varza, castraveŃii, gogoşarii, ar<strong>de</strong>ii, conopida, merele, pepenii.Alimen<strong>te</strong>le <strong>de</strong>stina<strong>te</strong> murării, se aleg să nu fie prea coap<strong>te</strong>, se spală,se aşează în recipien<strong>te</strong> din sticlă sau plastic, pes<strong>te</strong> care se adaugă osoluâie din sare şi apă. Se acoperă şi se păstreză la rece, în cămară.1.4. Comportamentul corect la masăEs<strong>te</strong> esenŃial să respectăm câ<strong>te</strong>va reguli <strong>de</strong> bază. Punctualita<strong>te</strong>a la masăÎn general, codul bunelor maniere spune că cel care stabileş<strong>te</strong> oraîntalnirii es<strong>te</strong> cel care invită la masă. De invitaŃi <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> însă să orespec<strong>te</strong> cu stric<strong>te</strong>Ńe. Nu es<strong>te</strong> bine să veniŃi mai <strong>de</strong>vreme dacă aŃi fostinvitaŃi la cineva acasă. Es<strong>te</strong> posibil ca persoana gazdă să nu fi reuşitsă <strong>te</strong>rmine la timp pregătirile pentru masă. În schimb, dacă aŃi fostinvitaŃi la restaurant, es<strong>te</strong> indicat să ajungeŃi cu 5 minu<strong>te</strong> înain<strong>te</strong>, înspecial în cazul domnilor, pentru a nu-l lăsa pe cel care v-a invitat săvă aş<strong>te</strong>p<strong>te</strong>. łinuta în timpul servirii meseiÎn ceea ce priveş<strong>te</strong> Ńinuta, nu trebuie în nici un caz să vă simŃiŃica la un in<strong>te</strong>rviu pentru un loc <strong>de</strong> muncă. Nu con<strong>te</strong>ază atâ<strong>te</strong>lemen<strong>te</strong>le non-verbale transmise, cât bunul dumneavoastră simŃ.Prin urmare, există ca<strong>te</strong>va indicaŃii <strong>de</strong> la care nu es<strong>te</strong> bine să văaba<strong>te</strong>Ńi. O primă regulă es<strong>te</strong> să nu ne Ńinem picioarele exagerat <strong>de</strong> înfaŃa noastră, pentru a nu-i incomoda pe ceilalŃi care stau la masă. Înal doilea rând, mâinile şi coa<strong>te</strong>le nu trebuie să s<strong>te</strong>a sprijini<strong>te</strong> pe masă.PoziŃia corectă implică coa<strong>te</strong>le cât mai aproape <strong>de</strong> corp şiîncheieturile mâinilor sprijini<strong>te</strong> uşor <strong>de</strong> masă. Modul <strong>de</strong> a mânca es<strong>te</strong> extrem <strong>de</strong> importantAtât din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re medical, cât şi ca regulă a coduluibunelor maniere, nu trebuie să mâncăm în grabă. Se mănâncătacticos, savurând fiecare bucată <strong>de</strong> mâncare. Nu es<strong>te</strong> politicos săvorbim <strong>de</strong>spre subiec<strong>te</strong> neplăcu<strong>te</strong>, care pot <strong>de</strong>ranja la masă. Nu es<strong>te</strong>bine să ne <strong>de</strong>părtăm <strong>de</strong> subiec<strong>te</strong>le generale, care nu au implicaŃiisentimentale. Urmatoarea regulă es<strong>te</strong> <strong>de</strong>ja cunoscută: nu se vorbeş<strong>te</strong>cu gura plină. În plus, nu es<strong>te</strong> frumos nici să bem cu gura plină. Dacăluăm masa la cineva, fiind invitaŃi, es<strong>te</strong> politicos pe cît posibil sămâncăm tot ce avem în farfurie. Comunicarea politicoasă la masăFormula magică în cazul comunicării la masă es<strong>te</strong> să nerezumăm la câ<strong>te</strong> reguli <strong>de</strong> bun simŃ. Trebuie să mulŃumimîntot<strong>de</strong>auna celui care ne oferă ceva sau ne serveş<strong>te</strong> cu ceva,22
indiferent dacă îl refuzăm sau nu. Cuvin<strong>te</strong>le importan<strong>te</strong> sunt "Nu,mulŃumesc" şi "Da, vă rog". Dacă vrem să îl servim pe cel cu careluăm masa ,cu ceva sau să îl îmbiem să mănânce, pu<strong>te</strong>m face asta,dar trebuie să ne limităm la o singură invitaŃie. Insis<strong>te</strong>nŃele repeta<strong>te</strong>conduc la o lipsă <strong>de</strong> poli<strong>te</strong>Ńe.2. Managementul şi siguranŃa casei: menŃinereacurăŃeniei şi igienei locuinŃei, diferi<strong>te</strong> probleme cu care neconfruntăm în locuinŃă şi cui ne adresăm pentru rezolvarea lor,pericolele <strong>de</strong> care trebuie să ne ferim în casă.Pentru tinerii fără nici un suport financiar şi fără sprijindin par<strong>te</strong>a familiei, procurarea unei locuinŃe sau a unui spaŃiu <strong>de</strong>locuit, es<strong>te</strong> o a<strong>de</strong>vărată problemă. În această situaŃie, in<strong>te</strong>rvenŃiamembrilor societăŃii civile es<strong>te</strong> <strong>de</strong>finitorie.2.1 Tipuri <strong>de</strong> locuinŃe casa: poa<strong>te</strong> fi în mediul rural sau urban; apartament: poa<strong>te</strong> avea una, două sau mai mul<strong>te</strong> camereşi <strong>de</strong>pendinŃe (holuri, baie, <strong>de</strong>bara, balcon); es<strong>te</strong> racordat lareŃeaua <strong>de</strong> gaze naturale, electrică, încălzire centrală, apă şicanal; vila: es<strong>te</strong> un spaŃiu <strong>de</strong> locuit complex, cu mul<strong>te</strong> încăperi -salon pentru primirea musafirilor, camere <strong>de</strong> zi, dormitoare,bucătării, băi, piscină; în in<strong>te</strong>rior sau în ex<strong>te</strong>rior, garaje, pivniŃe,etc. Racordurile la energie, apă canal, gaze, încălzire suntsepara<strong>te</strong> <strong>de</strong> locuinŃele învecina<strong>te</strong>. Es<strong>te</strong> consi<strong>de</strong>rată o locuinŃă <strong>de</strong>lux; garsoniera: es<strong>te</strong> un tip <strong>de</strong> locuinŃă, cu un spaŃiu <strong>de</strong> locuitmai redus <strong>de</strong>cât a unui apartament cu o cameră; cameracomunică cu bucătăria; baia es<strong>te</strong> prevăzută cu duş, <strong>de</strong>oarece nues<strong>te</strong> loc pentru cadă; es<strong>te</strong> racordată la utilităŃi; poa<strong>te</strong> fi proprieta<strong>te</strong><strong>de</strong> stat sau personală; locuinŃa socială: es<strong>te</strong> oferită <strong>de</strong> stat, prin in<strong>te</strong>rmediulprimăriei, pentru o perioadă limitată <strong>de</strong> timp sau <strong>de</strong>finitiv;pentru locuirea lor, se percepe o chirie minimă; în unele cazuri,locuirea lor es<strong>te</strong> condiŃionată ( statutul social al beneficiarului ); locuinŃa proprieta<strong>te</strong> personală: poa<strong>te</strong> fi orice tip <strong>de</strong>locuinŃă, dobândită prin moş<strong>te</strong>nire, act <strong>de</strong> vânzare cumpărare sauconstruită cu propriile forŃe, cu avizele <strong>de</strong> rigoare din par<strong>te</strong>aConsiliului local. Pu<strong>te</strong>rea <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie asupra acestui tip <strong>de</strong>23
- Page 3 and 4: Cuvânt introductivPrezenta broşur
- Page 5 and 6: Cap. I. Deprinderi de viaŃă zilni
- Page 7 and 8: PreferinŃele / aversiunile aliment
- Page 9 and 10: MenŃineŃi aportul de colesterol s
- Page 11 and 12: AgenŃiinutritivimajoriVitaminele A
- Page 13: corp, vor acumula mai multă grăsi
- Page 16 and 17: adulŃilor care efectuează munci g
- Page 18 and 19: efectuează zilnic.Preparatele culi
- Page 20 and 21: frigiderului, fără a atinge alte
- Page 24 and 25: locuinŃă, o are numai proprietaru
- Page 26 and 27: 26Deteriorarea diverselorbunuri ale
- Page 28 and 29: Cap. II. DEPRINDERI PRIVIND GESTIUN
- Page 30 and 31: obŃinere şi păstrare a unei locu
- Page 32 and 33: - Nu se deschid geamurile fără a
- Page 34 and 35: de oxizi de azot, de carbon, negru
- Page 36 and 37: lacom bogăŃiile ascunse, începe
- Page 38 and 39: interacŃiuni; resursele naturale t
- Page 40 and 41: Cap. III. DEPRINDERI PRIVIND MANAGE
- Page 42 and 43: - putem pastra bani acasa intr-un l
- Page 44 and 45: special prevazut de lege, indiferen
- Page 46 and 47: carduri de debit şi carduri de cre
- Page 48 and 49: după cum indică săgeata.- tastea
- Page 50 and 51: 505. Creditete şi obŃinerea credi
- Page 52 and 53: cu cardul, daca contractul lor de c
- Page 54 and 55: - cand ai luat un credit in valuta
- Page 56 and 57: efera pretul- trebuie sa fiti atent
- Page 58 and 59: 58valoare combustibil)Alte cheltuie
- Page 60 and 61: Cap. IV DEPRINDERILE PRIVIND ÎNGRI
- Page 62 and 63: multă atenŃie asupra produselor p
- Page 64 and 65: 64 să urmărim recomandările pent
- Page 66 and 67: incluzând sentimentul de a fi feme
- Page 68 and 69: Studiul mai evidenŃiază că 68% d
- Page 70 and 71: 70 Clinici de chirurgie plastică
- Page 72 and 73:
copilul dumneavoastră, plimbaŃi-v
- Page 74 and 75:
prin respectarea obiceiurilor, trad
- Page 76 and 77:
- Să fim înŃeleşi;- Să ne fie
- Page 78 and 79:
aflăm în relaŃii apropiate şi c
- Page 80 and 81:
-viaŃa comună;-istorie comună;-a
- Page 82 and 83:
VI. DEPRINDERI DE INTEGRAREŞCOLAR
- Page 84 and 85:
Cu toate că oamenii se plâng că
- Page 86 and 87:
entabile şi a celor mai puŃin ren
- Page 88 and 89:
unui obiectiv comun;- relaŃii de c
- Page 90 and 91:
urmărite. Important este ca tineri
- Page 92 and 93:
nemijlocit între cererea şi ofert
- Page 94 and 95:
94candidatului şi nevoile angajato
- Page 96 and 97:
96Domnule, Doamna. Dacă din anunŃ
- Page 98 and 99:
în calcul acest aspect atunci cân
- Page 100 and 101:
De ce renunŃi la locul de muncă a
- Page 102 and 103:
Chiar dacă există şi incompeten
- Page 104 and 105:
Anexa 1Exemplu de CV cronologicPOPE
- Page 106 and 107:
Bibliografie1. Coordonator Dr. S.,
- Page 108 and 109:
1082.1. Cum putem economisi bani 39
- Page 110:
110
Change language