<strong>de</strong> oxizi <strong>de</strong> azot, <strong>de</strong> carbon, negru <strong>de</strong> fum, săruri şi oxizi ai metalelor,antrena<strong>te</strong> <strong>de</strong> gazele <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re, produse cu efec<strong>te</strong> dăunătoare asupravegetaŃiei, în general şi direct sau indirect asupra omului.La acest sfârşit <strong>de</strong> secol şi început <strong>de</strong> mileniu, lumea se aflăîn efervescenŃă. Schimbările care au avut loc şi vor avea loc, creează,într-o viziune optimistă, speranŃe şi pentru remedierea fie şi treptată amediului înconjurător. În tumultul generalizat al schimbărilor, trebuiesă tragem încă un semnal <strong>de</strong> alarmă legat <strong>de</strong> mediul înconjurător şi<strong>de</strong> supravieŃuirea omului şi a exis<strong>te</strong>nŃei vieŃii pe Terra.“Mediul natural”, adică aerul, oceanele, mările, lacurile,apele curgatoare, solul şi subsolul şi formele <strong>de</strong> viaŃă pe care aces<strong>te</strong>ecosis<strong>te</strong>me le creează şi le susŃin es<strong>te</strong> imaginea cea mai comună pecare omul obişnuit şi-o face atunci când vorbeş<strong>te</strong> <strong>de</strong>spre mediulînconjurător.O pădure, o baltă sau un lac, <strong>de</strong> exemplu, formează fiecare înpar<strong>te</strong> un “ecosis<strong>te</strong>m” care se in<strong>te</strong>rconditionează reciproc şi sereadap<strong>te</strong>ază continuu în căutarea unui anumit echilibru. Totalita<strong>te</strong>afactorilor naturali, <strong>de</strong><strong>te</strong>rmină condiŃiile <strong>de</strong> viaŃă pentru regnurilevegetale, animale şi pentru exponentul său raŃional – omul,reprezentând mediul natural. În mediul natural distingemcomponen<strong>te</strong> fizice naturale – elemen<strong>te</strong> abiotice: aer, apă, substratgeologic, relief, sol.Componen<strong>te</strong>le biotice reprezinta viaŃa, organismele ce le<strong>de</strong>zvoltă pe fundalul sportului ecologic. Ele apar sub forma vegetaŃieişi animalelor <strong>de</strong>pinzând atât <strong>de</strong> factori <strong>te</strong>reştri, cât şi cosmici(radiaŃia solară <strong>de</strong> exemplu) ceea ce ne ajută să înŃelegem implicaŃiilecare pot urma unor modificări fie <strong>te</strong>restre, fie cosmice, sau ambele înacelaşi timp.Mediul înconjurător apare ca o realita<strong>te</strong> pluridimensionalăcare inclu<strong>de</strong> nu numai mediul natural, dar şi activita<strong>te</strong>a şi creaŃiileomului, acesta ocupând o dublă poziŃie: <strong>de</strong> “component” al mediuluişi <strong>de</strong> “consumator”, <strong>de</strong> beneficiar al mediului.Conceptul actual <strong>de</strong> “mediu inconjurător” are un carac<strong>te</strong>rdinamic, care caută să cunoască, să analizeze şi să urmareascăfuncŃionarea sis<strong>te</strong>melor pro<strong>te</strong>ja<strong>te</strong> în toată complexita<strong>te</strong>a lor.Prin “resurse naturale” se în<strong>te</strong>lege: totalita<strong>te</strong>a elemen<strong>te</strong>lornaturale ale mediului înconjurător ce pot fi folosi<strong>te</strong> în activita<strong>te</strong>a34
umană:- resurse neregenerabile – minerale şi combustibili fosili;- resurse regenerabile – apa, aer, sol, floră, faună salbatică;- resurse permanen<strong>te</strong> – energie solară, eoliană, geo<strong>te</strong>rmală şi avalurilor.În întreaga activita<strong>te</strong> a mediului inconjurator se urmăreş<strong>te</strong> nunumai folosirea raŃională a tuturor aces<strong>te</strong> resurse, ci şi corelareaactivităŃii <strong>de</strong> sis<strong>te</strong>matizare a <strong>te</strong>ritoriului şi localităŃilor cu măsuri <strong>de</strong>pro<strong>te</strong>jare a factorilor naturali, adoptarea <strong>de</strong> <strong>te</strong>hnologii <strong>de</strong> producŃiecât mai puŃin poluan<strong>te</strong> şi echiparea instalaŃiilor <strong>te</strong>hnologice şi amijloacelor <strong>de</strong> transport generatoare <strong>de</strong> poluanŃi cu dispozitive şiinstalaŃii care să prevină efec<strong>te</strong>le dăunătoare asupra mediuluiînconjurător, recuperarea şi valorificarea optimă a substanŃelorreziduale utilizabile.Astfel noŃiunea <strong>de</strong> “mediu înconjurător” cuprin<strong>de</strong> <strong>de</strong> fapt,toa<strong>te</strong> activităŃile umane în relaŃia om-natură, în cadrul plane<strong>te</strong>i Terra.Când se vorbeş<strong>te</strong> <strong>de</strong> progres sau <strong>de</strong> sărăcie, se vorbes<strong>te</strong> <strong>de</strong>fapt, în <strong>te</strong>rmenii cei mai globali, <strong>de</strong> mediul înconjurător carecarac<strong>te</strong>rizează planeta noastra la un moment dat, caci între toa<strong>te</strong>aces<strong>te</strong>a şi poluarea, <strong>de</strong>gradarea apei şi a aerului, ameninŃarea păturii<strong>de</strong> ozon, <strong>de</strong>şertificarea, <strong>de</strong>şeurile toxice şi radioactive şi mul<strong>te</strong> al<strong>te</strong>le,există o stransă in<strong>te</strong>r<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nŃă.În toa<strong>te</strong> civilizaŃiile care s-au <strong>de</strong>zvoltat până în secolul alXVII-lea, <strong>de</strong> natură predominant agricolă,” pământul era bazaeconomiei, vieŃii, culturii, structurii familiei şi politicii”, viaŃa eraorganizată în jurul satului, economia era <strong>de</strong>scentralizată, astfel căfiecare comunita<strong>te</strong> producea aproape tot ce îi era necesar. Energiachieltuită corespun<strong>de</strong>a în esenŃă lucrului forŃei musculare, umană sauanimală, rezervelor <strong>de</strong> energie solară înmagazinată în păduri,utilizării forŃei hidrauliuce a râurilor sau mareelor, forŃei eoliene.Natura reuşea până la urmă să refacă pădurile tăia<strong>te</strong>, vântulcare umfla velele, râurile care puneau în mişcare roŃile, <strong>de</strong>ci sursele<strong>de</strong> energie utiliza<strong>te</strong> <strong>de</strong> civilizaŃiile agricole erau regenerabile.Odată cu sporirea populaŃiei globului, ce a <strong>de</strong>curs paralel cuperfecŃionarea organizării sociale şi, în special odată cu <strong>de</strong>zvoltareaindustriei, a transporturilor mecaniza<strong>te</strong> din ultimele două secole,încercarea omului <strong>de</strong> a domina în lupta cu natura, <strong>de</strong> a-i smulge35
- Page 3 and 4: Cuvânt introductivPrezenta broşur
- Page 5 and 6: Cap. I. Deprinderi de viaŃă zilni
- Page 7 and 8: PreferinŃele / aversiunile aliment
- Page 9 and 10: MenŃineŃi aportul de colesterol s
- Page 11 and 12: AgenŃiinutritivimajoriVitaminele A
- Page 13: corp, vor acumula mai multă grăsi
- Page 16 and 17: adulŃilor care efectuează munci g
- Page 18 and 19: efectuează zilnic.Preparatele culi
- Page 20 and 21: frigiderului, fără a atinge alte
- Page 22 and 23: varza, castraveŃii, gogoşarii, ar
- Page 24 and 25: locuinŃă, o are numai proprietaru
- Page 26 and 27: 26Deteriorarea diverselorbunuri ale
- Page 28 and 29: Cap. II. DEPRINDERI PRIVIND GESTIUN
- Page 30 and 31: obŃinere şi păstrare a unei locu
- Page 32 and 33: - Nu se deschid geamurile fără a
- Page 36 and 37: lacom bogăŃiile ascunse, începe
- Page 38 and 39: interacŃiuni; resursele naturale t
- Page 40 and 41: Cap. III. DEPRINDERI PRIVIND MANAGE
- Page 42 and 43: - putem pastra bani acasa intr-un l
- Page 44 and 45: special prevazut de lege, indiferen
- Page 46 and 47: carduri de debit şi carduri de cre
- Page 48 and 49: după cum indică săgeata.- tastea
- Page 50 and 51: 505. Creditete şi obŃinerea credi
- Page 52 and 53: cu cardul, daca contractul lor de c
- Page 54 and 55: - cand ai luat un credit in valuta
- Page 56 and 57: efera pretul- trebuie sa fiti atent
- Page 58 and 59: 58valoare combustibil)Alte cheltuie
- Page 60 and 61: Cap. IV DEPRINDERILE PRIVIND ÎNGRI
- Page 62 and 63: multă atenŃie asupra produselor p
- Page 64 and 65: 64 să urmărim recomandările pent
- Page 66 and 67: incluzând sentimentul de a fi feme
- Page 68 and 69: Studiul mai evidenŃiază că 68% d
- Page 70 and 71: 70 Clinici de chirurgie plastică
- Page 72 and 73: copilul dumneavoastră, plimbaŃi-v
- Page 74 and 75: prin respectarea obiceiurilor, trad
- Page 76 and 77: - Să fim înŃeleşi;- Să ne fie
- Page 78 and 79: aflăm în relaŃii apropiate şi c
- Page 80 and 81: -viaŃa comună;-istorie comună;-a
- Page 82 and 83: VI. DEPRINDERI DE INTEGRAREŞCOLAR
- Page 84 and 85:
Cu toate că oamenii se plâng că
- Page 86 and 87:
entabile şi a celor mai puŃin ren
- Page 88 and 89:
unui obiectiv comun;- relaŃii de c
- Page 90 and 91:
urmărite. Important este ca tineri
- Page 92 and 93:
nemijlocit între cererea şi ofert
- Page 94 and 95:
94candidatului şi nevoile angajato
- Page 96 and 97:
96Domnule, Doamna. Dacă din anunŃ
- Page 98 and 99:
în calcul acest aspect atunci cân
- Page 100 and 101:
De ce renunŃi la locul de muncă a
- Page 102 and 103:
Chiar dacă există şi incompeten
- Page 104 and 105:
Anexa 1Exemplu de CV cronologicPOPE
- Page 106 and 107:
Bibliografie1. Coordonator Dr. S.,
- Page 108 and 109:
1082.1. Cum putem economisi bani 39
- Page 110:
110