- Nu se <strong>de</strong>schid geamurile fără a se cere permisiunea şoferuluisau a celorlalŃi pasageri (în <strong>te</strong>rn)SituaŃii neprevăzu<strong>te</strong>Pentru a evita situaŃiile neprevăzu<strong>te</strong> trebuie să ne informămfoar<strong>te</strong> bine <strong>de</strong>spre:- DirecŃia în care se <strong>de</strong>plasează mijlocul <strong>de</strong> transport în carevrem să urcăm- Numărul locului(şi al vagonului) dacă es<strong>te</strong> cazulDacă observăm că ne-am urcat, din greşală, într-un mijloc <strong>de</strong>transport care nu se <strong>de</strong>plasează în direcŃia dorită, es<strong>te</strong> bine să vorbimcu conducătorul , sau cel care verifică bile<strong>te</strong>le, sau dacă nu pu<strong>te</strong>m, cucălătorii, pentru a obŃine informaŃii în legătură cu ceea ce am pu<strong>te</strong>aface în această situaŃie. În nici un caz nu se sare din vehicul în timpulmersului.4. Resurse comunitareÎn viaŃa <strong>de</strong> zi cu zi tinerii vor fi nevoiŃi să se adresezeanumitor instituŃii sau servicii din comunita<strong>te</strong> pentru obŃinerea unordrepturi şi pentru satisfacerea anumitor nevoi, cum ar fi <strong>de</strong> transport,<strong>de</strong> asis<strong>te</strong>nŃă medicală, <strong>de</strong> asis<strong>te</strong>nŃă juridică, etc.Pentru a pu<strong>te</strong>a face acest lucru es<strong>te</strong> utilă învăŃarea unor<strong>de</strong>prin<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare a instituŃiilor, <strong>de</strong> adresare către aces<strong>te</strong>a, <strong>de</strong>utilizare a formularelor precum şi <strong>de</strong> orientare către serviciile celemai potrivi<strong>te</strong> în funcŃie <strong>de</strong> nevoi.Modul <strong>de</strong> localizare a diferi<strong>te</strong>lor instituŃii <strong>de</strong> in<strong>te</strong>res :- Consultarea ziarelor şi ale Paginilor aurii (utilizează aces<strong>te</strong>resurse pentru a găsi informaŃii pentru a-l ajuta spre exempluîn căutarea unei slujbe, a unei locuinŃe şi localizareaasis<strong>te</strong>nŃei medicale)- Folosirea in<strong>te</strong>rnetului (localizarea resurselor care oferă accesla in<strong>te</strong>rnet, <strong>de</strong> exemplu: biblio<strong>te</strong>ci, centre comunitare, şcoli)- Consultarea familiei, prie<strong>te</strong>nilor, vecinilor, ca sursăimportantă <strong>de</strong> informaŃii şi ajutor, pentru obŃinerea uneislujbe, în cazul unei urgenŃe medicale, sau pentru cereareaunui obiect cu împrumut325. Respectul pentru mediul înconjurător
Mult timp mediul înconjurător a fost perceput ca o grijănefondată a unor indivizi bogaŃi care după spusele unora “nu aveauce face cu banii”; dar în ziua <strong>de</strong> astăzi nu se mai pune problemaconservării mediului, se pune accentul pe supravieŃuirea specieiumane, aceasta constituie una din cele mai stringen<strong>te</strong> problemeglobale ale omenirii.Dezechilibrarea tot mai accentuată al raportului dintremediul înconjurător şi om, în<strong>de</strong>amnă la regândirea relaŃiilor dintre mediu şi om, formarea conştiinŃeiecologice, şi modificarea atitudinii faŃă <strong>de</strong> natură. Numărul crescândal catastrofelor naturale evi<strong>de</strong>nŃiază costul impactului natural asupranaturii.Înain<strong>te</strong> <strong>de</strong> apariŃia revoluŃiei industriale, omul trăia într-orelativă armonie cu natura, <strong>de</strong>zvoltarea omului se înscria într-o lumeagrară.Gândirea aces<strong>te</strong>i lumi era condusă <strong>de</strong> legi naturale, iarbogatia <strong>de</strong>pin<strong>de</strong>a din fertilita<strong>te</strong>a pământului. Începuturileindustrializării, însă, bulversează această viziune a lucrurilor şi seafirmă atitudinea <strong>de</strong> dominare a naturii <strong>de</strong> către om. UtilizareaÎngrăşămin<strong>te</strong>lor chimice, a pestici<strong>de</strong>lor, a energiei nucleare, permi<strong>te</strong>eliberarea <strong>de</strong> constrângerile mediului natural.Creş<strong>te</strong>rile spectaculoase <strong>de</strong> producŃie, urbanizare au dus lasatisfacerea unor trebuinŃe, acumularea lor <strong>de</strong>vine un scop în sine.Mai târziu se consi<strong>de</strong>ra că apa, aerul, solul sunt bunuri colective şi căun aer curat, o apă curata, un peisaj frumos , nu au altă valoare <strong>de</strong>câtplăcerea pe care o provoacă.PerfecŃionarea şi mo<strong>de</strong>rnizarea proceselor <strong>te</strong>hnologice,utilizând cele mai noi cuceriri ştiinŃifice, au redus mult consumurilespecifice <strong>de</strong> ma<strong>te</strong>rii prime, dar nu şi pe cele energetice. Ca urmare aindustrializării şi creş<strong>te</strong>rii producŃiei <strong>de</strong> bunuri au sporit multma<strong>te</strong>rialele ce afec<strong>te</strong>ază mediul ambiant.Tot mai <strong>de</strong>s, o par<strong>te</strong> din ma<strong>te</strong>riile prime in<strong>te</strong>rmediare saufinale, produse <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> complexe, se regăsesc în aer, apă şi în sol.Ploile aci<strong>de</strong> sunt tot mai <strong>de</strong>se, ca urmare a prezenŃei dioxidului <strong>de</strong>sulf din aer, datorită <strong>de</strong>zvoltării proceselor <strong>te</strong>rmice şi a utilizării unorcombustibili inferiori; sunt evacua<strong>te</strong> în atmosferă importan<strong>te</strong> cantităŃi33
- Page 3 and 4: Cuvânt introductivPrezenta broşur
- Page 5 and 6: Cap. I. Deprinderi de viaŃă zilni
- Page 7 and 8: PreferinŃele / aversiunile aliment
- Page 9 and 10: MenŃineŃi aportul de colesterol s
- Page 11 and 12: AgenŃiinutritivimajoriVitaminele A
- Page 13: corp, vor acumula mai multă grăsi
- Page 16 and 17: adulŃilor care efectuează munci g
- Page 18 and 19: efectuează zilnic.Preparatele culi
- Page 20 and 21: frigiderului, fără a atinge alte
- Page 22 and 23: varza, castraveŃii, gogoşarii, ar
- Page 24 and 25: locuinŃă, o are numai proprietaru
- Page 26 and 27: 26Deteriorarea diverselorbunuri ale
- Page 28 and 29: Cap. II. DEPRINDERI PRIVIND GESTIUN
- Page 30 and 31: obŃinere şi păstrare a unei locu
- Page 34 and 35: de oxizi de azot, de carbon, negru
- Page 36 and 37: lacom bogăŃiile ascunse, începe
- Page 38 and 39: interacŃiuni; resursele naturale t
- Page 40 and 41: Cap. III. DEPRINDERI PRIVIND MANAGE
- Page 42 and 43: - putem pastra bani acasa intr-un l
- Page 44 and 45: special prevazut de lege, indiferen
- Page 46 and 47: carduri de debit şi carduri de cre
- Page 48 and 49: după cum indică săgeata.- tastea
- Page 50 and 51: 505. Creditete şi obŃinerea credi
- Page 52 and 53: cu cardul, daca contractul lor de c
- Page 54 and 55: - cand ai luat un credit in valuta
- Page 56 and 57: efera pretul- trebuie sa fiti atent
- Page 58 and 59: 58valoare combustibil)Alte cheltuie
- Page 60 and 61: Cap. IV DEPRINDERILE PRIVIND ÎNGRI
- Page 62 and 63: multă atenŃie asupra produselor p
- Page 64 and 65: 64 să urmărim recomandările pent
- Page 66 and 67: incluzând sentimentul de a fi feme
- Page 68 and 69: Studiul mai evidenŃiază că 68% d
- Page 70 and 71: 70 Clinici de chirurgie plastică
- Page 72 and 73: copilul dumneavoastră, plimbaŃi-v
- Page 74 and 75: prin respectarea obiceiurilor, trad
- Page 76 and 77: - Să fim înŃeleşi;- Să ne fie
- Page 78 and 79: aflăm în relaŃii apropiate şi c
- Page 80 and 81: -viaŃa comună;-istorie comună;-a
- Page 82 and 83:
VI. DEPRINDERI DE INTEGRAREŞCOLAR
- Page 84 and 85:
Cu toate că oamenii se plâng că
- Page 86 and 87:
entabile şi a celor mai puŃin ren
- Page 88 and 89:
unui obiectiv comun;- relaŃii de c
- Page 90 and 91:
urmărite. Important este ca tineri
- Page 92 and 93:
nemijlocit între cererea şi ofert
- Page 94 and 95:
94candidatului şi nevoile angajato
- Page 96 and 97:
96Domnule, Doamna. Dacă din anunŃ
- Page 98 and 99:
în calcul acest aspect atunci cân
- Page 100 and 101:
De ce renunŃi la locul de muncă a
- Page 102 and 103:
Chiar dacă există şi incompeten
- Page 104 and 105:
Anexa 1Exemplu de CV cronologicPOPE
- Page 106 and 107:
Bibliografie1. Coordonator Dr. S.,
- Page 108 and 109:
1082.1. Cum putem economisi bani 39
- Page 110:
110