prin respectarea obiceiurilor, tradiŃiilor, cutumelor specifice).I<strong>de</strong>ntita<strong>te</strong>a culturală es<strong>te</strong> capitalul simbolic, reprezentândvalori, atitudini, comportamen<strong>te</strong>, credinŃe şi simboluri împărtăşi<strong>te</strong> <strong>de</strong>membrii colectivităŃii. Din această ca<strong>te</strong>gorie i<strong>de</strong>ntitară face par<strong>te</strong> şii<strong>de</strong>ntita<strong>te</strong>a etnică. Ea se referă la o formă specifică <strong>de</strong> conştiinŃăi<strong>de</strong>ntitară, componenta ei esenŃială fiind limba.Aspec<strong>te</strong>le manifes<strong>te</strong> ale i<strong>de</strong>ntităŃii culturale, tradiŃii şiobiceiuri, sunt influenŃa<strong>te</strong> <strong>de</strong> spaŃiul geografic şi <strong>de</strong> resursele naturalespecifice, dar <strong>de</strong>păşesc o localizare spaŃială strictă. În această ordine<strong>de</strong> i<strong>de</strong>i <strong>de</strong><strong>te</strong>rminarea i<strong>de</strong>ntităŃii culturale necesită luarea înconsi<strong>de</strong>rare şi a unor factori cum ar fi educaŃia şi consumul cultural.În secolul 19, a apărut preocuparea pentru drepturile egaleale cetăŃenilor. Pe măsură ce dreptul <strong>de</strong> vot s-a extins, justiŃia şidrepturile politice au <strong>de</strong>venit realita<strong>te</strong> pentru o par<strong>te</strong> din ce în ce maimare a populaŃiei. În secolul următor, s-a încercat o extin<strong>de</strong>re adrepturilor cetăŃenilor la condiŃiile <strong>de</strong> muncă şi <strong>de</strong> viaŃă, pe lângădrepturile civile şi politice. Mobilita<strong>te</strong>a indivizilor şi evoluŃiasocietăŃilor au condus la conceptul <strong>de</strong> "cetăŃenie multiplă", permitândpersoanelor să fie simultan cetăŃeni ai mai multor Ńări. De asemenea,se vorbeş<strong>te</strong> <strong>de</strong>spre cetăŃenie transnaŃională. De exemplu, cetăŃeniista<strong>te</strong>lor membre ale Uniunii Europene posedă din ce în ce mai mul<strong>te</strong>drepturi şi îndatoriri faŃă <strong>de</strong> Uniune ca întreg, pe lângă cele faŃă <strong>de</strong>propriul lor stat naŃional. CetăŃenia - conştiinŃa cetăŃenească - es<strong>te</strong> totmai puŃin legată <strong>de</strong> un anumit <strong>te</strong>ritoriu. Reprezentarea cetăŃeniei castatus şi rol poa<strong>te</strong> fi legată <strong>de</strong> o anumită regiune sau naŃiune, ca şi <strong>de</strong>o organizaŃie, o reŃea sau o entita<strong>te</strong> supranaŃională (Europa, SatulMondial).SemnificaŃiile conceptului <strong>de</strong> "cetăŃenie" sunt diferi<strong>te</strong>: <strong>de</strong> laaccentul pe obligaŃiile cetăŃenilor, la drepturile acestora, <strong>de</strong> lavalenŃele patriotice ale cetăŃeanului la compe<strong>te</strong>nŃele bunului cetăŃean.Nucleul educaŃiei pentru cetăŃenie <strong>de</strong>mocratică îl reprezintăformarea copiilor, tinerilor şi adulŃilor pentru a <strong>de</strong>veni cetăŃeni activişi responsabili.Cultura e compusă din cultura nonma<strong>te</strong>rială (i<strong>de</strong>ală): creaŃiiabstrac<strong>te</strong> cum sunt valorile, simbolurile, normele, obiceiurile şiinstituŃiile şi din cultura ma<strong>te</strong>rială: produsele fizice sau obiec<strong>te</strong>le cumsunt vasele <strong>de</strong> argilă, compu<strong>te</strong>rele, monezile etc.74
RelaŃia dintre cultura şi societa<strong>te</strong> es<strong>te</strong> una <strong>de</strong> in<strong>te</strong>r<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nŃă.Legătura dintre cultură şi societa<strong>te</strong> es<strong>te</strong> atât <strong>de</strong> pu<strong>te</strong>rnică, încâtspecialiştii pun semnul egalităŃii între ele. Totuşi, prin culturăînŃelegem produsele i<strong>de</strong>ale şi ma<strong>te</strong>riale ale unui grup, iar prinsocieta<strong>te</strong> înŃelegem un grup relativ autonom care se autoreproduce,ocupă acelaşi <strong>te</strong>ritoriu şi participă la o cultură comună. Aşadar, nuexistă cultură în afara unei societăŃi şi nici societa<strong>te</strong> fară o anumităcultură.Elemen<strong>te</strong>le culturii sunt: simbolurile, ritul, limbajul,normele, tradiŃiile şi valorile:- Simbolurile sunt semne arbitrare, utiliza<strong>te</strong> la nivel socialpentru a <strong>de</strong>semna ceva (un obiect, o acŃiune, o atitudine, etc.);- Ritul es<strong>te</strong> o secvenŃă formalizată şi s<strong>te</strong>reotipizată <strong>de</strong> ac<strong>te</strong>săvârşi<strong>te</strong> într-un con<strong>te</strong>xt religios sau magic ;- Limbajul e un sis<strong>te</strong>m structural la nivel social <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>lesonore, cu semnificaŃii specifice arbitrare.- TradiŃiile sunt modalităŃi comportamentale obişnui<strong>te</strong> şipractica<strong>te</strong> <strong>de</strong> multă vreme <strong>de</strong> un grup.- Moravurile au carac<strong>te</strong>r imperativ mai accentuat. Ele sunti<strong>de</strong>i, afirmaŃii cu privire la ceea ce es<strong>te</strong> drept şi greşit şi, înraport cu aces<strong>te</strong>a, la ce es<strong>te</strong> permis şi in<strong>te</strong>rzis <strong>de</strong> întreprins însituaŃiile da<strong>te</strong>.- Legile sunt reguli stabili<strong>te</strong> sau întări<strong>te</strong> <strong>de</strong> un organismpolitic(statul) , compus din persoanele cărora li se recunoaş<strong>te</strong>dreptul <strong>de</strong> a folosi forŃa.- Valorile sunt i<strong>de</strong>i abstrac<strong>te</strong> <strong>de</strong>spre ceea ce es<strong>te</strong> <strong>de</strong>zirabil,corect şi bine să urmărească majorita<strong>te</strong>a membrilor unei societăŃi.2. ComunicareComunicarea es<strong>te</strong> <strong>de</strong>finită ca fiind procesul <strong>de</strong> transmi<strong>te</strong>re aunor informaŃii cu ajutorul unor simboluri specifice şi receptareamesajului în cadrul înŃelegerii reciproce între indivizi. Reprezintăelementul esenŃial atât pentru individ, cât şi pentru societa<strong>te</strong> şi<strong>de</strong>fineş<strong>te</strong> condiŃia umană.Prin procesul <strong>de</strong> comunicare se urmăresc înto<strong>de</strong>auna patruscopuri principale :- Să fim receptaŃi ( auziŃi, citiŃi, etc.);75
- Page 3 and 4:
Cuvânt introductivPrezenta broşur
- Page 5 and 6:
Cap. I. Deprinderi de viaŃă zilni
- Page 7 and 8:
PreferinŃele / aversiunile aliment
- Page 9 and 10:
MenŃineŃi aportul de colesterol s
- Page 11 and 12:
AgenŃiinutritivimajoriVitaminele A
- Page 13:
corp, vor acumula mai multă grăsi
- Page 16 and 17:
adulŃilor care efectuează munci g
- Page 18 and 19:
efectuează zilnic.Preparatele culi
- Page 20 and 21:
frigiderului, fără a atinge alte
- Page 22 and 23:
varza, castraveŃii, gogoşarii, ar
- Page 24 and 25: locuinŃă, o are numai proprietaru
- Page 26 and 27: 26Deteriorarea diverselorbunuri ale
- Page 28 and 29: Cap. II. DEPRINDERI PRIVIND GESTIUN
- Page 30 and 31: obŃinere şi păstrare a unei locu
- Page 32 and 33: - Nu se deschid geamurile fără a
- Page 34 and 35: de oxizi de azot, de carbon, negru
- Page 36 and 37: lacom bogăŃiile ascunse, începe
- Page 38 and 39: interacŃiuni; resursele naturale t
- Page 40 and 41: Cap. III. DEPRINDERI PRIVIND MANAGE
- Page 42 and 43: - putem pastra bani acasa intr-un l
- Page 44 and 45: special prevazut de lege, indiferen
- Page 46 and 47: carduri de debit şi carduri de cre
- Page 48 and 49: după cum indică săgeata.- tastea
- Page 50 and 51: 505. Creditete şi obŃinerea credi
- Page 52 and 53: cu cardul, daca contractul lor de c
- Page 54 and 55: - cand ai luat un credit in valuta
- Page 56 and 57: efera pretul- trebuie sa fiti atent
- Page 58 and 59: 58valoare combustibil)Alte cheltuie
- Page 60 and 61: Cap. IV DEPRINDERILE PRIVIND ÎNGRI
- Page 62 and 63: multă atenŃie asupra produselor p
- Page 64 and 65: 64 să urmărim recomandările pent
- Page 66 and 67: incluzând sentimentul de a fi feme
- Page 68 and 69: Studiul mai evidenŃiază că 68% d
- Page 70 and 71: 70 Clinici de chirurgie plastică
- Page 72 and 73: copilul dumneavoastră, plimbaŃi-v
- Page 76 and 77: - Să fim înŃeleşi;- Să ne fie
- Page 78 and 79: aflăm în relaŃii apropiate şi c
- Page 80 and 81: -viaŃa comună;-istorie comună;-a
- Page 82 and 83: VI. DEPRINDERI DE INTEGRAREŞCOLAR
- Page 84 and 85: Cu toate că oamenii se plâng că
- Page 86 and 87: entabile şi a celor mai puŃin ren
- Page 88 and 89: unui obiectiv comun;- relaŃii de c
- Page 90 and 91: urmărite. Important este ca tineri
- Page 92 and 93: nemijlocit între cererea şi ofert
- Page 94 and 95: 94candidatului şi nevoile angajato
- Page 96 and 97: 96Domnule, Doamna. Dacă din anunŃ
- Page 98 and 99: în calcul acest aspect atunci cân
- Page 100 and 101: De ce renunŃi la locul de muncă a
- Page 102 and 103: Chiar dacă există şi incompeten
- Page 104 and 105: Anexa 1Exemplu de CV cronologicPOPE
- Page 106 and 107: Bibliografie1. Coordonator Dr. S.,
- Page 108 and 109: 1082.1. Cum putem economisi bani 39
- Page 110: 110