lacom bogăŃiile ascunse, începe să aibă tot mai mult succes. Pes<strong>te</strong> unmiliard şi jumăta<strong>te</strong> din populaŃia actuală a Terrei aparŃine civilizaŃieiindustriale.Industrialismul a fost mai mult <strong>de</strong>cat coşuri <strong>de</strong> fabrică şi linii<strong>de</strong> asamblare. A fost un sis<strong>te</strong>m social multila<strong>te</strong>ral şi bogat care ainfluenŃat fiecare aspect al vieŃii omeneşti. Creş<strong>te</strong>rea economică,enorm accelerată, se bazează în majorita<strong>te</strong> nu pe surse regenerabile<strong>de</strong> energie, ci pe energia cheltuită prin folosirea combustibililorfosili, neregenerabili: cărbuni, ŃiŃei, gaze naturale.Alvin Toffler observa cu sarcasm: “Pentru prima dată o civilizaŃieconsumă din capitalul naturii, în loc să trăiască din dobânzile pecare le dă<strong>de</strong>a acest capital!”.Problema rezidurilor activităŃilor umane a luat proporŃiiîngrijorătoare, prin acumularea lor provocând al<strong>te</strong>rarea calităŃiifactorilor <strong>de</strong> mediu. Aces<strong>te</strong> al<strong>te</strong>rări sunt cauza unor <strong>de</strong>zechilibre înfaună şi floră si în sănăta<strong>te</strong>a şi bunul mers al colectivităŃii umane dinzonele supraaglomera<strong>te</strong>.Prin accelerarea ritmurilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, bazată peconsumarea resurselor neregenerabile <strong>de</strong> energie, s-a ajuns, în uneleŃări industrializa<strong>te</strong>, la un grad <strong>de</strong> bunăstare ridicat, constatându-sepractic că apare, ca iminentă, ameninŃarea consecinŃelor acŃiuniiumane asupra mediului, poluarea lui la nivel global.De<strong>te</strong>riorarea mediului ambiant es<strong>te</strong> cauzată <strong>de</strong>: exis<strong>te</strong>nŃa preamultor automobile, avioane cu reacŃie şi nave <strong>de</strong> mare tonaj, a preamultor fabrici care funcŃioneaza după <strong>te</strong>hnlogii vechi, poluan<strong>te</strong>, mariconsumatoare <strong>de</strong> ma<strong>te</strong>rii prime, apă şi energie, fenomene care sunt<strong>de</strong><strong>te</strong>rminan<strong>te</strong>, în ultimă instanŃă, <strong>de</strong> necesităŃi crescân<strong>de</strong> ale uneipopulaŃii afla<strong>te</strong> în stare <strong>de</strong> explozie <strong>de</strong>mografică şi în<strong>de</strong>osebi <strong>de</strong>exis<strong>te</strong>nŃa marilor aglomerări urbane.Mediul înconjurător reprezintă un element esenŃial alexis<strong>te</strong>nŃei umane şi reprezintă rezultatul in<strong>te</strong>rferenŃelor unorelemen<strong>te</strong> naturale – sol, aer, apă, climă, biosferă – cu elemen<strong>te</strong> crea<strong>te</strong>prin activita<strong>te</strong>a umană. Toa<strong>te</strong> aces<strong>te</strong>a in<strong>te</strong>racŃionează şi influenŃeazăcondiŃiile exis<strong>te</strong>nŃiale şi posibilităŃile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare viitoare asocietăŃii.Orice activita<strong>te</strong> umană şi implicit exis<strong>te</strong>nŃa individului es<strong>te</strong><strong>de</strong> neconceput în afara mediului. De aceea, calita<strong>te</strong>a în ansamblu a36
acestuia, precum şi a fiecărei componen<strong>te</strong> a sa în par<strong>te</strong>, îşi punamprenta asupra nivelului exis<strong>te</strong>nŃei şi evoluŃiei indivizilor.Ansamblul <strong>de</strong> relaŃii şi raporturi <strong>de</strong> schimburi ce se stabilescîntre om şi natură, precum şi in<strong>te</strong>r<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta lor influenŃeazăechilibrul ecologic, <strong>de</strong><strong>te</strong>rmină condiŃiile <strong>de</strong> viaŃă şi implicit condiŃiile<strong>de</strong> muncă pentru om, precum şi perspectivele <strong>de</strong>zvoltării societăŃii înansamblu. Aces<strong>te</strong> raporturi vizează atât conŃinutul activităŃii cât şicrearea condiŃiilor <strong>de</strong> exis<strong>te</strong>nŃă umană.În concluzie, se poa<strong>te</strong> afirma că mediul trebuie adaptat şiorganizat pentru a răspun<strong>de</strong> nevoilor indivizilor, ceea ce presupunepreluarea din natură a unor resurse şi prelucrarea lor pentru a <strong>de</strong>servipopulaŃia (pentru a satisface doleanŃele acestora). Această<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nŃă cunoaş<strong>te</strong> un mare grad <strong>de</strong> reciprocita<strong>te</strong>, datorită faptuluică nevoile umane se adap<strong>te</strong>ază într-o masura mai mare sau mai micamediului.Asigurarea unei calităŃi corespunzatoare a mediului,pro<strong>te</strong>jarea lui – ca necessita<strong>te</strong> a supravieŃuirii şi progresului –reprezintă o problemă <strong>de</strong> in<strong>te</strong>res major şi certă actualita<strong>te</strong> pentruevoluŃia socială. În acest sens, se impune păstrarea calităŃii mediului,diminuarea efec<strong>te</strong>lor negative ale activităŃii umane cu implicaŃiiasupra acestuia.Poluarea şi diminuarea drastică a <strong>de</strong>pozi<strong>te</strong>lor <strong>de</strong> ma<strong>te</strong>riiregenerabile în cantităŃi şi ritmuri ce <strong>de</strong>păşesc posibilităŃile <strong>de</strong>refacere a acestora pe cale naturală au produs <strong>de</strong>zechilibre serioaseecosis<strong>te</strong>mului planetar.Pro<strong>te</strong>cŃia mediului es<strong>te</strong> o problemă majoră a ultimului<strong>de</strong>ceniu <strong>de</strong>zbătută la nivel mondial, fapt ce a dat naş<strong>te</strong>renumeroaselor dispu<strong>te</strong> între Ńările <strong>de</strong>zvolta<strong>te</strong> şi cele în curs <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare. Acest lucru a impus înfiinŃarea unor organizaŃiiin<strong>te</strong>rnationale ce au ca principale obiective adoptarea unor soluŃii <strong>de</strong>diminuare a poluării şi creş<strong>te</strong>rea nivelului calităŃii mediului înansamblu.Cercetările amănunŃi<strong>te</strong> lega<strong>te</strong> <strong>de</strong> calita<strong>te</strong>a mediului, <strong>de</strong>diminuarea surselor <strong>de</strong> poluare s-au concretizat prin in<strong>te</strong>rmediul unuiansamblu <strong>de</strong> acŃiuni şi măsuri care prevăd:- cunoaş<strong>te</strong>rea <strong>te</strong>meinică a mediului, a in<strong>te</strong>racŃiunii dintresis<strong>te</strong>mul economic şi sis<strong>te</strong>mele naturale; onsecinŃele cestor37
- Page 3 and 4: Cuvânt introductivPrezenta broşur
- Page 5 and 6: Cap. I. Deprinderi de viaŃă zilni
- Page 7 and 8: PreferinŃele / aversiunile aliment
- Page 9 and 10: MenŃineŃi aportul de colesterol s
- Page 11 and 12: AgenŃiinutritivimajoriVitaminele A
- Page 13: corp, vor acumula mai multă grăsi
- Page 16 and 17: adulŃilor care efectuează munci g
- Page 18 and 19: efectuează zilnic.Preparatele culi
- Page 20 and 21: frigiderului, fără a atinge alte
- Page 22 and 23: varza, castraveŃii, gogoşarii, ar
- Page 24 and 25: locuinŃă, o are numai proprietaru
- Page 26 and 27: 26Deteriorarea diverselorbunuri ale
- Page 28 and 29: Cap. II. DEPRINDERI PRIVIND GESTIUN
- Page 30 and 31: obŃinere şi păstrare a unei locu
- Page 32 and 33: - Nu se deschid geamurile fără a
- Page 34 and 35: de oxizi de azot, de carbon, negru
- Page 38 and 39: interacŃiuni; resursele naturale t
- Page 40 and 41: Cap. III. DEPRINDERI PRIVIND MANAGE
- Page 42 and 43: - putem pastra bani acasa intr-un l
- Page 44 and 45: special prevazut de lege, indiferen
- Page 46 and 47: carduri de debit şi carduri de cre
- Page 48 and 49: după cum indică săgeata.- tastea
- Page 50 and 51: 505. Creditete şi obŃinerea credi
- Page 52 and 53: cu cardul, daca contractul lor de c
- Page 54 and 55: - cand ai luat un credit in valuta
- Page 56 and 57: efera pretul- trebuie sa fiti atent
- Page 58 and 59: 58valoare combustibil)Alte cheltuie
- Page 60 and 61: Cap. IV DEPRINDERILE PRIVIND ÎNGRI
- Page 62 and 63: multă atenŃie asupra produselor p
- Page 64 and 65: 64 să urmărim recomandările pent
- Page 66 and 67: incluzând sentimentul de a fi feme
- Page 68 and 69: Studiul mai evidenŃiază că 68% d
- Page 70 and 71: 70 Clinici de chirurgie plastică
- Page 72 and 73: copilul dumneavoastră, plimbaŃi-v
- Page 74 and 75: prin respectarea obiceiurilor, trad
- Page 76 and 77: - Să fim înŃeleşi;- Să ne fie
- Page 78 and 79: aflăm în relaŃii apropiate şi c
- Page 80 and 81: -viaŃa comună;-istorie comună;-a
- Page 82 and 83: VI. DEPRINDERI DE INTEGRAREŞCOLAR
- Page 84 and 85: Cu toate că oamenii se plâng că
- Page 86 and 87:
entabile şi a celor mai puŃin ren
- Page 88 and 89:
unui obiectiv comun;- relaŃii de c
- Page 90 and 91:
urmărite. Important este ca tineri
- Page 92 and 93:
nemijlocit între cererea şi ofert
- Page 94 and 95:
94candidatului şi nevoile angajato
- Page 96 and 97:
96Domnule, Doamna. Dacă din anunŃ
- Page 98 and 99:
în calcul acest aspect atunci cân
- Page 100 and 101:
De ce renunŃi la locul de muncă a
- Page 102 and 103:
Chiar dacă există şi incompeten
- Page 104 and 105:
Anexa 1Exemplu de CV cronologicPOPE
- Page 106 and 107:
Bibliografie1. Coordonator Dr. S.,
- Page 108 and 109:
1082.1. Cum putem economisi bani 39
- Page 110:
110