VI. DEPRINDERI DE INTEGRAREŞCOLARĂ/PROFESIONALĂ821. Managementul timpuluiDefinirea noŃiunii <strong>de</strong> timp ridică numeroase problemegenera<strong>te</strong> <strong>de</strong> percepŃia diferită pe care o au cei din jurul nostru cuprivire la acest subiect. Mă voi opri, totuşi, la o <strong>de</strong>finiŃie <strong>de</strong> dicŃionarşi reŃinem că timpul es<strong>te</strong> o durată limitată consi<strong>de</strong>rată în raport cuutilizarea care i se dă. Dintr-o altă viziune timpul es<strong>te</strong> :• resursa noastrã cea mai importantã şi es<strong>te</strong> important sã ofolosim din plin• unica resursã pe care nu o pu<strong>te</strong>m mãri., odatã ce es<strong>te</strong>epuizatã nu mai poa<strong>te</strong> fi recâştigatã. Toatã lumea are aceeaşi,,cantita<strong>te</strong>” <strong>de</strong> timp, tot timpul care es<strong>te</strong> disponibil es<strong>te</strong> <strong>de</strong> 24 <strong>de</strong> oreîn fiecare zi. Modul în care îl utilizãm es<strong>te</strong> singurul care diferã.În anumi<strong>te</strong> momen<strong>te</strong> ale zilei, în anumi<strong>te</strong> clipe ale vieŃiinoastre, timpul pare a trece cu diferi<strong>te</strong> vi<strong>te</strong>ze. Când eşti absorbit înmunca ta sau când <strong>te</strong> simŃi bine, timpul trece foar<strong>te</strong> repe<strong>de</strong>. Când eştifrustrat sau plictisit, timpul trece greu.În abordarea managementului timpului pornim <strong>de</strong> la douăconsi<strong>de</strong>raŃii importan<strong>te</strong>:- Timpul es<strong>te</strong> finit. Nu se poa<strong>te</strong> produce sau cumpăra timpsuplimentar, dar oamenii pot învăŃa cum să valorifice la maximumtimpul pe care îl au la dispoziŃie.- Timpul pierdut sau irosit nu poa<strong>te</strong> fi recuperat. Es<strong>te</strong> foar<strong>te</strong>important să realizăm ce înseamnă timp pierdut. Uneori ceea ce paretimp pierdut (pauză <strong>de</strong> masă, pauza pentru o plimbare, privireapierdută în gol, urmărirea unui program TV) poa<strong>te</strong> fi, totuşi, un timpbine folosit, iar ce pare o bună utilizare a timpului (agitaŃie continuă)es<strong>te</strong>, <strong>de</strong> cele mai mul<strong>te</strong> ori, pier<strong>de</strong>re <strong>de</strong> vreme.Din tot<strong>de</strong>auna, omul s-a străduit să găsească modalităŃi <strong>de</strong>măsurare a timpului. Managementul timpului impune şi el acest lucruşi es<strong>te</strong> unul dintre cele mai importan<strong>te</strong> aspec<strong>te</strong> ale managementuluipersonal. Managementul timpului poa<strong>te</strong> fi stăpânit <strong>de</strong> oricine cu
puŃin studiu şi răbdare. Măsurarea timpului nu se face însă, <strong>de</strong>cât pebaza rezultatului fiecărei activităŃi realiza<strong>te</strong> într-un in<strong>te</strong>rval <strong>de</strong> timpdinain<strong>te</strong> stabilit. Altfel spus, nu gestionăm timpul în sine, ciactivităŃile <strong>de</strong>sfăşura<strong>te</strong> într-o anumită perioadă. Managementultimpului se bazează pe trei piloni: planificarea, organizarea şicontrolul timpului. NoŃiunea <strong>de</strong> eficacita<strong>te</strong> cere ca, pentru fiecareindivid, timpul să fie utilizat în mod raŃional şi productiv, înconformita<strong>te</strong> cu ritmul personal şi cu resursele <strong>de</strong> care dispunefiecare individ, cu scopul <strong>de</strong> a asigura în<strong>de</strong>plinirea unor activităŃiprecise într-un in<strong>te</strong>rval <strong>de</strong> timp dat. Managementul timpuluipresupune ca, pentru fiecare individ, să se aloce secvenŃe <strong>de</strong> timp,riguros calcula<strong>te</strong>, pentru fiecare activita<strong>te</strong> ce trebuie <strong>de</strong>sfăşurată(planificarea), să se facă toa<strong>te</strong> eforturile posibile pentru a le respecta(organizarea) şi să se evalueze, în mod regulat, rezulta<strong>te</strong>le obŃinu<strong>te</strong>(controlul).Managementul timpului porneş<strong>te</strong> <strong>de</strong> la un aspect paradoxal:<strong>de</strong>şi, în mod real, dispunem astăzi <strong>de</strong> mult mai mult timp <strong>de</strong>câtaltădată, avem sentimentul că el nu ne ajunge. În realita<strong>te</strong> oriceindivid dispune <strong>de</strong> 168 ore pe săptămână pe care le repartizează,aproximativ, în felul următor:• 40 ore pentru activităŃi profesionale;• 56 ore pentru somn,• 72 ore pentru diverse activităŃi personale.Cele 40 <strong>de</strong> ore <strong>de</strong>stina<strong>te</strong> activităŃilor profesionale suntinfluenŃa<strong>te</strong> indirect <strong>de</strong> celelal<strong>te</strong> două <strong>de</strong>stinaŃii:♦ Dacă individul nu-şi acoperă nevoile <strong>de</strong> somn, nu poa<strong>te</strong>obŃine performanŃa maximă în munca sa. Deci vorbim aici, <strong>de</strong>spreeficacita<strong>te</strong>a utilizării timpului personal şi <strong>de</strong>spre productivita<strong>te</strong>maximă..♦ Dacă omul munceş<strong>te</strong> mult, fără însă a-şi gestiona„ştiinŃific” activităŃile, există riscul oboselii, al reduceriiproductivităŃii, al <strong>de</strong>motivării, al stresului, al uzurii fizice şi mentale.Există un număr tot mai mare <strong>de</strong> adulŃi care suferă <strong>de</strong> <strong>de</strong>presie sau <strong>de</strong>epuizare profesională şi pentru care se pune, în mod acut, problemaevitării situaŃiilor dificile. Ori, o mai bună gestionare a timpului es<strong>te</strong>poa<strong>te</strong> un început <strong>de</strong> soluŃionare a problemelor adulŃilor, care nu aravea <strong>de</strong>cât <strong>de</strong> câştigat dacă şi-ar utiliza mai bine timpul.83
- Page 3 and 4:
Cuvânt introductivPrezenta broşur
- Page 5 and 6:
Cap. I. Deprinderi de viaŃă zilni
- Page 7 and 8:
PreferinŃele / aversiunile aliment
- Page 9 and 10:
MenŃineŃi aportul de colesterol s
- Page 11 and 12:
AgenŃiinutritivimajoriVitaminele A
- Page 13:
corp, vor acumula mai multă grăsi
- Page 16 and 17:
adulŃilor care efectuează munci g
- Page 18 and 19:
efectuează zilnic.Preparatele culi
- Page 20 and 21:
frigiderului, fără a atinge alte
- Page 22 and 23:
varza, castraveŃii, gogoşarii, ar
- Page 24 and 25:
locuinŃă, o are numai proprietaru
- Page 26 and 27:
26Deteriorarea diverselorbunuri ale
- Page 28 and 29:
Cap. II. DEPRINDERI PRIVIND GESTIUN
- Page 30 and 31:
obŃinere şi păstrare a unei locu
- Page 32 and 33: - Nu se deschid geamurile fără a
- Page 34 and 35: de oxizi de azot, de carbon, negru
- Page 36 and 37: lacom bogăŃiile ascunse, începe
- Page 38 and 39: interacŃiuni; resursele naturale t
- Page 40 and 41: Cap. III. DEPRINDERI PRIVIND MANAGE
- Page 42 and 43: - putem pastra bani acasa intr-un l
- Page 44 and 45: special prevazut de lege, indiferen
- Page 46 and 47: carduri de debit şi carduri de cre
- Page 48 and 49: după cum indică săgeata.- tastea
- Page 50 and 51: 505. Creditete şi obŃinerea credi
- Page 52 and 53: cu cardul, daca contractul lor de c
- Page 54 and 55: - cand ai luat un credit in valuta
- Page 56 and 57: efera pretul- trebuie sa fiti atent
- Page 58 and 59: 58valoare combustibil)Alte cheltuie
- Page 60 and 61: Cap. IV DEPRINDERILE PRIVIND ÎNGRI
- Page 62 and 63: multă atenŃie asupra produselor p
- Page 64 and 65: 64 să urmărim recomandările pent
- Page 66 and 67: incluzând sentimentul de a fi feme
- Page 68 and 69: Studiul mai evidenŃiază că 68% d
- Page 70 and 71: 70 Clinici de chirurgie plastică
- Page 72 and 73: copilul dumneavoastră, plimbaŃi-v
- Page 74 and 75: prin respectarea obiceiurilor, trad
- Page 76 and 77: - Să fim înŃeleşi;- Să ne fie
- Page 78 and 79: aflăm în relaŃii apropiate şi c
- Page 80 and 81: -viaŃa comună;-istorie comună;-a
- Page 84 and 85: Cu toate că oamenii se plâng că
- Page 86 and 87: entabile şi a celor mai puŃin ren
- Page 88 and 89: unui obiectiv comun;- relaŃii de c
- Page 90 and 91: urmărite. Important este ca tineri
- Page 92 and 93: nemijlocit între cererea şi ofert
- Page 94 and 95: 94candidatului şi nevoile angajato
- Page 96 and 97: 96Domnule, Doamna. Dacă din anunŃ
- Page 98 and 99: în calcul acest aspect atunci cân
- Page 100 and 101: De ce renunŃi la locul de muncă a
- Page 102 and 103: Chiar dacă există şi incompeten
- Page 104 and 105: Anexa 1Exemplu de CV cronologicPOPE
- Page 106 and 107: Bibliografie1. Coordonator Dr. S.,
- Page 108 and 109: 1082.1. Cum putem economisi bani 39
- Page 110: 110
Change language