aflăm în relaŃii apropia<strong>te</strong> şi cărora le împărtăşim gândurile noastre,această modalita<strong>te</strong> <strong>de</strong> comunicare fiind relativ ieftină şi care permi<strong>te</strong>transmi<strong>te</strong>rea unui număr mare <strong>de</strong> informaŃii.Chiar dacă o trimi<strong>te</strong>m unei persoane apropia<strong>te</strong>, care neiubeş<strong>te</strong> şi ne tolerează eventualele greşeli <strong>de</strong> redactare, scrisorile sesupun unei scheme <strong>de</strong> redactare : data, formula <strong>de</strong> adresare,structurarea informaŃiei în paragrafe şi respectarea regulilor <strong>de</strong>ortografie, formulele <strong>de</strong> încheiere, înscrierea corectă a adresei<strong>de</strong>stinatarului şi a modalităŃilor <strong>de</strong> transmi<strong>te</strong>re în sis<strong>te</strong>mul poştal.Cererile şi <strong>de</strong>claraŃiile sunt din ce în ce mai mult tipiza<strong>te</strong>, darcu toa<strong>te</strong> aces<strong>te</strong>a trebuie cunoscut tipul <strong>de</strong> informaŃie care trebuieînscrisă în rubricile respective în funcŃie <strong>de</strong> natura situaŃiei şi <strong>de</strong>rigorile instiŃutiei căreia ne adresăm.3. RelaŃii familiale şi importanta lor in viaŃa individuluiFamilia reprezintă primul loc un<strong>de</strong> începe educaŃia. Înfamilie, copilul începe să-şi formeze vocabularul şi modul <strong>de</strong> a secomporta cu cei din apropierea sa, aici invaŃă acele expresii şimoduri <strong>de</strong> manifestare care îi vor servi în educaŃia ul<strong>te</strong>rioară saudimpotrivă, acelea <strong>de</strong> care va pu<strong>te</strong>a scapa cu greu sau <strong>de</strong>loc. Copiiifiind foar<strong>te</strong> receptivi la tot ce văd şi aud, familia trebuie să fie foar<strong>te</strong>a<strong>te</strong>ntă cum se manifestă în prezenŃa lor.Calita<strong>te</strong>a educaŃiei primi<strong>te</strong> în familie, <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> în<strong>de</strong>osebi <strong>de</strong>nivelul educaŃional al părinŃilor şi al celorlalŃi membri ai familiei cevin în contact cu copilul, în special sub aspect moral,comportamental. Atunci când copilul au<strong>de</strong> că se injură, va înjura şiel, dacă ve<strong>de</strong> că se fură, va fura şi el, dacă ve<strong>de</strong> că se min<strong>te</strong>, va minŃişi el; daca cei din jur se poartă respectuos, tot aşa va face şi el.FuncŃiile familiei :- FuncŃia biologică : constă în perpetuarea speciei umane prinprocrearea şi creş<strong>te</strong>rea copiilor, condiŃie primordială aexis<strong>te</strong>nŃei societăŃii. Capacita<strong>te</strong>a fiinŃei umane <strong>de</strong> a aveaurmaşi es<strong>te</strong> singura ei revanşă aspra morŃii;- FuncŃia psiho-afectivă, potrivit aces<strong>te</strong>i funcŃii, familiaconferă individului sentimentul <strong>de</strong> siguranŃă, îl ajută să<strong>de</strong>păşească obstacolele, să dobân<strong>de</strong>ască echilibrul emoŃional.În familie individul găseş<strong>te</strong> căldura sufle<strong>te</strong>ască <strong>de</strong> care are78
atâta nevoie;- FuncŃia economică – constă în crearea condiŃiilor ma<strong>te</strong>rialenecesare vieŃii şi <strong>de</strong>zvoltării membrilor familiei. Familiatrebuie să acumuleze bunurile şi veniturile necesaremembrilor ei;- FuncŃia educativă – se referă la faptul că familia are un rolfoar<strong>te</strong> important în transmi<strong>te</strong>rea limbii, a obiceiurilor, amo<strong>de</strong>lelor comportamentale, urmaşilor ei. În familie, copilulînvaŃă să se aprecieze pe sine şi pe ceilalŃi, <strong>de</strong>prin<strong>de</strong> unanumit mod <strong>de</strong> viaŃă, vine în contact cu valorile şi normelesocietăŃii. Familia joacă un rol important în educaŃia civică acopiilor.În societa<strong>te</strong>a con<strong>te</strong>mporană , familia în sens tradiŃional , seaflă în <strong>de</strong>clin. În mul<strong>te</strong> situaŃii ea reprezintă doar o par<strong>te</strong> din totalulgrupurilor familiale şi sunt reprezenta<strong>te</strong> prin :- Celibatul – reprezentata prin celibatari;- Cuplul consensual – nu se <strong>de</strong>osebeş<strong>te</strong> prea mult <strong>de</strong> familiaobişnuită. El are aceleaşi funcŃii şi se confruntă cu aceleaşiprobleme cu care se confruntă cuplurile căsători<strong>te</strong>, doar cănu şi-a oficializat relaŃia printr-un act <strong>de</strong> căsătorie;- Coabitarea consensuală – poa<strong>te</strong> fi un stil <strong>de</strong> viaŃă rezultatdintr-o opŃiune <strong>de</strong> lungă durată (chiar <strong>de</strong>finitivă) sau poa<strong>te</strong> fidoar o etapă premergătoare căsătoriei;- Familia migrant – când soŃii lucrează şi locuiesc în localităŃidiferi<strong>te</strong>, dar se vizi<strong>te</strong>ază periodic. Ea es<strong>te</strong> <strong>de</strong><strong>te</strong>rminată <strong>de</strong>situaŃia în care soŃii nu pot găsi locuri <strong>de</strong> muncă conformdorinŃelor lor, în aceiaşi localita<strong>te</strong>;Familia es<strong>te</strong> nucleul social carac<strong>te</strong>rizat <strong>de</strong> legături biologiceşi/sau sentimentale. Familia es<strong>te</strong> primul mediu <strong>de</strong> socializare,asigură securita<strong>te</strong>a afectivă, asigură susŃinere şi sprijin,precum şicooperare şi colaborare.Familia es<strong>te</strong> primul grup social(mediul primar <strong>de</strong> socializare)din care face par<strong>te</strong> copilul. Ca grup <strong>de</strong> persoane, familia es<strong>te</strong>carac<strong>te</strong>rizată prin:-legături <strong>de</strong> ru<strong>de</strong>nie( căsatorie, naş<strong>te</strong>re, adopŃie etc)-legături <strong>de</strong> sentimen<strong>te</strong>;79
- Page 3 and 4:
Cuvânt introductivPrezenta broşur
- Page 5 and 6:
Cap. I. Deprinderi de viaŃă zilni
- Page 7 and 8:
PreferinŃele / aversiunile aliment
- Page 9 and 10:
MenŃineŃi aportul de colesterol s
- Page 11 and 12:
AgenŃiinutritivimajoriVitaminele A
- Page 13:
corp, vor acumula mai multă grăsi
- Page 16 and 17:
adulŃilor care efectuează munci g
- Page 18 and 19:
efectuează zilnic.Preparatele culi
- Page 20 and 21:
frigiderului, fără a atinge alte
- Page 22 and 23:
varza, castraveŃii, gogoşarii, ar
- Page 24 and 25:
locuinŃă, o are numai proprietaru
- Page 26 and 27:
26Deteriorarea diverselorbunuri ale
- Page 28 and 29: Cap. II. DEPRINDERI PRIVIND GESTIUN
- Page 30 and 31: obŃinere şi păstrare a unei locu
- Page 32 and 33: - Nu se deschid geamurile fără a
- Page 34 and 35: de oxizi de azot, de carbon, negru
- Page 36 and 37: lacom bogăŃiile ascunse, începe
- Page 38 and 39: interacŃiuni; resursele naturale t
- Page 40 and 41: Cap. III. DEPRINDERI PRIVIND MANAGE
- Page 42 and 43: - putem pastra bani acasa intr-un l
- Page 44 and 45: special prevazut de lege, indiferen
- Page 46 and 47: carduri de debit şi carduri de cre
- Page 48 and 49: după cum indică săgeata.- tastea
- Page 50 and 51: 505. Creditete şi obŃinerea credi
- Page 52 and 53: cu cardul, daca contractul lor de c
- Page 54 and 55: - cand ai luat un credit in valuta
- Page 56 and 57: efera pretul- trebuie sa fiti atent
- Page 58 and 59: 58valoare combustibil)Alte cheltuie
- Page 60 and 61: Cap. IV DEPRINDERILE PRIVIND ÎNGRI
- Page 62 and 63: multă atenŃie asupra produselor p
- Page 64 and 65: 64 să urmărim recomandările pent
- Page 66 and 67: incluzând sentimentul de a fi feme
- Page 68 and 69: Studiul mai evidenŃiază că 68% d
- Page 70 and 71: 70 Clinici de chirurgie plastică
- Page 72 and 73: copilul dumneavoastră, plimbaŃi-v
- Page 74 and 75: prin respectarea obiceiurilor, trad
- Page 76 and 77: - Să fim înŃeleşi;- Să ne fie
- Page 80 and 81: -viaŃa comună;-istorie comună;-a
- Page 82 and 83: VI. DEPRINDERI DE INTEGRAREŞCOLAR
- Page 84 and 85: Cu toate că oamenii se plâng că
- Page 86 and 87: entabile şi a celor mai puŃin ren
- Page 88 and 89: unui obiectiv comun;- relaŃii de c
- Page 90 and 91: urmărite. Important este ca tineri
- Page 92 and 93: nemijlocit între cererea şi ofert
- Page 94 and 95: 94candidatului şi nevoile angajato
- Page 96 and 97: 96Domnule, Doamna. Dacă din anunŃ
- Page 98 and 99: în calcul acest aspect atunci cân
- Page 100 and 101: De ce renunŃi la locul de muncă a
- Page 102 and 103: Chiar dacă există şi incompeten
- Page 104 and 105: Anexa 1Exemplu de CV cronologicPOPE
- Page 106 and 107: Bibliografie1. Coordonator Dr. S.,
- Page 108 and 109: 1082.1. Cum putem economisi bani 39
- Page 110: 110