De ce renunŃi la locul <strong>de</strong> muncă actual? Cum ai evalua firma pentru care ai lucrat? CiŃi oameni ai avut în subordine, dacă ai avut? ÎŃi place să lucrezi cu cifre mai mult <strong>de</strong>cât cu vorbe? Ce Ńi-a plăcut mai mult la ultimul post avut? Dar cel maipuŃin? Care sunt principalele tale 3 slabiciuni şi care suntprincipalele tale 3 calităŃi? Care es<strong>te</strong> exact experienŃa ta? De ce nu ai găsit un job până acum? De ce aici? Ce părere ai <strong>de</strong>spre fostul sef? Ce al<strong>te</strong> joburi sau firme ai în ve<strong>de</strong>re? Te-ai gândit vreodată să emigrezi? De ce? PoŃi lucra cu <strong>te</strong>rmene fixe, sub presiune, ..etc.? Cum ai rezolva un conflict ivit în cazul unui proiect <strong>de</strong>echipă între membrii aces<strong>te</strong>ia? Care a fost cea mai grea <strong>de</strong>cizie pe care a trebuit să o ieivreodată? Ce salariu doreşti? Care a fost ultima car<strong>te</strong> pe care ai citit-o? Ultimul film pecare l-ai vazut? Ultimul eveniment sportiv la care ai asistat? Ai spirit creativ? Care sunt planurile tale <strong>de</strong> viitor?Întrebări pe care le pu<strong>te</strong>Ńi adresa comisiei:Care sunt obiectivele pe <strong>te</strong>rmen scurt ale organizaŃiei?CăŃi angajaŃi are organizaŃia?Există o fişă a postului pentru care candi<strong>de</strong>z?Pentru o relaŃionare cât mai eficientă cu colegii <strong>de</strong> serviciar trebui să respectaŃi anumi<strong>te</strong> carac<strong>te</strong>ristici:În sectorul muncii, în majorita<strong>te</strong>a domeniilor es<strong>te</strong> prezentăcomunicarea. Ori că se lucrează în metalurgie, ori în vânzări,psihologie sau al<strong>te</strong> activităŃi, oamenii vorbesc între ei, schimbăinformaŃii, i<strong>de</strong>i, impresii şi acŃionează după ce s-au consultat şi auajuns la un punct comun. Felul în care se comunică informaŃiile100
con<strong>te</strong>ază foar<strong>te</strong> mult.Prin comunicare se poa<strong>te</strong> ajunge la un consens între colegi,dar se poa<strong>te</strong> ajunge şi la conflic<strong>te</strong>, <strong>de</strong>zin<strong>te</strong>res, ignoranŃă şi furie.Comunicarea reprezintă modalita<strong>te</strong>a prin care se transmitmesaje unor al<strong>te</strong> persoane cu ajutorul anumitor canale <strong>de</strong>comunicare. Aces<strong>te</strong> canale, mai ales în prezent, pot fi in<strong>te</strong>rnetul,<strong>te</strong>lefonul, mesaje scrise manual etc. Desigur, cea mai importantăforma <strong>de</strong> comunicare es<strong>te</strong> comunicarea faŃă în faŃă.Prin comunicare se poa<strong>te</strong> ajunge la un consens între colegiiunui domeniu <strong>de</strong> lucru. Au un anumit plan sau au un anumit obiectiv<strong>de</strong> fiecare zi pe care îl abor<strong>de</strong>ază împreună. Au aceleaşi i<strong>de</strong>i, le punîn practică şi totul iese aşa cum se doreş<strong>te</strong>.La această bună înŃelegere se poa<strong>te</strong> ajunge prin in<strong>te</strong>rmediulunor principii care, ar trebui respecta<strong>te</strong>. Un prim principiu ar filegat <strong>de</strong> ascultarea a ceea ce spune colegul. Nu trebuie intrerupt dindiscursul lui chiar dacă există anumi<strong>te</strong> părŃi dintr-acesta cu care alŃicolegi nu sunt <strong>de</strong> acord. După ce <strong>te</strong>rmină ce are <strong>de</strong> spus, ceilalŃi autimp să spună, pe rând, fiecare în par<strong>te</strong>, propriile argumen<strong>te</strong>. Aşadar,fără întrerupere.Un al doilea principiu – Colegii să ia <strong>de</strong>ciziile împreună.Pentru a pu<strong>te</strong>a face acest lucru, trebuie să se consul<strong>te</strong> unul cu celălalt,să fie <strong>de</strong>schişi, să nu “tragă” cu arsenalul <strong>de</strong> preju<strong>de</strong>căŃi ci, săanalizeze în mod statistic, raŃional, logic, care <strong>de</strong>cizie trebuie luată.Pot fi consultaŃi şi superiorii. BineînŃeles, există şi locuri <strong>de</strong> muncăun<strong>de</strong> personalul es<strong>te</strong> puŃin ca număr, ori <strong>de</strong>ciziile sunt lua<strong>te</strong>individual ş.a.m.d. În aces<strong>te</strong> cazuri, ju<strong>de</strong>cata, calmul şi răbdarea ajutămult.Graba strică treaba. Nu vă grăbiŃi să luaŃi <strong>de</strong>cizii <strong>de</strong> care nusun<strong>te</strong>Ńi siguri, es<strong>te</strong> bine să verificaŃi înain<strong>te</strong>. BineînŃeles, daca situaŃiaes<strong>te</strong> <strong>de</strong> aşa natura încât trebuie luată neapărat o <strong>de</strong>cizie <strong>de</strong>oarece,cine ştie, es<strong>te</strong> vreun timp limită, atunci se alege <strong>de</strong>cizia care es<strong>te</strong>consi<strong>de</strong>rată cea mai potrivită, în care există încre<strong>de</strong>re – asta nuînseamnă că va fi mereu şi cea mai bună,Când există nelămuri, es<strong>te</strong> bine să se prezin<strong>te</strong> aces<strong>te</strong>nelămuri colegilor. Nu es<strong>te</strong> ruşine sau dovadă <strong>de</strong> incompe<strong>te</strong>nŃă, pur şisimplu se doreş<strong>te</strong> rezolvarea acelei sau acelor nelămuriri. Curajules<strong>te</strong> un pion principal.101
- Page 3 and 4:
Cuvânt introductivPrezenta broşur
- Page 5 and 6:
Cap. I. Deprinderi de viaŃă zilni
- Page 7 and 8:
PreferinŃele / aversiunile aliment
- Page 9 and 10:
MenŃineŃi aportul de colesterol s
- Page 11 and 12:
AgenŃiinutritivimajoriVitaminele A
- Page 13:
corp, vor acumula mai multă grăsi
- Page 16 and 17:
adulŃilor care efectuează munci g
- Page 18 and 19:
efectuează zilnic.Preparatele culi
- Page 20 and 21:
frigiderului, fără a atinge alte
- Page 22 and 23:
varza, castraveŃii, gogoşarii, ar
- Page 24 and 25:
locuinŃă, o are numai proprietaru
- Page 26 and 27:
26Deteriorarea diverselorbunuri ale
- Page 28 and 29:
Cap. II. DEPRINDERI PRIVIND GESTIUN
- Page 30 and 31:
obŃinere şi păstrare a unei locu
- Page 32 and 33:
- Nu se deschid geamurile fără a
- Page 34 and 35:
de oxizi de azot, de carbon, negru
- Page 36 and 37:
lacom bogăŃiile ascunse, începe
- Page 38 and 39:
interacŃiuni; resursele naturale t
- Page 40 and 41:
Cap. III. DEPRINDERI PRIVIND MANAGE
- Page 42 and 43:
- putem pastra bani acasa intr-un l
- Page 44 and 45:
special prevazut de lege, indiferen
- Page 46 and 47:
carduri de debit şi carduri de cre
- Page 48 and 49:
după cum indică săgeata.- tastea
- Page 50 and 51: 505. Creditete şi obŃinerea credi
- Page 52 and 53: cu cardul, daca contractul lor de c
- Page 54 and 55: - cand ai luat un credit in valuta
- Page 56 and 57: efera pretul- trebuie sa fiti atent
- Page 58 and 59: 58valoare combustibil)Alte cheltuie
- Page 60 and 61: Cap. IV DEPRINDERILE PRIVIND ÎNGRI
- Page 62 and 63: multă atenŃie asupra produselor p
- Page 64 and 65: 64 să urmărim recomandările pent
- Page 66 and 67: incluzând sentimentul de a fi feme
- Page 68 and 69: Studiul mai evidenŃiază că 68% d
- Page 70 and 71: 70 Clinici de chirurgie plastică
- Page 72 and 73: copilul dumneavoastră, plimbaŃi-v
- Page 74 and 75: prin respectarea obiceiurilor, trad
- Page 76 and 77: - Să fim înŃeleşi;- Să ne fie
- Page 78 and 79: aflăm în relaŃii apropiate şi c
- Page 80 and 81: -viaŃa comună;-istorie comună;-a
- Page 82 and 83: VI. DEPRINDERI DE INTEGRAREŞCOLAR
- Page 84 and 85: Cu toate că oamenii se plâng că
- Page 86 and 87: entabile şi a celor mai puŃin ren
- Page 88 and 89: unui obiectiv comun;- relaŃii de c
- Page 90 and 91: urmărite. Important este ca tineri
- Page 92 and 93: nemijlocit între cererea şi ofert
- Page 94 and 95: 94candidatului şi nevoile angajato
- Page 96 and 97: 96Domnule, Doamna. Dacă din anunŃ
- Page 98 and 99: în calcul acest aspect atunci cân
- Page 102 and 103: Chiar dacă există şi incompeten
- Page 104 and 105: Anexa 1Exemplu de CV cronologicPOPE
- Page 106 and 107: Bibliografie1. Coordonator Dr. S.,
- Page 108 and 109: 1082.1. Cum putem economisi bani 39
- Page 110: 110