AlimentaŃia nesănătoasăMulŃi se vor regăsi în <strong>de</strong>scrierea ce urmează, pentru cătimpul redus pe care îl avem la dispoziŃie ne forŃează să adoptămca<strong>te</strong>va obiceiuri nesănătoase lega<strong>te</strong> <strong>de</strong> modul în care mâncăm: micul<strong>de</strong>jun nu mai există, prânzul es<strong>te</strong> luat în fugă sau în grabă, urmândapoi consumarea unor sucuri carbogazoase, dulciuri sau cafea; cinaes<strong>te</strong> fie programată foar<strong>te</strong> tarziu, fie nu mai există.Mai <strong>de</strong>par<strong>te</strong>, vom <strong>de</strong>talia câ<strong>te</strong>va obiceiuri nesănătoase aleomului mo<strong>de</strong>rn, când vine vorba <strong>de</strong> mâncare. Junk food. Alimen<strong>te</strong>le care conŃin puŃine fibre şi multzahăr, sare şi grăsimi parŃial hidrogena<strong>te</strong> crează <strong>de</strong> obicei, ooarecare <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nŃă; gustul ne place atât <strong>de</strong> mult, încât avem<strong>te</strong>ndinŃa <strong>de</strong> a le consuma iar şi iar. Dacă am mânca <strong>de</strong> 5-6 oripe zi fruc<strong>te</strong> proaspe<strong>te</strong>, legume, cereale, rezultatul va fi acela <strong>de</strong>reducere a caloriilor şi <strong>de</strong>pozitarea unei cantităŃi mai mici <strong>de</strong>grăsime. Consumul acestor alimen<strong>te</strong> cunoscu<strong>te</strong> şi sub<strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> ''junk food'' es<strong>te</strong> principala cauză <strong>de</strong> obezita<strong>te</strong>(Exemple: hamburger, snacks, chips, shaorma, etc).12Infometarea. Înain<strong>te</strong> şi după consumarea alimen<strong>te</strong>lornesănătoase, <strong>te</strong>ndinŃa es<strong>te</strong> <strong>de</strong> a nu mai mânca <strong>de</strong>loc. RenunŃămla micul <strong>de</strong>jun, iar corpul pur şi simplu ''flămânzeş<strong>te</strong>'' timp <strong>de</strong>12-18 ore; urmarea va fi, <strong>de</strong>sigur, consumarea aproapeautomată a altor alimen<strong>te</strong> la fel <strong>de</strong> nesănătoase sau a unei mesefoar<strong>te</strong> boga<strong>te</strong>.Cei mai mulŃi dintre noi nu acordăm prea multă a<strong>te</strong>nŃiealimen<strong>te</strong>lor pe care le consumăm; nu ştim câ<strong>te</strong> calorii saugrăsimi dăunătoare consumăm zilnic, lucru valabil mai ales încazul celor care mănâncă <strong>de</strong>s la restaurant. Aces<strong>te</strong> calorii înplus se transformă în grăsime.Zahărul, făina albă, cofeina şi carbohidraŃii simpli. Zahărulridică nivelul <strong>de</strong> glucoza din sânge, forŃând corpul să producăinsulina schimbând astfel ritmul metabolismului. Cei caremănâncă alimen<strong>te</strong> în compoziŃia cărora intră făina albă şizahărul, produse care <strong>de</strong> altfel nu conŃin calorii ''bune'' pentu
corp, vor acumula mai multă grăsime care apoi va fi foar<strong>te</strong>greu <strong>de</strong> eliminat. Şi cofeina ridică nivelul <strong>de</strong> insulină,încetinind procesul <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re a grăsimilor care începedimineaŃa şi continuă pe tot parcursul zilei. Consumulalimen<strong>te</strong>lor cu carbohidraŃi simpli, seara, favorizează<strong>de</strong>punerea grăsimilor şi fluctuaŃiile nivelului <strong>de</strong> zahăr dinsange. Dacă mâncaŃi seara alimen<strong>te</strong> boga<strong>te</strong> în fibre, zahăruldin sânge va fi menŃinut la un nivel constant, normal,permiŃând corpului să intre în starea <strong>de</strong> repaus bine-meritată.Micul <strong>de</strong>jun. Probabil cre<strong>de</strong>Ńi că stomacul es<strong>te</strong> cel care vă''spune'' când aŃi mâncat <strong>de</strong>stul. Greşit! Creierul face acestlucru, cam la 20 <strong>de</strong> minu<strong>te</strong> <strong>de</strong> când aŃi început să mâncaŃi.Când mâncaŃi cu calm, fără grabă, cantita<strong>te</strong>a <strong>de</strong> alimen<strong>te</strong>consumată va fi semnificativ mai mică.Lipsa <strong>de</strong> exerciŃiului fizic. De obicei, cu cât dorinŃa <strong>de</strong> aieşi la o plimbare es<strong>te</strong> mai mică, cu atât mai mult plimbarearespectivă vă va face bine. Mişcarea şi exerciŃiile fizice crescritmul metabolismului şi ajută la ar<strong>de</strong>rea mai multor grăsimi.Consumul unei cantităŃi insuficien<strong>te</strong> <strong>de</strong> apă. Apa es<strong>te</strong> <strong>de</strong> oimportanŃă crucială pentru funcŃionarea corectă a celulelorcreierului şi fiecărui organ din corp, inclusiv pentru piele.Pentru a procesa cantita<strong>te</strong>a <strong>de</strong> grăsime acumulată în modnormal, corpul are nevoie <strong>de</strong> cel puŃin 2 litri <strong>de</strong> apa pe zi. Apanu numai că satisface se<strong>te</strong>a, dar reduce senzaŃia <strong>de</strong> foame şicurăŃă corpul <strong>de</strong> toxine. Lichi<strong>de</strong>le <strong>de</strong> genul băuturilorcarbogazoase şi cafeaua au efectul exact opus.13
- Page 3 and 4: Cuvânt introductivPrezenta broşur
- Page 5 and 6: Cap. I. Deprinderi de viaŃă zilni
- Page 7 and 8: PreferinŃele / aversiunile aliment
- Page 9 and 10: MenŃineŃi aportul de colesterol s
- Page 11: AgenŃiinutritivimajoriVitaminele A
- Page 16 and 17: adulŃilor care efectuează munci g
- Page 18 and 19: efectuează zilnic.Preparatele culi
- Page 20 and 21: frigiderului, fără a atinge alte
- Page 22 and 23: varza, castraveŃii, gogoşarii, ar
- Page 24 and 25: locuinŃă, o are numai proprietaru
- Page 26 and 27: 26Deteriorarea diverselorbunuri ale
- Page 28 and 29: Cap. II. DEPRINDERI PRIVIND GESTIUN
- Page 30 and 31: obŃinere şi păstrare a unei locu
- Page 32 and 33: - Nu se deschid geamurile fără a
- Page 34 and 35: de oxizi de azot, de carbon, negru
- Page 36 and 37: lacom bogăŃiile ascunse, începe
- Page 38 and 39: interacŃiuni; resursele naturale t
- Page 40 and 41: Cap. III. DEPRINDERI PRIVIND MANAGE
- Page 42 and 43: - putem pastra bani acasa intr-un l
- Page 44 and 45: special prevazut de lege, indiferen
- Page 46 and 47: carduri de debit şi carduri de cre
- Page 48 and 49: după cum indică săgeata.- tastea
- Page 50 and 51: 505. Creditete şi obŃinerea credi
- Page 52 and 53: cu cardul, daca contractul lor de c
- Page 54 and 55: - cand ai luat un credit in valuta
- Page 56 and 57: efera pretul- trebuie sa fiti atent
- Page 58 and 59: 58valoare combustibil)Alte cheltuie
- Page 60 and 61: Cap. IV DEPRINDERILE PRIVIND ÎNGRI
- Page 62 and 63:
multă atenŃie asupra produselor p
- Page 64 and 65:
64 să urmărim recomandările pent
- Page 66 and 67:
incluzând sentimentul de a fi feme
- Page 68 and 69:
Studiul mai evidenŃiază că 68% d
- Page 70 and 71:
70 Clinici de chirurgie plastică
- Page 72 and 73:
copilul dumneavoastră, plimbaŃi-v
- Page 74 and 75:
prin respectarea obiceiurilor, trad
- Page 76 and 77:
- Să fim înŃeleşi;- Să ne fie
- Page 78 and 79:
aflăm în relaŃii apropiate şi c
- Page 80 and 81:
-viaŃa comună;-istorie comună;-a
- Page 82 and 83:
VI. DEPRINDERI DE INTEGRAREŞCOLAR
- Page 84 and 85:
Cu toate că oamenii se plâng că
- Page 86 and 87:
entabile şi a celor mai puŃin ren
- Page 88 and 89:
unui obiectiv comun;- relaŃii de c
- Page 90 and 91:
urmărite. Important este ca tineri
- Page 92 and 93:
nemijlocit între cererea şi ofert
- Page 94 and 95:
94candidatului şi nevoile angajato
- Page 96 and 97:
96Domnule, Doamna. Dacă din anunŃ
- Page 98 and 99:
în calcul acest aspect atunci cân
- Page 100 and 101:
De ce renunŃi la locul de muncă a
- Page 102 and 103:
Chiar dacă există şi incompeten
- Page 104 and 105:
Anexa 1Exemplu de CV cronologicPOPE
- Page 106 and 107:
Bibliografie1. Coordonator Dr. S.,
- Page 108 and 109:
1082.1. Cum putem economisi bani 39
- Page 110:
110