Provocări actuale privind accesul la o educație de calitate a copiilor ...

DOCUMENT IN LUCRUProvocări actuale privind accesul la o educație de calitate a copiilor romiTema 2. Programul școală după școală – de la viziune la realitateContextCel de-al doilea atelier de lucru din seria de evenimente reunite sub titlul Provocări actualeprivind accesul la o educație de calitate a copiilor romi, s-a desfășurat în data de 11.11.2011și a avut ca temă de dezbatere PROGRAMUL ȘCOALĂ DUPĂ ȘCOALĂ (SDS) – DE LAVIZIUNE LA REALITATE.La eveniment au fost invitate instituții și organizații care au implementat sau implementeazăprograme ce au componente de tip SDS 1 , precum și alte entități interesate de subiectuldezbaterii. Cei 51 de participanți, au reprezentat:• Agenția Împreună• Agenția Națională pentru Romi• Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar• Asociația O Del Amentza• Asociația Sf. Stelian• Centrul de Cercetări Culturale Romane Rodimata• Centrul pentru Educație și Dezvoltare Socială• Centrul Romilor Amare Rromentza• Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării• Educația 2000+• Fundația Dezvoltarea Popoarelor• Fundația Ruhama• Fundația Sf. Macrina• Fundația Soros• Institutul de Științe ale Educației• Ministerul Educației, Cercetării și Sportului• Partida Romilor Pro Europa• REF Romania• Reprezentanța UNICEF în România• Romani CRISS• Salvați Copiii!• Step by Step• Școala 6 Fetești• Școala Hârlău• Școala Sfinții Voievozi• US Peace Corps• World VisionPunctul central al atelierului de lucru a fost Metodologia privind organizarea programuluiȘcoală după Școală, elaborată în temeiul articolului 58 și 262 din Legea nr. 1/2011, aprobatăprin Ordinul MECTS nr. 5349 / 07092011. Conținutul acesteia a fost prezentat în cadrulatelierului de lucru de către doamna Gabriela Droc, reprezentantul MECTS.1 marcate în listă cu albastru1

DOCUMENT IN LUCRUDupă prezentarea metodologiei SDS elaborată de MECTS, au fost ilustrate participanților oserie de experiențe practice privind diverse tipuri de abordări ale conceptului SDS, ale unororganizații neguvernamentale și guvernamentale.Dezbaterile care au urmat ulterior prezentărilor, au încercat să răspundă la trei dintre celemai importante provocări privind implementarea Ordinului MECTS nr. 5349 / 07092011: SDS este o nouă școală după școală? Sustenabilitatea abordării SDS. SDS – un serviciu educațional stigmatizant?1. Ce este SDSConceput ca și program complementar programului școlar obligatoriu, activitățile din cadrulSDS sunt adresate tuturor școlilor din ciclul primar și secundar care identifică o nevoie înacest sens. Spre deosebire de experiența anterioară a Ministerului Educației în care activitățide tip SDS erau adresate în principal elevilor provenind din grupuri dezavantajate (activitateade educație remedială în care grupul țintă era format din elevi romi și elevi cu cerințeeducative speciale), actualul Ordin privind implementarea programului SDS lărgeste cadrulpotențialilor beneficiari către toți elevii, iar tipurile de activități subscrise conceptului depășescsfera scopurilor remediale.Deși raționamentul SDS este acela de a completa sau complementariza activitățile care auloc în mod obișnuit la clasă, practicieni din domeniul educațional consideră că există riscul caacest program să devină o prelungire a orelor de curs ori să devină o alternativă pentru amasca eșecul școlii.Este de dorit prevenirea unei astfel de situații prin crearea unui cadru metodologic specific șidetaliat care să indice fără echivoc ce este și ce nu este SDS. În completarea metodologieide implementare a programului SDS, un bun sistem de monitorizare și evaluare aprogramului ar garanta reducerea semnificativă a riscului ca SDS să devină o nouă școală,după școală.2. Cum aducem SDS în școalăPentru a ilustra pașii necesari a fi parcurși de către o unitate școlară până la implementareaprogramului SDS în școala respectivă, vom folosi o situație imaginară, în care Școala Plopudin județul Olt dorește să înceapă acest program în anul școlar viitor, 2012 – 2013.a) Pentru a demara activitățile SDS în școală începând cu anul școlar viitor, Consiliul deadministrație al Școlii Plopu trebuie să realizeze o analiză de nevoi la nivelul școlii, înperioada ianuarie - februarie 2012.b) Pe baza rezultatelor analizei de nevoi şi a resurselor existente (umane, financiare,materiale), o comisie formată din directorul instituţie de învăţământ, reprezentantulcomitetului de părinţi al şcolii, două cadre didactice din învăţământul primar şi douăcadre didactice din învăţământul secundar, aleşi de consiliul profesoral, vor realiza,până la data de 1 martie 2012, oferta pentru SDS, sub formă de pacheteeducaţionale.c) Oferta SDS este prezentată, discutată şi aprobată de consiliul profesoral al şcolii. Unmembru al Consiliului de administraţie al şcolii va fi numit responsabil al programuluiSDS; acesta va colabora cu CJRAE/psihologul şcolii şi cu cadrele didactice din2

DOCUMENT IN LUCRUînvăţământul primar şi secundar care predau la clase cu elevi care participă la acestprogram.d) Programul SDS se organizează prin decizia Consiliului de administraţie al unităţii deînvăţământ, cu avizul ISJ OLT. Directorul unităţii de învăţământ este desemnat deConsiliul de administraţie să pună în aplicare decizia acestuia şi să înainteze cătreISJ OLT proiectul “Şcoală după şcoală”.e) ISJ OLT analizează proiectul depus de Școala Plopu și verifică dacă:a) spaţiile în care se derulează Programul SDS respectă prevederile legale învigoare referitoare la spaţiile destinate copiilor (condiţii de igienă, de securitate,de moralitate etc.) şi asigură integritatea fizică şi psihică a copiilor;b) sunt respectate opţiunile părinţilor/ copiilor;c) oferta SDS se bazează pe o analiză realistă a resurselor materiale şi umane.f) În cazul în care Consiliul de administraţie al ISJ OLT constată că sunt îndeplinitecondiţiile prevăzute de prezenta metodologie, avizează Proiectul “Şcoală dupăşcoală” depus de către Școala Plopu.Așa cum am arătat în exemplul de mai sus, conform metodologiei MECTS, implementareaprogramului SDS în anul școlar viitor (2012 – 2013) este condiționată de parcurgerea tuturoracestor etape începând cu luna ianuarie 2012. Acest fapt presupune ca inspectorateleșcolare să fi informat până la această dată instituțiile școlare și alți parteneri sociali despreposibilitatea organizării SDS, condițiile de organizare a programului și beneficiile acestuiapentru comunitatea locală, acțiuni pregatitoare evidențiate ca și responsabilități aleinspectoratelor, în articolul 3, alin 1 al Ordinului MECTS nr. 5349.O serie de alte măsuri necesare, esențiale acestor demersuri premergatoare și care nu seregăsesc atașate actualei metodologii sunt:1) pentru unitățile școlare - existența unor ghiduri metodologice și instrumente pentrufiecare etapă, inclusiv a unor modele tip pentru: analiza de nevoi, pachete și ofertăeducațională, propunere de proiect SDS;2) pentru inspectoratele școlare – ghiduri metodologice pentru analiza și evaluareacondițiilor de avizare a proiectelor SDS depuse de școli, condiții descrise la art. 3, alin 7,punctele a, b și c din Ordinului MECTS nr. 5349.3) pentru școli, inspectorate scolare și alți parteneri sociali implicați – cursuri depregatire specifice, atât pentru etapele de accesare a programului, cât și pentruimplementarea, monitorizarea și evaluarea priectelor SDS avizate.Un semnal de alarmă a fost adus în dezbatere de către organizațiile implementatoare deproiecte SDS prezente la atelierul de lucru din 11.11.2011 – pentru ca Programul SDS alMECTS să fie aplicabil începând cu anul școlar viitor, toate acțiunile pregătitoare (menționateca și condiții în Ordinul de Ministru) trebuie să demareze la începutul anului 2012. În acestcontext, este imperativă finalizarea și publicarea ghidurilor metodologice pentruimplementarea Programului, până în ianuarie 2012.3. Finanțarea programului SDSLa o analiză atentă a Ordinului MECTS nr. 5349, se poate observa că demersurile necesareimplementării programului într-o unitate școlară se încheie prin avizarea sau nu a proiectuluide către inspectoratul școlar. Lipsește însă partea în care metodologia ne indică cepresupune avizarea proiectului, mai exact dacă avizarea proiectului implică și asigurarearesurselor necesare implementării sale.3

DOCUMENT IN LUCRUÎn privința resurselor necesare implementării activităților SDS, capitolul I al metodologiei facedouă referiri, și anume la art 3 - în alin 5 Pe baza rezultatelor analizei de nevoi şi a resurselorexistente (umane, financiare, materiale), o comisie formată din directorul instituţie deînvăţământ, reprezentantul comitetului de părinţi al şcolii, două cadre didactice dinînvăţământul primar şi două cadre didactice din învăţământul secundar, aleşi de consiliulprofesoral, vor realiza, până la data d e 1 martie, oferta pentru SDS, sub formă de pacheteeducaţionale – și alin 7, punctul c) ISJ/ISMB se asigura că oferta SDS se bazează pe oanaliză realistă a resurselor materiale şi umane.Din cele două paragrafe citate rezultă că o unitate școlară poate primi avizul proiectului SDSdepus la inspectoratul școlar, doar dacă demonstrează că are resursele necesare pentruimplementarea proiectului.Alte trimiteri la suportul financiar al programului SDS le regăsim la finalul metodologiei, înarticolul 21, care menționează Finanţarea programului se poate face:a) de la bugetul de stat, pentru copiii proveniţi din grupuri dezavantajate, potrivit legii;b) de la autorităţi locale din finanţarea complementară, din bugetele locale;c) din programe finanţate din fonduri europene sau naţionale;d) din activităţi şcolare şi extraşcolare, donaţii, sponsorizări dedicate, prin suportul financiaral părinţilor, cu respectarea legislaţiei în vigoare.Experții și practicienii prezenți la atelierul de lucru au sesizat formularea consideratăambiguă și cu caracter opțional a acestei prevederi, vitale pentru implementarea programuluiSDS. Fără specificarea clară a mecanismului de finanțare, ca și în cazul altor politicieducaționale (cum ar fi mediatorii școlari), responsabilitatea va fi din nou pasată între actoriienumerați la a,b, c și d.O altă clarificare crucială având în vedere implicațiile sale majore este definirea termenuluicopiii proveniţi din grupuri dezavantajate – din paragraful a) al art 21. Tot în acest articol,sesizăm o inconsistență între caracterul opțional din expresia finanțarea se poate face – pede o parte, iar pe de cealalta parte, caracterul imperativ de la punctul a) întărit prin sintagmapotrivit legii. Sunt în acest sens necesare clarificări care să nu lase loc de interpretări, ori săcreeze riscul ca prezentul Ordin să devină o politică educațională imposibil de aplicat în lipsaunui mecanism clar de finanțare.4. Tipuri de activități SDS și elevi beneficiariOrganizarea programului SDS este reglementată în capitolul III al Ordinului MECTS nr. 5349.Conform celor cuprinse în această secțiune, organizarea programului se face în bazaregulamentului intern al fiecărei unități de învățământ.Tipurile de activități SDS cuprinse în proiectul unei școli sunt selectate și decise de școalădintr-o paletă largă prezentată în acest capitol al metodologiei, în funcție de clasa în care seaflă elevul beneficiar, de categoria în care se află elevul și nevoile identificate în cadrulanalizei de nevoi.Pentru elevii din învățământul primar programul SDS cuprinde activităţi cu sprijinspecializat, ateliere / activităţi tematice şi alte activităţi de tip recreativ, iar fiecare şcoală, înfuncţie de grupul ţintă, va constitui module de pachete de activităţi, prin combinareaactivităţilor menţionate mai sus.Pentru elevii din învățământul secundar, programul SDS cuprinde:(1) pachetul de activităţi de performanţă(2) pachetul de activităţi de sprijin(3) pachetul de pregătire pentru viaţă(4) ateliere/ activităţi tematice (microproiecte pe diferite domenii: arte, ştiinţe, tehnologii,sport etc.).4

DOCUMENT IN LUCRUTipurile de activități SDS descrise în Ordinului MECTS nr. 5349, deschid oportunitatea de aparticipa la program tuturor elevilor din ciclurile primar și gimnazial. Dacă ar fi să grupămtipurile de activități în funcție de categoriile de potențiali beneficiari, putem identificaurmătoarele 3 categorii:a) elevi aflați în dificultate și care au nevoie de activități de sprijin și remedialb) elevi care au nevoie de suport suplimentar pentru dezvoltarea performanțelorc) toți elevii - pentru a beneficia de sprijin complementar in dezvoltarea fizică și psihosocială.Experiența implementatorilor SDS prezenți la întâlnire a evidențiat o serie de nuanțe pe carear putea să le capete implementarea programului, în funcție de nevoile identificate, eleviibeneficiari și pachetul de activități concepute de către școală.Până în prezent, modelul SDS cel mai frecvent întâlnit este acela de a lucra cu elevidezavantajați (în general de etnie romă) pentru a-i sprijini la efectuarea temelor și pentrurecuperare școlară, iar dacă vom corela această realitate cu alin. 3 al articolului 2 în care seprevede ca oferta SDS să fie proiectată astfel încât să răspundă cu prioritate nevoilor eleviloraparținând grupurilor dezavantajate – există riscul ca SDS să devină un programstigmatizant.La polul opus, nu putem ignora riscul ca școlile să opteze pentru programe de pregătire aelevilor cu performanțe în defavoarea celor cu alte tipuri de nevoi, dat fiind că sistemuleducațional este orientat spre obținerea de performanțe pentru care și elevii și cadreledidactice și unitatea școlară sunt recompensați.Soluția pentru a preveni astfel de situații este dată tot în conținutul Ordinului MECTS nr.5349, și anume:- realizarea analizei de nevoi, în conformitate cu realitatea existentă în cadrul fiecăreiunități școlare- prioritizarea nevoilor identificate în mod participativ- proiectarea ofertei SDS în funcție de rezultatele analizei de nevoi- crearea de pachete educaționale care să cuprindă combinații de tipuri de activitățipentru a fi și utile și atractive (de exemplu, un pachet care să conțină activități deremediere școlară, activități recreative, dezvoltare personală și microproiecte).Un rol important în aplicarea metodologiei SDS îl au Consiliile de administrație, Consiliileprofesorale și Comitetele de părinți. Pentru aplicarea metodologiei așa cum este eaprevăzută în Ordinului MECTS nr. 5349, trebuie ca reprezentativitatea tuturor categoriilor deelevi, inclusiv a celor provenind din grupuri dezavantajate să fie asigurată în aceste structuri.Este de dorit ca eforturile celor care lucrează în comunități dezavantajate, în domeniuleducațional, să fie orientate și spre această latură a asigurării participării autentice la luareadeciziilor a elevilor și părinților din grupuri vulnerabile.5

DOCUMENT IN LUCRUANEXĂ LA ORDINUL MINISTRULUI EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘISPORTULUI NR. 5349/ 07.09. 2011Capitolul IDispoziții generaleArt. 2. - (1) Programul „Şcoala după şcoală” (SDS) este un program complementarprogramului şcolar obligatoriu, care oferă oportunităţi de învăţare formală şi non-formală,pentru îmbogăţirea cunoştinţelor, abilităţilor şi deprinderilor, pentru consolidareacompetenţelor dobândite, pentru accelerarea învăţării, precum şi pentru învăţarea remedială.(2) Programul „Şcoala după şcoală” se adresează atât elevilor din învăţământul primar, cât şielevilor din învăţământul secundar.Art. 3. - (1) Inspectoratele şcolare judeţene, respectiv Inspectoratul Şcolar al MunicipiuluiBucureşti, vor anunţa instituţiile şcolare, autorităţile publice locale, alţi parteneri socialidespre posibilitatea organizării programului „Şcoala după şcoală”, vor populariza condiţiile deorganizare, precum şi beneficiile acestuia pentru comunitatea locală.(2) Programul “Şcoala după şcoală” (SDS) va fi conceput de fiecare unitate de învăţământsub formă de proiect în urma unei analize de nevoi, prin consultarea elevilor, reprezentanţilorlegali, a cadrelor didactice, a comunităţii locale şi a altor instituţii şi organizaţii partenere. Pebaza acestor demersuri, unităţile de învăţământ vor stabili grupul ţintă al programului.(3) Oferta de Program SDS va fi proiectată astfel încât să răspundă cu prioritate nevoilorelevilor aparţinând grupurilor dezavantajate.(4) Programul „Şcoala după şcoală” se poate organiza în spaţiile din propria unitate şcolarăsau în spaţiile disponibile din alte unităţi şcolare, consorţii şcolare etc., precum şi în palateale copiilor, cluburi şcolare sau în alte spaţii puse la dispoziţie de autorităţi locale, ONG-uricu competenţe în domeniu, biserică etc. Se interzice organizarea Programului “Şcoala dupăşcoală” în sediile partidelor politice sau în spaţii ale unor persoane fizice.(5) În perioada ianuarie-februarie a anului şcolar în curs, Consiliul de administraţierealizează analiza de nevoi, pentru organizarea programului în anul şcolar următor. Pe bazarezultatelor analizei de nevoi şi a resurselor existente (umane, financiare, materiale), ocomisie formată din directorul instituţie de învăţământ, reprezentantul comitetului de părinţi alşcolii, două cadre didactice din învăţământul primar şi două cadre didactice din învăţământulsecundar, aleşi de consiliul profesoral, vor realiza, până la data de 1 martie, oferta pentruSDS, sub formă de pachete educaţionale. Oferta SDS este prezentată, discutată şi aprobatăde consiliul profesoral al şcolii. Un membru al Consiliului de administraţie al şcolii va fi numitresponsabil al programului SDS; acesta va colabora cu CJRAE/psihologul şcolii şi cu cadreledidactice din învăţământul primar şi secundar care predau la clase cu elevi care participă laacest program.(6) Programul “Şcoala după şcoală” se organizează prin decizia Consiliului de administraţieal unităţii de învăţământ, cu avizul ISJ/ISMB. Directorul unităţii de învăţământ este desemnatde Consiliul de administraţie să pună în aplicare decizia acestuia şi să înainteze cătreISJ/ISMB proiectul “Şcoala după şcoală”.(7) In cadrul Programului SDS, responsabilităţile ISJ/ISMB sunt următoarele:a) să se asigure că spaţiile în care se derulează Programul SDS respectă prevederile legaleîn vigoare referitoare la spaţiile destinate copiilor (condiţii de igienă, de securitate, demoralitate etc.) şi asigură integritatea fizică şi psihică a copiilor;b) să verifice dacă sunt respectate opţiunile parinţilor/ copiilor;c) să se asigure că oferta SDS se bazează pe o analiză realistă a resurselor materiale şiumane;d) să monitorizeze derularea Programului SDS.(8) Consiliul de administraţie al ISJ/ ISMB avizează Programul “Şcoala după şcoală”, dacăsunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta metodologie.6

DOCUMENT IN LUCRUCapitolul IIÎnscrierea în program, parcurgerea şi retragerea din SDSArt. 4. - (1) Programul SDS va fi complementar programului şcolar obligatoriu şi va avea uncaracter opţional pentru elev.(2) Înscrierea elevilor în program se face pe baza cererii scrise a părinţilor/tutorilor legali aielevilor, adresată unităţii de învăţământ. În cerere, părintele/tutorele va preciza pachetuleducaţional pentru care optează, după consultarea specialiştilor implicaţi în program şirespectând opţiunile elevului.(3) Înscrierea în program se face pe tot parcursul anului şcolar pentru un SDS carefuncţionează deja şi la începerea anului şcolar pentru un SDS nou. Grupele pot fi constituitepe clase, pe ani de studiu şi în grupe mixte.(4) Prezenţa elevilor la SDS va fi monitorizată zilnic de către cadrele didactice care vorînştiinţa familia în momentul în care elevul înregistrează absenţe.(5) Retragerea din program se va face la cererea părintelui/ tutorilor legali, prin înştiinţarescrisă înaintată unităţii şcolare la care s-a depus cererea de înscriere în program.Capitolul IIIOrganizarea programuluiArt. 5. - (1) Organizarea programului se face pe baza unui regulament intern, elaborat defiecare unitate de învăţământ .(2) Rolul şi responsabilităţile părinţilor şi ale şcolii sunt stipulate în Contractul de parteneriatîncheiat de aceştia la înscrierea copilului în program.Art. 6. - La începutul programului, unităţile de învăţământ pot încheia acorduri de parteneriatpentru susţinerea activităţilor din pachetul educaţional cu instituţii care pot furniza serviciieducaţionale (palate ale copiilor, cluburi şcolare etc.), ONG – uri etc.Art. 7. - Programul SDS se va desfăşura înainte sau după programul şcolar obligatoriu ( înfuncţie de orarul fiecărui nivel de studiu).Art. 8. - In situaţia în care programul SDS se desfăşoară în continuarea programului şcolarobligatoriu, în învăţământul primar, se va aloca un interval de timp de aproximativ o oră şijumătate necesar servirii mesei, precum şi activităţilor recreative în aer liber.Art. 9.- Programul SDS va oferi tipuri de activităţi care să vizeze formarea şi dezvoltareacompetenţelor specifice învăţământului primar/ învăţământului secundar, dezvoltareapersonală şi interpersonală/ pregătirea pentru viaţă etc.Art. 10. - În învăţământul primar, programul SDS va cuprinde activităţi cu sprijin specializat,ateliere / activităţi tematice şi alte activităţi de tip recreativ.(1)Activităţile cu sprijin specializat cuprind:a) supraveghere şi îndrumare în efectuarea temelor;b) recuperare şi remediere pentru elevii cu dificultăţi de învăţare;c) activităţi de dezvoltare pentru elevii capabili de performanţă;d) activităţi de încurajare a lecturii independente;e) activităţi de cunoaştere, intercunoaştere, de dezvoltare personală.(2) Atelierele/ activităţile tematice/alte activităţi de tip recreativ cuprind:a) activităţi practic - aplicative pe diferite domenii ( arte, ştiinţe, tehnologii, sport etc.);b) proiecte tematice;c) drumeţii / excursii/ vizionări de spectacole.(3) Fiecare şcoală, în funcţie de grupul ţintă, va constitui module de pachete de activităţi, princombinarea activităţilor menţionate la Art. 9 (1) şi (2).Art. 11. - În învăţământul secundar, programul SDS va cuprinde:(1) pachetul de activităţi de performanţă:a) pregătirea pentru participarea la competiţii şi olimpiade şcolare, concursuri sportive,artistice, pe discipline, recunoaştere internaţională etc. ;b) participarea/ organizarea de festivaluri, expoziţii, realizarea de publicaţii şcolare;c) participarea la activităţi de cooperare europeană (Comenius, Leonardo da Vinci ).(2) pachetul de activităţi de sprijin:7

DOCUMENT IN LUCRUa) asigurarea de asistenţă psihopedagogică pentru recuperarea decalajelor în învăţare;b) activităţi de suport pentru efectuarea temelor, activităţi remediale;c) consiliere psihologică;d) servicii de logopedie.(3) pachetul de pregătire pentru viaţă:a) organizarea de activităţi de dezvoltare personală (autocunoaştere, a învăţa să înveţi,abilităţi de comunicare);b) activităţi care vizează atitudinea şi implicarea elevului (integrare socială, coduri deconduită, atitudine responsabilă faţă de mediul înconjurător etc.);c) stil de viaţă sănătos (prevenţia comportamentelor de risc–alcool, tutun, droguri, alimentaţiesănătoasă, regimul de viaţă, dezvoltare durabilă etc.);d) consiliere pentru carieră, educaţie antreprenorială.(4) ateliere/ activităţi tematice (microproiecte pe diferite domenii: arte, ştiinţe, tehnologii,sport etc.)Art. 12. - În programul SDS, timpul alocat sprijinului specializat (efectuarea temelor, activităţiremediale/ de sprijin, de dezvoltare pentru elevi capabili de performanţă) nu va depăşi o orăşi jumătate pe zi pentru învăţământul primar şi două – trei ore pentru învăţământul secundar.Art. 13. - Programul se va derula pe grupe de elevi (maximum 12 elevi într-o grupă înînvăţământul primar şi 12 de elevi într-o grupă în învăţământul secundar), constituite dupăopţiunile şi nevoile identificate. Activităţile vor fi proiectate, organizate şi susţinute de cadreledidactice din învăţământul primar şi secundar, consilieri, profesori de sprijin, bibliotecari,logopezi, laboranţi, pedagogi, antrenori, mediatori şcolari, voluntari din şcoală, din instituţii şiorganizaţii partenere abilitate.Art. 14. - În situaţia în care elevii stau mai mult de două ore peste programul şcolar, se vaavea în vedere asigurarea servirii mesei. Masa de prânz poate fi servită în cantina şcolarăsau într-un un alt tip de spaţiu autorizat pentru servirea mesei. În situaţia în care nu poate fiamenajat/ identificat un spaţiu adecvat pentru servirea mesei, hrana poate fi asigurată însistem de catering sau fiecare participant la SDS îşi poate aduce pachetul cu hrană deacasă.Capitolul IVResurse necesare derulării programului SDSArt. 15. - Analiza de nevoi care va sta la baza Programului SDS va menţiona şi materialelenecesare derulării activităţii, în funcţie de grupul ţintă. Materialele pot fi achiziţionate, pot faceobiectul unor donaţii sau pot fi proiectate şi realizate de către echipele pedagogice care vorfi implicate în derularea proiectului. Se recomandă să fie create sau achiziţionate materialeadecvate grupului ţintă şi tipurilor de activităţi pentru a asigura un suport educaţional cât maieficient.Art. 16. - Utilizarea resurselor electronice (TV, calculatoare etc.) se va face numai pentruatingerea obiectivelor educaţionale ale programului şi nu în scop recreativ.Art. 17. - Resursele umane implicate în derularea SDS pot fi următoarele:(1) Personal de învăţământ:a) cadre didactice din şcoală;b) cadre didactice din alte unităţi de învăţământ, inclusiv din palate şi cluburi;c) cadre didactice din CJRAE: profesor psiholog, consilier şcolar, profesor logoped, profesorde sprijin etc.d) personal didactic auxiliar: bibliotecar, informatician, instructor animator, instructor deeducaţie extraşcolară, laborant;e) mediator şcolar;f) antrenor etc.(2) Membri ai comunităţii (părinţi, reprezentanţi ai autorităţilor locale, specialişti din diferitedomenii, personalităţi locale, membri ai unor ONG-uri etc.)(3) Reprezentanţi ai partenerilor.8

DOCUMENT IN LUCRUArt. 18. - Toate activităţile din cadrul programului SDS se vor derula fie de către cadreledidactice, fie sub supravegherea cadrelor didactice, în situaţia în care activităţile suntcoordonate de personal extern şcolii.Art.19. - Implicarea personalului din învăţământ se va face în următoarele condiţii :(1) pentru completarea normei de predare (maximum 4 ore pe săptămână), pentru situaţiileprevăzute la art. 263 (3) din Legea educaţiei naţionale ;(2) ca activitate cuprinsă în norma didactică de 40 de ore pe săptămână, în afara normei depredare/postului (cel mult 2 ore pe săptămână);Art. 20. - (1) În cazul în care cadrul didactic efectuează orele în cadrul normei didactice depredare-învăţare - evaluare sau în cadrul normei didactice de 40 ore pe săptămână (înconformitate cu situaţiile precizate la Art. 18 al prezentei metodologii), aceste ore nu suntretribuite suplimentar; în celelalte cazuri, activitatea desfăşurată în cadrul programului SDSpoate fi retribuită din resurse extrabugetare, conform legislaţiei în vigoare.(2) Nivelul retribuţiei se stabileşte de Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, înfuncţie de resursele financiare colectate şi de numărul de ore efectuate.Art. 21. - Finanţarea programului se poate face:c) de la bugetul de stat, pentru copiii proveniţi din grupuri dezavantajate, potrivit legii;d) de la autorităţi locale din finanţarea complementară, din bugetele locale;c) din programe finanţate din fonduri europene sau naţionale;d) din activităţi şcolare şi extraşcolare, donaţii, sponsorizări dedicate, prin suportul financiaral părinţilor, cu respectarea legislaţiei în vigoare.Capitolul VDispoziții finaleArt. 22. - (1) Proiectul SDS care va fi înaintat spre avizare ISJ/ ISMB va preciza sistemul demonitorizare/evaluare proiectat pentru implementarea programului, indicatori, criterii şiinstrumente de evaluare, precum şi o modalitate de urmărire şi evaluare a progresului făcutde elevii participanţi la programul SDS .(2) Proiectul SDS va defini structura echipei pedagogice implicate în derularea programului,responsabilităţile fiecărui membru şi modalităţile de asigurare a calităţii programului.9