Brosura "Abilitatea de a te descurca singur" - Fundatia Serviciilor ...
Brosura "Abilitatea de a te descurca singur" - Fundatia Serviciilor ... Brosura "Abilitatea de a te descurca singur" - Fundatia Serviciilor ...
unui obiectiv comun;- relaŃii de competiŃie – individul sau subgrupurilerivalizează cu ceilalŃi sau cu alte subgrupuri pentru dobândirea uneianumite poziŃii în cadrul clasei sau a superiorităŃii;- relaŃii de coacŃiune – când fiecare lucrează în prezenŃacelorlalŃi, fără însă a se interesa de conŃinutul muncii acestora;- relaŃii de conflict – indivizii/subgrupurile se află în opoziŃiemutuală.Diversele tipuri de relaŃii dintre elevii unei clase producmodificări ale caracteristicilor personale ale membrilor, care, larândul lor, pot fi de mai multe tipuri:• acomodarea (ajustarea reciprocă);• asimilarea (transfer reciproc de gusturi, mentalităŃi etc.);• stratificarea (ierarhizare a partenerilor în funcŃie de statuteledeŃinute);• alienarea (îndepărtarea de ceilalŃi, retragerea în sine,ruperea relaŃiilor).2.3 RelaŃiile dintre grupurile de elevi.În interiorul unei şcoli se constituie un mare număr de grupuri, întrecare se dezvoltă relaŃii diverse. Grupul în care un şcolar activează laun moment dat se numeste grup de apartenenŃă. Un elev poate săfacă parte temporar dintr-un grup constituit pentru a rezolva încolaborare o sarcină de învăŃare, iar asemenea grupuri, care sedestramă după îndeplinirea sarcinii, se numesc grupuri de lucru.Există şi grupuri constituite, din care un elev încă nu face parte, darîşi doreşte să fie acceptat în interiorul lor, se raportează şi aspiră laele, numite grupuri de referinŃă. ApartenenŃa la un anumit grupinfluenŃează atitudinea colectivă a elevilor care-l compun faŃă deelevii din grupurile exterioare. Atunci când este vorba despre un altgrup cu care se află în competiŃie, elevii au tendinŃa de a-şi formareprezentări negative despre elevii care compuncelălalt grup. Elevii manifestă tendinŃa de a evalua sistematicpropriul grup mai favorabil decât pe cel exterior. Acest fenomen afost explicat prin nevoia unei imagini pozitive de sine a fiecăreipersoane, pentru că “o identitate socială pozitivă nu este posibilăpentru individ decât atunci când caracteristicile grupului său de88
apartenenŃă pot face obiectul unei evaluări pozitive” (J. M.,MONTEIL.). Cu cât confruntarea dintre grupuri este mai acerbă, cuatât se produce o mai puternică identificare a individului cu grupulsău de apartenenŃă. Cu toate acestea, cercetătorii auconstatat că exacerbarea diferenŃierii dintre grupuri, mai ales prinexces de competiŃie, generează un efect, aparent paradoxal, deamplificare a diferenŃierilor în interiorul grupului de apartenenŃă,în sensul că se accentuează diferenŃierile dintre sine şi ceilalŃi dininteriorul propriului grup.Cu alte cuvinte, amplificarea sentimentului apartenenŃei la grupîn situaŃii de competiŃie nu garantează solidaritatea din interiorulgrupurilor, astfel că bunele intenŃii ale unui profesor de adezvolta “spiritul de grup” al fiecărui elev, prin instaurareacompetiŃiei între clase sau echipe, pot sta la baza obŃinerii altorefecte, contrarii celor aşteptate3. Relatiile cu profesoriiPentru o comunicare eficientă trebuie să Ńinem seama decâteva reguli simple şi anume:- dorinŃa de a înŃelege şi a asculta,- încredere reciprocă,- stima si respect reciproc,- cooperareElevii trebuie sa inteleaga faptul ca profesorul nu le doreşte raulprin acordarea notelor mici.Nota mica se acorda persoanei care nu a invatat la materiarespectiva, nu stie sa raspunda la anumite intrebari din lectiesau recapitulare. La fel cum într-o zi iau notă mică în a doua ziau posibilitatea de a lua o notă mare. Elevii trebuie să cearăajutorul profesorilor atunci când acesta nu înŃelege lecŃia saunu ştie să rezolve un exercitiu.4. Importanta activitatiilor extracurriculareEste foarte important ca tinerii să se implice în activitatiextracurriculare cat mai diverse . Asemenea activităŃi genereazărelaŃii de prietenie şi întrajutorare, fortifică simŃul responsabilităŃii şistatorniceşte o atitudine justă faŃă de colectiv şi faŃă de scopurile89
- Page 38 and 39: interacŃiuni; resursele naturale t
- Page 40 and 41: Cap. III. DEPRINDERI PRIVIND MANAGE
- Page 42 and 43: - putem pastra bani acasa intr-un l
- Page 44 and 45: special prevazut de lege, indiferen
- Page 46 and 47: carduri de debit şi carduri de cre
- Page 48 and 49: după cum indică săgeata.- tastea
- Page 50 and 51: 505. Creditete şi obŃinerea credi
- Page 52 and 53: cu cardul, daca contractul lor de c
- Page 54 and 55: - cand ai luat un credit in valuta
- Page 56 and 57: efera pretul- trebuie sa fiti atent
- Page 58 and 59: 58valoare combustibil)Alte cheltuie
- Page 60 and 61: Cap. IV DEPRINDERILE PRIVIND ÎNGRI
- Page 62 and 63: multă atenŃie asupra produselor p
- Page 64 and 65: 64 să urmărim recomandările pent
- Page 66 and 67: incluzând sentimentul de a fi feme
- Page 68 and 69: Studiul mai evidenŃiază că 68% d
- Page 70 and 71: 70 Clinici de chirurgie plastică
- Page 72 and 73: copilul dumneavoastră, plimbaŃi-v
- Page 74 and 75: prin respectarea obiceiurilor, trad
- Page 76 and 77: - Să fim înŃeleşi;- Să ne fie
- Page 78 and 79: aflăm în relaŃii apropiate şi c
- Page 80 and 81: -viaŃa comună;-istorie comună;-a
- Page 82 and 83: VI. DEPRINDERI DE INTEGRAREŞCOLAR
- Page 84 and 85: Cu toate că oamenii se plâng că
- Page 86 and 87: entabile şi a celor mai puŃin ren
- Page 90 and 91: urmărite. Important este ca tineri
- Page 92 and 93: nemijlocit între cererea şi ofert
- Page 94 and 95: 94candidatului şi nevoile angajato
- Page 96 and 97: 96Domnule, Doamna. Dacă din anunŃ
- Page 98 and 99: în calcul acest aspect atunci cân
- Page 100 and 101: De ce renunŃi la locul de muncă a
- Page 102 and 103: Chiar dacă există şi incompeten
- Page 104 and 105: Anexa 1Exemplu de CV cronologicPOPE
- Page 106 and 107: Bibliografie1. Coordonator Dr. S.,
- Page 108 and 109: 1082.1. Cum putem economisi bani 39
- Page 110: 110
unui obiectiv comun;- relaŃii <strong>de</strong> competiŃie – individul sau subgrupurilerivalizează cu ceilalŃi sau cu al<strong>te</strong> subgrupuri pentru dobândirea uneianumi<strong>te</strong> poziŃii în cadrul clasei sau a superiorităŃii;- relaŃii <strong>de</strong> coacŃiune – când fiecare lucrează în prezenŃacelorlalŃi, fără însă a se in<strong>te</strong>resa <strong>de</strong> conŃinutul muncii acestora;- relaŃii <strong>de</strong> conflict – indivizii/subgrupurile se află în opoziŃiemutuală.Diversele tipuri <strong>de</strong> relaŃii dintre elevii unei clase producmodificări ale carac<strong>te</strong>risticilor personale ale membrilor, care, larândul lor, pot fi <strong>de</strong> mai mul<strong>te</strong> tipuri:• acomodarea (ajustarea reciprocă);• asimilarea (transfer reciproc <strong>de</strong> gusturi, mentalităŃi etc.);• stratificarea (ierarhizare a par<strong>te</strong>nerilor în funcŃie <strong>de</strong> statu<strong>te</strong>le<strong>de</strong>Ńinu<strong>te</strong>);• alienarea (în<strong>de</strong>părtarea <strong>de</strong> ceilalŃi, retragerea în sine,ruperea relaŃiilor).2.3 RelaŃiile dintre grupurile <strong>de</strong> elevi.În in<strong>te</strong>riorul unei şcoli se constituie un mare număr <strong>de</strong> grupuri, întrecare se <strong>de</strong>zvoltă relaŃii diverse. Grupul în care un şcolar activează laun moment dat se numes<strong>te</strong> grup <strong>de</strong> apar<strong>te</strong>nenŃă. Un elev poa<strong>te</strong> săfacă par<strong>te</strong> <strong>te</strong>mporar dintr-un grup constituit pentru a rezolva încolaborare o sarcină <strong>de</strong> învăŃare, iar asemenea grupuri, care se<strong>de</strong>stramă după în<strong>de</strong>plinirea sarcinii, se numesc grupuri <strong>de</strong> lucru.Există şi grupuri constitui<strong>te</strong>, din care un elev încă nu face par<strong>te</strong>, darîşi doreş<strong>te</strong> să fie acceptat în in<strong>te</strong>riorul lor, se rapor<strong>te</strong>ază şi aspiră laele, numi<strong>te</strong> grupuri <strong>de</strong> referinŃă. Apar<strong>te</strong>nenŃa la un anumit grupinfluenŃează atitudinea colectivă a elevilor care-l compun faŃă <strong>de</strong>elevii din grupurile ex<strong>te</strong>rioare. Atunci când es<strong>te</strong> vorba <strong>de</strong>spre un altgrup cu care se află în competiŃie, elevii au <strong>te</strong>ndinŃa <strong>de</strong> a-şi formareprezentări negative <strong>de</strong>spre elevii care compuncelălalt grup. Elevii manifestă <strong>te</strong>ndinŃa <strong>de</strong> a evalua sis<strong>te</strong>maticpropriul grup mai favorabil <strong>de</strong>cât pe cel ex<strong>te</strong>rior. Acest fenomen afost explicat prin nevoia unei imagini pozitive <strong>de</strong> sine a fiecăreipersoane, pentru că “o i<strong>de</strong>ntita<strong>te</strong> socială pozitivă nu es<strong>te</strong> posibilăpentru individ <strong>de</strong>cât atunci când carac<strong>te</strong>risticile grupului său <strong>de</strong>88
Change language