de documente– republicare – M.O. nr. 755/07.11;291/2007 Lege privind intrarea, staþionarea,desfãºurarea de operaþiuni sau tranzitul forþelorarmate strãine pe teritoriul României – M.O. nr.758/08.11;continuare în numãrul urmãtorJr. Nicoleta TUDORACHECornelia Maria TOMA

Nr. 42 / Ianuarie 2008 Pagina 6ªASE, POLIÞIA!FORMAÞIUNEA DE POLIÞIERUTIERÃDe la apariþia ultimului numãr al„POªTALIONULUI” ºi pânã la finele anului2007, în perioada Sãrbãtorilor prilejuite deNaºterea Domnului, lucrãtorii de poliþierutierã s-au axat în mod special pe activitãþispecifice de prevenire a evenimentelorrutiere, fãrã a abandona acþiunile desancþionare a celor care au încãlcat prevederilelegale ºi mai ales cã, dând vina peaglomeraþia specificã acestei perioade, auoprit sau staþionat chiar ºi în dreptul indicatoarelorcu aceastã semnificaþie.Tot în aceastã perioadã au avut loc unnumãr de opt accidente soldate, din fericire,numai cu pagube materiale, evenimentecare au fost înregistrate ºi soluþionateîn timp util, cauzele producerii acestorafiind în general neadaptarea vitezei lacondiþiile meteo de trafic, neacordarea prioritãþii,nepãstrarea unei distanþe corespunzãtoarefaþã de autovehiculul din faþã ºi aneatenþiei în trafic.Cel mai grav eveniment rutier ce a avutloc în aceastã perioadã s-a petrecut în datade 14 decembrie 2007, în jurul orelor 18.30pe DJ 102 H, drum ce face legãtura întreMizil ºi comuna Amaru din judeþul Buzãu,când numitul C.D.N. din Mizil, l-a accidentatmortal pe numitul P.G., tot din Mizil,care nu a fost echipat regulamentar cu elementefluorescente reflectorizante în timpce circula cu bicicleta, pe timp de noapte,pe acest drum.Dupã trecerea Sãrbãtorilor ºi intrarea înnoul an, activitãþile Poliþiei Rutiere au fostmult mai ample, în sensul cã pe lângã activitãþilepreventiv-educative desfãºurate întrafic, în unitãþile de învãþãmânt cu ocaziareluãrii cursurilor ºi în alte locuri sau mediicu care se intrã în contact, au fost organizateactivitãþi tematice în care s-a cãutat înmod special depistarea conducãtorilor autocare nu au încheiat contractele de asigurarecu rãspundere auto RCA, abatere pentrucare legea prevede amendã cuprinsã între1.000 ºi 2.000 lei, precum ºi retragerea certificatuluide înmatriculare, în locul acestuiaeliberându-se dovezi care nu dau ºi drept decirculaþie.Vom desfãºura ºi în continuare acesteactivitãþi, atât pe raza oraºului Mizil, cât ºia comunelor arondate, acþiuni la care vor fiinvitaþi sã participe ºi reprezentanþi aimass-mediei, scopul fiind prezentarea problematicii,aceste activitãþi fãcând parte dinProgramul Partenerial „Stop accidentelorde circulaþie! Viaþa are prioritate!”.În perioada analizatã, efectivul de lucrãtoriai Poliþiei Rutiere au constatat ºi aplicat546 sancþiuni contravenþionale prevãzutede O.U.G. nr. 195/2002, republicatã, cât ºide alte acte normative, au reþinut în vedereasuspendãrii exercitãrii dreptului de aconduce autovehicule ºase permise de conducere,au reþinut în vederea anulãrii douãpermise de conducere ºi au retras temporar17 certificate de înmatriculare.Totodatã, au fost întocmite douã dosarepenale în conformitate cu art. 1 din O.U.G.nr. 87/2002, republicatã, întrucât doi conducãtoriauto au fost depistaþi în trafic conducândîn timp ce se aflau sub influenþabãuturilor alcoolice, iar dupã testarea cuaparatul Etilotest rezultatele au depãºitpragul de 0,40 mg/litru, fiindu-le recoltateprobe biologice de sânge în vederea stabiliriialcoolemiei.NU Và JUCAÞI CU FOCUL!În vederea prevenirii în acest sezon aunor eventuale incendii, la fel ca în fiecarean, Compartimentul de protecþie civilã alPrimãriei oraºului Mizil reaminteºte tuturorcetãþenilor câteva din principalele mãsurice se impun a fi luate în acest sens:- verificaþi ºi eventual reparaþi sobele ºicoºurile de evacuare a fumului ºi gazelorde ardere;- evitaþi supraîncãlzirea sobelor;- nu instalaþi sobele – cu sau fãrã acumularede cãldurã – la o distanþã mai micã de0,7 – 1 m faþã de pereþi;- nu lãsaþi focul nesupravegheat sau îngrija copiilor;- nu aprindeþi focul cu benzinã sau altelichide uºor inflamabile;- nu folosiþi lemne care prin lungimea lornu permit închiderea uºii sobei;- nu lãsaþi în preajma sobelor materialeuºor inflamabile;- nu lãsaþi la îndemâna copiilor mijloacede aprindere a focului (chibrituri saubrichete);- nu folosiþi instalaþii electrice improvizate;- nu suprasolicitaþi circuitele electriceutilizând aceeaºi prizã pentru alimentareamai multor aparate electrice cu consummare;- nu lãsaþi aparatele electrice saudiferite instalaþii de iluminat în funcþiunepe timpul nopþii sau atunci când nu vãaflaþi la domiciliu;- nu verificaþi cu flacãrã etanºeitateainstalaþiilor de gaze, folosiþi doar spumãde sãpun cu apã;- nu faceþi nicio modificare la instalaþiilede gaze folosind în acest scop personalneautorizat;- dacã simþiþi miros de gaze, stingeþitoate focurile, aerisiþi imediat apartamentul(casa) ºi anunþaþi distribuitorul degaze.*Nu ezitaþi sã solicitaþi ajutorulInspectoratului pentru situaþii de urgenþãal judeþului Prahova în urmãtoarele situaþii:- producerea unui incendiu;- producerea unui accident rutier soldatcu victime blocate-încarcerate;- pentru salvarea persoanelor aflate înpericol la înãlþime, în subsoluri, fântânisau în alte spaþii înguste;- în alte situaþii în care vieþile ºibunurile dumneavoastrã sau ale altorcetãþeni se aflã în pericol.Nu uitaþi, numãrul unic de apelpe care puteþi sã-l folosiþi înasemenea situaþii este 112!Stelian DRAGNEAPentru evitarea implicãrii înevenimente rutiere, vã adresãmrugãmintea de a respectatoate regulile de circulaþie, iarprivind zona centralã aoraºului Mizil, vã atenþionãmsã opriþi, staþionaþi ºi parcaþiautoturismele în condiþii desiguranþã ºi cu respectareastrictã a prevederilor legale,întrucât în sens contrar,mãsurile luate vor fi deosebitde drastice.În încheiere, îmi permit sã emit trei dorinþe:în vederea desfãºurãrii traficului rutierîn condiþii civilizate, Serviciul de gospodãrirecomunalã sã-ºi îndeplineascã îndatoririlede serviciu; sã nu se mai eliberezeautorizaþii în vederea branºãrii la gaze fãrãa fi plãtitã în avans ºi taxa pentru reparareaulterioarã a drumurilor ºi aºtept sã fiu invitatla una din urmãtoarele ºedinþe aleConsiliului Local pentru a-i prezenta acestuiaunele problemele existente, aºteptânddin partea C.L. mãsuri de soluþionareurgentã a acestora.Inspector de poliþie,Adrian ÞURCAªFORMAÞIUNEA DEINVESTIGAÞII CRIMINALEÎn seara de 31 decembrie 2007, de peraza oraºului Mizil – strada Alba Iulia – afost sustras un autoturism Dacia 1310aparþinând numitului M.L.D., autoturismcare a fost gãsit ulterior pe raza satuluiCireºanu aparþinând comunei Baba Ana,REBUSINTERPRETÃRILEGALEOrizontal:1. Investitã cu aplicarea legilor. 2.Arta interpretãrilor. 3. Urme înpustiu! – Umblã, oficial, cu vorba. 4.La ieºirea din vamã! – Se aflã înmijlocul unor învârteli – Campion. 5.Pãstreazã banii în bancã –Interpreteazã legalitatea unorcâºtiguri. 6. Te ia cu frumosul (fem.).7. Instrumentul sãrãciei – Rezervãde tezaur – Interpret de nota doi. 8.Casa sufletului – Þine de loculnaºterii. 9. Reclamaþie nesemnatã.10. Causticã – De stringentã actualitate.12345678910având avariatã partea din faþã.În urma verificãrilor efectuate de mineîmpreunã cu agentul ºef de poliþie DraguMarian din cadrul postului de poliþie BabaAna, s-a reuºit identificarea autorului în persoananumitului C.C., în vârstã de 15 ani,din comuna Sãhãteni.Cu ocazia cercetãrilor, s-a stabilit cãautorul, în ziua de 31 decembrie 2007, s-aaflat pe raza oraºului Mizil ºi a observat cãautoturismul în cauzã era neasigurat ºi cucheile în contact, motiv pentru care l-a furatºi a plecat în satul Cireºanu unde lucra caîngrijitor de animale.Pe strada principalã din satul Cireºanu,acesta a derapat, intrând cu autoturismul îngardul unei locuinþe, distrugând atât gardul,cât ºi autoturismul sustras. Dupã comitereaaccidentului, C.C. a pãrãsit locul faptei,fiind depistat de organele de poliþie pe razacomunei Cãlugãreni, satul Valea ªcheii.Acestuia i-a fost întocmit dosar penalpentru comiterea infracþiunilor de furt, conducerefãrã a deþine permis de conducere ºipãrãsirea locului accidentului.Subcomisar de poliþie,Cristian STÃNESCU1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Lucian MÃNÃILESCUVertical:1. Alãturat, dintr-un anumit unghi. 2.Partea cuvenitã morarului – Lipitpãmântului. 3. Þepe! – Interpretareamiºcãrilor la bursã. 4. Incitã taurul – Înpoem! – Trece peste ape. 5. Se interpreteazãcu nostalgie – Oferitãnepoliticos. 6. Interpretãri incorecteale problemelor altora. 7. A îngrãmãdi,la pãmânt – Locul interpretãrilor, pentruvii. 8. Trece ºi prin urechile acului –La revedere! – Aplicã lovituridebile…9. Interpreteazã legile dupãplacul sãu – Rãsare soarele. 10. Edublu! – Curat…lunã! (masc.).

Pagina 7 Nr. 42 / Ianuarie 2008SONDAJ DE OPINIE- Este un mare pãcat atitudineaadoptatã de unii mizileni faþã denoul aspect care se prefigureazãîn oraºul nostru, „orbul gãinilor”,aceastã presupusã „afecþiune” aunora, avându-ºi rãdãcinile înignoranþa ºi rãutatea lor.- Chiar dacã existã suficiente ºisolide argumente care ar puteaexplica unele investiþii atacate darnefinalizate încã, pãrerea meaeste cã de la început ar fi trebuitadoptatã politica „paºilor mãrunþi”.- Consider cã acea Strategieprivind dezvoltarea Mizilului, documentde care vorbeºte domnulprimar în interviul acordat ziaruluidumneavoastrã, ar fi trebuitrealizatã ºi adusã la cunoºtinþanoastrã dupã alegerile din 2004,nu acum, la terminarea mandatuluisãu.- Nu-mi vine sã cred! Chiaratâtea obiective a realizat primãriaîn 2007, câte aþi prezentatîn ultimul numãr al ziarului?Imposibil!- Chiar dacã pãrerile unora saualtora sunt un pic diferite în privinþaanumitor investiþii, eu tindsã mã bazez totuºi pe onestitateaprimarului ºi a consiliului localcând vorbim de prioritãþi ºi demodul de realizare al lucrãrilor.- Parafrazând o mult mediatizatãzicere, afirm: „Îmi place din ceîn ce mai mult cum aratã oraºulmeu...Pãcat cã este locuit de indiviziranchiunoºi ºi lipsiþi deonoare!”.- Pentru numele lui Dumnezeu!Încetaþi „culturalizarea forþatã”!Nu vedeþi cã nu aveþi cu cine?- Datoritã noii clãdiri a Primãrieiºi a modernizãrii (estedrept, încã neterminatã) a centrului,aspectul oraºului s-a schimbatîn bine. Deºi poziþia actualã oavantajeazã, nu crede domnul primarcã ar trebui mutatã bibliotecaîn vechea clãdire pe care a camabandonat-o? Actuala clãdire a biblioteciiaratã jalnic prin interior.Decât sã consulþi acolo o carte cenu poate fi împrumutatã, mai binete lipseºti, decât sã petreci câtevaore în frigul acela groaznic!- Prin recenta ei apariþie, Salade sport ar fi trebuit sã devinã oclãdire emblematicã a oraºului, ofacilitate mult-aºteptatã în creareade cluburi ºi echipe de handbal,volei sau baschet, o arenã în careforfota tinerilor ºi a profesorilorde sport sã se facã simþitã maipregnant, dar, personal, am senzaþiacã nu este folositã la adevãrataei capacitate. Nu cumva ne-am pricopsitcu un lucru pe care nu ºtimcum sã-l administrãm corect?- În comparaþie cu ceea cevedem în fiecare an înainteaînceperii anului ºcolar, la nivelulMizilului, ºcolile ºi grãdiniþelenoastre aratã foarte bine. Sincerefelicitãri directorilor pentru acesterealizãri ºi o bilã albã pentruimplicarea primãriei în aceastãactivitate!- Cred cã un factor ce a dus laîntârzierea unor lucrãri este ºilipsa de seriozitate a unor firmede construcþii, ca ºi slaba calificarea muncitorilor ce fac partedin anumite firme. Domnule primar,nu credeþi sã suntem suficienþide sãraci pentru a atribuiunele lucrãri unor asemeneafirme? Întocmiþi contracte de execuþieserioase, iar dacã constructoriinu respectã clauzele contractuale,reziliaþi colaborarea cu ele!- S-a dus o mare campanie prinpresã ºi televiziune privind facilitareaaccesului persoanelorvârstnice sau cu handicap înclãdirile ce au scãri la intrare, darîn oraºul nostru, cu câtevaexcepþii, acele rampe edificatedoar de ochii lumii nu pot fifolosite de oamenii în putere,darãmite de cei cu dizabilitãþi.- Urgentaþi pe cât posibil deschidereamagazinului PLUS, cãne-au mâncat sufletul patroniiãºtia cu preþurile lor umflate, maiales de sãrbãtori!- Deºi pare o bagatelã, chiardacã se constituie într-un începutmai timid, zonele verzi aleoraºului au început sã arate altfel.Dacã ºi unii dintre noi, dânddovadã de bun simþ ºi spirit civic,nu ar fura sau rupe florile ºi pomiinou plantaþi, totul ar arãta maibine. Apropo, când aveþi de gândsã reîmprospãtaþi pomii din vechiulparc?- Vã rog sã transmiteþi domnuluiprimar sã încerce sã scoatã dinanonimat ºi în acest sens Mizilul,realizând la cele douã principaleintrãri în oraº câte un elementarhitectonic care sã ne reprezinte.Iniþiaþi un concurs pe aceastãtemã!- Nemulþumirile dumneavoastrãfaþã de modul de comportare alunor angajate ale instituþiei pecare o conduceþi, aºa cum aþi afirmatîn ultimul interviu, cred cãsunt justificate. Chiar dacã suntemtrataþi cu o politeþe rece, sesimte în atitudinea acestora faþãde noi, oamenii de rând, un greude înghiþit aer de superioritate.De ce? Poate cã unii dintre noisuntem mai titraþi decât doamnelesau domniºoarele cu care suntemnevoiþi sã intrãm câteodatã în contact.- Dacã într-adevãr, aºa cum aþiafirmat în nenumãrate rânduri,doriþi modernizarea oraºului nostru,renunþaþi la mãruntele nemulþumiripersonale ºi concentraþi-vãforþele pe activitãþile pecare le-aþi început. Acesta estelucrul cel mai important!- Primãria chiar nu are nicioobligaþie în ceea ce priveºte stareade continuã degradare a stadionuluioraºului?- Dacã majoritatea trotuarelorMizilului vor arãta ca cele din centruºi de pe strada NicolaeBãlcescu este foarte bine. Darstrãzile?- Cât de cât centrul oraºului aînceput sã arate bine, dar cred cãse impune acordarea unei maimari atenþii ºi cãtre celelalte zoneale oraºului ºi în primul rând periferiilor!- Afirma odatã domnul primarcã are de gând sã construiascã unpatinoar. Ploieºtiul a fãcut-o ºiaratã foarte frumos.- Toþi cei care, într-o formã saualta, s-au opus edificãrii bisericiidin parc, sã aibã curajul sãrecunoascã cã aceasta aratã foartebine, chiar dacã suntem uneorideranjaþi de zgomotul clopotelor.- Domnule primar, ar trebui sãfaceþi demersuri pe lângã ministerultransporturilor în legãturãcu gara. Aratã jalnic aceastãpoartã de intrare în oraº! În unelestaþii de cale feratã s-au începutlucrãri de înãlþare a peroanelor,dar noi încã ne rupem picioarelecând coborâm din vagoane pebolovanii de la terasament!- Era odatã vorba cã doreaþi sãmarcaþi faptul cã Mizilul este traversatde paralela de 450. Aþirenunþat la idee?- Alocaþi mai mulþi bani bibliotecii,sã putem gãsi acolocãrþile de care avem nevoie laºcoalã! Dacã în ziarul dumneavoastrãrecomandaþi unele cãrþipentru a fi citite, de ce nu legãsim ºi la bibliotecã?- Rezolvaþi odatã pentru totdeaunaproblema locurilor de parcaredin oraº!- Dupã ce cã unele trotuarearatã aºa cum aratã, datoritã faptuluicã unii ºoferi ºi-au statornicitobiceiul de a-ºi parca maºinile peacestea, noi, pietonii, suntemobligaþi sã folosim carosabilul. Dece tolereazã acest lucru Poliþiarutierã?- Domnule primar, sugeraþi-lecelor de la circulaþie sã-ºi maischimbe locul de pândã, cãcioricum acolo nu se întâmplãnimic, pe când în apropierea trecerilorde pietoni este o adevãratãjunglã!- Dorim ca în fiecare numãr alziarului primãriei sã fim informaþicu privire la stadiul reabilitãrii termicea blocurilor!- Într-adevãr, au dispãrut oparte din câinii vagabonzi, daraproape imediat apar alþii. Chiarnu sunteþi în stare sã rezolvaþiaceastã problemã?- A trecut destul timp de cândaþi mutat statuia. Mai aveþi degând s-o îmbrãcaþi în marmurã,aºa cum aþi promis?- Cât timp va mai dãinui înspatele primãriei ruina lui Stejaru?- Nu consideraþi potrivit sãmontaþi – pe primãrie sau în altloc potrivit – un ceas multifuncþional,aidoma celui din centrulPloieºtiului?- Dupã trecerea iernii, lãsaþiorice altã preocupare ºi apucaþi-vãde strãzi, cã ne-am nenorocitmaºinile!- Este pentru prima oarã cândam vãzut în centrul oraºului unbrad atât de frumos împodobit,chiar dacã era din plastic. Bravo!- Pentru a împleti utilul cu plãcutul,vã sugerez înfiinþarea, petimpul verii, a unui cinematografîn aer liber, în centrul oraºului,ecranul urmând a fi montat undeplantaþi de obicei scena. Acestlucru ar putea deveni benefic ºipentru comerþul stradal, restauranteleºi barurile din zonãscoþându-ºi mesele afarã.- Apreciez ca foarte utilã realizareaunei societãþi de salubrizareproprie, dotatã corespunzãtorºi încadratã cu oamenidestoinici ºi muncitori, darprivind aspectul oraºului acum,dupã aceste ninsori, cred cã s-arimpune ca în dotarea noului serviciusã intre ºi utilaje pentrudeszãpezire ºi cisterne-stropitori.E doar o idee!- Vã rog sã-i transmiteþi domnuluiprimar rugãmintea mai multorcetãþeni de a interveni pe lângãsocietatea ce administreazã gazelepentru ca aceasta sã întocmeascãºi sã ne trimitã mairepede factura de platã. Astfel, nuvom mai fi nevoiþi sã ne înghesuimnici la bãnci, nici la singurulghiºeu al societãþii pentru a neachita factura din teama de a nune fi oprite gazele.- Apreciez în mod deosebithotãrârea dumneavoastrã princare aþi pus la dispoziþia clubuluide karate sala de sport, deoarececonsider cã rezultatele tinerilorce practicã acest sport ºi care aufãcut cunoscut oraºul nostru meritaaceastã favoare.- În anul 2007, aþi afirmat cãveþi reabilita vechea fântânã artezianãdin parcul oraºului ºi veþimai realiza încã una în scuarul delângã noua primãrie, dar ambeleafirmaþii au rãmas la stadiul depromisiuni.- În sfârºit, de câþiva ani, ºi înoraºul nostru se cunoaºte mânaunui edil gospodar, realizãrileacestuia fiind cea mai elocventãdovadã a priceperii sale.- Vã rog sã-i transmiteþi domnuluiprimar sincerele mele felicitãripentru ceea ce a fãcut pentruMizil, multã sãnãtate ºi succes întoate activitãþile din 2008!- A fost o întreagã tevaturã înoraº atunci când aþi afirmat cã înValea Dobrii se va construi unincinerator care, printre altele,trebuia sã rezolve problemalocurilor de muncã în oraº. Se vamai realiza vreodatã aceastãinvestiþie sau acum trebuie sãaºteptãm ca aceastã importantãproblemã socialã cu care se confruntãoraºul – ºomajul – sã fierezolvatã de promisul parc industrial?- Din datele pe care ni le-aþiprezentat cu diferite ocazii în publicaþiainstituþiei pe care oreprezentaþi privind modernizareaCasei de Culturã, în acestedificiu s-au bãgat sume importante,iar acest lucru, personal, îlconsider benefic, dar având învedere faptul cã frecvenþa spectacolelorde teatru s-a micºorat iarunele manifestãri au loc în faþaunei sãli aproape goale, mã determinãsã întreb dacã s-a meritatacest lucru. Deºi apreciez eforturiledomnului primar în ceea cepriveºte manifestãrile culturale pecare ni le-a oferit, se pare cã seluptã cu morile de vânt.- În primãvarã, atunci când vaîncepe mult-aºteptata campaniede asfaltare a strãzilor, îi recomanddomnului primar sã nuneglijeze înlocuirea sau înãlþareabordurilor acelor strãzi, altfel,existã pericolul ca apele pluvialesã afecteze trotuarele ºi curþileoamenilor.- Vã rog sã-i transmiteþi domnuluiprimar toate urãrile mele debine ºi mult succes în activitãþilepe care le are în vedere pentruanul 2008!Acest sondaj de opinie,declanºat de redacþia publicaþieinoastre la iniþiativadomnului primar, nuconþine nicio referire laidentitatea celor care auavut amabilitatea de arãspunde întrebãrii noastre„Cum apreciaþi activitateaprimãriei ºi a conduceriisale în anul 2007 ºicare trebuie sã fie, dupãpãrerea dumneavoastrã,activitãþile prioritare aleinstituþiei noastre în2008?”, deoarece nu amavut certitudinea cãmajoritatea persoanelorchestionate pe care nu lecunoºteam ºi-au declinatadevãrata identitate, alþiirãspunzând întrebãriiadresate doar cu condiþiapãstrãrii anonimatului.Totuºi, ºi unora ºi altora lemulþumim pe aceastã calepentru bunãvoinþã!PUTEÞI Sà CREDEÞI!Aveþi probleme cu autoritãþile locale?Vreþi sã-mi semnalaþi un eventual abuz comis de unfuncþionar public al instituþiei?Nu aþi fost tratat cu respectul cuvenit de vreun angajat alPrimãriei?Doriþi sã mã sesizaþi în legãturã cu vreo problemã serioasã,cu implicaþii deosebite în viaþa oraºului sau a dumneavoastrã?Nimic mai simplu!!!Telefonaþi-mi la 250 027 (centrala Primãriei), 250 970 sau0722 653 808 (telefoanele mele) sau scrieþi-mi pe adresabulevardul Unirii nr. 14 sau aleea Crizantemelor nr. 136,eventual trimiteþi-mi un e-mail la primaria_mizil@idilis.rosau la postalionul_mizilean@yahoo.com ºi în aceeaºi zimesajele dumneavoastrã vor ajunge pe biroul meu.Nu uitaþi, suntem permanent „În slujba ta, Omule!”.PRIMAR,Emil PROªCAN

În ziua de 18 decembrie, înprezenþa conducerii Primãrieiºi a invitaþilor, plenul ConsiliuluiLocal s-a întrunit într-oºedinþã extraordinarã ce a avutînscrisã pe ordinea de zi un singurpunct:1. Proiect de hotãrâreprivind rectificarea bugetuluilocal al oraºului Mizil peanul 2007.Preºedintele de ºedinþã,domnul consilier local DanIacob, a dat cuvântul directoruluiexecutiv al instituþiei noastre,doamna Daniela Dinu, carea arãtat cã sursele financiareastfel constituite vor fi utilizatepentru acoperirea creditelornecesare atât Primãriei ora-ºului Mizil, cât ºi instituþiilor ºiNr. 42 / Ianuarie 2008 Pagina 8CULISELE PRIMÃRIEIªEDINÞELE CONSILIULUI LOCALserviciilor publice aflate în subordineaConsiliului Local.Întrunind avizul favorabil alcomisiei buget-finanþe, proiectulde hotãrâre a fost aprobat cuunanimitate de voturi.*Pe data de 9 ianuarie 2008,în prezenþa conducerii instituþieinoastre ºi a invitaþilor,toþi cei 17 membrii ai ConsiliuluiLocal s-au întrunit într-oºedinþã extraordinarã cu urmãtoareaordine de zi:1. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea preluãriicu titlu gratuit a terenului ºiclãdirilor aferente fosteiU.M. 02438 Baba Ana.Preºedintele de ºedinþã,domnul consilier ConstantinIstrate, a dat cuvântul domnuluiPrimar care, justificând iniþiereaacestui proiect de hotãrâre,a arãtat: „În urmaaplicãrii dispoziþiilor Legii nr.10/2001 ºi a altor dispoziþiilegale cu privire la retrocedareabunurilor confiscateabuziv de regimul comunist înperioada 6 martie 1945 – 22decembrie 1989, a trebuit sãretrocedãm unele bunuri dinpatrimoniu care s-au aflat înproprietatea publicã sau privatãa oraºului, bunuri care eraustrict necesare realizãrii funcþiilorsocio-economice ale localitãþii.Întrucât oraºul Mizil se confruntãîn prezent cu problemesociale deosebite privind protecþiapersoanelor în vârstã, aminiþiat acest proiect de hotãrâreîn perspectiva înfiinþãrii unuiazil de bãtrâni ºi persoane cuhandicap, a unui centru deîngrijire copii ºi a altor stabilimentede asistenþã socialã prevãzutede lege, care, în modcert, îºi vor gãsi utilitatea.Acordul pe care aºtept sã-ldaþi este mai mult unul de principiu,pentru ca pe baza acestuiasã putem demara obþinereaavizelor necesare”.Întrunind avizele favorabileale tuturor comisiilor ConsiliuluiLocal, proiectul a fostaprobat cu unanimitate devoturi.Jr. Daniela GRANCEADE SERVICIU LASTAREACIVILÃ…Cecilia Frusinoiu„BINE AÞIVENIT ÎNLUMEANOASTRÃ!”Vasile Maria – SeforaCARACTERUL DETERMINÃSuccesul va fi asigurat,în oricare domeniu al vieþiitale, pe mãsurã ce dezvolþifiecare aspect al caracteruluitãu.Ascultare vs. ÎncãpãþânareA îndeplini cu bucurie cerinþeleºi dorinþele celor cesunt responsabili pentrumine.Atenþie vs. NeatenþieA-i acorda unui ompreþuirea cuvenitã, concentrându-teasupra spuselorsale.Autocontrol vs. IndulgenþãA-mi respinge dorinþelegreºite ºi a face ceea ce estecorect.Blândeþe vs. MânieA ceda din drepturile ºiaºteptãrile mele din dorinþade a-i servi pe ceilalþi.Bunãtate vs. SeveritateA manifesta respect ºi interespersonal faþã de alþii.Cinstire vs Lipsã de respectA-i respecta pe cei careFABULÃCum urma sã se aleagã un consiliu în ogradã,Toatã struþo-cãmilimea se trezise dând din coadã.- N-ar fi rãu, sãri gãina ce-ºi clocea ouãle-n coº,Sã cotcodãcim la urne investindu-l pe cocoº!- Ba pe porc! zise purcelul. ªtiþi cã dumnealui, cocoºul,A privit spre rãsãrit ºi-a cântat în mãrul roºu...- Cum, se rãþoi rãþoiul, voi nu vreþi democraþie?Dacã ne conduce porcul va fi tot o porcãrie!- Staþi puþin, scâncii din cuºcã incitatã o potaie,Pentru ce atâta zarvã ºi atâta hãrmãlaie?Dintre noi cred cã dulãul este primu-n bãtãturã,Trage tot la „ham!” sãrmanul, ca ºi-n fosta dictaturã.ªi-n plus are, totdeauna, o opinie subþire,Chiar dacã-l bârfesc mãgarii cã e lãtrãtor din fire!- Nu e bun, necheazã calul, ºtim cu toþii, ºi ne-ajunge,Cã viseazã doar ciolanul unor pulpe „mai în sânge”...SUCCESUL!Dezvoltarea celor 49 de trãsãturi ale caracteruluiconduc datoritã autoritãþilormai înalte pe care ei le reprezintã.Compasiune vs. IndiferenþãA investi tot ce este necesarpentru a vindeca rãnilealtora.Conºtiinciozitate vs. InconsecvenþãA sãvârºi ceea ce am consimþitsã sãvârºesc, chiardacã aceasta pretinde sacrificiineaºteptate.Creativitate vs. NeafirmareA aborda o necesitate, osarcinã de lucru sau o ideedintr-o nouã perspectivã.Credinþã vs. ÎndoialãÎncrederea cã faptele careºi-au avut înrãdãcinarea întruncaracter bun vor da roadelecele mai bune, chiardacã nu pot ºti cum ºi când.Cumpãtare vs. ExtravaganþãA-mi îngãdui, mie ºi celorlalþi,sã cheltuiesc doar atâtcât este necesar.Curaj vs. TeamãÎncrederea cã ceea ce amde spus sau de fãcut este adevãrat,drept ºi just.Determinare vs. LaºitateA-mi propune sã atingscopuri potrivite la timpulpotrivit, indiferent de obstacole.Discernãmânt vs. ObtuzitateA înþelege cauzele maiadânci ale evenimentelor carese petrec în jurul meu.Discreþie vs. NaivitateA recunoaºte ºi a evitacuvinte, acþiuni sau atitudinicare ar putea provoca consecinþede nedorit.Disponibilitate vs. EgocentrismA situa pe un plan secundpropriile proiecte ºi prioritãþifaþã de dorinþele celor pecare-i servesc.Elocvenþã vs. CeartãA cãlãuzi adevãruri vitalespre obstacolele mentale alecuiva.MORALA OIIMorala:Rumega, o biatãoaie, întrebareaei prosteascã:- De ce toþi vorsã conducã ºiniciunul sãmunceascã?!Entuziasm vs. ApatieA manifesta bucurie înefectuarea oricãrei sarcini,dând ce e mai bun din mine.Fermitate vs. AmânareAbilitatea de a recunoaºtefactorii-cheie ºi de a duce lacapãt decizii dificile.Flexibilitate vs. RigiditateCapacitatea de a-mi schimbaplanurile sau ideile înfuncþie de orientarea îndrumãtorilormei.Generozitate vs. ZgârcenieSã-mi dau seama cã suntdoar un garant a tot ceea ceam ºi sã folosesc orice mijlocîn scopurile cele mai bune.Hãrnicie vs. LeneA-mi investi timpul ºi energiapentru a duce la bunsfârºit orice sarcinã încredinþatã.continuare în numãrulurmãtorLucian MÃNÃILESCU„CASà DEPIATRà ªIMULTÃDRAGOSTE!”Drãgan Gheorghe cu Iuga Anca;Ursaru Florian cu Constantin Claudia –Mariana;Ungheanu Constantin cu PopescuClaudia – Ionela;Angelescu Florin cu Palavescu Mariana –Gianina;Muti Anghel cu Stoica Elena – Coroniþa.„DUMNEZEU SÃ-IODIHNEASCÃ-NPACE!”Rãducanu Nina, 75 de aniPredescu Neculai, 86 de aniPetre Elena, 73 de aniRãducanu Dobra, 87 de aniVasilescu Elena, 70 de aniPetcu Constantin, 65 de aniNevreaschi Petru, 57 de aniIlie Tinca, 100 de aniPanait ªtefan, 69 de aniManole Ilie, 68 de aniVoicu Nicolae, 85 de aniAlexandrescu Andreiana, 94 de aniVizireanu Constantin, 59 de aniGhilinþã Dobra, 88 de aniGESTURI DE SUFLETªi în anul care tocmaia trecut, gândurileConsiliului Local, aleconducerii Primãriei ºipersonalului ServiciuluiPublic de Asistenþã SocialãMizil s-au îndreptatcãtre semenii noºtrivitregiþi de soartã ºispre copii, cãutând caprintr-un gest simplu ºiplin de omenie sã aducão razã de bucurie ºisperanþã în ajunul NaºteriiDomnului.Astfel, pe data de 20decembrie, au fost distribuite60 de pachetecu alimente, cozonaci ºifructe unor persoane învârstã aflate în evidenþaS.P.A.S. Mizil ºi 35 depachete conþinând jucãrii,cozonac, suc, dulciuriºi fructe copiilorproveniþi din familiile cudiferite probleme ºi celorinternaþi în Policlinicaoraºului.

Pagina 9 Nr. 42 / Ianuarie 2008ANUNÞ IMPORTANT!În atenþia persoanelorautorizate în baza Legii nr.507/2002 sau Legii nr.300/2004!Având în vederea actualizareaactivitãþilor din economia naþionalã(CAEN) ºi corelarea acestoracu Nomenclatorul de activitãþi utilizatde Comunitatea Europeanã,în conformitate cu Ordinul pre-ºedintelui institutului naþional destatisticã nr. 337/20 aprilie 2007,sunteþi obligaþi ca în cel mai scurttimp sã vã prezentaþi la Biroul deadministraþie publicã din cadrulPrimãriei oraºului Mizil cu autorizaþiade funcþionare ºi certificatulde înregistrare eliberat deRegistrul Comerþului Prahova, învederea preschimbãrii certificatului– urmând sã se facã menþiuneape autorizaþie – ºi eliberãrii unuinou certificat de cãtre OficiulRegistrului Comerþului Prahova.De asemenea, vã aducem lacunoºtinþã activitãþile interzise afi desfãºurate:I. ACTIVITÃÞI INTERZISEPENTRU PF, AF, SRL, SNC,SCS, SCA ºi SA:8422 – Activitãþi de apãrarenaþionalã;9200 – Activitãþi de jocuri denoroc ºi pariuri;2013 – Fabricarea altor produsechimice anorganice de bazã;2051 – Fabricarea explozivilor;2120 – Fabricarea preparatelorfarmaceutice;2446 – Prelucrarea combustibililornucleari;3812 – Colectarea deºeurilorpericuloase;3822 – Tratarea ºi eliminareadeºeurilor periculoase;6910 – Activitãþi juridice.II. ACTIVITÃÞI INTERZISEPENTRU PF, AF, SRL, SNC, SCSºi SCA (permise pentru SA):6419 – Activitãþi de intermedierimonetare;6611 – Administrarea pieþelorfinanciare;6612 – Activitãþi de intermedierea tranzacþiilor financiare;6630 – Activitãþi de administrarea fondurilor;6511 – Activitãþi de asigurarede viaþã;6512 – Alte activitãþi de asigurãri(exceptând asigurãrile deviaþã);6520 – Activitãþi de reasigurare;6530 – Activitãþi ale fondurilorde pensii (cu excepþia celor dinsistemul public de asigurãrisociale).III. ACTIVITÃÞIINTERZISE PENTRU PF ºiAF:4932 – Transporturi cu taxiuri;4910 – Transporturi interurbanede cãlãtori pe calea feratã;4675 – Comerþ cu ridicata alproduselor chimice;4676 – Comerþ cu ridicata alaltor produse intermediare;7490 – Alte activitãþi profesionale,ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.;8010 – Activitãþi de protecþie ºigardã;8020 – Activitãþi de serviciiprivind sistemele de securizare;8030 – Activitãþi de investigaþii;5229 – Alte activitãþi anexetransporturilor;6621 – Activitãþi de evaluare ariscului de asigurare ºi a pagubelor;6622 – Activitãþi ale agenþilor ºibrokerilor de asigurãri;6629 – Alte activitãþi auxiliareactivitãþilor de asigurãri ºi fonduride pensii;6420 – Activitãþi ale holdingurilor;6430 – Fonduri mutuale ºi alteentitãþi financiare similare;6499 – Alte intermedieri financiaren.c.a..Biroul deadministraþie publicãSITUAÞIA DEBITORILOR LAIMPOZITE ªI TAXE –PERSOANE FIZICE ªI JURIDICE– LA 31 DECEMBRIE 2007PERSOANE FIZICEAndrei Constantin – 1.005,24 leiArvatu Ion – 1.470, 75 leiAtkinson Marcela – 1.048,32 leiBahica Vasile – 1.064,95 leiBaicu Mãlina – 1.281,95 leiBuruleanu Nicolae – 1.088,89 leiCostache Ghe. – 1.167,92 leiDespan Auarelia – 1.208,52 leiDumitrescu C-tin – 1.369,58 leiDumitrescu C-tin – 1.069,21 leiDuþu Vasile – 1.046,76 leiEne Ana – 1.216,76 leiGhilinþã Dumitru – 1.138,42 leiGîrbea Maria – 1.148,44 leiIvan Stelian – 1.112,10 leiIvancea Stelian – 1.096,24 leiLãzeanu ªtefan – 1.033,30 leiMihai Ion – 1.292,24 leiNeacºu Dumitru – 1.156,16 leiNeagu Aneta – 1.435,56 leiNeagu Petre – 1.021,34 leiNecula ªtefan – 1.198,64 leiPetrache Valentin, Aldea Carmen– 1.473,11 leiPetrovici Cosmin – 1.373,84 leiPufulete Constantin – 1.175,80 leiRadu Dumitru – 1.284,30 leiRadu Petre – 1.142,69 leiRãducanu Carmen – 1.054,74 leiSãndulescu Corneliu – 1.290,02 leiSpãtãrelu Ghe. – 1.287,67 leiSterea Marius – 1.021,76 leiStoica Stan – 1.703,76 leiSuditu Dumitru – 1.720,44 leiTeodorescu C-tin – 1.020,38 leiTica Virgil – 1.026,62 leiTudose Dan – 1.093,10 leiPERSOANE JURIDICES.C. TEHNOMONTAJ CON-STRUCT S.R.L. – 2.320 leiS.C. DOMNUL MILIARD S.R.L.– 1.296 leiS.C. MARIUS S.R.L. – 3.570 leiFUNDAÞIA COMPACT – 1.228 leiS.C. NADAV EHAD INVESTIÞII– 4.791 leiS.C. BODYELEN S.R.L. – 5.281 leiS.C. MAXIMUS GROUP S.R.L. –1.657 leiS.C. TRACIA PROD S.R.L. –5.461 leiFUNDAÞIA CRISTIAN – 3.620 leiS.C. UNIVERSAL NDC – 1.124 leiS.C. TRACIA S.R.L. – 1.386 leiS.C. ALBERT THS S.R.L. –86.786 leiS.C. LAIKA S.R.L. – 6.997 leiEc. Silvia PRICOPSPECIALISTUL Và RECOMANDÃ:Plantele carnivore, denumite ºiinsectivore, constituie o curiozitateîn marea familie a vegetalelor.Învãluite multã vreme în mister,plantele carnivore au stârnit din totdeaunadiscuþii aprinse ºi controversate,acest fapt datorându-se atâtunor particularitãþi morfo-anatomiceºi fiziologice, cât ºi celor ecologice,particularitãþi care au declanºat înmintea ºi imaginaþia oamenilor celemai felurite ºi nãstruºnice închipuiridespre pericolul pe care acestea l-arprezenta pentru vieþuitoare.Toate insectivorele sunt însãplante verzi, inofensive ºi capabilesã-ºi sintetizeze hrana ca toate celelalte,prin fotosintezã. Spre deosebirede celelalte plante verzi,plantele carnivore, pentru a seputea dezvolta normal, au nevoi maimari de sãruri azotate, pe care,negãsindu-le în solul unde cresc,cautã sã ºi le procure într-un modoriginal, neobiºnuit în lumea vegetalã,din corpul unor animale mici,mai ales insecte, pe care le prind ºile digerã cu ajutorul unor organe dediferite mãrimi ºi conformaþii, specialadaptate pentru acest lucru.Pe glob se gãsesc aproximativ400 de specii de plante insectivore,grupate în trei mari categorii, dupãstructura specificã pentru prinsinsecte. Astfel, existã plante insectivorecu peri cleioºi, cu valve foliareºi cu urne foliare.Din prima categorie face partegenul Drosera (roua cerului), cuspeciile Drosera rotundifolia,Drosera anglica, Drosera capensis,Drosera brevifolia, Drosera montanaºi altele, care fixeazã micilePLANTELE CARNIVOREinsecte pe frunzele lor prevãzute cuo sumedenie de peri cleioºi, înecându-leîn acest clei, dupã care acesteasunt digerate.Din grupa insectivorelor cu valvefoliare face parte genul Dionaea, cumai multe specii care au pe frunzeperiºori foarte sensibili. La atingereaacestora de cãtre insecte,periºorii declanºeazã închidereafrunzei ºi prinderea insectei în interiorulei.Din categoria plantelor insectivorecu urne foliare fac partegenurile Sarracenia, Utricularia,Nepenthes ºi altele. Cele aproximativ40 de specii ale genuluiNepenthes trãiesc prinse pe scoarþacopacilor tropicali, în insuleleOceanului Indian ºi Pacific.Frunzele au peþiolul lãþit pe o anumitãporþiune, servind la efectuareafotosintezei, iar limbul este transformatîntr-o urnã ce prezintã un cãpãcel.Acesta are rolul de a protejadeschiderea urnei la apa de ploaiece cade din abundenþã la tropice înanotimpul musonic.În jurul deschiderii netede aurnei, coloratã foarte atrãgãtor, segãsesc picãturi strãlucitoare de nectarcare îmbie insectele sã poposeascãpe marginea capcanei, deunde, alunecã uºor în urnã,nemaiputând scãpa. Inevitabil urmeazãactul digerãrii insectei, proteinaanimalã fiind descompusã însubstanþe azotate mai simple cu ajutorulenzimelor secretate de glandeledigestive, care apoi suntabsorbite prin peretele urnei, deunde se repartizeazã în toatã planta.Plantele insectivore pot trãi caorice plantã verde, producându-ºihrana numai prin procesul de fotosintezã,dar, în acest caz, ele nuînfloresc ºi nu fructificã, lucru foartefiresc deoarece în aceste procese seconsumã multe substanþe azotate.Ing. Ionel DUMITRUANUNÞAducem la cunoºtinþa persoanelorjuridice interesate tarifelepracticate de publicaþia noastrãîn vederea inserãrii de anunþuri,publicitate ºi reclamã, astfel:Anunþuri:- 0,4 lei/cmp – în paginile 1 ºi 12;ECOURIÎn luna octombrie a anului trecuts-a desfãºurat cea de-a II-a ediþie aForumului Administraþiei Româneºti,eveniment la care a fost invitatsã participe ºi domnul EmilProºcan, primarul oraºului Mizil,prezenþã activã în cadrul întrunirilororganizate de Institutul Naþional deAdministraþie.Recent, pe adresa instituþiei neauparvenit urmãtoarele rânduri,care se doresc a fi percepute de cititoriinoºtri ca o esenþã a concluziilorevenimentului menþionat.*„Cadrul legislativ actualdefineºte principial descentralizareaºi conferã primaruluicinstea statutului de reprezentantal cetãþenilor. Pe de altãparte, în fapt, descentralizarea, spunautoritãþile centrale, nu este un scopîn sine, ci un model de îmbunãtãþirea actului administrativ. În aceastãperspectivã, primarul este executantulpoliticilor de îmbunãtãþire a actuluiadministrativ provenite de lanivel central.Cu alte cuvinte, reprezentanþiiadministraþiei centrale îi spun primarului: „Îþi dau competenþe ºiresurse dacã demonstrezi cã le poþigestiona”, dar, în acelaºi timp îl considerãpe primar un simplu executantºi îi dau sarcini fãrã a-i asiguraresursele pentru rezolvarea lor,acuzându-l ulterior de incompetenþã,pe el ºi pe întregul aparat administratival primãriei.Cum se poate rupe cercul vicios ?Ne punem aceastã întrebare pentrucã noi considerãm cã îmbunãtãþireaactului administrativ se poate face ºicu salarii mai mari la nivel local, ºi cualocarea de resurse pentru competenþeledescentralizate, ºi cu stabilitatelegislativã care sã asigure preductibilitateaactului administrativ.Trebuie creatã, pe cale de consecinþã,o atitudine comunã a structurilorasociative vizavi de problematicadescentralizãrii. Trebuie ca asociaþiilesã-ºi defineascã ºi negociezeîn interior poziþia ºi apoi sã demonstrezecã sunt un partener real denegociere pentru administraþia centralã.Trebuie gãsite, la nivel de asociaþii,resursele ºi mijloacele pentruo contraofertã la soluþiile pe care ledau aparatele tehnice ale ministerelorde linie pentru descentralizare.Si, cel mai important, estenecesarã continuarea dezbaterii petema descentralizãrii.Primarii români trebuie sãaibã ºi puterea de a rezolva problemelecetãþenilor, nu doarresponsabilitatea de a o face !”- 0,3 lei/cmp – în paginile 2-11.Publicitate ºi reclamã:- 0,7 lei/cmp – în paginile 1 ºi 12;- 0,6 lei/cmp – în paginile 2-11.ªi în acest an anunþurile de micãpublicitate ale persoanelor fizicesunt gratuite!Menþionãm cã tarifele prezentatesunt aprobate prin HotãrâreaConsiliului Local.

Nr. 42 / Ianuarie 2008 Pagina 10PRIVIND ÎNAPOI…FÃRà MÂNIE!RETROSPECTIVA 2007continuare din numãrultrecutOctombrie- La Cotroceni, preºedinteleTraian Bãsescu îi decoreazã pemembrii trupei IRIS cu Ordinul„Meritul Cultural în Grad deCavaler”, pentru cei 30 de ani deactivitate;- Senatorul Antonie Iorgovan,„pãrintele Constituþiei”, moarerãpus de cancer într-o clinicã particularãdin Viena;- George Emil Palade primeºteOrdinul „Steaua României în Gradde Mare Colan” la sãrbãtorireacelor 150 de ani de la înfiinþareaUniversitãþii de Medicinã ºiFarmacie „Carol Davila”. Absolvental acestei universitãþi, Paladeeste singurul român cãruia i s-aatribuit, în 1974, Premiul Nobel;- Senatorii din Comisia Juridicãaduc o serie de modificãri O.U.G.privind circulaþia pe drumurilepublice, printre cele mai importantemodificãrii fiind mãrireavitezei legale cu care se poate circulaîn oraº – 60 km/h;- Piesa „Revizorul” de Gogol,în regia lui Horaþiu Mãlãele,primeºte premiul pentru regie ºipentru cel mai bun spectacol încadrul Festivalului Internaþionalde Teatru „Joachim Interfest” dinSerbia;- Executivul de la Bucureºtiemite o O.U. prin care transpuneîn legislaþia internã DirectivaComisiei Europene 2004/80/CEprivind despãgubirea victimelorinfracþiunilor;- Învingând reprezentativaOlandei cu 1 – 0, echipa de fotbala României se calificã la TurneulFinal al Campionatului Europeandin 2008, la 8 ani de la ultima performanþãde acest fel;- Pugilistul Lucian Bute devinenoul campion mondial la categoriasupermijlocie, versiunea IBF,dupã victoria prin KO asupracolumbianului Alejandro Berrio,fiind al treilea român – dupãMihai Leu ºi Leonard Doroftei –campion mondial la box profesionist;- Ne pãrãseºte Nicolae Dobrin –„Prinþul din Trivale” – lãsând unmare gol în lumea fotbalului românesc.Noiembrie- România se claseazã pe locul 8la feminin, respectiv 33 la masculin,în cadrul CampionatuluiEuropean de ªah din Grecia;- Pe 3 noiembrie, de ZiuaDebarasãrii Naþionale, româniiaruncã la gunoi doar 600 tonedeºeuri electrice ºi electrocasnice,adicã 30 de grame pe cap delocuitor;- Guvernatorul Bãncii Naþionalea României, Mugur Isãrescu,primeºte titlul de Doctor HonorisCausa a Universitãþii de Vest dinTimiºoara, precum ºi titlul deCetãþean de Onoare al MunicipiuluiTimiºoara;- Doi copii cu malformaþii(cocoaºã) sunt operaþi la Spitalul„Marie Curie” din Bucureºti de oechipã de medici coordonatã deprof. dr. Gheorghe Burnei, carereuºeºte corectarea coloaneifolosind, în premierã în þarã ºi înestul Europei, o nouã metodã:VEPTR;- România ºi alte 13 state dinEuropa Centralã ºi de Sud-Estintrã într-un program de prevenireºi combatere a abuzului sexualasupra copiilor, campania fiindiniþiatã de ministerul britanic deexterne ºi de Centrul pentruProtecþie On-line Împotriva ExploatãriiCopiilor;- Pe data de 25 noiembrie sedesfãºoarã alegerile europarlamentareºi referendumul în vedereaadoptãrii sistemului de votuninominal;- La iniþiativa AsociaþieiOraºelor Mici din Franþa, subpatronajul Comitetului Regiunilorºi al Consiliului European alMunicipalitãþilor ºi Regiunilor,alãturi de colegi din Franþa,Germania, Italia, Spania ºiUngaria, primarul oraºului nostru,domnul Emil Proºcan, este invitatsã participe – fãcând chiar partedin prezidiu – la prima reuniune aoraºelor mici din Europa, evenimentgãzduit în perioada 8 – 9noiembrie de oraºul francezBordeaux.Decembrie- Peste 700 de personalitãþi dinmediul politic, economic, diplomatic,militar, cultural ºi academicitalian, precum ºi reprezentanþiai diasporei române, participãla concertul susþinut desoprana Felicia Filip pe 1Decembrie, prilej cu care esteintonat imnul naþional al Românieiºi cel al U.E.;- Fostul antrenor al echipeinaþionale de gimnasticã a României,Octavian Belu, intrã înCartea Recordurilor ca „cel maide succes antrenor din lume”,având în palmares 16 medaliiolimpice de aur ºi un total de 279de medalii obþinute la CampionateleMondiale;- Muzeele judeþene din Buzãuºi Brãila demareazã un proiect învaloare de 1,5 milioane lei princare vor fi reconstituite, în premierãabsolutã în localitateaCârlomãneºti, un templu dacic ºicâteva locuinþe din secolele I-IIÎ.H., proiectul fiind realizat cu fondurieuropene;- Ioan Fiscuteanu (70 de ani),actorul ce a deþinut rolul principaldin filmul „Moartea domnuluiLãzãrescu”, înceteazã din viaþã lasecþia de oncologie a SpitaluluiJudeþean din Tg. Mureº;- Lotul olimpic al Românieiobþine trei medalii ºi douã menþiunila prima ediþie a OlimpiadeiInternaþionale de Astronomie ºiAstrofizicã, desfãºuratã în perioada30 noiembrie – 9 decembrie înThailanda;- Având în vedere mãsurileluate, românii se pregãtesc sãîntâmpine anul 2008 în liniºte,fãrã petarde ºi pocnitori.Jr. Nicoleta TUDORACHECornelia Maria TOMAREVENIM CU ÎNCÂNTAREDupã închiderea numãrului specialde Crãciun, am primit laredacþie o scrisoare al cãrei expeditorera Iancu Ana, strada Teilor bl.11A sc. B ap. 40.Deºi evenimentul oglindit în rândurilece ne-au fost adresate trecusecam de multiºor, pentru frumuseþeaºi ingenuitatea acestora am hotãrâtsã reproducem epistola primitã înforma ei originalã.„Maicã Þarã, la mulþi ani!Ziua Naþionalã a României – 1Decembrie 2007 – nu a rãmas fãrãecou în inimile învãþãceilor ªcoliinr. 1 Mizil nici în acest an.Dupã expozeul domnului învãþãtorIancu Niculae, un grup deºcolari de la clasa a IV-a B, împreunãcu colegii de la clasa a IV-a A, aprezentat tuturor spectatorilormomente artistice pe mãsuracunoºtinþelor acumulate, pe mãsuravârstei ºi a capacitãþii lor de a transmitemesaje ºi emoþii pozitive.Au fost evocate personalitãþiistorice ca: Decebal, Mircea, ªtefan,MihaiViteazul, Cuza Vodã...A fost deafinitã metaforic patria:grãdinã, cãmin, primãvara visurilorfrumoase de copil...Din lecþiile de istorie copiii auaflat cã „Nu ne-a adus o batere devânt” pe acest pãmânt, cã-„nfipteavem – cum codrii verzi de brazi/Încremene de munte – rãdãcini”, cãvom sta între Dunãre, Mare,Carpaþi „Cât soarele o sã rãsarã/ªicât o sã rãsarã luna”...Micii artiºti au afirmat la aceastãfestivitate cã „Avem trecut, avemprezent ºi suntem/Rãspunzãtori dealþãrii viitor”.Lor li s-au alãturat ºi câþiva recitatoride la clasa a II-a B.Prin tot ce am întreprins/întreprind,am dorit/doresc sã convingºcolarii sã atingã cu „freamãtulmâinii”, „flacãra minþii”, „sângeleinimii”, implicit cu „iubire de þarã”,„tot ce miºcã: râul,ramul”...Mã preocupã formarea unorconºtiinþe, a unor conduite pemãsura þãrii de eroi, „Cu ºes în caremaci s-aprind/ªi creºte pâine dinþãrânã”, pe mãsura þãrii de „peSiret,/Unde-nfloratã e altiþa,/Undetot neamul e poet/Purtând în sufletMIORIÞA”.„Hai sã-ntindem hora mare,Mai aici ºi mai colea,Mai aproape de hotare,În toatã România” dodoloaþã – auintonat participanþiiAnimatoare:Mãchiþã Alina (cls. A II-a B),Petrache Ileana (cls. A IV-a B) ºiIancu Ana (cls. A IV-a A)”.Bravo, copii!EVENIMENTELEIMPORTANTE ALE LUI 2008În baza convenþiilor internaþionale,anul în care tocmai am intrat afost declarat: Anul Internaþional alPlanetei Pãmânt (UNESCO), AnulInternaþional al Igienei Mediului(ONU) ºi Anul European alDialogului Intercultural.Totodatã, oraºele Stavanger(Norvegia) ºi Liverpool (MareaBritanie) au fost declarate capitaleculturale europene, iar în perioada2 – 4 aprilie Bucureºtiul va gãzduisummitul NATO....ªi nu în ultimul rând, în perioada7 – 29 iunie va avea loc în Austriaºi Elveþia Campionatul European deFotbal (Hai România!), iar oraºulBeijing, în perioada 8 – 24 august,va gãzdui Jocurile Olimpice de Varã.*De asemenea, în anul 2008 sevor împlini:- 15 ani de când România adevenit membru cu drepturi deplineîn miºcarea francofonã;- 35 de ani de la prima operaþiepe cord deschis din România;- 40 de ani de la desfãºurareaprimei ediþii a FestivaluluiInternaþional „Cerbul de Aur”;- 50 de ani de la apariþia, laBucureºti, sub conducerea lui MihaiBeniuc, a revistei „Luceafãrul”;- 50 de ani de la desfãºurarea, laBucureºti, a primului Concurs ºiFestival Internaþional „GeorgeEnescu”;- 75 de ani de la înfiinþarea, prinÎnalt Decret Regal, a ProtecþieiCivile din România;- 75 de ani de la dizolvarea, decãtre Consiliul de Miniºtri, a organizaþiei„Garda de Fier”;- 80 de ani de la inaugurareaCrucii Eroilor de pe Caraiman;- 80 de ani de la primele emisiuniradiofonice din România;- 85 de ani de la votareaConstituþiei României Mari;- 90 de ani de la UnireaBucovinei, Transilvaniei, Banatului,Criºanei ºi Maramureºului cuRomânia;- 95 de ani de la constituirea, subpreºedinþia lui Anghel Saligny, aprimei societãþi de navigaþie maritimãdin România;- 95 de ani de la intrareaPotrivit art. 114, alin 21 din O.G.nr. 92/2003 privind Codul de procedurãfiscalã, republicatã, cu modificãrileºi completãrile ulterioare,de la 1 ianuarie 2008, debitoriivor efectua plata impozitelor,taxelor, contribuþiilor ºi a altorsume datorate bugetului generalconsolidat, prevãzute prin ordin alpreºedintelui Agenþiei Naþionale deAdministrare Fiscalã, într-un contunic, prin utilizarea unui ordin deplatã pentru Trezoreria Statului –României în cel de-Al Doilea RãzboiBalcanic;- 95 de ani de la înfiinþarea, laBucureºti, a Academiei de ÎnalteStudii Comerciale ºi Industriale;- 100 de ani de la înfiinþareaSocietãþii Scriitorilor Români;- 100 de ani de la inaugurarea oficialãa Muzeului de Istorie Naþionalãdin Bucureºti;- 100 de ani de la susþinereaprimului examen pentru obþinereapermisului de conducere auto;- 110 ani de la prezentarea, laSibiu, a primelor proiecþii cinematograficedin România;- 115 ani de la apariþia, laBucureºti, sub conducerea lui I.L.Caragiale ºi Anton Bacalbaºa, arevistei umoristice „Moftul român”;- 120 de ani de la inaugurareaAteneului Român;- 125 de ani de la înfiinþareaSocietãþii Olimpice Române;- 125 de ani de la inaugurareaPalatului Peleº;- 130 de ani de la intrarea oficialãîn componenþa României a Dobrogei,Deltei Dunãrii ºi Insuleiªerpilor;- 130 de ani de la intrarea triumfalãîn Bucureºti a armatei românevictorioasã în Rãzboiul de Independenþã;- 140 de ani de la înfiinþarea, laBucureºti, a Societãþii FilarmoniceRomâne;- 145 de ani de la înfiinþarea, laIaºi, a Societãþii literare „Junimea”;- 145 de ani de la promulgarea, decãtre Al. Ioan Cuza, a Legii secularizãriiaverilor mãnãstireºti;- 145 de ani de la apariþia, laBucureºti, a primei reviste umoristice,„Aghiuþã”, editatã de cãtreBogdan Petriceicu Hasdeu;- 160 de ani de la instituirea steaguluinaþional tricolor;- 160 de ani de la Adunarea de laIslaz – judeþul Romanaþi;- 235 de ani de la începutulmãsurãtorilor meteorologice instrumentaleîn Bucureºti;- 400 de ani de la ridicareaMãnãstirii Cernica;- 465 de ani de la prima menþiunedocumentarã a oraºuluiBrãila.ÎN ATENÞIACONTRIBUABILILOR!MICAPUBLICITATEpentru obligaþiile datorate bugetuluide stat ºi a unui ordin de platã pentruTrezoreria Statului – pentrucelelalte obligaþii de platã la bugeteleasigurãrilor sociale ºi fondurilorspeciale.Bazã: Ordinul preºedinteluiAgenþiei Naþionale de AdministrareFiscalã nr. 1294 din 10 septembrie2007.Administraþia FinanþelorPublice a oraºului Mizil- Pierdut legitimaþie de serviciupentru accesul în întreprinderepe numele ªTEFAN OPREA. Odeclar nulã.- Vând un pogon de teren arabilsituat în comuna Vadu Sãpat.Relaþii la telefonul 0730 738 570.

Pagina 11 Nr. 42 / Ianuarie 2008HÃLÃDUIND ÎN PARADISCastelul Neuschwanstein – magie devenitã realitateModelul palatului prinþesei din filmulFrumoasa din pãdurea adormitãaparþinând lui Walt Disney, castelulNeuschwanstein, cocoþat deasupralacului Alpsee ºi a defileului râuluiPollak din Alpii Bavarezi, este ununicat din punct de vedere stilistic înEuropa, detaºându-se net faþã de oricarealtã construcþie similarã dinEvul Mediu, fiind considerat „unuriaº decor teatral”.Conceput ºi construit de regeleLudwig II între anii 1869 ºi 1886,acest edificiu este visul din copilãrieal unui om, devenit realitate datoritãaverii sale nelimitate.Familia viitorului rege îºi petreceaverile la Hohenschwangau, reºedinþaancestralã a grofilor deSchwangau, pe care tatãl lui Ludwig,Maximilian II, o cumpãrase în 1833.Personaj oarecum romantic, Maximiliannu a angajat un arhitect pentrua întocmi planurile restaurãriicastelului, ci un scenograf, cerânduica pereþii sã fie pictaþi cu scene dinfelurite poveºti, mai ales aceea a luiLohengrin, cavalerul cu lebãda,despre care se spunea cã ar fi trãit înacest palat. Astfel, nu-i de mirare cãîn 1861, atunci când fiul sãu a ascultatpentru prima oarã Lohengrin, afost literalmente copleºit, rugându-ºi tatãl sã-i cearã compozitoruluiRichard Wagner sã repunã opera înscenã numai pentru el, acestmoment constituind începutul uneirelaþii ce a durat tot restul vieþii luiLudwig.Dupã ce Maximilian a murit,Ludwig II, noul rege al Bavariei ladoar 18 ani, ºi-a pierdut repedeinteresul pentru politicã, devenindchiar excentric, chemându-l ºiinstalându-l pe Wagner într-o vilã dinMunchen.Deºi nu avea înclinaþii muzicale,el a oferit bani, sfaturi ºi inspiraþiemarelui compozitor, iar acesta a datîn schimb o tentã de real lumii de visîn care tânãrul rege prefera sã trãiascã.Se afirmã cã ceea ce l-a atraspe Ludwig spre muzica lui Wagner astârnit ºi dorinþa sa de a construipalate fabuloase, locuri unde îiputeau fi întruchipate visele saleromantice, aºa fiind explicatã ºi edificareacelor trei castele – Neuschwanstein,Herrenchiemsee ºi Linderhof– primul fiind ºi cel mai fastuos.Urmând tradiþia tatãlui sãu,Ludwig l-a angajat pe Christian Jank,scenograf la Teatrul Curþii, sãproiecteze exteriorul castelului.Acesta i-a prezentat regelui niºteschiþe fantastice – de fapt decoruriale operelor lui Wagner Lohengrin,Tannhauser ºi Parsifal – dupã care oarmatã de pictori ºi meºteºugari i-aumaterializat visurile.Planurile pentru Palas – corpulprincipal al castelului – conceputiniþial ca o fortãreaþã goticã pe treiniveluri, au fost permanent modificate,pânã ce acesta a devenit construcþiaromanticã pe care Ludwig aconsiderat-o cea mai apropiatã delegenda lui Lohengrin, sursa deinspiraþie pentru curte fiind decorulcare reprezenta curtea casteluluidin Antwerpen în actul II al operei.Sursele de inspiraþie pentru SalaCântãreþilor – o incintã bogat ornamentatã,în care au loc ºi azi, înfiecare septembrie, concerte Wagner– au fost operele Tannhauser ºiulterior Parsifal. O altã excentricitatea lui Ludwig a fost ºi creareaunei spectaculoase „grote a luiVenus” la Neuschwansteun, dar,negãsindu-se un loc potrivit, acesta atrebuit sã se mulþumeascã doar cu oversiune de interior la scarã redusã,dotatã însã cu o cascadã ºi o lunãartificialã.Îmbãtrânind, regele a început sãse identifice cu Parsifal, tatãl luiLohengrin, un cavaler al MeseiRotunde cãruia i s-a arãtat SfântulGraal. Desenele lui Ludwig pentruSala Sfântului Pocal au fostreprezentate în Sala Tronului de laNeuschwanstein, incintã dominatãde un ºir de trepte din marmurãalbã, care duc la o estradã goalã pecare, în mod ciudat, nu s-a aflat niciodatãun tron.Ludwig n-a fãcut niciodatãeconomie la bani pentru a-ºi realizafanteziile, la toate construcþiile realizatede el a angajat cei mai bunimeºteºugari, pictori, sculptori ºi cioplitoriîn lemn, edificator fiind amãnuntulcã numai pentru dormitorulsãu din acest castel (sculptat înîntregime în lemn) au muncit 14tâmplari timp de patru ani ºi jumãtate.Proiectele sale au secãtuit visteriaregatului, fãcându-l sã-ºi neglijezeîndatoririle oficiale. Miniºtriisãi, sastisiþi de comportamentul luitot mai excentric (începuse sãumble în miez de noapte într-o sanieauritã, iar odatã ºi-a poftit calul sã iamasa cu el), chiar în somptuosul sãudormitor din castel l-au declarat oficialnebun – fiind bãnuit ºi de homosexualitate– ºi l-au închis în castelulBerg de pe lacul Starnberg, trei zilemai târziu trupul sãu ºi al mediculuifiind gãsite plutind pe lac.Cândva, Ludwig îi scria luiWagner: „Dupã ce noi doi vom fi demult morþi, opera noastrã va rãmâneca un exemplu strãlucit pentru posteritateaîndepãrtatã”, iar semeaþatrãinicie a castelului Neuschwansteineste dovada spectaculoasãa adevãrului vorbelor sale.DIN ULTIMA BANCÃ!LECÞIA DE OMENIE„Eu sunt copilul. Tu þii înmâinile tale, destinul meu.Dã-mi, te rog, acele lucruricare sã mã îndrepte sprefericire. Educã-mã, te rog,ca sã pot fii o binecuvântarepentru lume!”din „Childs Appels”Nu-i timp de rãgaz pentru zidireasãnãtoasã a caracteruluimicuþului ºcolar. A ºti sã nepurtãm ca oamenii cât trãimprintre oameni, a purta în vorbãºi în faptã omenia, corectitudineaºi înþelegerea pentruoameni sunt obiºnuinþe ce seînvaþã în familie, în ºcoalã, însocietate. Faptele fac pe om, om.Oamenii au nevoie de oameni.Numai de murit se moare singur,cât trãim, trãim umãr lângãumãr.Înþelesul cuvântului „omenie”îºi amplificã ecoul pânã întainiþele inimii umane, cuprinzândîntreaga sensibilitate ºiînþelegere a omului. Omeniaeste o virtute ce caracterizeazãsufletele alese, „este o frumuseþepe care o percepi directcu sufletul”. Este demnitateacare-l înnobileazã ºi-l împodobeºtepe om, este contopireacalitãþilor umane. Este o flacãrãpãtimaºã ce dã aripi ideilor, cãldurãinimii, fructificarea existenþei.„Ce bine-i stã omului cândeste ºi rãmâne Om!” Poate deaceea, celor care se ridicã lacotele cele mai înalte de omenieli se spune „un om adevãrat”.Noi, cei mari, suntem grãdinariiunor flori cãrora trebuie sã ledãruim, la ceasul ºi la timpul precis,apa necesarã, soarele necesar,care înseamnã precepte deconduitã ºi idealuri de viaþã.Se spune îndeobºte cã darurileoferite de copii, odatã cutrecerea timpului, se transformãîn nestemate. „Nu eºti sãrac!Gândeºte-te, câþi sunt în urmata!” au fost cuvintele-imbold ceau provocat pe elevii claselor aII-a A ºi a III-a B de la ªcoala nr.1 Mizil, sã ofere cadouricolegilor romi de la ªcoala „Sf.Nicolae”. Mesageri ai nobleþei,copii cu suflet de înger cãroraLumina Naºterii Domnului le-acoborât în suflete, micii ºcolariau pus pariu cu normalitatea ºicu senzaþionalul obiºnuitului ºiau dãruit colegilor ce au crezutcã poate bucura un suflet decopil.Înþelepciunea popularã spunecã fiecare copil vine pe lume cuo pâine sub braþ. De aceastãdatã, copiii au sosit cu sacoºepline cu dulciuri, articole deîmbrãcãminte, jucãrii. Nu audorit realizarea unui cliºeu, aunui trucaj de prost-gust. A fostun gând ºi o realizare, clipe deînþelegere a omeniei, un comportamentde copii ce-ºi dorescspãlarea de unele zguri care leînvelesc sufletele nevinovate. Aufost clipe luminoase ce-au fostfurate din suma griurilor vieþii.Vizita neanunþatã trebuie privitãca o salvare, ca o speranþã cãundeva ºi cândva, poate, arputea fi o lume mai bunã. O micãchirurgie a mentalitãþilor ce, cusiguranþã, au bucurat pe Pãstorulcel Bun, o însumare de gânduriºi fapte lãudabile ce pot fiadunate într-un mãnunchi ca osimbolicã rugãciune închinatãMarelui Creator.Primi paºi spre „oameni adevãraþi”.ªtefan StoicescuULTIMA ESCALADÃPe data de 10 ianuarie 2008, la88 de ani, sir Edmund Hillary,pãmânteanul care a cutezat sã seapropie cât mai mult de cer, s-ahotãrât sã plece sã-ºi regãseascãpartenerul – ºerpaºul TenzingNorgay – cu care, la 29 mai 1953,au cucerit pentru prima oarãEverestul.În anul 2003, la 50 de ani de lacucerirea acestuia, sir Ed declara:„Chiar din dimineaþa zilei de 29mai 1953, atunci când Tenzing ºicu mine am devenit primii alpiniºticare au pãºit pe vârful munteluiEverest, am fost considerat unerou al aventurii. Adevãrul este cãsunt doar un neozeelandez simplu,cãruia viaþa i-a pus în faþã„- De ce aþi dorit sã escaladaþi Everestul?- Pentru cã existã!”numeroase încercãri.De fapt, uitându-mã în urmã,dupã 50 de ani, atingerea vârfuluiEverestului pare, din mai multepuncte de vedere, mai puþinimportantã decât alþi paºi pe care i-am fãcut în acest timp – paºimeniþi sã îmbunãtãþeascã vieþileprietenilor mei, ºerpaºii din Nepal,ºi sã protejeze cultura ºi frumuseþeadin Himalaya”.Acum, reîntâlnindu-se în ceruri,probabil cã deapãnã memorabileleclipe care i-au fãcut celebri, lãsând,de-a pururi, nedezlegatã enigma:„Care din ei a atins primul vârful?”...Darmai conteazã oare?Odihniþi-vã-n pace!

Nr. 42 / Ianuarie 2008 Pagina 12CITIÞI:- ORBITOR. ARIPA DREAPTÃde Mircea Cãrtãrescu- Mà NUMESC ROªU de OrhanPamuk- ISTORIA URATULUI de UmbertoEco- LUMINARE de Ioan Lãcustã- SPIONUL LUI DUMNEZEU deJuan Gomez – Jurado- ÎMPÃRATUL MUªTELOR deWilliam Golding- CONVORBIRI CU OCTAVIANPALER de Daniel – Cristea Enache- VERSETELE SATANICE deSalman Rushdie- MOBILUL de Stephen King- NOAPTEA LUI IUDA de DanStanca- în Anglia sec. XV-XVIIse credea cã roºul reducefebra? Pacienþii spitalelorerau îmbrãcaþi în cãmãºi denoapte roºii care ar fi trebuitsã grãbeascã însãnãtoºireaacestora.- japonezii ºi-au pregãtitinvazia din 1942 în Malayaºi Singapore timp de 10ani, infiltrându-se în regiunica fotografi, negustorisau proprietari de bordeluri,fotografiind ºi cartografiindpeisajul în scopuristrategice?- Anwar Sadat, fostul pre-ºedinte al Egiptului, avea osoacrã englezoaicã, nemulþumitãde alegerea fiiceisale pânã când a descoperitcã avea o pasiune comunãcu ginerele sãu: romanelelui Dickens?- la 16 ani, Greta Garbo arefuzat primul ei rol într-unfilm artistic, motivând cãnu putea sã se învoiascã dela lucru, pe vremea aceeafiind vânzãtoare de pãlãriiîntr-un magazin universal?- Ramses II – numit afectuosde supuºi Sese – a fosttatãl a peste 100 de copiifãcuþi cu reginele sale ºiVà RECOMANDÃM SÃ…CUM DE N-AM ªTIUT CÃ…ASCULTAÞI- UNEXPECTED - Lumidee- THE REMINDER - Feist- CEI CE VOR FI - Iris- BEAUTY & CRIME – SuzanneVega- THE BEST OF – Van Morrison- K TINNE – Fly Project- TURN IT ON AGAIN - Genesis- SNAKES & ARROWS - Rush- MASTER OF TRANCE - Compilaþie- DREAMS – Jean Francois MaljeanVIZIONAÞI:- ASASINAREA LUI JESSEJAMES DE CÃTRE LAªULROBERT FORD cu Brad Pitt ºi CaseyAfflekfemeile numerosului harem?- pentru un rãzboinicsamurai onoarea era maiimportantã decât viaþa?Samuraii dezonoraþi sauînvinºi în luptã trebuiau sãse sinucidã prin harachiri,un ritual care dura ore sauchiar zile, obicei pãstratpânã la sfârºitul celui de-AlDoilea Rãzboi Mondial.- Winston Churchill a statornicitfolosirea termenuluide „quisling” pentru a-idenumi pe trãdãtori? El aspus cã „acesta este uncuvânt nou care va exprimadispreþul omenirii”.- pe toatã perioadaRevoluþiei Culturale dinChina, filosofia conþinutãde „Cãrticica Roºie” a pre-ºedintelui Mao i-a cãlãuzitpe tinerii soldaþi însãrcinaþicu epurarea funcþionarilorºi intelectualilor?- coada lungã de pãr pecare o purtau chinezii dinsec. XVII nu era o modãtradiþionalã chinezã?Ea le-a fost impusã deconducãtorii Quing saumanciurieni.- COMOARA NATIONALÃ: CAR-TEA SECRETELOR cu Nicolas Cage,Jon Voight ºi Helen Mirren- MICHAEL CLAYTON cu GeorgeClooney ºi Sydney Pollack- AMERICAN GANGSTER cu DenzelWashington ºi Russell Crowe- ELISABETH: EPOCA DE AURcu Cate Blanchett ºi Geoffrey Rush- LEII MOR PENTRU MIEI cuRobert Redford, Tom Cruise ºi MerylStreep- ASTERISC LA JOCURILE O-LIMPICE cu Gerard Depardieu ºiAlain Delon- IRINA PALM cu Marianne Faithfullºi Miki Manolovic- LEGENDA VIE cu Will Smith ºiAlicae Braga- MOLIERE cu Romain Duris ºi FabriceLuchiniLEGILE LUI MURPHY- Cautã sã arãþi cã eºti opersoanã foarte importantã.- Cautã sã fii vãzut încompania unor oamenifoarte importanþi.- Vorbeºte cu autoritate,chiar dacã spui banalitãþi.- Nu te lãsa atras în discuþiicontradictorii.- Dacã îþi pãstrezi calmulcând toþi ceilalþi ºi l-aupierdut, înseamnã cã nu aiînþeles problema.- Pentru a cunoaºte performanþeleunui agregat,înmulþeºte cu 0,5 datelefurnizate de producãtor,respectiv cu 0,25 pe celeoferite de reprezentanþã.- Este imposibil sã produciceva rezistent laprostie, pentru cã proºtiisunt foarte inventivi.- Ca sã studiezi cât maibine o problemã, încearcãmai întâi s-o înþelegi.- Nu crede în miracole;bazeazã-te pe ele.- Când întrebãrile studenþilorprimesc rãspunsurileprofesorilor, ºtiinþase explicã.- Progresul constã înînlocuirea unei teoriigreºite nu cu una adevãratã,ci cu una mai puþingreºitã.- Toate marile descopeririau fost fãcute dingreºealã. Cu cât fondurilealocate unei cercetãri suntmai mari, cu atât mai multtimp va lua comiterea uneigreºeli.- Orice problemã maimare conþine una mai mãruntã,de care depinde rezolvareaproblemei mari.- Soluþionarea uneiprobleme schimbã naturaproblemei.- Dupã cercetãri de laboratoratente ºi migãloase,þi se va spune cã ai primito probã de analizã greºitã.TRECUTE UMBRE…NEMURITOARE URME...ODÃ(în metru antic)Nu credeam sã-nvãþ a muri vrodatã;Pururi tânãr, înfãºurat în manta-mi,Ochii mei nãlþam visãtori la steauaSingurãtãþii.Când deodatã tu rãsãriºi în cale-mi,Suferinþã tu, dureros de dulce...Pân-în fund bãui voluptatea morþiiNendurãtoare.Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,Ori ca Hercul înveninat de haina-i;Focul meu a-l stinge nu pot cu toateApele mãrii.De-al meu propriu vis, mistuit mã vaiet,Pe-al meu propriu rug, mã topesc în flãcãri...Pot sã mai renviu luminos din el caPasãrea Phoenix?Piarã-mi ochii tulburãtori din cale,Vino iar în sân, nepãsare tristã;Ca sã pot muri liniºtit, pe mineMie redã-mã!NU UITAÞI!Mihai EminescuLa Casa de Culturã au fost reluate cursurile de ºah!Antrenamentele se desfãºoarã în zilele de marþi,miercuri ºi joi, în intervalul 09 – 12, precum ºi întreorele 14 ºi 17, sub conducereamaestrului internaþional Barbu Nicolai.Aviz amatorilor!*Tot la Casa de Culturã, începând cu 15 ianuarie, auînceput înscrierile pentru formaþia dedansuri populare.Repetiþiile vor avea loc în zilele de luni, marþi ºi joi, înintervalul 10 – 12 (pentru elevii de la ºcolile cu claseleI-VIII) ºi în intervalul 14 – 16 (pentru elevii de liceu).Vã aºteptãm!COLEGIUL DIRECTOR:PrimarEMIL PROªCANViceprimarGHEORGHE BREZEANUADRESA PRIMÃRIEI:B-dul Unirii nr. 14MIZIL,jud. PrahovaCod poºtal: 105 800Telefoane: 0244 250 0270244 250 008Fax: 0244 251 120e-mail: primãria_mizil@idilis.roREDACÞIA:ªtefan AVRAMESCUGabriela NEGOIÞÃAdresa redacþiei:Aleea Crizantemelor nr. 136Tel. Fax: 0244 252 722e-mail:postalionul_mizilean@yahoo.comTEHNOREDACTARE:Adriana ªTEFÃNESCUe-mail: adyzest@yahoo.comTIPÃRIT LA:Editura-tipografia PREMIERPloieºtiTelefon/fax: 0244 519 966e-mail: tipopremier@upcnet.roISSN 1584-6903