Brosura "Abilitatea de a te descurca singur" - Fundatia Serviciilor ...

Cuvânt introductivPrezenta broşură a fost concepută în cadrul Proiectului„Abilitatea de a te descurca singur”, proiect implementat de FundaŃiaServiciilor Sociale Bethany în judeŃul Arad.Proiectul „Abilitatea de a te descurca singur” se adreseazăcopiilor din sistemul de protecŃie specială şi copiilor din familiidezorganizate din judeŃul Arad si urmăreste informarea şisensibilizarea copiilor din mediul familial cu privire la nevoilesocietăŃii precum şi la reducerea carenŃelor în domeniul abilităŃilor deviaŃă la copiii din aceste două grupuri vulnerabile.Proiectul „Abilitatea de a te descurca singur”se desfăşoară înjudeŃul Arad pe o perioadă de 10 luni, in perioada 22 ianuarie 2010-21 noiembrie 2010 în parteneriat cu DirecŃia Generală de AsistenŃăSocială şi ProtecŃia Copilului Arad şi Inspectoratul Şcolar aljudeŃului Arad. Beneficiarii proiectului sunt 200 de copii de la cinciinstituŃii de învăŃământ din judeŃul Arad şi anume: Scoala Generalănr. 2 Arad, Şcoala Generală nr.3 Arad, Şcoala Generală nr.8 Arad,Şcoala Generală „Corneliu Micloşi” din comuna Covăsânt, jud.Aradşi Şcoala Generală Şiria jud.Arad, precum şi 100 de copii de la treicentre de plasament din judeŃul Arad: Complexul de servicii socialeIneu, Compartimentul de Case de Tip Familial Sântana siCompartimentul de Case de Tip Familial Lipova.Broşura concepută în cadrul proiectului „Abilitatea de a tedescurca singur” urmăreşte să dezvolte un program de abilităŃi deviaŃă independentă care să susŃină formarea tinerilor pentru o viaŃă încare au încredere în ei şi se descurcă singuri. Structurată în şasecapitole această broşură îşi propune să informeze tinerii cu privire la:deprinderi de viaŃă zilnică (nutriŃie, stil de viaŃă sănătos), deprinderiprivind gestiunea locuinŃei şi folosirea resurselor comunitare(menŃinerea locuinŃei şi igiena acesteia, identificarea unei locuinŃe),deprinderi privind managementul resurselor financiare (ce sunt baniişi ce pot face cu ei), deprinderi privind îngrijirea personală (noŃiunide igienă), deprinderi privind dezvoltarea socială şi deprinderiprivind integrarea şcolară/profesională.Majoritatea copiilor şi tinerilor din sistemul de protecŃie peparcursul instituŃionalizării au dezvoltat un sentiment de dependenŃă,lipsindu-le încrederea în forŃele proprii în ceea ce priveşte abilitatea3

de a se descurca singuri. Astfel este absolut necesară conştientizareaacestor copii din sistemul de protecŃie cu privire la faptul că vortrebui la un moment dat să părăsească instituŃiile, moment în care eivor trebui să aibă asimilate abilităŃile de viaŃă şi să fie pregătiŃipentru trecerea de la dependenŃă la independenŃă.AbilităŃile de viaŃă ne însoŃesc continuu, putând fi cel maimare ajutor sau cel mai mare handicap. Ne pot propulsa înainte saune pot trage în jos. AbilităŃile de viaŃă ne însoŃesc permanent, uneleau caracter concret, tangibil, altele sunt mai abstracte, dar la fel deimportante.AbilităŃile de viaŃă sunt considerate a fi „abilităŃi tehnice şipsihosociale, însuşite până la automatism, care îi permit individuluisă ducă o existenŃă normală, fără a depinde de asistenŃă din parteasocietăŃii şi folosind oportunităŃile pe care societatea le oferă”.Rolul familiei are o influenŃă determinantă asupra formăriiviitorului individ matur ca membru activ al societăŃii pe deplinconştint de drepturile şi îndatoririle ce-i revin în această calitate,funcŃia socializatoare a familiei se realizează de-a lungul uneiîndelungate perioade de timp în cursul căreia copilul învaŃăconŃinutul şi sensul datoriei morale. În raport cu cerinŃele obligatoriiale acestei perioade, copilăria este istoria unei socializări progresiveîn cadrul căreia influenŃele morale exercitate de familie au un roldecisiv. Familia educă spiritul de comunicare şi cooperare, faciliteazătransmiterea obiceiurilor, atitudinilor şi valorilor de la părinŃi lacopii, ghidează din punct de vedere moral conduitele.Dezorganizarea familiei reprezintă un element condiŃionalputernic pentru apariŃia unor disfuncŃii morale şi un factordeterminant al inadaptării sociale a copilului şi al incapacităŃiiacestuia de îndeplinire a unor funcŃii de bază.Dezagregarea familială cauzată şi urmată de sărăcie precumşi insuficienta dezvoltare a sistemului de servicii sociale comunitareau generat o creştere a variatelor riscuri la care sunt expuşi mai alescopiii şi tinerii: violenŃa în familie şi în comunitate, abandonulşcolar, cerşetoria, consumul de droguri, şi alcool, traficul depersoane, toate acestea conduc la excluziune socială. Astfel prinacest proiect se încearcă evidenŃierea riscurilor la care se supuncopiii/tinerii şi prevenirea lor prin acŃiuni de informare şi educare.4

Cap. I. Deprinderi de viaŃă zilnicăViaŃa zilnică în condiŃii de autonomie individuală presupuneprocurarea şi pregătirea alimentelor, gestionarea unui meniu sănătos,păstrarea unui regim de viaŃă care să prevină îmbolnăvirile, reacŃiapromptă şi adecvată în caz de accident sau îmbolnăvire, asigurareaunei îngrijiri adecvate a locuinŃei şi a pericolelor de care trebuie să neferim în locuinŃă astfel încât să putem preveni orice evenimet nedoritcare ne poate afecta atât integritatea personală cât şi a locuinŃeinoastre.Pentru multe dintre aceste deprinderi, adolescenŃii şi tineriinu dispun de informaŃia necesară şi nici de condiŃiile de a le exersa.De aceea, în cadrul programului de formare pentru viaŃaindependentă ei vor trebui să afle anumite lucruri si totdată să poatăpractica aceste deprinderi. Cele mai multe dintre ele pot fimanifestate chiar pe durata şederii în instituŃii.1. NutriŃie: planificarea meniului, cumpărareaalimentelor, prepararea hranei, depozitarea mâncării,comportamentul corect la masă.IntroducereAfecŃiunile determinate de alimentaŃia inadecvată sunt încontinuă creştere şi de aceea, dacă adolescenŃii vor înŃelege relaŃiadintre alimentaŃie şi sănătate, vor fi capabili să ia decizii care le vormenŃine sănătatea;AdolescenŃii şi tinerii, neavând formate/consolidatedeprinderile de pregătire a hranei, sunt tentaŃi să consume produseinadecvate – fie cantitativ fie neechilibrate caloric – şi de aceea suntnecesare programe de educaŃie alimentară;Unii adolescenŃi şi tineri au obiceiuri alimentare –precumconsumul exagerat de dulciuri, preferinŃe exagerate pentru anumitealimente/mâncăruri – care nu conduc la o alimentaŃie echilibrată;AdolescenŃii cunosc foarte puŃine lucruri despre alimentaŃie– precum valoarea nutritivă a diferitelor alimente, modul/condiŃiile încare se prepară hrana –deoarece foarte puŃini sunt implicaŃi, de cătrepărinŃi/educatori, în aprovizionare, gătit, pregătirea mesei etc.AdolescenŃii instituŃionalizaŃi sunt cei mai vitregiŃi înlegătură cu modul de concepere a unui meniu, gătitul sauaprovizionarea dat fiind faptul că accesul lor în bucătărie are îngeneral ca scop cel mult curăŃenia sau activităŃile auxiliare – precum5

curăŃatul zarzavatului, aşezatul mesei etc. şi mai puŃin gătitulpropriu-zis.Ce este alimentaŃia?/ De ce mâncăm? AlimentaŃia asigură satisfacerea acelor nevoi aleorganismului care se manifestă prin foame; Ea asigură organismului resursele pentru creştere şidezvoltare, degajarea de energie necesară pentru efort fizic şiintelectual; Apetitul alimentar este influenŃat de mirosul şiaspectul – plăcut/neplăcut – al alimentelor. Oamenii mănâncă atât denevoie cât şi de plăcere sau cu diferite ocazii (aniversări, sărbătorietc.).RelaŃia dintre alimentaŃie şi sănătateAlimentaŃia corectă – pe lângă asigurarea suportuluienergetic necesar desfăşurării activităŃilor fizice şi intelectuale –previne apariŃia anumitor boli, putând chiar să contribuie laatenuarea/vindecarea unora dintre ele.AlimentaŃia incorectă – prin cantitatea şi calitateaalimentelor, frecvenŃa consumului şi preferinŃele pentru anumitetipuri inadecvate de alimente – provoacă/accentuează apariŃia cariilordentare, a diabetului, a obezităŃii, unor boli ale stomacului, ale inimiişi vaselor sanguine.Reguli pentru o alimentaŃie corectă Alegerea şi consumarea acelor produse carecorespund calitativ: prospeŃime, culoare, miros, gust; Se recomandă o dietă bogată în legume, fructe şiproduse cerealiere şi nu în carne sau grăsimi; Se vor folosi cu moderaŃie produsele zaharoase,sarea şi condimentele; Se va reduce şi chiar elimina consumul de alcool; MenŃinerea curăŃeniei în bucătărie (atât încăperea însine, cât şi instrumentarul/dotările acesteia şi vesela) contribuie,alături de stocarea şi prepararea corespunzătoare a alimentelor(spălare, fierbere adecvată etc.) la reducerea considerabilă a risculuide îmbolnăvire prin intermediul alimentelor; Igiena mâinilor şi starea de sănătate a celui carepregăteşte mâncarea este de asemenea un factor important înreducerea riscului de îmbolnăvire menŃionat anterior.Factorii care influenŃează obiceiurile noastre alimentare6

PreferinŃele / aversiunile alimentare personale; Mirosul / gustul / aspectul alimentelor; Obiceiurile alimentare provenite din modul de viaŃăal grupului de apartenenŃă al adolescentului în cauză; Modelul cultural / religia consumatorului; Accesibilitatea / preŃul alimentelor; Curiozitatea consumatorului; Starea emoŃională a subiectului consumator (tristeŃe,furie, frustrare, bucurie etc.); Publicitatea şi modul de prezentare a produselor(etichete, ambalaje etc.).InformaŃii şi activităŃi care să ofere adolescentului ocazia săexerseze Pregătirea hranei; Utilizarea instrumentarului / dotărilor bucătăriei; Conceperea şi prepararea unor meniuri cu alimentenutritive şi sănătoase.Utilizarea cărŃii de bucate Alegerea şi punerea în practică a indicaŃiilor uneireŃete culinare; Sfaturi practice la gătit.Conservarea alimentelor De ce conservăm alimentele ? Care sunt şi cum trebuie să arate alimentele ce se potconserva ? Cum se conservă alimentele alese?.1.1 Planificarea meniului şi prepararea hraneiGrupe de alimente:Alimentele de origine animală sunt: carnea, laptele,grăsimile animale şi ouăle. Carnea şi derivatele din carne (mezeluri, cârnaŃi, pastramă,costiŃă, pate de ficat,etc); Peştele este alimentul cel mai bogat în iod şi fosfor,elemente minerale foarte necesare sistemului nervos; Laptele şi derivatele din lapte (iaurt, brânza de vaci,caşcaval, unt ,smântână). Se digeră uşor , conŃin prozeine, vitamine,calciu şi fosfor;7

Grăsimile animale (unt, untura de porc, untura de pasăre,untura de peşte). Dau mâncărurilor un gust plăcut, energie şi călduraorganismului, sunt consumate în cantităŃi mai mari iarna; Ouăle: conŃin în gălbenuş vitaminele A,D,E şi în albuş,vitamina B2. Ouăle fierte moi sunt mai uşor de digerat.Alimentele de origine vegetală sunt: cerealele, grăsimilevegetale, fructele, legumele, produsele zaharoase. Cerealele şi derivatele lor (grâul , secara, orzul, orezul şiporumbul) . ConŃin proteine, vitamine şi săruri minerale. Se consumămăcinat şi preparate termic (prin fierbere).Exemplu: păinea şialuturile proaspete din făină de grâu (langoş); Grăsimile vegetale (uleiul de floarea soarelui, de măsline,de soia); Legumele şi fructele constituie principala sursă devitamine, săruri minerale, săruri minerale şi apă. Acoperă nevoile decalciu, situându-se, din acest puct de vedere, după lapte şi derivatelelui (iaurt, lapte bătut, sana). Produsele zaharoase-dulciuri ce conŃin o cantitate mare dezahăr : mierea, dulceŃurile, gemurile, şerbeturile.AlimentaŃia sănătoasăO alimentaŃie sănătoasă poate fi văzută ca o ocazie de a lărgiaria de alegere încercând mâncăruri - în special legume, cereale saufructe - pe care în mod normal nu le consumaŃi. O dietă sănătoasă nuînseamnă în nici un caz să mănânci alimente fără gust şi fără aspectatrăgător.Sfaturi utile: ReduceŃi aportul total de grăsimi.Grăsimea ar trebui săsuplinească mai puŃin de 30% din necesarul total de calorii aldumneavoastră. FaceŃi acest lucru prin adoptarea unei diete semivegetariene.AlegeŃi carnea slabă, carnea de pui fără piele, peştele şiprodusele lactate cu procent scăzut de grăsimi. În afară de aceasta,consumaŃi mai puŃin ulei şi unt - sau mâncarea făcută cu acesteproduse, precum maioneza, mâncărurile prăjite. DiminuaŃi grăsimile saturate din alimentaŃie. Acestea sunt untip de grăsimi care se găsesc în principal în produsele de origineanimală.Ele cresc nivelul colesterolului şi au şi alte efecte negativeasupra sănăŃii.8

MenŃineŃi aportul de colesterol sub 300 grame pe zi.Colesterolul se găseşte numai în produsele de origine animală,precum carnea de toate felurile (inclusiv carnea de pui), produselactate, gălbenusul de ou. ConsumaŃi mâncăruri bogate în carbohidraŃi complecşi(glucide din alimente de origine vegetală). CarbohidraŃii ar trebui să contribuie cu cel puŃin 55% laaportul zilnic de calorii. Pentru a ajunge la acest procent, mâncaŃizilnic cât mai multe fructe, zarzavaturi, cinci sau mai multe porŃii decereale (de diferite tipuri), precum şi legume. Aceasta vă aduce zilnicîn organism o cantitate de fibre de până la 20-30 de grame, precum şivitamine, minerale şi alŃi compuşi cu efect benefic asupra sănătăŃii(caroten). Nu consumaŃi prea mult zahăr. În afară de contribuŃiaimportantă la producerea cariilor, zahărul este o sursă de calorii curol energetic. Multe alimente cu un conŃinut bogat de zahăr conŃin deobicei şi multe grăsimi. MâncaŃi zilnic fructe şi legume precum broccoli, morcovi,pepeni si citrice. AntioxidanŃii şi alte substanŃe nutritive conŃinute înaceste produse sunt considerate din ce în ce mai mult de cătrespecialişti ca fiind protectoare împotriva apariŃiei unor anumite tipuride cancer şi a altor boli. MenŃineŃi un aport moderat de proteine în alimentaŃie.Proteinele trebuie să aducă doar aproximativ 12% din necesarul totalde calorii. Pentru proteine alegeŃi alimentele cu conŃinut scăzut îngrăsimi. MancaŃi alimente diferite.Nu încercaŃi să vă asiguraŃinecesarul de alimente mâncând acelaşi fel de mâncare în fiecare zi.Este posibil ca nu toŃi constituenŃii esenŃiali să fi fost identificaŃi şi deaceea este cu atât mai recomandabilă diversificarea alimentaŃiei. LimitaŃi aportul de sodiu la cel mult 2400 mg/zi. Acesta esteechivalentul unei cantităŃi de sodiu continută în doar o linguriŃă desare. Nu uitaŃi că alimente precum pâinea sau alte produse (vegeta,salamuri etc.) conŃin deja sare. ÎncercaŃi să renunŃaŃi la obiceiul de agăti cu multă sare sau de a adauga sare in timpul mesei. EvitaŃimâncarea sărată. VerificaŃi eticheta produselor pentru a vedeaconŃinutul de ingrediente bogate in sodiu. MenŃineŃi un aport adecvat de calciu. Calciul este esenŃialpentru a avea oase puternice şi dinŃi sănătoşi. ProcuraŃi calciul dinalimente cu conŃinut scăzut în grasimi, precum laptele degresat sau9

iaurtul. Dacă nu puteŃi să vă asiguraŃi necesarul de calciu dinalimente, atunci puteŃi suplimenta cu produse de calciu din farmacii. ÎncercaŃi să vă luaŃi necesarul de vitamine şi minerale dinalimente şi nu din medicamente.Suplimentele de sinteză nu potinlocui o dieta sănătoasă, singura care poate asigura substanŃenutritive şi alŃi compusi necesari, dincolo de aportul de vitamine şiminerale. MenŃineŃi o greutate normală a corpului prin echilibrareaaportului de calorii cu consumul de calorii. O dietă cu conŃinut scăzutde grăsimi vă va ajuta să menŃineŃi - sau chiar să reduceŃi - greutateadumneavoastră. ExerciŃiile fizice au deasemenea o contribuŃieimportantă în acest sens. Daca obişnuiŃi să beŃi alcool, faceŃi acest lucru cu moderaŃie.Aceasta înseamnă nu mai mult de un pahar pe zi şi nu în fiecare zi.Consumul exagerat de alcool induce grave probleme de sănătate. Maimult, alcoolul înseamnă un aport mare de calorii fără beneficiinutriŃionale.Principalele grupe de alimente necesare unei dezvoltărisănătoaseAgenŃiinutritivimajoriCalciuRiboflavină(B-2)ProteineProteineAcidnicotinicFierTiamină1)(B-FuncŃiaprincipalăCreşterea oaselorşi adinŃilorCreştereamuşchilorGrupe alimentareLapte, brânză, brânză de vaci, iaurt,budincă, îngheŃată.Carnea de vită, viŃel, miel, porc,mezeluri, ouă, pasăre, peşte,crustacee.Fasolea uscată şi mazărea, soia şiprodusele din soia,nucile combinate cu proteineanimale sau cerealiere potsubstitui o porŃie de carne:10

AgenŃiinutritivimajoriVitaminele Aşi CHidraŃicarbonTiamină1)Fierde(B-FuncŃiaprincipalăStimuleazăfuncŃiileorganismuluiAsigurăenergieGrupe alimentareToate legumele / fructele suntrecomandate de 3-4 ori pesăptămână – pentru vitamina A.Citricele sunt recomandate zilnic –pentru vitamina C.Produsele de panificaŃie şi cereale,biscuiŃi, paste, orez,preparate din porumb şi fulgi,cereale integrale;Se recomandă produsele cerealierefortifiante şi îmbogăŃite.11

AlimentaŃia nesănătoasăMulŃi se vor regăsi în descrierea ce urmează, pentru cătimpul redus pe care îl avem la dispoziŃie ne forŃează să adoptămcateva obiceiuri nesănătoase legate de modul în care mâncăm: miculdejun nu mai există, prânzul este luat în fugă sau în grabă, urmândapoi consumarea unor sucuri carbogazoase, dulciuri sau cafea; cinaeste fie programată foarte tarziu, fie nu mai există.Mai departe, vom detalia câteva obiceiuri nesănătoase aleomului modern, când vine vorba de mâncare. Junk food. Alimentele care conŃin puŃine fibre şi multzahăr, sare şi grăsimi parŃial hidrogenate crează de obicei, ooarecare dependenŃă; gustul ne place atât de mult, încât avemtendinŃa de a le consuma iar şi iar. Dacă am mânca de 5-6 oripe zi fructe proaspete, legume, cereale, rezultatul va fi acela dereducere a caloriilor şi depozitarea unei cantităŃi mai mici degrăsime. Consumul acestor alimente cunoscute şi subdenumirea de ''junk food'' este principala cauză de obezitate(Exemple: hamburger, snacks, chips, shaorma, etc).12Infometarea. Înainte şi după consumarea alimentelornesănătoase, tendinŃa este de a nu mai mânca deloc. RenunŃămla micul dejun, iar corpul pur şi simplu ''flămânzeşte'' timp de12-18 ore; urmarea va fi, desigur, consumarea aproapeautomată a altor alimente la fel de nesănătoase sau a unei mesefoarte bogate.Cei mai mulŃi dintre noi nu acordăm prea multă atenŃiealimentelor pe care le consumăm; nu ştim câte calorii saugrăsimi dăunătoare consumăm zilnic, lucru valabil mai ales încazul celor care mănâncă des la restaurant. Aceste calorii înplus se transformă în grăsime.Zahărul, făina albă, cofeina şi carbohidraŃii simpli. Zahărulridică nivelul de glucoza din sânge, forŃând corpul să producăinsulina schimbând astfel ritmul metabolismului. Cei caremănâncă alimente în compoziŃia cărora intră făina albă şizahărul, produse care de altfel nu conŃin calorii ''bune'' pentu

corp, vor acumula mai multă grăsime care apoi va fi foartegreu de eliminat. Şi cofeina ridică nivelul de insulină,încetinind procesul de ardere a grăsimilor care începedimineaŃa şi continuă pe tot parcursul zilei. Consumulalimentelor cu carbohidraŃi simpli, seara, favorizeazădepunerea grăsimilor şi fluctuaŃiile nivelului de zahăr dinsange. Dacă mâncaŃi seara alimente bogate în fibre, zahăruldin sânge va fi menŃinut la un nivel constant, normal,permiŃând corpului să intre în starea de repaus bine-meritată.Micul dejun. Probabil credeŃi că stomacul este cel care vă''spune'' când aŃi mâncat destul. Greşit! Creierul face acestlucru, cam la 20 de minute de când aŃi început să mâncaŃi.Când mâncaŃi cu calm, fără grabă, cantitatea de alimenteconsumată va fi semnificativ mai mică.Lipsa de exerciŃiului fizic. De obicei, cu cât dorinŃa de aieşi la o plimbare este mai mică, cu atât mai mult plimbarearespectivă vă va face bine. Mişcarea şi exerciŃiile fizice crescritmul metabolismului şi ajută la arderea mai multor grăsimi.Consumul unei cantităŃi insuficiente de apă. Apa este de oimportanŃă crucială pentru funcŃionarea corectă a celulelorcreierului şi fiecărui organ din corp, inclusiv pentru piele.Pentru a procesa cantitatea de grăsime acumulată în modnormal, corpul are nevoie de cel puŃin 2 litri de apa pe zi. Apanu numai că satisface setea, dar reduce senzaŃia de foame şicurăŃă corpul de toxine. Lichidele de genul băuturilorcarbogazoase şi cafeaua au efectul exact opus.13

15AlimentaŃie nesănătoasăCriterii pentru întocmirea unui meniuMeniul poate fi stabilit pentru o masă, pentru întreaga zi saupentru o săptămână. Totalitatea alimentelor, servite la o masă, într-oanumită ordine, reprezintă un meniu. Meniul trebuie să fie foartevariat şi să cuprindă toŃi factorii nutritivi.Exemple de alcătuire a unui meniu zilnic:Micul dejun:• cană cu lapte sau ceai;• felie de pâine cu salam şi brânză;• un ou fiert;• pâine cu unt şi gem.Masa de prânz: trebuie să conŃină trei feluri de mâncare felul întâi:• gustări şi aperitive-salate de legume în amestec cu bucăŃi deşuncă presată, telemea şiou feliat; pateu şi mezeluri, supe sau ciorbe. felul doi:este cel mai important şi trebuie să conŃină cea mai mare parte dinsubstanŃelenutritive din meniu. Se poate compune din: carne, ouă, cereale. Nutrebuie să conŃinăalimente de bază regăsite în primul fel.(ex.ciorbă de fasole la felulîntâi, iahnie de fasolecu carne la felul doi). desertul:• va fi alcătuit din alimente dulci: prăjituri, compoturi, îngheŃată,fructe, sucuri din fructe.Cina:• trebuie să fie alcătuită din mâncăruri uşoare:preparate din legume, salate, budinci, paste făinoase cu brânză,urmate de ceaiuri, compoturi, sucuri din fructe. AdulŃii pot servi şivin. Cina se serveşte cu cel puŃin 2-3 ore înainte de culcare.Se recomandă şi două gustări între mese, mai ales copiilor şi

adulŃilor care efectuează munci grele.Meniu vegetarianAcest meniu cuprinde toate elementele, mai puŃin carnea.Mic dejun:• o cană de lapte, ceai sau nectar de fructe;• o felie de pâine cu unt şi caşcaval;• un ou fiert sau prăjit;• felie de pâine cu unt şi gem.Masa de prânz: felul întâi• gustări sau antreuri: ouă umplute cu brânză de vaci înamestec cu unt şi verdeaŃă, salate de legume, telemeasau caşcaval, supă de legume etc. felul doi:• piure de cartofi, sarmale cu ciuperci şi orez, sote delegume etc. desert:• salată de fructe, sucuri.Cina:preparate din legume cu adaos de grăsimi vegetale:tocăniŃe, budincă, salată orientală, pizza vegetariană,compoturi, sucuri naturale de fructe.Meniu de postAcest meniu nu trebuie să conŃină alimente de origineanimală.Mic dejun: o cană de ceai, tartină cu margarină şimăsline/gem.Masa de prânz: felul întâi: supă de legume cu grăsimi vegetale; felul doi: pilaf de orez cu salată de legume sau mâncare decartofi cu salată de legume; desert: plăcintă cu mere, salată de fructe, prăjituri cu grăsimivegetale.16

17Cina:ghiveci de legume, biscuiŃi cu dulceaŃă, compot, ceai.1.2. Cumpărarea alimentelor şi prepararea hraneiFiecare dintre noi mâncăm zilnic diferite alimente, crude saugătite. Indiferent de felul alimentelor sau modul în care leconsumăm trebuie mai întâi să le procurăm.Pentru procurarea alimentelor vom lua în considerareurmătoarele aspecte:• bugetul: în funcŃie de buget stabilim elementele cadru pe carele putem achiziŃiona înstabilirea meniului;• întocmirea listei de cumpărături cu atenŃie, pentru a nu omiteceva. De regulă sunt uitate alimentele substitut (sarea, oŃetul,borşul);• pregătim sacoşele;• mergem la piaŃă sau la magazinul alimentar cunoscut anterior,fiind siguri că produsele alimentare sunt de bună calitate şi la unpreŃ acceptabil;• Alegem produsele alimentare de bună calitate (gustăm dacăeste posibil, produse lactate);• la produsele ambalate verificăm termenul de valabilitate;• carnea şi preparatele din carne le cumpărăm numai dinmagazinele autorizate pentru a le comercializa şi solicităm bonulde vânzare.Dacă nu gătim imediat, depozităm alimentele, carnea la frigider,legumele şi fructele în cămară.Prepararea hranei se face în condiŃii perfecte de curăŃenie:• ustensile curate, prosoape şi spălătoare de vase curate;• se folosesc oale cu capac şi cu un fund mai gros.Persoanele, care gătesc, trebuie să fie echipate corespunzător:• să poarte părul stâns şi acoperit;• să poarte un halat sau şorŃ;• să fie sănătoasePe tot parcursul pregătirii hranei, fereastra trebuie să fiedeschisă sau întredeschisă, uşa bucătăriei să fie închisă, pentru căvaporii din abur au miros de mâncare şi sunt absorbiŃi de haine şicelălalte obiecte din casă.Ustensilele folosite se spală, se şterg cu un prosop curat şi sepun la locul lor. Debarasarea bucătăriei de gunoiul menajer se

efectuează zilnic.Preparatele culinare obŃinute se răcesc la temperaturacamerei, apoi se depozitează la frigider, de preferinŃă în alte vase,prevăzute cu capac. Pentru alimentaŃie nu se încălzeşte întreagacantitate ci atât cât trebuie. Prin încălziri repetate, alimentelepregătire îşi pierd proprietăŃile nutritive.1.3. Depozitarea mâncăriiToate alimentele proaspete sunt bune la gust , au o aromăspecifică fiecăruia în parte şi de asemenea o anumită culoare.• legumele proaspete conŃin vitaminele şi sărurile mineralecaracterisice. După o zi sau două de depozitare necorespunzătoare,unele din acste proprietăŃi dispar .În primul rând vutamina C;• carnea şi unele preparate din carne, congelate în stareproaspătă şi în ambalaje corespunzătoare îşi păstreză calităŃile. Încazul acestor alimente , congelarea este indicată, pentru că astfel suntdistruse microorganismele, eventualele larve de paraziŃi şi esteevitată alterarea alimentelor. Carnea alterată are un miros greoi şiculoare roşu închis spre violet;• laptele se păstreză în frigider în urma fierberii şi răciriiprealabile, în recipiente închise;• mâncarea gătită se păstreză în frigider (de preferinŃă în altevase, nu în cele în care au fost gătite), bine acoperită şi nu mai multde trei zile;• vasele de cupru şi zinc, distrug vitamina C, deci nu esterecomandată utilizarea acestui tip de recipienŃi în vederea depozităriimâncării.Reguli de depozitare a alimentelorSezonul cald şi nu numai, favorizează producerea demicroorganisme care pot genera afecŃiuni digestive. Iată de ce existăriscul apariŃiei alimentelor alterate şi implicit a înmulŃirii cazurilor deindigestie, de tulburări digestive, de toxiinfecŃii alimentare.În consecinŃă trebuie să se aibe in vedere păstrareacorespunzătoare a alimentelor, pentru a evita alterarea acestora. Chiarşi oamenii sănătoşi pot fi afectaŃi de pericolul alimentelor alterate,însă cei mai predispuşi sunt copiii, femeile insărcinate, mamele carealaptează, persoanele în vârstă şi cele care prezintă un dezechilibruimunologic.O alimentaŃie proaspătă înseamnă sănătate şi vitalitate. Deaceea, pentru a preveni neplăcerile create de alimentele alterate, veŃi18

putea alege cateva sfaturi practice şi utile pentru depozitarea sipăstrarea alimentelor:• depozitaŃi alimentele separat unele de altele în pungi saurecipiente;• scurtaŃi timpul de expunere a alimentelor la temperatura camerei;• ştergeŃi ambalajele produselor alimentare înainte de a fidepozitate în cămară sau în frigider;• congelaŃi cât mai repede produsele uşor perisabile;• dezgheŃaŃi alimentele la cuptorul cu microunde sau în apă rece, şinu la temperatura camerei;• nu păstraŃi alimentele gătite în recipiente fără capac chiar şi înfrigider (evitaŃi astfel contaminarea acestora);• îndepărtaŃi alimentele alterate;• verificaŃi întotdeauna data expirării şi modul de depozitare aacestora;• spălaŃi foarte bine fructele şi legumele;• spălaŃi-vă pe mâini înainte de a începe toate aceste operaŃiuni.AtenŃie la frigider! Aici sunt păstrate acele alimente ce sedepreciază cu uşurinŃă cum ar fi: carnea, peştele, ouăle, laptele,cremele,produsele lactate.19Dar cum putem păstra ordinea şi curăŃenia în frigider?• Pentru curăŃirea recipientelor se va evita utilizarea săpunurilorşi a detergenŃilor obişnuiŃi, a căror compuşi chimici în contact cualimentele pot fi toxice. Trebuie folosită apa cu oŃet sau apa cubicarbonat. În felul acesta, dincolo de eliminarea bacteriilor, seelimină mirosurile neplăcute;• Se va încerca reducerea la minimum a ambalajelor (cutii,cartoane, casete, pungi) şi, dacă este posibil, amplasarea lor insecŃiunile laterale ale frigiderului unde nu se află alimente;• Mare atenŃie mai ales la ouă: vor fi păstrate în spatiile specialcreate, pentru a nu veni în contact cu alte alimente; Restul demâncare ce rămâne dupa mesele principale va fi păstrat în vaseacoperite;• Recipientele înalte sunt destinate alimentelor gătite care, în modnormal, sunt sterile, în timp ce carnea sau peştele crud trebuiedepozitate în partea de jos a frigiderului. În felul acesta, îneventualitatea lichidului ce s-ar scurge acesta s-ar opri la baza

frigiderului, fără a atinge alte alimente;• Pentru legume, verdeŃuri şi fructe se vor utiliza recipientelespeciale;• Temperatura potrivită a frigiderului este în jur de 4 grade C. Seva evita introducerea în frigider a alimentelor calde. În spaŃiulrezervat congelării alimentelor, temperatura este în jur a -18 grade C,temperatură la care bacteriile nu se reproduc, iar alimentul sepăstrează pe o perioadă mult mailungă.CămaraCămara este un loc unde se păstrează alimente neperisabilesau mai greu perisabile. Aici se depozitează proviziile de făină,zahăr, paste, ulei, oŃet, cartofi, compoturi, murături, etc.În ceea ce priveşte depozitarea cerealelor, trebuie săcontrolăm întotdeauna orezul şi pastele înainte de întrebuinŃare: dincauza căldurii ambientului, în timp, se pot forma larvele unor insecte.Recipient păstrarea pâiniipentru depozitat alimenteleDiverse recipienteBorcane cu capac20

21Conservarea alimentelorConservarea: este un tratament la care sunt supusealimentele pentru a împiedica alterarea lor.Conservarea se face încondiŃii de igienă deosebită, alimentele sunt alese cu grijă, foartebine coapte sau mai puŃin coapte, în funcŃie de alimental dorit;Conservele: sunt acele produse alimentare, care au fostsupuse unui tratament şi pot fi păstrate mai mult timp decât în starealor naturală;Conservarea unor alimente prin fierbere, sterilizare şipasteurizare: aceste metode se folosesc în cazul obŃineriicompoturilor, sucurilor, dulceŃurilor, gemurilor. După ce au fostpreparate termic cu sau fără adios de zahăr, se pun în vase de sticlă,închise ermetic şi se fierb în apă tim de 10 minute din momentulînceperii fierberii. Se răcesc la temperatura camerei şi sedepozitează în cămara uscată şi bine aerisită;Conservarea unor poduse prin uscare: uscarea se face lasoare sau în cuptoare speciale, prevăzute cu dispozitive prevăzute cudispozitive de captare a vaporilor de abur, pentru a se elimina stfeltoată apa din alimentele destinate uscării. Păstrarea alimentelor astfelconservate se face în spaŃii foarte uscate şi bine aerisite;Conservarea alimentelor prin congelare: această metodăasigură produsului menŃinerea calităŃilor sale naturale. Produseledestinate congelării, se spală, se scurg şi se zvântă, se porŃionează, sepun în ambalaje de plastic din care s-a scos aerul şi se pun lacongelat;Decongelarea: se face treptat;Coservarea prin sărare: produsele alimentare sunt spălate,scurse, mărunŃite ( sau întregi ) şi amestecate cu sare. Aceastămetodă este folosită în cazul legumelor folosite iarna la supe şiciorbe, tocăniŃe,etc. Produsele astfel conservate se păstreză încongelator;Conservarea produselor prin afumare: de regulă se supunacestei coservări, carnea şi unele preparate din carne. Se folosescafumători speciale. Afumăturile se păstreză în cămări reci şi bineaerisite;Conservarea produselor prin murare: se efectuează, în unelecazuri , cu ajutorul sării de bucătărie sau al oŃetului. Aceastăconservare este specifică legumelor şi unelor categorii de fructe:

varza, castraveŃii, gogoşarii, ardeii, conopida, merele, pepenii.Alimentele destinate murării, se aleg să nu fie prea coapte, se spală,se aşează în recipiente din sticlă sau plastic, peste care se adaugă osoluâie din sare şi apă. Se acoperă şi se păstreză la rece, în cămară.1.4. Comportamentul corect la masăEste esenŃial să respectăm câteva reguli de bază. Punctualitatea la masăÎn general, codul bunelor maniere spune că cel care stabileşte oraîntalnirii este cel care invită la masă. De invitaŃi depinde însă să orespecte cu stricteŃe. Nu este bine să veniŃi mai devreme dacă aŃi fostinvitaŃi la cineva acasă. Este posibil ca persoana gazdă să nu fi reuşitsă termine la timp pregătirile pentru masă. În schimb, dacă aŃi fostinvitaŃi la restaurant, este indicat să ajungeŃi cu 5 minute înainte, înspecial în cazul domnilor, pentru a nu-l lăsa pe cel care v-a invitat săvă aştepte. łinuta în timpul servirii meseiÎn ceea ce priveşte Ńinuta, nu trebuie în nici un caz să vă simŃiŃica la un interviu pentru un loc de muncă. Nu contează atâtelementele non-verbale transmise, cât bunul dumneavoastră simŃ.Prin urmare, există cateva indicaŃii de la care nu este bine să văabateŃi. O primă regulă este să nu ne Ńinem picioarele exagerat de înfaŃa noastră, pentru a nu-i incomoda pe ceilalŃi care stau la masă. Înal doilea rând, mâinile şi coatele nu trebuie să stea sprijinite pe masă.PoziŃia corectă implică coatele cât mai aproape de corp şiîncheieturile mâinilor sprijinite uşor de masă. Modul de a mânca este extrem de importantAtât din punct de vedere medical, cât şi ca regulă a coduluibunelor maniere, nu trebuie să mâncăm în grabă. Se mănâncătacticos, savurând fiecare bucată de mâncare. Nu este politicos săvorbim despre subiecte neplăcute, care pot deranja la masă. Nu estebine să ne depărtăm de subiectele generale, care nu au implicaŃiisentimentale. Urmatoarea regulă este deja cunoscută: nu se vorbeştecu gura plină. În plus, nu este frumos nici să bem cu gura plină. Dacăluăm masa la cineva, fiind invitaŃi, este politicos pe cît posibil sămâncăm tot ce avem în farfurie. Comunicarea politicoasă la masăFormula magică în cazul comunicării la masă este să nerezumăm la câte reguli de bun simŃ. Trebuie să mulŃumimîntotdeauna celui care ne oferă ceva sau ne serveşte cu ceva,22

indiferent dacă îl refuzăm sau nu. Cuvintele importante sunt "Nu,mulŃumesc" şi "Da, vă rog". Dacă vrem să îl servim pe cel cu careluăm masa ,cu ceva sau să îl îmbiem să mănânce, putem face asta,dar trebuie să ne limităm la o singură invitaŃie. InsistenŃele repetateconduc la o lipsă de politeŃe.2. Managementul şi siguranŃa casei: menŃinereacurăŃeniei şi igienei locuinŃei, diferite probleme cu care neconfruntăm în locuinŃă şi cui ne adresăm pentru rezolvarea lor,pericolele de care trebuie să ne ferim în casă.Pentru tinerii fără nici un suport financiar şi fără sprijindin partea familiei, procurarea unei locuinŃe sau a unui spaŃiu delocuit, este o adevărată problemă. În această situaŃie, intervenŃiamembrilor societăŃii civile este definitorie.2.1 Tipuri de locuinŃe casa: poate fi în mediul rural sau urban; apartament: poate avea una, două sau mai multe camereşi dependinŃe (holuri, baie, debara, balcon); este racordat lareŃeaua de gaze naturale, electrică, încălzire centrală, apă şicanal; vila: este un spaŃiu de locuit complex, cu multe încăperi -salon pentru primirea musafirilor, camere de zi, dormitoare,bucătării, băi, piscină; în interior sau în exterior, garaje, pivniŃe,etc. Racordurile la energie, apă canal, gaze, încălzire suntseparate de locuinŃele învecinate. Este considerată o locuinŃă delux; garsoniera: este un tip de locuinŃă, cu un spaŃiu de locuitmai redus decât a unui apartament cu o cameră; cameracomunică cu bucătăria; baia este prevăzută cu duş, deoarece nueste loc pentru cadă; este racordată la utilităŃi; poate fi proprietatede stat sau personală; locuinŃa socială: este oferită de stat, prin intermediulprimăriei, pentru o perioadă limitată de timp sau definitiv;pentru locuirea lor, se percepe o chirie minimă; în unele cazuri,locuirea lor este condiŃionată ( statutul social al beneficiarului ); locuinŃa proprietate personală: poate fi orice tip delocuinŃă, dobândită prin moştenire, act de vânzare cumpărare sauconstruită cu propriile forŃe, cu avizele de rigoare din parteaConsiliului local. Puterea de decizie asupra acestui tip de23

locuinŃă, o are numai proprietarul. Toate cheltuielile deîntreŃinere, impozite pe clădire şi teren, sunt suportate deproprietar; locuinŃa închiriată: casă, apartament, cameră în camin.În acest caz trebuie respectate condiŃiile stabilite de comunacord între proprietar şi chiriaş:- preŃul lunar pentru chirie care poate include, sau nu,cheltuielile de întreŃinere,- accese, permisiuni asupra folosirii bunurilor din locuinŃă.Dacă la închiriere s-a semnat un act de ambele părŃi, în cazulunor conflicte de interes, cauza se poate soluŃiona. În cazcontrar, chiriaşul este cel păgubit.2.2 Cum să păstrezi curăŃenia şi igiena în casăDeşi îŃi doreşti o locuinŃa ordonată şi strălucind a curăŃenie,de foarte multe ori acest lucru nu este posibil fără o organizareadecvată. Nu uita, curăŃenia în casă este un proces continuu,indiferent dacă pentru curaŃenia generală apelezi la servicii de menaj.Pentru a nu avea un dezastru de pus la locul lui la fiecaredouă zile, după curăŃenia de sfârşit de săptămână, e necesar să întreŃiiordinea, astfel încât spaŃiul în care locuiŃi să fie unul plăcut întreagasăptămână.Iată câteva sfaturi ce pot deveni reguli de întreŃinere acurăŃeniei, odată făcute, în funcŃie de spaŃiile locuinŃei tale:Fiecare membru al familiei îşi va da jos încălŃămintea, odată intrat încasă.În bucătărie, e important să ştergi masa, după ce mănânci.De asemenea, e de preferat ca vasele folosite să fie spălate şi uscateimediat. După ce ai terminat de gătit, nu uita să treci cu laveta pestearagaz, cât timp e încă uşor de curăŃat.Din când în când, verifică frigiderul şi debaraua, pentru aarunca eventualele produse expirate sau pe care nu le mai consumi.Şterge gresia ori de câte ori este nevoie, cu produse speciale.Fă o regulă în ceea ce priveşte dusul gunoiului, mai ales că e oactivitate care trebuie făcută zilnic.În baie păstrează la îndemână produse pentru curăŃareaoglinzii şi a chiuvetei. Evită să depozitezi toate produsele de makeuppe etajeră şi verifică din când în când dulapul de cosmetice pentrua-l elibera de elemente inutile aruncate în grabă, cosmeticeexpirate…24

Şterge oglinda de baie după duş sau când observi picături deapă pe suprafaŃa acesteia, pentru a evita petele. Pentru a îndepărtaamprentele, foloseşte spirt sau alcool.Spală cada de baie, de fiecare dată după folosire. Acelaşilucru trebuie să îl facă fiecare membru al familiei. Aeriseşte după duşsau baie pentru a evita condensul.Foloseşte un coş de rufe pentru a depozita hainele înainte deduş.În sufragerie, fă-Ńi un obicei din a trece în fiecare seară,înainte de culcare, să aduni ziare, reviste, telecomenzi şi să le pui lalocul lor. Transmite fiecărui membru al familiei că îŃi doreşti săpăstraŃi curăŃenia şi că orice obiect adus în sufragerie trebuie dus lalocul lui după folosire.În cazul în care ai copii şi aceştia nu au o cameră de joacăspecială şi folosesc sufrageria pe acest post, învaŃă-i să îşi strângăjucăriile înainte de culcare. Pune-le la dispoziŃie cutii şi răsplăteşte-isau penalizează-i în funcŃie de implicare.În dormitor, înainte de a pleca la serviciu, aeriseştecamera şi fă patul, astfel încât, la întoarcere să te simŃiconfortabil. Convinge-Ńi colegul să te ajute astfel încâtactivitatea să nu devină apăsătoare ci mai degrabă relaxantă.După ce te-ai schimbat, nu-Ńi lăsa hainele împrăştiate peste tot.Dupa două zile, vor fi şi mai greu de strâns. Fiecare persoanătrebuie să fie responsabiă de strângerea propriilor haine, astfelîncât nimeni să nu fie frustrat de dezordinea creată de celălalt.Probleme cu care ne confruntăm în locuinŃă şi cui neadresăm pentru rezolvarea lor:25Probleme legate de: Statutul beneficiarului Cui se adreseazăChirie Chiriaş ProprietarNeânŃelegeri cuproprietarulNeânŃelegeri cu colegiide locuinŃăDefecŃiuni: alimentarecu apa, gaz, canalizare,electricitate, sistemul deîncălzireChiriaşChiriaşChiriaşProprietarColeg/ProprietarAdministrator/Proprietar/ Furnizor deservicii

26Deteriorarea diverselorbunuri ale proprietaruluidin cauza chiriaşului(mobilă, zugrăveli,etc)ChiriaşProprieta/Suportareacosturilor aferentepagubei produseImpozite, taxe Proprietar DirecŃiile FinanciareLocaleCosturi utilităŃi ( elefon,curent, televiziune princablu)DefecŃiuni: alimentarecu apa, gaz, canalizare,electricitate, sistemul deîncălzireDiverse defecŃiuniminore la sitemul dealimentare cu apă,curent, canalizare,încălzireProprietarProprietarChiriaş/ProprietarFurnizorii de ServiciiAdministrator/ Furnizorde serviciiAdministratot/ProprietarLe suportăm din fonduripropriiDacă la închiriere s-a semnat un act de ambele părŃi,în care s-au specificat aspecte legate de soluŃionarea unor litigii legate dedistrugeri, deteriorări, degradări ale anumitor bunuri, în cazul unorconflicte de interes, cauza se poate soluŃiona şi pe cale amiabilă înfuncŃie de culpa chiriaşului sau proprietarului. În caz contrar, chiriaşuleste cel păgubit.2.4 Pericolele de care trebuie să ne ferim în casăCu siguranŃă fiecare dintre voi a auzit la un moment dat decel puŃin un accident care s-a petrecut în casă. Cele mai deseaccidente sunt acelea care se întâmplă fie dintr-o eroare de proiectareşi/sau construcŃie a casei, fie din neatenŃia celor care locuiesc înrespectiva casă. Tocmai pentru a evita astfel de accidente este binesă vă luaŃi anumite măsuri de precauŃie. O parte dintre acesteprobleme le prezentăm, realizând urmatoarea listă de soluŃii şisfaturi:• Nu poziŃionaŃi aragazul lângă fereastră. Perdeaua poate să iafoc foarte usor sau flacăra se poate stinge fără să vă daŃi seama;• Să aveŃi tot timpul la îndemână un stingător. Nu ştii ceanume ia foc şi este bine să poŃi să stingi focul până să se extindă întoată casa;

• PuneŃi o balustradă la toate scările interioare sau exterioare.Chiar dacă nu aveŃi rău de înalŃime este bine să existe o balustradă decare să vă ŃineŃi. Nu se ştie niciodată cum alunecaŃi sau vă vine răupe scară;• PuneŃi suprafeŃe antiderapante în jurul duşului şi căzii. Seştie că în baie se petrec multe accidente întrucât pardoseala se udă şiputem aluneca foarte usor;• SupervizaŃi tot timpul copiii atunci când fac baie. Copiii nuştiu ce pericole îi pândesc atunci când fac baie, de aceea trebuie săfim cu ochii pe ei tot timpul;ScoateŃi din priză fierul de călcat, uscătorul de păr şi alteelectrocasnice atunci când nu le folosiŃi sau lipsiŃi un timp maiîndelungat de acasă (concediu);• PuneŃi lumini în toată casa;• łineŃi un telefon şi o veioză lângă pat;• AsiguraŃi-vă că aveŃi un detector de fum în locuinŃă şi unsistem de alarmă antiefracŃie;• Să aveŃi în permanenŃă uşa de la intrare încuiată;• Nu permiteŃi accesul în casă persoanelor necunoscute, cuexcepŃia reprezentanŃilor instituŃiilor autorizate care se legitimează înprealabil (poştaş, reprezentant firma furnizare gaze, energie electrică,servicii cablu telefonie şi televiziune,etc);• Când plecaŃi de la domiciliu pe o perioadă mai lungă de timp(concediu) să vă asiguraŃi că aŃi închis gazul, nu aŃi lăsat deschisegeamurile, aŃi oprit apa;• Pentru situaŃii deosebite (dacă locuinŃa este proprietatepersonală) este indicat să o asiguraŃi.27

Cap. II. DEPRINDERI PRIVIND GESTIUNEA LOCUINłEIŞI FOLOSIREA RESURSELOR COMUNITARE1. Gestiunea locuirii singur sau în comun: demersuri şicheltuieli impuse de gestiunea locuirii.1.1 Familia gazdăAceste familii care acceptă închirierea unui spaŃiu dinlocuinŃa lor, sunt constrânse din punct de vedere financiar. Permitegăzduirea, facilitează accesul la baie şi bucătarie, în schimbul uneisume de bani, fără nici o formă legală de închiriere. Impune şicondiŃii de trai caracteristice obiceiurilor lor.Pentru procurarea unui spaŃiu de locuitSunt necesare ziare cu anunŃuri de mică publicitate, telefon,pix şi hârtie de scris. Un rol important îl are şi bugetul disponibilpentru închiriere. În funcŃie de acest buget, tinerii vor încerca săgăsească un spaŃiu de locuit.Dacă sunt mai multe oferte şi mai ales la acelaşi preŃ, esteindicat să se aleagă gazda cea mai apropiată de locul de muncă.Avantaje:• Are un spaŃiu minim amenajat pentru odihnă• Acces la bucătărie pentru a-şi pregăti hrana• Acces la baie pentru igiena corporală şi spălatul hainelor28Dezavantaje :• Costul chiriei este mai ridicat, decat la o cameră de cămin• Trebuie să respecte obiceiurile acelei familii• Accesul este permis numai pană la o anumită oră• Poate sau nu să primească musafiri (ora de vizită, fete saubaieŃi)• Nu-şi poate impune punctul de vedere• Nu poate argumenta nimic , chiar dacă are dreptate• Au acces la bunurile personale şi alte persoane• În sezonul rece cresc sumele pentru utilităŃiObligaŃii :

29• În primul rând de a fi respectuos• Să păstreze liniştea (volumul radioului să fie redus, sauînchis, să nu facă zgomot prin deschiderea uşilor)• Păstrarea curăŃeniei• Hainele folosite să le spele imediat, din cauza spaŃiului redusde depozitare• Să meargă la piaŃă să-şi cumpere alimente şi să le gătească• Periodic trebuie să cureŃe wc-ul, şi să facă curăŃenie în baieşi bucătărie• Să ducă gunoiul menajer1.2 Gazdă în camera de căminAvantaje :• Costul chiriei este mai redus• Accesul este nelimitat• Nu trebuie să facă curăŃenie în spaŃiile comune pentru că estepersonal de serviciu• Poate primi musafiri• Poate asculta muzică preferenŃialDezavantaje :• CondiŃii reduse de igienă, mai ales în sezonul rece• Găteşte în aceiaşi încăpere unde locuieşte• Îi lipsesc bani şi haine• Nu poate depozita alimentele• Nu se poate odihni în timpul zilei• Apar conflicte între colegiObligaŃii :• Să plătească chiria şi consumul de energie• Să păstreze ordinea la grupul sanitar, duşuri, spălător• Să păstreze liniştea, dar nu aşa strict ca la gazdă• Să păstreze bunurile din dotarea camerei2. Identificarea, obtinerea şi păstrarea locuinŃeiAdolescenŃii trebuie să-şi însuşească deprinderile de identificare,

obŃinere şi păstrare a unei locuinŃe.Aceste deprinderi includ:- Identificarea unei locuinŃe corespunzătoare- Negocierea chiriei- ÎnŃelegerea asupra plăŃii chiriei sau contractului de închiriere- Prezentarea la proprietar- Prevenirea acŃiunilor care pot duce la evacuarea din casă- Cunoasterea drepturilor si responsabilitatilor celor doua partiDeprinderile necesare pentru managementul locuinŃeitrebuie să includă:- Prepararea hranei- Spălat- CurăŃenie- Locuirea în bună înŃelegere, dacă locuieşte cu altă persoană- Rezolvarea plângerilor proprietarului- Controlul comportamentului oaspeŃilor- ÎntreŃinerea de bază a locuinŃei, reparaŃii simple şi cum să-lgaseşti pe proprietar dacă apar probleme3. Transportul şi resursele comunitare: transportul individual şitransportul în comun, rersursele comunitare, bunurile publice,servicii publice, servicii private, respectul pentru mediulînconjurător.3.1 TransportulTransportul presupune deplasarea individului în interiorullocalităŃii sau între localităŃi.Ca mijloac de transport avem urmatoarele posibilitati :- Deplasarea ca pieton- Deplasarea cu mijloacele de transport în comun- În interiorul oraşului (autobuz, tramvai, troleibuz, metrou,taxi)- Între diferite localităŃi ( autobus, autoturism, tren personal,accelerat, rapid, inter-City, avion, vapor )30

3.2 PietonulPietonii se deplasează pe trotuare. Totuşi, deseori pietoniitrebuie să se deplaseze pepartea carosabilă (folosită pentru circulaŃia maşinilor). Pentru a evitaaccidentele, atunci când pietonii folosesc partea carosabilă, ei trebuiesă respecte anumite regului:Când nu există trotuar şi trebuie să ne deplasam pe şosea, ovom face doar pe partea stângă, pentru ca maşinile să vină din faŃă şisă le putem observa. Pe timpul nopŃii este indicat să mergem cât maiîn afara părŃii carosabile şi să avem o lanternă prin care să arătămşoferilor care trec pe lânga noi ca ne deplasăm pe şosea. Atunci cândavem un copil cu noi îl vom Ńine de mână în partea opusă circulaŃiei.Traversarea părŃii carosabile se face, în mod obligatoriu, înlocurile marcate, atunci când acestea există. Marcajul special estezebra însotita de indicatorul “ Trecere de pietoni”. Când nu existăaceste locuri, marcate special pentru traversare, pietonul va traversaasigurându-se (se va uita în stanga, apoi în partea dreaptă). Dacă nueste nici un pericol, va taraversa. Nu se traversează strada în fugă.3.3 Transportul cu mijloacele de transport in comunCălătoria cu un mijloc de transport în comun se face pe bazabiletului de călătorie (legitimaŃie de călătorie). Biletul de călătorie sepoate cumpăra de la casa de bilete.Comportarea în mijlocul de transportÎn mijlocul de transport trebuie să avem o comportarecivilizată :- Se discută cu voce scăzută- Se fumează numai în locurile speciale pentru fumat (dacăacestea există)- Dacă biletul este cu loc rezervat se ocupă locul respectiv- Dacă există persoane invalide, în vârstă sau cu copii în braŃe,este politicos să se cedeze locul- Se păstrează curăŃenia, nu se aruncă gunoaie sau coji deseminŃe pe jos- Bagajele se depozitează în locurile special amenajate pentrua nu încurca circulaŃia31

- Nu se deschid geamurile fără a se cere permisiunea şoferuluisau a celorlalŃi pasageri (în tern)SituaŃii neprevăzutePentru a evita situaŃiile neprevăzute trebuie să ne informămfoarte bine despre:- DirecŃia în care se deplasează mijlocul de transport în carevrem să urcăm- Numărul locului(şi al vagonului) dacă este cazulDacă observăm că ne-am urcat, din greşală, într-un mijloc detransport care nu se deplasează în direcŃia dorită, este bine să vorbimcu conducătorul , sau cel care verifică biletele, sau dacă nu putem, cucălătorii, pentru a obŃine informaŃii în legătură cu ceea ce am puteaface în această situaŃie. În nici un caz nu se sare din vehicul în timpulmersului.4. Resurse comunitareÎn viaŃa de zi cu zi tinerii vor fi nevoiŃi să se adresezeanumitor instituŃii sau servicii din comunitate pentru obŃinerea unordrepturi şi pentru satisfacerea anumitor nevoi, cum ar fi de transport,de asistenŃă medicală, de asistenŃă juridică, etc.Pentru a putea face acest lucru este utilă învăŃarea unordeprinderi de identificare a instituŃiilor, de adresare către acestea, deutilizare a formularelor precum şi de orientare către serviciile celemai potrivite în funcŃie de nevoi.Modul de localizare a diferitelor instituŃii de interes :- Consultarea ziarelor şi ale Paginilor aurii (utilizează acesteresurse pentru a găsi informaŃii pentru a-l ajuta spre exempluîn căutarea unei slujbe, a unei locuinŃe şi localizareaasistenŃei medicale)- Folosirea internetului (localizarea resurselor care oferă accesla internet, de exemplu: biblioteci, centre comunitare, şcoli)- Consultarea familiei, prietenilor, vecinilor, ca sursăimportantă de informaŃii şi ajutor, pentru obŃinerea uneislujbe, în cazul unei urgenŃe medicale, sau pentru cereareaunui obiect cu împrumut325. Respectul pentru mediul înconjurător

Mult timp mediul înconjurător a fost perceput ca o grijănefondată a unor indivizi bogaŃi care după spusele unora “nu aveauce face cu banii”; dar în ziua de astăzi nu se mai pune problemaconservării mediului, se pune accentul pe supravieŃuirea specieiumane, aceasta constituie una din cele mai stringente problemeglobale ale omenirii.Dezechilibrarea tot mai accentuată al raportului dintremediul înconjurător şi om, îndeamnă la regândirea relaŃiilor dintre mediu şi om, formarea conştiinŃeiecologice, şi modificarea atitudinii faŃă de natură. Numărul crescândal catastrofelor naturale evidenŃiază costul impactului natural asupranaturii.Înainte de apariŃia revoluŃiei industriale, omul trăia într-orelativă armonie cu natura, dezvoltarea omului se înscria într-o lumeagrară.Gândirea acestei lumi era condusă de legi naturale, iarbogatia depindea din fertilitatea pământului. Începuturileindustrializării, însă, bulversează această viziune a lucrurilor şi seafirmă atitudinea de dominare a naturii de către om. UtilizareaÎngrăşămintelor chimice, a pesticidelor, a energiei nucleare, permiteeliberarea de constrângerile mediului natural.Creşterile spectaculoase de producŃie, urbanizare au dus lasatisfacerea unor trebuinŃe, acumularea lor devine un scop în sine.Mai târziu se considera că apa, aerul, solul sunt bunuri colective şi căun aer curat, o apă curata, un peisaj frumos , nu au altă valoare decâtplăcerea pe care o provoacă.PerfecŃionarea şi modernizarea proceselor tehnologice,utilizând cele mai noi cuceriri ştiinŃifice, au redus mult consumurilespecifice de materii prime, dar nu şi pe cele energetice. Ca urmare aindustrializării şi creşterii producŃiei de bunuri au sporit multmaterialele ce afectează mediul ambiant.Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare saufinale, produse deosebit de complexe, se regăsesc în aer, apă şi în sol.Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a prezenŃei dioxidului desulf din aer, datorită dezvoltării proceselor termice şi a utilizării unorcombustibili inferiori; sunt evacuate în atmosferă importante cantităŃi33

de oxizi de azot, de carbon, negru de fum, săruri şi oxizi ai metalelor,antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte dăunătoare asupravegetaŃiei, în general şi direct sau indirect asupra omului.La acest sfârşit de secol şi început de mileniu, lumea se aflăîn efervescenŃă. Schimbările care au avut loc şi vor avea loc, creează,într-o viziune optimistă, speranŃe şi pentru remedierea fie şi treptată amediului înconjurător. În tumultul generalizat al schimbărilor, trebuiesă tragem încă un semnal de alarmă legat de mediul înconjurător şide supravieŃuirea omului şi a existenŃei vieŃii pe Terra.“Mediul natural”, adică aerul, oceanele, mările, lacurile,apele curgatoare, solul şi subsolul şi formele de viaŃă pe care acesteecosisteme le creează şi le susŃin este imaginea cea mai comună pecare omul obişnuit şi-o face atunci când vorbeşte despre mediulînconjurător.O pădure, o baltă sau un lac, de exemplu, formează fiecare înparte un “ecosistem” care se interconditionează reciproc şi sereadaptează continuu în căutarea unui anumit echilibru. Totalitateafactorilor naturali, determină condiŃiile de viaŃă pentru regnurilevegetale, animale şi pentru exponentul său raŃional – omul,reprezentând mediul natural. În mediul natural distingemcomponente fizice naturale – elemente abiotice: aer, apă, substratgeologic, relief, sol.Componentele biotice reprezinta viaŃa, organismele ce ledezvoltă pe fundalul sportului ecologic. Ele apar sub forma vegetaŃieişi animalelor depinzând atât de factori tereştri, cât şi cosmici(radiaŃia solară de exemplu) ceea ce ne ajută să înŃelegem implicaŃiilecare pot urma unor modificări fie terestre, fie cosmice, sau ambele înacelaşi timp.Mediul înconjurător apare ca o realitate pluridimensionalăcare include nu numai mediul natural, dar şi activitatea şi creaŃiileomului, acesta ocupând o dublă poziŃie: de “component” al mediuluişi de “consumator”, de beneficiar al mediului.Conceptul actual de “mediu inconjurător” are un caracterdinamic, care caută să cunoască, să analizeze şi să urmareascăfuncŃionarea sistemelor protejate în toată complexitatea lor.Prin “resurse naturale” se întelege: totalitatea elementelornaturale ale mediului înconjurător ce pot fi folosite în activitatea34

umană:- resurse neregenerabile – minerale şi combustibili fosili;- resurse regenerabile – apa, aer, sol, floră, faună salbatică;- resurse permanente – energie solară, eoliană, geotermală şi avalurilor.În întreaga activitate a mediului inconjurator se urmăreşte nunumai folosirea raŃională a tuturor aceste resurse, ci şi corelareaactivităŃii de sistematizare a teritoriului şi localităŃilor cu măsuri deprotejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de producŃiecât mai puŃin poluante şi echiparea instalaŃiilor tehnologice şi amijloacelor de transport generatoare de poluanŃi cu dispozitive şiinstalaŃii care să prevină efectele dăunătoare asupra mediuluiînconjurător, recuperarea şi valorificarea optimă a substanŃelorreziduale utilizabile.Astfel noŃiunea de “mediu înconjurător” cuprinde de fapt,toate activităŃile umane în relaŃia om-natură, în cadrul planetei Terra.Când se vorbeşte de progres sau de sărăcie, se vorbeste defapt, în termenii cei mai globali, de mediul înconjurător carecaracterizează planeta noastra la un moment dat, caci între toateacestea şi poluarea, degradarea apei şi a aerului, ameninŃarea păturiide ozon, deşertificarea, deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele,există o stransă interdependenŃă.În toate civilizaŃiile care s-au dezvoltat până în secolul alXVII-lea, de natură predominant agricolă,” pământul era bazaeconomiei, vieŃii, culturii, structurii familiei şi politicii”, viaŃa eraorganizată în jurul satului, economia era descentralizată, astfel căfiecare comunitate producea aproape tot ce îi era necesar. Energiachieltuită corespundea în esenŃă lucrului forŃei musculare, umană sauanimală, rezervelor de energie solară înmagazinată în păduri,utilizării forŃei hidrauliuce a râurilor sau mareelor, forŃei eoliene.Natura reuşea până la urmă să refacă pădurile tăiate, vântulcare umfla velele, râurile care puneau în mişcare roŃile, deci surselede energie utilizate de civilizaŃiile agricole erau regenerabile.Odată cu sporirea populaŃiei globului, ce a decurs paralel cuperfecŃionarea organizării sociale şi, în special odată cu dezvoltareaindustriei, a transporturilor mecanizate din ultimele două secole,încercarea omului de a domina în lupta cu natura, de a-i smulge35

lacom bogăŃiile ascunse, începe să aibă tot mai mult succes. Peste unmiliard şi jumătate din populaŃia actuală a Terrei aparŃine civilizaŃieiindustriale.Industrialismul a fost mai mult decat coşuri de fabrică şi liniide asamblare. A fost un sistem social multilateral şi bogat care ainfluenŃat fiecare aspect al vieŃii omeneşti. Creşterea economică,enorm accelerată, se bazează în majoritate nu pe surse regenerabilede energie, ci pe energia cheltuită prin folosirea combustibililorfosili, neregenerabili: cărbuni, ŃiŃei, gaze naturale.Alvin Toffler observa cu sarcasm: “Pentru prima dată o civilizaŃieconsumă din capitalul naturii, în loc să trăiască din dobânzile pecare le dădea acest capital!”.Problema rezidurilor activităŃilor umane a luat proporŃiiîngrijorătoare, prin acumularea lor provocând alterarea calităŃiifactorilor de mediu. Aceste alterări sunt cauza unor dezechilibre înfaună şi floră si în sănătatea şi bunul mers al colectivităŃii umane dinzonele supraaglomerate.Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, bazată peconsumarea resurselor neregenerabile de energie, s-a ajuns, în uneleŃări industrializate, la un grad de bunăstare ridicat, constatându-sepractic că apare, ca iminentă, ameninŃarea consecinŃelor acŃiuniiumane asupra mediului, poluarea lui la nivel global.Deteriorarea mediului ambiant este cauzată de: existenŃa preamultor automobile, avioane cu reacŃie şi nave de mare tonaj, a preamultor fabrici care funcŃioneaza după tehnlogii vechi, poluante, mariconsumatoare de materii prime, apă şi energie, fenomene care suntdeterminante, în ultimă instanŃă, de necesităŃi crescânde ale uneipopulaŃii aflate în stare de explozie demografică şi îndeosebi deexistenŃa marilor aglomerări urbane.Mediul înconjurător reprezintă un element esenŃial alexistenŃei umane şi reprezintă rezultatul interferenŃelor unorelemente naturale – sol, aer, apă, climă, biosferă – cu elemente createprin activitatea umană. Toate acestea interacŃionează şi influenŃeazăcondiŃiile existenŃiale şi posibilităŃile de dezvoltare viitoare asocietăŃii.Orice activitate umană şi implicit existenŃa individului estede neconceput în afara mediului. De aceea, calitatea în ansamblu a36

acestuia, precum şi a fiecărei componente a sa în parte, îşi punamprenta asupra nivelului existenŃei şi evoluŃiei indivizilor.Ansamblul de relaŃii şi raporturi de schimburi ce se stabilescîntre om şi natură, precum şi interdependenta lor influenŃeazăechilibrul ecologic, determină condiŃiile de viaŃă şi implicit condiŃiilede muncă pentru om, precum şi perspectivele dezvoltării societăŃii înansamblu. Aceste raporturi vizează atât conŃinutul activităŃii cât şicrearea condiŃiilor de existenŃă umană.În concluzie, se poate afirma că mediul trebuie adaptat şiorganizat pentru a răspunde nevoilor indivizilor, ceea ce presupunepreluarea din natură a unor resurse şi prelucrarea lor pentru a deservipopulaŃia (pentru a satisface doleanŃele acestora). AceastădependenŃă cunoaşte un mare grad de reciprocitate, datorită faptuluică nevoile umane se adaptează într-o masura mai mare sau mai micamediului.Asigurarea unei calităŃi corespunzatoare a mediului,protejarea lui – ca necessitate a supravieŃuirii şi progresului –reprezintă o problemă de interes major şi certă actualitate pentruevoluŃia socială. În acest sens, se impune păstrarea calităŃii mediului,diminuarea efectelor negative ale activităŃii umane cu implicaŃiiasupra acestuia.Poluarea şi diminuarea drastică a depozitelor de materiiregenerabile în cantităŃi şi ritmuri ce depăşesc posibilităŃile derefacere a acestora pe cale naturală au produs dezechilibre serioaseecosistemului planetar.ProtecŃia mediului este o problemă majoră a ultimuluideceniu dezbătută la nivel mondial, fapt ce a dat naşterenumeroaselor dispute între Ńările dezvoltate şi cele în curs dedezvoltare. Acest lucru a impus înfiinŃarea unor organizaŃiiinternationale ce au ca principale obiective adoptarea unor soluŃii dediminuare a poluării şi creşterea nivelului calităŃii mediului înansamblu.Cercetările amănunŃite legate de calitatea mediului, dediminuarea surselor de poluare s-au concretizat prin intermediul unuiansamblu de acŃiuni şi măsuri care prevăd:- cunoaşterea temeinică a mediului, a interacŃiunii dintresistemul economic şi sistemele naturale; onsecinŃele cestor37

interacŃiuni; resursele naturale trebuiesc utilizate raŃional şi cumaxim de economicitate- prevenirea şi combaterea degradării mediului provocată deom, dar şi datorate unor cauze naturale- armonizarea intereselor imediate şi de perspectivă alesocietăŃii în ansamblu sau a agenŃilor economici privind utilizareafactorilor de mediuPentru protejarea mediului, în primul rând trebuieidentificate zonele afectate, evaluat gradul de deteriorare şi stabilitecauzele care au produs dezechilibrele respective.În ceea ce priveşte odalităŃile de protejare trebuie soluŃionatetrei categorii de probleme:- crearea unui sistem legislativ si institutuŃional adecvat şieficient care să garanteze respectarea legilor în vigoare.- evaluarea costurilor acŃiunilor de protejare a mediului şiidentificarea surselor de suportare a acestora.- elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plannaŃional şi international referitor la protejarea mediului.În ceea ce priveşte evaluarea costurilor şi stabilirea moduluiîn care acestea sunt suportate se poate susŃine că protejarea mediuluieste costisitoare şi nu pot fi întotdeauna identificaŃi factorii poluării.Datorită acestei situaŃii costurile de protejare a mediului se împartîntre societăŃile comerciale potenŃiale poluatoare şi stat. Fondurilealocate protejării mediului diferă de la o Ńară la alta în funcŃie denivelul de dezvoltare al fiecăreia.Pentru elaborarea unor programe pentru protejarea mediului,trebuie identificaŃi toŃi factorii de mediu şi zonele în care pot apăreaprobleme de poluare a acestora. Un astfel de program presupuneidentificarea zonelor, evaluarea costurilor necesare şi stabilirearesponsabilităŃilor pentru derularea proiectelor.Presiunea activităŃii omului asupra mediului natural creştefoarte rapid. De asemenea, se accelerează dezvoltarea industrială,schimburile, circulaŃia mărfurilor, spaŃiul ocupat, parcurs şi utilizatpentru activităŃile umane este din ce în ce mai vast. Aceasta evoluŃieîşi pune amprenta în mod nefavorabil asupra mediului şi acomponentelor sale.Un alt factor care daunează mediului este modernizarea38

transporturilor, accesibilitatea lejeră în spaŃiile verzi.Comportamentul individului poluează mediul într-o măsură mai maresau mai mică, fie sub forma activitaŃii cotidiene, fie a consumurilorturistice.Prin dezvoltarea activităŃii umane sunt afectate toatecomponentele mediului în proporŃii diferite. Dintre aceste elementecele mai importante sunt: peisajele, solul, apa, flora, fauna,monumentele, parcurile şi rezervaŃiile, precum şi biosfera.În consecinŃă, conservarea funcŃiilor igienico-sanitare,recreativă şi estetică ale elementelor componente ale mediuluinatural constituie garanŃia unei dezvoltări continue a societăŃiiumane.EducaŃia de mediu reprezintã procesul care serveşte larecunoaşterea valorilor mediului înconjurãtor şi la clarificareaconceptelor privind mediul înconjurãtor.Scopul sãu este de a promova formarea aptitudinilor şiatitudinilor necesare pentru a întelege inter-relaŃiile dintre oameni,culturã şi mediul înconjurãtor, pentru dezvoltarea activitãŃiiconştiente şi responsabile, care are drept scop îmbunãtãŃirea calitãŃiimediului.”EducaŃia şi activitatea de conştientizare a publicului pentruluarea deciziilor sunt componente cheie ale oricărei strategii deconservare a naturii. Astfel, se poate obŃine o susŃinere din parteapublicului şi o promovare a dezvoltării prin îmbunătăŃirea graduluide cunoaştere şi înŃelegere a problemelor de mediu, atât în rândulpopulaŃiei, cât şi al turiştilor.InformaŃiile privind caracterul, starea şi cauzele ce producschimbări asupra mediului sunt elemente primordiale în definireaunor măsuri eficiente de protecŃia mediului. Informarea cetăŃenilorasupra problemelor de mediu şi a soluŃiilor lor este primul pas înconştientizarea şi participarea publicului în luarea deciziilor. DreptulcetăŃenilor de a avea acces la informaŃiile de mediu este unul dintrecele mai puternice mecanisme de conservare a capitalului natural.Cunoscând în mod real situaŃia, ulterioarele informaŃii primite pot fievaluate cu mai multă eficienŃă şi mai mult discernământ.39

Cap. III. DEPRINDERI PRIVIND MANAGEMENTULRESURSELOR FINANCIARE1. Ce sunt banii?Banii sunt folosiŃi ca un mediu de schimb pentru comerŃ. Eipot fi un mediu de schimb, deoarece au o valoare clară, recunoscutăde toată lumea.De asemenea, ei reprezintă o modalitate de stocare a valoriipentru viitor. Prin urmare, de exemplu, putem economisi bani pentru40

a cumpăra în viitor un obiect scump.În cele din urmă, banii reprezintă şi o unitate de cont. Ei potfi număraŃi cu uşurinŃă şi ne permit să atribuim produselor o valoareclară.Valoarea banilor romanestiDe ce sunt banii importanti?Banii sunt un mijloc de schimbBanii au valoare atunci când sunt acceptati în actele devânzare - cumparare a bunurilor si serviciilor. (de exemplu doresti saiti cumperi mancare, sa-ti platesti intretinerea, sa-ti achizitionezi omasina)Depozit de valoareBanii sunt o modalitate de a stoca averea (cont in banca).Masura a valoriiBanii sunt un etalon: pot fi folositi pentru a compara valoareabunurilor si serviciilor care se vând si se cumpara.2. Ce inseamna sa economisim bani?Economisim bani atunci cand avem un obiectiv important pecare nu ni-l putem atinge intr-un timp foarte scurt deoarece nu avemposibilitatea financiara. Astfel ne hotaram sa economisim periodic oanumita suma de bani, pentru ca in final sa ne permitem sacumparam bunul dorit.De exemplu dorim sa ne cumparam o bicicleta care costa 350lei dar nu ne permitem sa o cumparam intr-o luna. Astfel necalculam bugetul si vedem ce suma am putea-o economisi. Dupa ceam pus pe hartie sumele care constituie veniturile si cheltuieliteobservam ca mai ne ramane o suma necheltuita, sa zicem ca aceastasuma este de 50 lei. Astfel constatam ca putem economisi suma de50 lei/luna si observam ca in 7 luni o sa putem economisi baninecesari pentru cumpararea bicicletei. Desi e o perioada lunga detimp in care noi trebuie sa economisim, trebuie sa ne gandim lafaptul ca din propria noastra munca putem sa ne cumparam bicicletain 7 luni.2.1 Cum putem economisi bani?Putem economisi bani prin diferite metode:41

- putem pastra bani acasa intr-un loc special stiut doar denoi, insa aceasta metoda nu este foarte eficienta deoarece vei fi tentatsa cheltuiesti bani respectivi atunci cand nu mai ai bani de buzunar,si nici nu se adauga o dobanda la acesti bani.- conturile de economii reprezinta una dintre cele mai bunesolutii daca o persoana isi propune sa economiseasca luna de lunapentru o anumita perioada. Acestea permit oricand depunerea unorsume suplimentare in functie de posibilitatile proprii de economisire.Banii se acumuleaza in acelasi cont si sunt astfel usor de gestionat.Un alt avantaj al conturilor de economii este faptul ca banii se potretrage oricand din cont, fara ca acest lucru sa fie penalizat. Astfel, secombina avantajele oferite de depozitele la termen cu cele aleconturilor curente. Clientul va trebui insa sa se multumeasca cu orata a dobanzii putin mai redusa la conturile de economii decat ladepozitele clasice, de asemenea clientul va plati comision la fiecareretragere de bani.- depozitele la termen aduc posesorilor cele mai ridicate dobanzidintre toate produsele bancare de economisire. Exista mai multebanci care nu percep un comision pentru retragerea de numerar lascadenta. Exista si depozite la termen ce permit depuneri ulterioarein cont. Dezavantajele acestor depozite ar fi ca banii sunt blocati peintreg termenul contractat sub sanctiunea pierderii dobanzii (de celemai multe ori in cazul lichidarii unui depozit inainte de termen seacorda numai dobanda de cont curent care are, in general, valori sub1%. Exista si banci care ofera valori mai ridicate dar care nu secompara cu sumele care se pierd si, tot in acest caz, se va percepe uncomision pentru retragerea numerarului. Se percepe impozitul peprofit de 16%.2.2 Cum să-Ńi planifici cheltuielile?Planificarea veniturilor si cheltuielilor personale este o modalitateutila pentru atingerea obiectivelor propuse, cum ar fi cumparareaunei case, a unui autoturism sau a oricarui alt bun personal.Pentru aceasta, este important de stiut care este situatiafinanciara proprie la finele fiecarei luni: mai raman bani disponibilisau veniturile sunt cheltuite integral?In acest scop, este recomandat sa se scrie pe o lista veniturileobtinute si cheltuielile efectuate pe parcusul unei luni. Fiecare poate42

observa in acest fel unde se duc banii, cati mai raman la finele luniisi ce masuri trebuie luate pentru atingerea scopurilor propuse.In situatia in care veniturile nu acopera cheltuielile de zi cuzi, trebuie indentificat mai intai pe lista capitolul unde se pot faceeconomii. La o privire atenta, fiecare descopera ca se poate lipsi faradificultati de o serie de cheltuieli.Cei care au contractat credite isi pot diminua uneorisemnificativ cheltuielile prin refinantare. In cazul care au contractatmai multe credite, refinantarea permite consolidarea tuturorimprumuturilor intr-un singur credit, cu costuri mai mici.Persoanele care reusesc cu greu sa economiseasca au sansemai mari sa puna bani deoparte daca isi anuleaza cardurile de credit,produse care incurajeaza subliminal cumparaturile si care au asociatedobanzi destul de mari.In plus, pentru cei care doresc sa aiba un control strict alcheltuielilor, este recomandat sa isi faca toate cumparaturile innumerar si sa pastreze chitantele cu retragerile de numerar de labancomat433. Venituri si impozite3.1 VenituriPrin intermediul vanzarii-cumpararii sau altor operatiuni,toate bunurile devin niste venituri, procese la care in mod direct sauindirect participa toti agentii economici.Punctul de pornire în formarea lor constă în obŃinereasumelor din vânzarea bunurilor create de unitătile economice sauinstitutionale,cele mai cunoscute fiind intreprinderile.Sumeleobtinute sunt impărtite intre participantii respectivi in functie decontributia fiecăruia sub formă de factori de productie.Veniturile respective sunt: profitul, salariul, dobanda si renta.Fiecare posesor de factor de productie participant la producereaacestor bunuri economice primeste pentru serviciul efectuat o partedin venitul general al unitătii, un venit specific.Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in banisi/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara oactivitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statul

special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, dedenumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusivindemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.3.2 ImpoziteImpozitul reprezintă prelevarea unei părŃi din veniturile şi/sau avereapersoanelor la dispoziŃia statului în vederea constituirii resurselorfinanciare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice1. au caracter obligatoriu, ceea ce presupune ca toatepersoanele fizice şi/sau juridice care realizează venituri dintr-oanumită sursă sau posedă un anumit gen de avere să participe prinimpozite la constituirea fondurilor generale ale statului;2. sunt plăŃi către stat cu titlu definitiv şi nerambursabil, însensul că odată făcute, ele sunt utilizate numai la finanŃarea unoracŃiuni şi obiective necesare membrilor societăŃii;3. sunt o prelevare fără contracompensaŃie sau fără vreunechivalent direct şi imediat din partea statului în favoareacontribuabilului.Exista impozite directe si impozite indirecte. Cele directereprezintă forma cea mai uzuală de impunere. Impozitele indirecte seîncasează prin adăugarea la preŃul mărfurilor şi serviciilor a unor cotede impozitImpozitele directe sunt:- impozitul pe profit, cota generală de impozitare este de 16%si este platit de persoanele juridice române si de persoanele juridicestrăine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediupermanent în România.- impozitul pe salarii.Venitul impozabil din salarii sedetermină prin deducerea din venitul brut a următoarelor sume:contribuŃiile personalului la asigurările sociale (10,5%), contribuŃiilepersonalului la fondul de şomaj (0.5%), contribuŃiile personalului laasigurările sociale de sănătate (5%)- impozit funciar- impozit pe cladiri- impozit pe venit- impozit pe avere44

Impozitele indirecte sunt:- accizele. Categoriile de bunuri asupra cărora se percepaccize: alcool, distilate, băuturi alcoolice, vinuri şi bere; produse dintutun, produse energetice (benzină, motorină, GPL, păcură, energiaelectrică); alte produse şi grupe de produse (cafea, articole de cristal,bijuterii, produse de parfumerie, autoturisme, arme, iahturi şi altenave/ambarcaŃiuni)- taxa pe valoare adaugata- taxele vamale3. Servicii şi operaŃiuni bancare4.1 Toate serviciile bancare pentru client se clasifica in 3 marigrupe:- servicii ce tin de transferuri- servicii ce tin de finantare- servicii ce tin de economisire4.2 Operatiuni bancare- plati in numerar- transferul de credit- instrumente de plati in relatiile economice internationale- platile electronice- cadrul bancar- internetul bancarVom discuta in special despre cardurile bancare deoarecesunt foarte folosite. Exista foarte multe institutii care oferaangajatilor sai salariul pe card, evitandu-se astfel inmanareasalariului in mana, asa cum se practica pana nu de mult timp.Cardurile bancare sunt emise de două mari reŃele:- reŃeaua Visa care acoperă 50% din toate cardurile de debitşi de credit din lume,- reŃeaua Eurocard Mastercard, care deŃine 41% din totalulpieŃei cardurilor.Tipuri de carduriExistă mai multe tipuri de carduri care pot fi împărŃite în45

carduri de debit şi carduri de credit.Carduri de debitCardurile de debit permit titularului achiziŃionarea de bunurişi servicii.Cardurile de numerar îŃi oferă posibilitatea de a retragenumerar din automatele bancare. Acestea sunt utilizate în modnormal cu un cont bancar de economii.În cazul majorităŃii conturilor, cardul de debit funcŃionează şica un card de numerar. De asemenea, unele carduri de debit pot fiutilizate în străinătate.Carduri de credit- un card de credit îŃi permite să plăteşti acum şi să primeştifactura ulterior.- când deschizi un cont pentru card de credit, vei fi informatasupra limitei tale.- fii atent să nu depăşeşti această limită.- dacă faci acest lucru, cardul îŃi poate fi luat.Principii de utilizareIn ciuda diversităŃii lor, cardurile bancare funcŃionează dupăprincipii comune.În privinŃa emitenŃilor- Banca poate să-Ńi refuze eliberarea unui card bancar avândîn vedere gestiunea contului tău.- Banca rămâne proprietarul cardului şi, cu acest titlu, poatesă îl retragă în orice moment în cazul unei utilizări considerateriscantă.În privinŃa deŃinătorilor, trebuie:- să plăteşti taxa anuală,- să îŃi păstrezi PIN-ul secret,- să te abŃii de la orice opoziŃie, imediat ce plata a fost făcută(adica după ce ai introdus codul la comerciant).Plata prin card la un operator economic (magazin)46

card bancarpos / terminal de plataPentru a putea utiliza cardurile pentru achiziŃii lacomercianŃi, unele magazine, cinematografe, restaurante etc. suntechipate cu terminale de plată în care se inserează cardurile.Operatorul economic este obligat să afişeze la loc vizibilfaptul că acceptă plata prin card şi care sunt mărcile de carduriacceptate.Cardul este citit de terminalul de plată, după care trebuie săintroduci numărul personal de identificare (Personal IdentificationNumber – PIN) prin utilizarea unei tastaturi.După confirmarea tranzacŃiei, aparatul va elibera o chitanŃăîn dublu exemplar şi va trebui să semnezi exemplarul care rămâne lacomerciant.În timpul tranzacŃiei ar trebui să-Ńi iei câteva măsuri deprecauŃie:- fii mereu atent la card în timpul tranzacŃiei,- verifică suma care apare pe ecranul terminalului,- introdu codul PIN la adăpost de ochii indiscreŃi,- solicită întotdeauna un exemplar al chitanteiRetragerea de numerar de la distribuitoarele denumerar/ATM-uriIată paşii de urmat atunci când faci o retragere de numerar dela un automat bancar:- verifică dacă automatul funcŃionează, apoi introdu cardul47

după cum indică săgeata.- tastează codul PIN, la adăpost de privirile indiscrete.- alege suma dorită.- solicită o chitanŃă de care vei avea nevoie pentru a aflasituaŃia contului.- AtenŃie: nu o lăsa acolo, deoarece conŃine anumitedetalii bancare care te privesc şi care ar putea fi utilizate pentrucomiterea unor fraude.- Nu uita să îŃi iei cardul din automat.- Ia banii şi verifică suma care Ńi-a fost eliberată.Cardul Ńi-a fost refuzat de automat:- Fie ai trecut peste plafonul autorizat.- Fie cardul tău este defect şi trebuie să soliciŃi unul nou.Cardul a fost “înghiŃit” de automat:- Fie cardul a expirat.- Fie ai tastat de prea multe ori greşit codul PIN.- Automatul este defect.- Prezintă-te la agenŃia bancară de care aparŃine automatul:cardul îŃi va putea fi restituit la prezentarea unui act de identitate.-Nu ai primit suma solicitată: Informează atât bancadeŃinătoare a automatului, cât şi banca ta despre apariŃia incidentuluiprezentând chitanŃa emisă48

Ce faci cand Ńi-ai pierdut cardul?Când Ńi-a fost furat sau ai pierdut cardul, primul lucru pe caretrebuie să îl faci este să contactezi banca emitentă şi să soliciŃiblocarea cardului. În acest sens este indicat să întrebi atunci când Ńise emite cardul careeste numărul de telefon la care poŃi anunŃa astfelde evenimente. Conform reglementărilor BNR, băncile sunt obligatesă dispună de o linie de urgenŃă, care să funcŃioneze 24 din 24 de ore.49

505. Creditete şi obŃinerea creditelorÎn general, băncile acordă şase feluri de credite particularilor:− facilităŃi de casă;− avansuri pe bază de titluri;− împrumutul personal;− credit de consum;− sprijin pentru investiŃii financiare;− credite pentru locuinŃeVom face precizari la împrumutul personal, creditul deconsum şi creditul pentru locuinŃe, deoarece cu acestea neconfruntam cel mai des.5.1 Împrumutul personalIn cazul imprumutului personal, banca nu acorda numai odescoperire de cont sau un avans ci un adevarat credit concretizatprin virarea in contul clientului a sumei imprumutate. Este un creditacordat, tinand seama mai mult de calitatea clientului (evenimente infamilie, renovari de locuinte etc.), decat de obiectul creditului. Sumaacordata tine cont de calitatea clientului si nu poate depasi, ingeneral, trei salarii (sau alte surse de venit). Rambursarea lunara nutrebuie sa depaseasca un sfert din veniturile anuale aleimprumutatului. Creditul poate fi acordat pe o perioada de 3 lunipana la 36 de luni, la o anumita rata a dobanzii. Se poate prevede cain cazul rambursarii anticipate, banca sa perceapa o anumitapenalizare, exprimata in procente din capitalul rambursat anticipat.Se pot percepe penalizari si in cazul unor intarzieri in plata adobanzii sau a rambursarii creditului. De obicei, acest credit personaleste insotit de garantii personale si foarte rar de garantii reale.5.2 Creditul de consumIndiferent de forma ce o imbraca, caracteristica acestuicredit este ca nu poate fi mobilizat (scontat). Aceasta forma de creditpermite vanzarea in rate a bunurilor de consum si a celor de folosintacasnica. La bunurile de folosinta indelungata se practica asa numita

vanzare pe credit: banca plateste vanzatorul la vedere si va firambursata de catre cumparator potrivit unui grafic prealabil.Obiectul vanzarii garanreaza angajamentul bancii, acesta fiindsubrogat in favoarea vanzatorului. Vanzarea pe credit este uneoriinlocuita de locatie cu clauza de vanzare sau de leasing.Imprumutatul sau locatarul dispune, conform legii de un termen de15 zile pentru a acepta sau a refuza contractul de finantare, si chiar incazul acceptarii mai are 7 zile posibilitatea de a se retrage.Exista o legatura stransa intre contractul de finanatare si celde vanzare; daca obiectul prezinta defecte, judecatorul poate decidesuspendarea rambursarii creditului sau a platii locatiei. Pentru a evitaorice contradicie intre dreptul comun si cel comercial, se interziceconsumatorului sa subscrie, sa accepte sau sa avalizeze bilete laordin sau cambii, asfel incat operatiunea sa ramana guvernata de uncontract de drept comun si nu de o inlantuire de efecte.Creditul deconsum poate fi fara obiect precis, caz in care banca va solicitagarantii exterioare obiectului creditului, anumite gajuri (amanet),metoda putin folosita sau avansuri pe titluri ce apartincumparatorului sau altei persoane din anturajul sau.Unele avansuri sefac si fara garantie, fiind bazate pe bunele relatii cu cel ce solicitaavansul respectiv.In practica, se aplica doua formule: imprumutul personal ; autorizatia de descoperire de cont. Imprumutul personaleste de obicei egal cu cca trei salarii sau alte venituri fixe si are labaza un contract precis: imprumutatul domiciliaza veniturile sale labanca, subscrie o asigurare de deces, accepta un grafic de rambursarecuprins intre 3 luni si trei ani, in general. Se aplica regula celor 15zile pentru acord si celor 7 zile pentru posibilitatea de a se retrage.Autorizatia de descoperire de cont se acorda pe o perioada maximade trei luni. Anumite banci acorda clientilor lor, printr-un contract, oautorizare permanenta de desoperire de cont, caz in care in anumitemomente contul trebuie sa devina creditor, cu ocazia primiriisalariului, de exemplu. Autorizatia poate fi data la fiecare caz inparte, pentru a evita aplicarea procedurii de cec fara acoperire, dar inacest caz totul trebuie reglementata in maxim trei luni.In plus,titularii de carti de credit pot beneficia de doua feluri de credit: amanarea platii, aplicabila la toate cumparaturile facute51

cu cardul, daca contractul lor de card prevede aceasta posibilitate; contract de imprumut pe card, ce permite, intr-o anumitalimita, esalonarea platilor pe o perioada lunga. Consumatorul are ladispozitie cele 15 si cele 7 zile pentru acordul final.5.3 Creditul pentru locuinteSub diverse forme, creditele pentru locuinte pot fi crediteacordate antreprenorilor de proiecte imobiliare sau crediteacordate cumparatorilor pentru subscrierea unui apartament incazul unui program imobiliar. De obicei, aceste credite nu depasesc80% din investitia proiectata, iar rambursarea lor de poate face inrate lunare, trimestriale sau semestriale constante sau in rateprigresive. Banca poate acorda o perioada de gratie, perioada in carese va achita numai dobanda. Creditele pentru locuinte pot fi acordatepentru:- cumpararea unei locuinte (casa apartament)- efectuarea de reparatii sau lucrari de modernizare lalocuintele existente.- a da posibilitatea unui proprietar de a cumpara o noualocuinta, fara sa astepte sa o vanda pe cea veche (credite pe termenscurt, numite si credite-releu).Creditele se acorda pe termen mediu sau lung.6. Obtinerea creditelorPentru limitarea riscurilor, banca va studia, mai intai cuseriozitate cererea de credit si apoi garantiile, pentru a le puteavalorifica in caz extrem de neplata de catre imprumutat.Studiul cererii de credit. In cadrul acestei activitati, banca vaexamina:- situatia imprumutatorului;- obiectul imprumutului.Referitor la situatia imprumutatului, banca va cauta sa seinformeze cu privire la:- situatia familiala;- situatia profesionala (angajator, vechime in munca, functie,etc.);- situatia patrimoniala (averi si datorii);- nivelul veniturilor sale;- moralitatea sa financiara (consultarea fisierului existent la52

Banca Centrala, informatii de la alte banci,etc.).Referitor la obiectul creditului, banca va trebui saraspunda la cateva intrebari: pentru ce se imprumuta, ce avantaj vaavea, nu se imprumuta pentru a rambursa alte datorii,etc.7. Conversia valuteiValutele cele mai folosite sunt euro, dolar canadian, lirasterlina, franci elvetieni. Puteti schimba valuta la banca si case deschimb valutar. Cand doriti sa cumparati valuta va uitati la panoul deafisaj unde apare valoarea valutei la vanzare iar cand doriti sa vindetivaluta va uitati la contravaloarea care este trecuta pe panoul de afisajun de este scris cumparare.De ex.Ai 300 lei si vrei sa-i schimbi in euro, operatiunea va fi urmatoarea:300 : 4,17 = 71,94 euro (vei putea cumpara doar 70 eurodeoarece nu se vor da la schimb monezi)Ai 80 de euro si vrei sa-i schimbi in lei, operatiunea va fiurmatoarea:80 X 4,05 = 324 leiValuta se foloseste atunci cand:- doresti sa cumperi un produs care se vinde in valuta- doresti sa faci economii in valuta (de exemplu ai o cutie/unborcan in care iti pui lunar o suma de bani dar te hotarasti ca in locde bani sa pui euro, astfel schimbi lunar o suma de bani)53

- cand ai luat un credit in valuta si trebuie sa dai ratele lunarebancare in euro- cand platesti chirie ( daca ai luat o locuinta in chirie iarchiria este in valuta)- cand doresti sa pleci din tara, trebuie sa ai valutacorespunzatoare tarii in care pleci de ex. (dinari pentru Serbia, europentru majoritatea tarilor aflate in Uniunea Europeana, dolar pentruCanada)Sfaturi utile:- cand doriti sa mergeti sa schimbati valuta sa intrebati dacase percepe vreun comision pentru- daca schimbati bani la case de schimb valutarValoarea euro548. Abilitati de consumator- inainte de a achizitiona anumite produse trebuie sa te uiti laanumite caracteristici ale produsului, cum ar fi pret, calitate, gramajdar si termenul de valabilitate (acolo unde este nevoie), sau pe cattimp va fi oferita garantia (cateva luni, in an, doi).- un bun consumator se intereseaza unde sunt cele mai micipreturi pentru produsele pe caredoreste sa le achizitioneze. De exemplu merge la trei centre

comerciale sau magazine pentru a se interesa de preturi si vacumpara de la magazinul care are cele mai mici preturi, la produseledorite.- cand doresti sa cumperi un produs trebuie sa ai in vedere caintr-un magazin exista mai multeproduse de acelasi fel dar producatori diferiti. Produsele se aseaza peraft in functie de pret, astfel ca trebuie stiut ca nu trebuie sacumparati intotdeanuna produsele care se afla la inaltimea ochilor,deoarece acestea sunt in general cele mai scumpe.- trebuie sa fiti atenti ca pretul sa fie clar scris, sa aveti in vederedaca pretul apare cu tva, fara tva sau daca pretul are incluse si altetaxe. Cateodata sunt indicate pe eticheta preturile fara TVA scrisemari pe eticheta iar pretul cu TVA scris mic intr-un colt pe aceeasieticheta. Astfel daca nu esti atent vei avea surpriza ca atunci cand veiajunge la casa de marcat sa platesti mai multi bani decat te asteptai- poti sa urmaresti care sunt ofertele speciale dinmagazine/centre comerciale iar in felul acesta vei cumpara produselenecesare, aflate in oferta speciala, la un pret mai mic.- trebuie sa aveti in vedere faptul ca nu toate produsele ieftine,sunt de calitate si nu toate produsele scumpe sunt de calitate. Unprodus poate sa fie ieftin si de calitate.- pretul trebuie afisat pe produs sau in imediata apropiere. Nutrebuie sa existe nici o indoiala in ceea ce prieste produsul la care se55

efera pretul- trebuie sa fiti atenti la pretul pe unitatea de masura, este dupacaz, pretul care se plateste pentru un kilogram, un litru, un metru, unmetru pătrat ori un metru cub de produs sau orice altă unitate demăsură utilizată în mod generalizat şi obişnuit pentru comercializareaunor produse specifice, de exemplu gramul pentru anumite produsealimentare.- pe lângă preŃul de vânzare, vânzătorul trebuie să indice şipreŃul pentru unitatea de măsură, după principiile aplicabile laindicarea preŃului unitar.- există mai multe excepŃii de la indicarea preŃului pe unitatede măsură, în special dacă preŃul de vânzare şi preŃul pe unitate suntidentice, dacă produsele sunt oferite spre vânzare într-un hotel, unrestaurant şi alte unităŃi similare şi sunt consumate pe loc. În acestecazuri se va indica numai preŃul de vânzare unitară.- in privinŃa produselor vândute în vrac, trebuie indicat numaipreŃul pe unitate de măsură.- la achizitionarea produselor electonice si electrocasnicetrebuie sa solicitati garantia caretrebuie sa insoteasca respectivul produs in cazul in care acesta nufunctioneaza sau se defecteaza in perioada de garantie. De asemeneatrebuie solicitate informatiile cu privire la modalitatile de returnare,schimbare sau reparare a produsului.9. Buget personalVENITURI LUNAREVenituri propriiVenit net lunar(salariu, fără a se luaîn calcul cel de-al13-lea salar sau alteprime)RON56

Venituri lunare totaleAlte venituri (dinmunci prestateocazional, dinalocaŃii)CHELTUIELI LUNARECheltuieli cu locuinŃa (chirie,gazdă, întreŃinere)RONApăGazElectricitateAlte cheltuieli privindîntreŃinereaCheltuieli produse alimentareCheltuieli produse igienicosanitare(pastă de dinŃi, şampon,săpun, hârtie igienică etc)Cheltuieli privind vestimentaŃia(haine)Diverse57Telefon fix sau mobil (valoareabonament lunar, costuriabonament internet)Cheltuieli transport (valoareabonament transport public,

58valoare combustibil)Alte cheltuieli (bani de buzunar,taxe şi impozite)CHELTUIELI LUNARETOTALEDIFERENłA DINTREVENITURI ŞI CHELTUIELIREPREZINTĂ VENITULRĂMAS CARE AR PUTE FIECONOMISITDacă în urma completării planului de buget personal aŃiobservat că nu avetŃi suficienŃi bani pentru a plăti toate cheltuielilelunare, consultaŃi sugestiile de mai jos şi încercati astfel să micşoraŃicheltuielile.Sugestii:Chiria- găsiti un loc mai ieftin în care să locuiŃi- găsiŃi un coleg de cameră- întrebaŃi proprietarul dacă în schimbul chiriei puteŃi efectuamici reparaŃii (zugravit, vopsit lemnaria de la geamuri şi uşi)AlimentaŃie- consultaŃi cu atenŃie bugetul alocat pentru mâncare. Nuservici masa în oraş şi nu cumpăraŃi mâncare preparată- nu faceŃi cumpărături atunci când vă este foame. EvitaŃicumpărăturile făcute impulsiv.Cumpărăturile- evitaŃi sau amânaŃi orice nouă achiziŃionare- nu purtaŃi bani la voi, şi evitaŃi tentaŃia de a cumpăra- cumpăraŃi o marcă mai ieftină- nu intraŃi în magazin decât atunci când vreŃi să cumpăraŃiceva- cumpăraŃi doar la reduceri când sunt cele mai bune preŃuri

- nu plătiŃi cu carte de credit, ci doar cu bani lichiziBugetul- supravegheaŃi cheltuielile zilnice, dar nu vă descurajaŃiîncercând să justificaŃi fiecare bănuŃ- permiteŃi-vă doar o anumită sumă de bani pentru a ocheltui. Nu o depăşiŃi!Recreerea- planificaŃi-vă activităŃile care costă putin sau deloc(alăturaŃi-vă grupurilor, voluntarilor, echipelor din comunitate)Transport- circulaŃi mai mult pe jos- cumparaŃi-vă o bicicletă pentru a vă ajuta la deplasări înlocalitat59

Cap. IV DEPRINDERILE PRIVIND ÎNGRIJIREAPERSONALĂ601.Igiena personală, stil de viaŃă sănătos, educaŃie sexuală.1.1 NoŃiuni de igienă personală. Ce este igiena personală?Igiena personală este indispensabilă pentru o viaŃă sănătoasă.Igiena este o modalitate simplă şi eficientă de a rămânesănătoşi şi de a fi o prezenŃă placută pentru cei din jurul nostru.Igiena personală înseamnă un set de reguli simple şi uşor derespectat.Care sunt regulile igienico-sanitare pe care trebuie să lerespectăm?Fiecare trebuie să aibă propriile obiecte de îngrijirepersonală. Este foarte important ca nici unul dintre aceste obiecte sănu fie imprumutat unei alte persoane, chiar dacă persoana este o rudăsau un prieten apropiat. Aceste obiecte (de exemplu, lenjeria intima)pot transmite diferiŃi viruşi, microbi, paraziŃi ).Fiecare persoană trebuie să aibă propria lui: periuŃă de dinŃi,pieptene, lenjerie intimă, şosete, ciorapi, batistă, unghieră sauforfecuŃă pentru manichiură, aparat de ras.Fiecare persoană trebuie să aibă o serie de materiale igienicosanitare,fară de care păstrarea unei igiene corespunzătoare estepractic imposibilă: săpunul, şamponul, pasta de dinŃi, hârtiaigienică, prosoapele, vata, spirtul, detergentul pentru rufe,detergentul de vase, dezinfectanŃi pentru casă şi rufe: cloramina,clor, hipoclorit, pansamente sterile, plasturii cu rivanol, manuşile deunică folosinŃă, apa oxigenata (pentru stoparea sângerărilor),dezinfectanŃi pentru toaletă.Igiena zilnică nu trebuie neglijată. spălarea cu apă şi săpun: scade pericolul apariŃiei bolilor depiele, elimină transpiraŃia şi mirosurile neplăcute; spalarea mâinilor înainte de fiecare masă este obligatorie. Deasemenea, este obligatorie spălarea mâinilor înainte şi dupăfolosirea toaletei; spălarea dinŃilor după fiecare masă. Nu trebuie uitat periajul

61dinŃilor înaintea micului dejun; spălarea părului este obligatorie, cel puŃin o dată pesăptămână; lenjeria intimă trebuie schimbată zilnic; părul trebuie pieptănat în fiecare dimineaŃă sau ori decâte orieste necesar;Igiena sexuală la barbaŃi un act deosebit de importantÎn prezent igiena joacă un rol deosebit de important in viaŃafiecărui om. Este însă important să conştientizăm că igiena zonelorintime este cel puŃin la fel de importantă, ca şi igiena corporală, iarasta cu atât mai mult cu cât acestea sunt zonele organismului care vinîn contact intim cu cele ale partenerului de viaŃă în momentul actuluisexual. În plus, specialiştii avertizează că în momentul „curăŃării”zonelor intime trebuie să Ńinem seama de anatomia şi gradul desensibilitate sporit al aceastora.Paşii pe care trebuie să îi urmeze un bărbat pentru ca igienasexuală a acestuia să se menŃină în parametrii normali sunt simpli şinu cer decât un minim de atenŃie. În acest sens, pentru a curăŃa câtmai bine penisul este necesar să retractaŃi pielea ce înveleşteextremităŃile acestuia, numită prepuŃ. Rolul prepuŃului este de aacoperi glandul, astfel încât doar retractându-l puteŃi curăŃa cât maibine cu apă şi săpun , substanŃa de culoare albicioasă secretată deglandele aflate pe interiorul prepuŃului.Medicii specialişti susŃin că cele mai sănătoase produsepentru îngrijirea zonei intime masculine sunt apa şi sapunul.Deasemenea aceştia avertizează asupra numeroaselor produseapărute pe piaŃă în ultima vreme. Multe dintre ele conŃin alcool înexces, şi prin urmare pot cauza iritaŃii severe ale zonelor genitale şiinghinale. Cel mai bine este, că dacă vă hotărâŃi să apelaŃi laprodusele cosmetice din comerŃ, să vă orientaŃi spre ceva cu un mirosşi compoziŃie cât mai naturală.Deşi nu presupune curăŃarea propriuzisă a zonelor intime, unrol foarte important pentru menŃinerea acesteia este jucat de alegerealenjeriei intime. Cel mai sănătos material în acest sens este bumbaculdatorită faptului că reŃine transpiraŃia şi permite pielii să respire.Igiena sexuală masculină cere un minim de disciplină şi

multă atenŃie asupra produselor pe care decidem să le alegem. Înplus, este foarte important ca cel puŃin o dată pe an să stabilim oîntâlnire cu medicul specialist în vederea efectuării testelor pentrubolile cu transmitere sexuală (BTS).Măsuri accesibile de igienă:Daca respectaŃi câteva reguli la îndemâna oricui vă puteŃiproteja de infecŃii neplăcute, ciuperci tegumentare etc.Pentru a realiza igiena intimă tegumentară se pot folosi apă şisăpun cu un PH neutru sau o infuzie de plante.Este importantă toaleta intimă la fete zilnic în perioadaciclului menstrual.Se recomandă evitarea hârtiei igienice şi a tampoanelorparfumate.Lenjeria intimă sintetică, strâmtă, care menŃine umiditatea şicăldura, precum şi produsele de igienă intima, spray-uri, talc sauparfumuri favorizează apariŃia vaginitelor micotice.Igiena intimă, necesară pentru ocrotirea propriei sănătăŃifizice şi psihice, reprezintă respectul reciproc. Premizapreîntâmpinării bolilor venerice o constituie refuzul de a schimbamereu partenerul. Cei care stabilesc uşor relaŃii intime cu diverşiparteneri, reprezintă un pericol pentru sănătatea lor şi pentru acelorlalŃi. Lipsa igienei poate favoriza apariŃia unor boli precum:conjunctivita acută, infecŃii ale pielii, păduchi, viermi intestinali,hepatita A, boli diareicee etc.1.2 Sfaturi pentru un stil de viaŃă sănătosCancerul, bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, afecŃiunileneuropsihice sunt doar o parte dintre bolile sedentarismului careameninŃă populaŃia planetei, a spus prof.dr. Dan Mircea Cheta, lalansarea cărŃii "Cum să trăim mai mult şi mai bine", coordonatorulvolumului publicat de Editura Academiei Române.62Dezavantajele stilului de viaŃă contemporan: alimentaŃia nesănătoasă; lipsa de mişcare; fumatul;

poluanŃii; stresul; excesul de alcool şi de alte substanŃe periculoase; abuzul de medicamente; dezechilibrul spiritual şi moral.Cum se poate ameliora stilul de viaŃăSpecialiştii şi asociaŃiile de nutriŃie recomandă îmbunătăŃireacalităŃii vieŃii prin: greutate corporală normală; alimentaŃie în întregime sănătoasă; menŃinerea nivelurilor recomandate de colesterol; tensiune arterială normală; glicemie normală; activitate fizica susŃinută; evitarea utilizarii şi expunerii la tutun, a consumului dealcool.63Pentru un stil de viaŃă sănatos, doctorii recomandă: un echilibru între ingestia calorică şi efortul fizic pentru adobândi şi a mentine o greutate corporală sănătoasă; alimentaŃie bogată în fructe şi legume şi produse bio; să preferăm alimentele bogate în fibre şi boabe integrale; să consumăm peşte, în special peşte bogat în ulei, cel puŃinde două ori pe săptămână; să limităm ingestia de grăsimi saturate sub 7% din energie,grăsimi trans sub 1% din energie şi colesterol sub 300 mg pezi prin - alegerea de cărnuri slabe şi alternative vegetale;selectarea produselor lactate fără grăsime, cu 1% grăsimesau grăsime scăzută; minimizarea ingestiei de grăsimihidrogenate; să micşorăm aportul de băuturi şi alimente cu adaos dezaharuri; să alegem şi să preparam alimente fără sare sau cu sarepuŃină; consumul de alcool să fie facut cu moderaŃie;

64 să urmărim recomandările pentru alimente preparate în afaracasei; activitate fizică susŃinută1.3 EducaŃie sexuală pentru tineriUn număr mare de tineri îşi încep viaŃa sexuală la vârsterelativ mici, schimbă un număr mare de parteneri, nu utilizeazămijloace contraceptive şi, mai ales, nu utilizează prezervativul. Toateacestea cresc riscul sarcinilor nedorite şi a bolilor cu transmiteresexuală, inclusiv HIV/SIDA . Odată cu intrarea în pubertate, tineriisunt tot mai atenŃi la modificările pe care le suporta corpul lor şi maireceptivi la tot ce aud despre sexualitate.Împotriva bolilor cu transmitere sexuală se pot lua din timpmăsuri de prevenire, atât de a dobândi o astfel de boală cât şi de a otransmite mai departe.O mare importanŃă o are amânarea debutului vieŃii sexualepână la o vârstă la care sunteŃi pregătiŃi fizic şi psihic pentru ea.Aproape două treimi din bolile cu transmitere sexuală apar la tinerisub 25 de ani. AdolescenŃii activi sexual prezintă un risc foarte marede a dobândi o astfel de boală întrucât au multipli parteneri şi nu preafolosesc metode de protecŃie.Bolile cu transmitere sexuală au devenit o problemă deimportantă la nivel mondial. Este importantă folosirea metodelor deprotecŃie mai ales în cazul unui comportament sexual cu risc crescut.Prevenirea bolilor cu transmitere sexuală- vorbeşte cu partenerul(a) tău despre bolile cu transmiteresexuală înaintea începerii unei relaŃii. Află dacă există riscul să aibă oastfel de boală.Întreabă-Ńi partenerul(a) următoarele:-câŃi parteneri sexuali a avut înaintea ta?-ce comportament care poate fi riscant are?-a avut vreodată vreo boală cu transmitere sexuală?-se tratează sau s-a vindecat?-dacă boala cu transmitere sexuală de care suferă esteincurabilă, care este cea mai bună metodă de a te proteja?

Fii responsabil!-evită contactul sexual dacă ai simptomele unei boli cutransmitere sexuală sau dacă eşti tratat pentru o astfel de boală;-evită contactul sexual cu o persoană care are simptomeleunei bolii sau care e posibil să fi fost expusă la o astfel de boală;-să nu ai mai mult de un partener sexual! Riscul contactăriiunei boli creşte considerabil în caz de contact sexual cu partenerimultpli;-unele boli se pot transmite prin sex oral sau sex anal;-utilizarea prezervativului reduce riscul de a contacta o boalăcu transmitere sexuală mai ales dacă este folosit corect. Prezervativultrebuie pus înainte de începerea actului sexual;-foloseşte prezervativul cu noul partener(a) până eşti sigur căacesta (aceasta) nu sufera de o boală cu transmitere sexuală.Prevenirea este cea mai bună metodă de aparare împotrivabolilor cu transmitere sexuală. Dacă, însă, aŃi contactat o boală,raportaŃi imediat doctorului simptomele pentru a vă asigura că ve-Ńibeneficia de un tratament prompt şi eficient, astfel ve-Ńi puteapreveni infectarea altcuiva.Sexualitatea este o componentă esenŃială a vieŃii oricăreipersoane. Aspectele sale psihologice, biologice si sociale sunt într-orelaŃie de interdependenŃă, conferindu-i un caracter complex. Îndezvoltarea unei sexualităŃi armonioase contează modul în careindividul se defineşte pe sine ca persoană în raport cu ceilalŃi, modulîn care înŃelege sentimentele de iubire, afecŃiune, prietenie,intimitate, modul în care ia decizii şi îşi asumă responsabilitateapentru ele.Dimensiunile sexualitatii senzualitatea – se referă la conştientizarea şi trăirile legatede propriul corp şi de corpul altor persoane, în special alpartenerului; intimitatea sexuală – reprezintă capacitatea şi nevoia deapropiere emoŃională faŃă de o alta fiinŃă umană şi dereciprocitate a acestor trăiri; identitatea sexuală – se referă la înŃelegerea de cătrepersoană a ceea ce el sau ea este din punct de vedere sexual,65

incluzând sentimentul de a fi femeie sau bărbat; sănătatea sexuală şi reproductivă – se referă la capacitateade reproducere şi la comportamentele şi atitudinile careasigură sănătatea fizica şi emoŃională a relaŃiilor sexuale; sexualizarea – reprezintă utilizarea sexualităŃii pentru ainfluenŃa, manipula sau controla pe alŃii. Sexualizareacuprinde comportamente care variază de la manipulare laviolenŃă şi acte ilegale.Identitatea sexualăAdolescenŃii şi tinerii preiau în comportament elementelecare îi caracterizează din punct de vedere al identităŃii sexuale, fiindputernic influenŃaŃi de modelele culturale, aşteptările familiale,părerea grupului de prieteni, influenŃa mass media, modă.Factorii care influenŃează modelarea lor sexuală nu se află neapăratîn echilibru şi pot determina uneori un comportament sexual deviant,fie prin cenzurare excesivă, fie printr-o exacerbare acomportamentului sexual.Identitatea sexuală cuprinde următoarele elemente:identitatea de gen, rolurile de gen, orientarea sexuală.Orientarea sexuală se referă la sexul persoanelor care suntîn centrul dorinŃelor, fanteziilor şi simŃurilor erotice sau amoroase aleunui om, sexul faŃă de care o persoană este "orientată". Termeniialternativi preferinŃă sexuală sau înclinaŃie sexuală au înŃelesurisimilare în majoritatea contextelor discursive.În general, o persoană poate fi identificată ca heterosexuală(atracŃie principală faŃă de persoane de sexul opus), homosexuală(atracŃie principală faŃă de persoanele de acelaşi sex),bisexuală(atracŃie faŃă de ambele sexe) sau asexuală (nu are atracŃie sexualăfaŃă de nici un sex).Clasificarea persoanelor într-una din grupurile de mai suseste controversată, fiindcă studiile stiinŃifice arată că sexualitatea estefoarte complexă şi diferite grade de atracŃie sau identificare cudiverse orientări sexuale.Heterosexualitatea este o orientare sexuală care descriepersoanele cu atracŃie sexuală faŃă de sexul opus. Heterosexualitateaeste orientarea sexuală cea mai comună în societăŃile umane, şisingura care asigură perpetuarea speciei.66

Homosexualitatea este o orientare sexuală caracterizată deatracŃia estetică, romantică sau sexuală către cineva de acelaşi sex.BărbaŃii cu inclinaŃie exclusiv homosexuală sunt numiŃihomosexuali, în timp ce termenul lesbiană este specific pentru femei.Bisexualitatea este o orientare sexuală caracterizată prinatracŃie estetică şi sexuală pentru ambele sexe (femei şi bărbaŃi).Asexualitatea este o orientare sexuală care descrie persoanele carenu au atracŃie sau dorinŃă sexuală faŃă de nici un sex. PuŃină cercetarea fost făcută despre această orientare, dar toate studiile au arătat căaceasta este cea mai puŃin-comună orientare sexuală.2.Îngrijirea propriei persoane: aspectul şi întreŃinereaacestuia, servicii de îngrijire a sănătăŃii, educaŃie pentru o viaŃăactivăAtât femeile, cât şi bărbaŃii sunt de acord că aspectul fiziceste un indicator important al succesului unui bărbat, relevă un studiuefectuat în iunie 2009.Studiul şi-a propus să descopere ce înseamnă succesul înviaŃa bărbatului modern şi rolul aspectului îngrijit în atingereasuccesului.Un procent de 82% dintre bărbaŃii din România consideră căeste foarte important să ai succes. Majoritatea bărbaŃilor - 73%, dar şia femeilor - 69%, consideră că există o legătură strânsă între aspectulfizic şi gradul de succes al unei persoane de sex masculin.Studiulrealizat relevă că există anumite aşteptări referitoare la aspectul fizical bărbatului modern. Astfel, 94% dintre bărbaŃi şi 94% dintre femeisusŃin că bărbatul modern trebuie să se îngrijească de aspectul săufizic.O majoritate importantă atât în ceea ce priveşte bărbaŃii, câtşi în ceea ce priveşte femeile (85% dintre bărbaŃi şi 88% dintrefemei) consideră că persoanele de sex masculin au mai multă grijă deînfăŃişarea lor decât aveau în urmă cu zece ani.Această atitudine ilustrează rolul schimbărilor care au avutloc în societate.O serie de studii psihologice au demonstrat că există olegătură între un aspect fizic de invidiat şi stima de sine. Un bărbatcare arată bine are mai multă grijă de înfăŃişarea lui decât avea acumzece ani.67

Studiul mai evidenŃiază că 68% dintre bărbaŃii din Româniasunt de acord că bărbieritul reprezintă esenŃa ritualului zilnic deîngrijire. În plus, 64% dintre bărbaŃi recunosc faptul că ar acceptasfatul unui specialist în ceea ce priveşte aspectul fizic, dacăacest lucru le-ar trage succesul.Sfaturi privind îngrijirea propriei persoane: aspectul şiîntreŃinerea acestuia. să ai în permanenŃă un aspect fizic îngrijit; întreŃinerea danturii este un deziderat important în vedereaprimei impresii în relaŃionarea cu o persoană dar şi o condiŃiede bază în ceea ce priveşte starea de sănătate; aspectul îngrijit al părului este o necesitate şi o condiŃie debază în vederea unei imagini pozitive în perspectivasocializării; bărbieritul zilnic la bărbaŃi este o necesitate şi o condiŃie aunui aspect exterior îngrijit; în cazul în care aveŃi barbă, mustaŃă este necesară toaletareaşi întreŃinerea acesteia periodică sau ori de câte ori seimpune; întreŃinerea permanentă a unghiilor de la mâini şi de lapicioare este prioritară (tăierea unghiilor, îndepărtareaposibilelor impurităŃi de sub unghii), atât din perspectivăestetică cât şi profilactică; igiena zilnică ( duş, baie, spălarea mâinilor,etc) este ocondiŃie esenŃială în prevenirea apariŃiei unor boli ale pielii, aunui aspect fizic neângrijit şi în vederea evitării emanării demirosuri neplăcute care pot avea efect negativ în integrareaşi acceptarea dumneavoastră de membrii grupului deapartenenŃă.; îmbrăcămintea să fie în permanenŃă curată, îngrijită, adaptatăactivităŃii profesionale pe care o desfăşuraŃi; este indicat ca în momentul în care ajungeti acasă să văschimbaŃi hainele cu o îmbrăcăminte mai lejeră şi maiadecvată activităŃilor domestice; hainele pe care le purtaŃi la locul de muncă să nu fierupte,uzate, decolorate, descusute, fără nasturi,etc, pentru că68

69astfel aspectul fizic exterior are de suferit şi implicit daŃiimpresia unei persoane neângrijite; indiferent de locul unde purtaŃi îmbrăcămintea; la locul demuncă, acasă, în concediu este indicat să o întreŃineŃi fiindcăregula aspectului îngrijit nu este specifică doar locului demuncă ci tuturor mediilor pe care le frecventati.Şi nu înultimul rînd îngrijirea îmbrăcăminteai poate prelungi timpulde purtarea a acesteia şi implicit va aduce economii la buget,nefiind obligaŃi să cumpăraŃi atât de des noi articolevestimentare; îngrijirea încălŃămintei este de asemenea deosebit deimportantă, din mai multe perspectice, astfel: profilacti,estetic şi financiar; folosirea unei diete şi alimentaŃii sănătoase şi ponderate dinpunct de vedere caloric şi cantitativ pentru a preveniobezitatea; exerciŃiul fizic este esenŃial în menŃinerea unui aspect fizicplăcut şi totodată în prevenirea înbolnăviri.2.1 Servicii de îngrijire a sănătăŃii. Repere generale.A.Servicii de ambulanŃă Serviciul de ambulanŃă – telefon 112B.Spitale şi clinici Spitale, în general, cu serviciu de preluare a cazurilor deurgenŃă; Spitale cu secŃie de chirurgie; Clinici şi centre medicale, private; MaternităŃi şi spitale de obstetrică ginecologie; Spitale pentru copii; Spitale de ortopedie; Spitale de pneumologie şi cardiologie;˪ Spitale de oncologie; Spitale O.R.L.; Spitale de oftalmologie; Spitale de stomatologie;˪ Spitale de dermatologie; Clinici de fizioterapie; Spitale de neuropsihiatrie;

70 Clinici de chirurgie plastică şi/sau cosmetică; Clinici homeopatice.C.Laboratoare patologice şi clinice Laboratoare patologice; Laboratoare ştiinŃifice pentru criminalistică; Laboratoare de radiologie; Laboratoare de analize medicale.D.Servicii sanitare specializat Medic de familie; Servicii private de îngrijire a sănătăŃii; Case pentru bătrâni şi cazare în adăposturi; Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane în vârstăsau infirme; Servicii de spitalizare la domiciliu; Centre de reabilitare; Servicii de recoltare a sângelui; Servicii de testare medico-psihologică; ConsultanŃi în psihiatrie; Centre de imagistică medicală, clinici de radiologie; Servicii de medicină a muncii; Centre de planificare familială;E.StaŃiuni balneo-climaterice şi centre de sănătate StaŃiuni balneo-climaterice; Centre de sănătate.2.2 Cum să ai o viaŃă activă?Pentru a duce o viaŃă activă, e suficient să incluzi în viaŃa tacotidiană tot felul de activităŃi simple: să mergi mai degrabă pe jospână la magazinul din colŃ decât să te urci la volanul maşinii, să urciscările în loc să iei ascensorul, să faci treburi gospodăreşti, sălucrezi în grădină.Orice activitate, oricât de mică contează. Ne putemîmbunătăŃi sănătatea fiind „activi în mod moderat”. Multe persoaneînsă descoperă că vor să facă mai mult de atât şi decid să facă în modregulat marş forŃat sau ciclism, sau chiar să se înscrie la cursuri lasălile de fitness, amuzaŃi-vă, întreprindeŃi activităŃi importante pentru

dumneavoastră, gen divertisment, relaxare, ieşiri cu prietenii, nucontează ce anume dar să nu vă izolaŃi social.Vă prezentăm mai jos cateva modalităŃi de a includemişcarea în viaŃa dumneavoastră cotidiană:Pentru cei care stau acasă MăturaŃi pe jos în casă, în curte şi la intrarea în casă înfiecare zi; JucaŃi-vă cu copiii dumneavoastră, în loc să vă uitaŃi la eicum se joacă; MergeŃi în parc. PlimbaŃi copilul cu caruciorul sau jucaŃi-văcu mingea; FaceŃi o scurtă plimbare înainte de micul dejun, prânz şicină; MergeŃi cu bicicleta la magazin; ParcaŃi mai departe maşina atunci când mergeŃi lacumpărături sau plimbaŃi-vă mai mult prin magazin înaintede a alege ce aveŃi de cumpărat; Daca aveŃi o bicicletă de cameră pedalaŃi timp de cinciminute atunci când vorbiŃi la telefon sau în timp ce asteptaŃisă se termine programul maşinii de spălat.Pentru cei ce muncesc la birou UrcaŃi pe scări, nu folosiŃi liftul; PlimbaŃi-vă în pauza de prânz ; MergeŃi şi faceŃi o vizită colegilor de serviciu în loc să letrimiteŃi un email; FaceŃi la birou exerciŃii care presupun întindere musculară; Atunci când vă întâlniŃi cu un coleg, faceŃi o plimbareîmpreună cu acesta; IniŃiaŃi un grup de fotbal, biliard sau atletism împreună cucolegii de serviciu.71La sfârşitul săptămânii TundeŃi peluza; SpălaŃi manual maşina ; PlimbaŃi zilnic câinele; Atunci când mergeŃi să vedeŃi meciul de fotbal în care joacă

copilul dumneavoastră, plimbaŃi-vă de-a lungul terenului; Dacă jucaŃi golf, deplasaŃi-vă pe jos pe teren. Nu folosiŃimaşinuŃa specială pentru golf; FaceŃi plimbări în împrejurimi împreună cu copiii sau faceŃichiar o drumeŃie în afara oraşului;Pentru cei care petrec mult timp în faŃa televizorului ÎntindeŃi-vă muşchii în timp ce vă uitaŃi la televizor saucumpăraŃi o bicicletă de cameră pe care să o folosiŃi cândpriviŃi programele preferate; SchimbaŃi manual canalele de televiziune. Nu mai folosiŃitelecomanda; GăsiŃi-vă un partener cu care să exersaŃi. ExerciŃiile pot fimult mai interesante daca aveŃi cu cine să schimbaŃi câtevavorbe; ProgramaŃi cina cu o jumătate de oră mai devreme şi faceŃi oplimbare după aceea; În loc să luaŃi o gustare în timpul pauzei publicitare,plimbaŃi-vă prin casă câteva minute.Tipul călătorului FaceŃi o plimbare prin aeroport în timp ce aşteptaŃi avionul; ExecutaŃi genuflexiuni şi exerciŃii de întindere musculară încamera de hotel; FaceŃi rezervări la un hotel care are facilităŃi pentru exerciŃiifizice; TreziŃi-vă mai devreme şi plimbaŃi-vă în jurul hotelului; ProgramaŃi o întâlnire de afaceri la o sală de gimnasticV. DEPRINDERI PRIVIND DEZVOLTAREA SOCIALĂ1. ConştiinŃa culturală72CetăŃeniaConceptul "cetăŃenie" este departe de a avea un sens unanim

acceptat, înregistrând în timp multiple definiŃii. În general, se puneproblema apartenenŃei la o comunitate, ceea ce presupune drepturi -în special drepturi politice - şi obligaŃii. În acest sens, cetăŃeanul esteîntotdeauna "co-cetăŃean", cineva care trăieşte împreună cu ceilalŃi.CetăŃeanul este o persoană care are drepturi şi îndatoriri într-osocietate democratică. Primul drept este acela de a avea posibilitateastabilirii legii; prima îndatorire este aceea de a respecta legea,exercitându-şi libertatea, organizându-şi relaŃiile cu ceilalŃi în cadruldefinit de lege. CetăŃenia într-o societate democratică implicăautonomia individului, moderată de responsabilităŃi şi de cunoaştereaobligaŃiilor juridice şi morale pe care le presupune viaŃa împreună şirespectarea celuilalt.CetăŃenia înseamnă în acelaşi timp un statut şi un rol. Castatut juridic şi politic, cetăŃenia reprezintă ansamblul de drepturi şilibertăŃi pe care statul le acordă cetăŃenilor săi, un echilibru întredrepturi şi îndatoriri, un contract civic între stat şi individ - ca subiectal dreptului, norme legale care definesc apartenenŃa la un organismpolitic, loialitatea cetăŃeanului faŃă de statul care îl protejează şi îiacordă drepturi civice, asigurarea accesului la viaŃa publică şiparticiparea civică.Ca rol social, cetăŃenia reprezintă una dintre identităŃileindividului şi presupune dezvoltarea anumitor competenŃe sau a uneiculturi civice care fac posibilă exercitarea efectivă a statutului decetăŃean.Perspective istorice ale cetăŃenieiÎn Grecia Antică, "cetăŃeni" erau cei care aveau dreptul legalde a participa la afacerile statului. Nu toŃi locuitorii unui stat erau"cetăŃeni" (de ex., sclavii şi femeile erau simpli supuşi). Dezbaterilefilosofice ale epocii reflectă preocuparea pentru definirea "bunuluicetăŃean" şi a virtuŃii civice. A apărut astfel ideea îndatoririlor pe carecetăŃeanul trebuia să le îndeplinească. Ulterior, cetăŃenia a fostasociată cu identitatea naŃională, întrucât statutul legal al unui"cetăŃean" era întotdeauna legat de un stat naŃional, de unde legăturadintre cetăŃenie şi patriotism" .Identitatea naŃională se referă la trăsăturile distinctive aleunui grup ca naŃiune (aceeaşi descendenŃă, limbă, cultură, religie) şila sentimentul de apartenenŃă al unui individ la acestea (manifestat73

prin respectarea obiceiurilor, tradiŃiilor, cutumelor specifice).Identitatea culturală este capitalul simbolic, reprezentândvalori, atitudini, comportamente, credinŃe şi simboluri împărtăşite demembrii colectivităŃii. Din această categorie identitară face parte şiidentitatea etnică. Ea se referă la o formă specifică de conştiinŃăidentitară, componenta ei esenŃială fiind limba.Aspectele manifeste ale identităŃii culturale, tradiŃii şiobiceiuri, sunt influenŃate de spaŃiul geografic şi de resursele naturalespecifice, dar depăşesc o localizare spaŃială strictă. În această ordinede idei determinarea identităŃii culturale necesită luarea înconsiderare şi a unor factori cum ar fi educaŃia şi consumul cultural.În secolul 19, a apărut preocuparea pentru drepturile egaleale cetăŃenilor. Pe măsură ce dreptul de vot s-a extins, justiŃia şidrepturile politice au devenit realitate pentru o parte din ce în ce maimare a populaŃiei. În secolul următor, s-a încercat o extindere adrepturilor cetăŃenilor la condiŃiile de muncă şi de viaŃă, pe lângădrepturile civile şi politice. Mobilitatea indivizilor şi evoluŃiasocietăŃilor au condus la conceptul de "cetăŃenie multiplă", permitândpersoanelor să fie simultan cetăŃeni ai mai multor Ńări. De asemenea,se vorbeşte despre cetăŃenie transnaŃională. De exemplu, cetăŃeniistatelor membre ale Uniunii Europene posedă din ce în ce mai multedrepturi şi îndatoriri faŃă de Uniune ca întreg, pe lângă cele faŃă depropriul lor stat naŃional. CetăŃenia - conştiinŃa cetăŃenească - este totmai puŃin legată de un anumit teritoriu. Reprezentarea cetăŃeniei castatus şi rol poate fi legată de o anumită regiune sau naŃiune, ca şi deo organizaŃie, o reŃea sau o entitate supranaŃională (Europa, SatulMondial).SemnificaŃiile conceptului de "cetăŃenie" sunt diferite: de laaccentul pe obligaŃiile cetăŃenilor, la drepturile acestora, de lavalenŃele patriotice ale cetăŃeanului la competenŃele bunului cetăŃean.Nucleul educaŃiei pentru cetăŃenie democratică îl reprezintăformarea copiilor, tinerilor şi adulŃilor pentru a deveni cetăŃeni activişi responsabili.Cultura e compusă din cultura nonmaterială (ideală): creaŃiiabstracte cum sunt valorile, simbolurile, normele, obiceiurile şiinstituŃiile şi din cultura materială: produsele fizice sau obiectele cumsunt vasele de argilă, computerele, monezile etc.74

RelaŃia dintre cultura şi societate este una de interdependenŃă.Legătura dintre cultură şi societate este atât de puternică, încâtspecialiştii pun semnul egalităŃii între ele. Totuşi, prin culturăînŃelegem produsele ideale şi materiale ale unui grup, iar prinsocietate înŃelegem un grup relativ autonom care se autoreproduce,ocupă acelaşi teritoriu şi participă la o cultură comună. Aşadar, nuexistă cultură în afara unei societăŃi şi nici societate fară o anumităcultură.Elementele culturii sunt: simbolurile, ritul, limbajul,normele, tradiŃiile şi valorile:- Simbolurile sunt semne arbitrare, utilizate la nivel socialpentru a desemna ceva (un obiect, o acŃiune, o atitudine, etc.);- Ritul este o secvenŃă formalizată şi stereotipizată de actesăvârşite într-un context religios sau magic ;- Limbajul e un sistem structural la nivel social de modelesonore, cu semnificaŃii specifice arbitrare.- TradiŃiile sunt modalităŃi comportamentale obişnuite şipracticate de multă vreme de un grup.- Moravurile au caracter imperativ mai accentuat. Ele suntidei, afirmaŃii cu privire la ceea ce este drept şi greşit şi, înraport cu acestea, la ce este permis şi interzis de întreprins însituaŃiile date.- Legile sunt reguli stabilite sau întărite de un organismpolitic(statul) , compus din persoanele cărora li se recunoaştedreptul de a folosi forŃa.- Valorile sunt idei abstracte despre ceea ce este dezirabil,corect şi bine să urmărească majoritatea membrilor unei societăŃi.2. ComunicareComunicarea este definită ca fiind procesul de transmitere aunor informaŃii cu ajutorul unor simboluri specifice şi receptareamesajului în cadrul înŃelegerii reciproce între indivizi. Reprezintăelementul esenŃial atât pentru individ, cât şi pentru societate şidefineşte condiŃia umană.Prin procesul de comunicare se urmăresc întodeauna patruscopuri principale :- Să fim receptaŃi ( auziŃi, citiŃi, etc.);75

- Să fim înŃeleşi;- Să ne fie acceptate ideile;- Să provocam o reacŃie (schimbare de comportament sauatitudine);Comunicarea verbală – este cea mai întâlnită formă decomunicare interpersonal. Abilitatea individuală de a transmitemesaje verbale eficiente depinde foarte mult de caracteristicilefiecăruia. AbilităŃi de baza necesare : cunoaşterea limbii decomunicare; volumul vocabularului pe care a reusit să-l acumuleze;CalităŃi native sau dobândite necesare:- DicŃia şi accentul – care pot fi modelate prin educaŃie şiexerciŃiu;- CalităŃile vocale – vocea trebuie să fie controlată în aşa felîncât să fie clară, fără stridenŃe, Ńipete ori gâfâieli, care săimpresioneze prin calitate si claritate;- Claritatea exprimării – exprimarea trebuie să fie simplă, uşorde urmărit, cu o organizare clară a ideilor;- AcurateŃea, expresiile şi cuvintele folosite trebuie săexprime exact ceea ce dorim să spunem pentru a nu da loc lainterpretări greşite, contestaŃii, ambiguităŃi, etc.;- Contactul vizual – direcŃia privirii şi mobilitatea ei suntfactori importanŃi în sincronizarea unui dialog- Sinceritatea sau empatia – în comunicarea interpersonalăeste foarte important să-Ńi stăpâneşti emoŃiile, să rămâi calm,prietenos şi amabil;Comunicarea non-verbală – este o componentă foarteimportantă a procesului de comunicare şi este constituită din:- Limbajul trupului (mimica, gestica, mişcarea capului şi aochilor );- Utilizarea spaŃiului ( cel personal, distanŃa intimă personală,socială şi publică);- Aspectul vestimentar – cu scopul de întărire a conŃinutuluiinformaŃional verbal;Utilizarea telefonului – este probabil cel mai utilizat mijlocde comunicare datorită celor doua mari avantaje: este rapid şipermite oamenilor să comunice, la distanŃe oricât de mari, chiar dacăei nu se pot întâlni.76

Datorită faptului că el nu transmite comunicarea non-verbală,mesajul telefonic transmite sensul real al cuvintelor şi de aceea potapărea unele probleme atunci când intervine stângăcia în exprimare,când unele cuvinte lipsesc sau nu sunt auzite, punând interlocutoriiîntr-un dezavantaj psihologic.Reguli de baza în utilizarea telefonului :- PoliteŃea – utilizarea formulelor de salut este absolutnecesară, cel care sună trebuie să se prezinte, spunându-şinumele, eventual ce instituŃie reprezintă şi numele şi funcŃiapersoanei pe care o solicită la telefon;- Tonul vocii – trebuie să fie unul calm, prietenos ca şi cum ceidoi s-ar afla faŃă în faŃă;- Durata convorbirii - trebuie să fie scurtă şi concisă, fară a sepierde din vedere claritatea mesajului;- Exprimarea – mesajul să fie anunŃat rar şi cu o articularecorectă a cuvintelor, cu respectarea dreptului celui de lacelălalt capat al firului să raspundă şi să se exprime;- Încheierea convorbirii – eticheta cere ca, persoana care sunăsă decidă momentul de încheiere, dar nu abuzaŃi debunăvoinŃa interlocutorului;Comunicarea în scris - pe lângă comunicarea verbală directăşi non-verbală există comunicarea în scris, utilizată mai puŃinfrecvent de oamenii obişnuiŃi, în special prin intermediul scrisorii,ilustratelor sau al diferitelor forme de cereri, declaraŃii sau CV-uri.Cel mai frecvent utilizat mod de exprimare în scris este scrisoarea camijloc de comunicare directă şi individuală.Avantajele utilizarii scrisorii în transmiterea de informaŃiicătre cineva apropiat sunt ca poate fi scrisă sau citită când persoanarespectivă este într-o bună dispoziŃie, erorile pot fi înlaturate înaintede transmisie şi poate fi pregatită şi gândită temeinic înainte detransmisie.Unul din dezavantajele scrisorii este acela că mulŃi oameninu comunică bine în scris sau nu stiu cum o pot face. Dar ca oricealtă formă de comunicare ea trebuie să răspundă la întrebările care aucondus la necesitatea redactării ei : de ce, cui, când, etc.Cele mai multe scrisori se transmit persoanelor cu care ne77

aflăm în relaŃii apropiate şi cărora le împărtăşim gândurile noastre,această modalitate de comunicare fiind relativ ieftină şi care permitetransmiterea unui număr mare de informaŃii.Chiar dacă o trimitem unei persoane apropiate, care neiubeşte şi ne tolerează eventualele greşeli de redactare, scrisorile sesupun unei scheme de redactare : data, formula de adresare,structurarea informaŃiei în paragrafe şi respectarea regulilor deortografie, formulele de încheiere, înscrierea corectă a adreseidestinatarului şi a modalităŃilor de transmitere în sistemul poştal.Cererile şi declaraŃiile sunt din ce în ce mai mult tipizate, darcu toate acestea trebuie cunoscut tipul de informaŃie care trebuieînscrisă în rubricile respective în funcŃie de natura situaŃiei şi derigorile instiŃutiei căreia ne adresăm.3. RelaŃii familiale şi importanta lor in viaŃa individuluiFamilia reprezintă primul loc unde începe educaŃia. Înfamilie, copilul începe să-şi formeze vocabularul şi modul de a secomporta cu cei din apropierea sa, aici invaŃă acele expresii şimoduri de manifestare care îi vor servi în educaŃia ulterioară saudimpotrivă, acelea de care va putea scapa cu greu sau deloc. Copiiifiind foarte receptivi la tot ce văd şi aud, familia trebuie să fie foarteatentă cum se manifestă în prezenŃa lor.Calitatea educaŃiei primite în familie, depinde îndeosebi denivelul educaŃional al părinŃilor şi al celorlalŃi membri ai familiei cevin în contact cu copilul, în special sub aspect moral,comportamental. Atunci când copilul aude că se injură, va înjura şiel, dacă vede că se fură, va fura şi el, dacă vede că se minte, va minŃişi el; daca cei din jur se poartă respectuos, tot aşa va face şi el.FuncŃiile familiei :- FuncŃia biologică : constă în perpetuarea speciei umane prinprocrearea şi creşterea copiilor, condiŃie primordială aexistenŃei societăŃii. Capacitatea fiinŃei umane de a aveaurmaşi este singura ei revanşă aspra morŃii;- FuncŃia psiho-afectivă, potrivit acestei funcŃii, familiaconferă individului sentimentul de siguranŃă, îl ajută sădepăşească obstacolele, să dobândească echilibrul emoŃional.În familie individul găseşte căldura sufletească de care are78

atâta nevoie;- FuncŃia economică – constă în crearea condiŃiilor materialenecesare vieŃii şi dezvoltării membrilor familiei. Familiatrebuie să acumuleze bunurile şi veniturile necesaremembrilor ei;- FuncŃia educativă – se referă la faptul că familia are un rolfoarte important în transmiterea limbii, a obiceiurilor, amodelelor comportamentale, urmaşilor ei. În familie, copilulînvaŃă să se aprecieze pe sine şi pe ceilalŃi, deprinde unanumit mod de viaŃă, vine în contact cu valorile şi normelesocietăŃii. Familia joacă un rol important în educaŃia civică acopiilor.În societatea contemporană , familia în sens tradiŃional , seaflă în declin. În multe situaŃii ea reprezintă doar o parte din totalulgrupurilor familiale şi sunt reprezentate prin :- Celibatul – reprezentata prin celibatari;- Cuplul consensual – nu se deosebeşte prea mult de familiaobişnuită. El are aceleaşi funcŃii şi se confruntă cu aceleaşiprobleme cu care se confruntă cuplurile căsătorite, doar cănu şi-a oficializat relaŃia printr-un act de căsătorie;- Coabitarea consensuală – poate fi un stil de viaŃă rezultatdintr-o opŃiune de lungă durată (chiar definitivă) sau poate fidoar o etapă premergătoare căsătoriei;- Familia migrant – când soŃii lucrează şi locuiesc în localităŃidiferite, dar se vizitează periodic. Ea este determinată desituaŃia în care soŃii nu pot găsi locuri de muncă conformdorinŃelor lor, în aceiaşi localitate;Familia este nucleul social caracterizat de legături biologiceşi/sau sentimentale. Familia este primul mediu de socializare,asigură securitatea afectivă, asigură susŃinere şi sprijin,precum şicooperare şi colaborare.Familia este primul grup social(mediul primar de socializare)din care face parte copilul. Ca grup de persoane, familia estecaracterizată prin:-legături de rudenie( căsatorie, naştere, adopŃie etc)-legături de sentimente;79

-viaŃa comună;-istorie comună;-aspiraŃii şi interese comune;Familia este una din cele mai vechi forme de comunitateumană, o instituŃie stabilă cu rosturi fundamentale pentru indivizi şifamilie.Mediul în care se naşte copilul, traieşte primii ani de viaŃă, sedezvoltă şi se formează pentru viaŃă, îl oferă familia. Ea reprezintăun prim instrument de reglare al interacŃiunilor dintre copil şi mediulsocial. Are rolul central în asigurarea condiŃiilor necesare treceriiprin stadiile de dezvoltare ale copilăriei, condiŃii ce stau la bazastructurării personalităŃii individului.În familie copiii sunt crescuŃi , socializaŃi , îşi aproprievalorile culturii şi ale moralei şi sunt protejaŃi. În familie serealizează integrarea primară socială a copilului.Iată de ce modul de relaŃionare din familie, climatul afectivşi modelul socio-cultural al acesteia sunt importante în integrareasocială şi construirea comportamentelor sociale. Prin relaŃiile sale cumama, cu tata şi cu fraŃii, copilul îşi apropie societatea , într-o formăîn care sentimentele dau siguranŃă şi încredere în forŃele proprii.Procesele de descoperire a propriei persoane, a cunoaşterii desine, a identificării persoanei, au loc în primii ani de viaŃă petrecuŃiîn familie. Adaptarea la societate şi apoi integrarea în relaŃiile socialeare loc la nivelul relaŃiilor de familie. ÎnvăŃarea primelorcomportamente sociale , prin imitaŃie şi prin interacŃiune se produceîn prima copilărie şi e dependentă de tipul relaŃiilor din familia deorigine.Caracterisiticile principale ale familiei, care sunt importantepentru dezvoltarea socio-individuală a copilului sunt urmatoarele:- este primul grup social în care copilul exerseazăcomportamente sociale şi se descoperă pe sine;- oferă climatul de siguranŃă afectivă necesar dezvoltăriicomportamentelor personalităŃii atât la vârstele mici,cand este determinant, cât şi mai târziu, când constituiefactor de echilibru şi compensare în rezolvareaproblemelor sociale;- este primul mediu de creştere şi dezvoltare intelectuală,80

81motivaŃional, afectiv, estetic , moral;- reprezintă primul model al comportamentelor socialeviitoare;- este legătura biologică de baza a individului;- este cadrul de dezvoltare a individualităŃii şi posibilitateavalorizării individuale datorită încărcăturii afective careleagă pe membrii ei;- leagă istoria de trecut şi viitor.Concepte cheie în relaŃia cu familia:- parteneriat în acŃiune şi decizii- sprijin şi întărire- comunicare interpersonală- negociere de soluŃii- valorizare şi respect- atitudine pozitivăCalităŃi necesare:- flexibilitate- pozitivism- empatie- acceptare- toleranŃă- ascultare- negociere- reflecŃie- prospectareFactori care ameninŃă stabilitatea familiei:- apariŃia şi menŃinerea starilor conflictuale la nivelulcuplului;- natura si numarul aşteptarilor partenerului, pe care celălaltnu le poate satisface;- incapacitatea de a interrelaŃiona, intercomunica,interacŃiona, interadapta;- nepotriviri în sistemul trebuintelor de relaŃionare erotica;- incompatibilitati intre structurile de personalitate alepartenerilor;- absenŃa copiilor, rezultat al neputinŃei, voinŃei, etc.

VI. DEPRINDERI DE INTEGRAREŞCOLARĂ/PROFESIONALĂ821. Managementul timpuluiDefinirea noŃiunii de timp ridică numeroase problemegenerate de percepŃia diferită pe care o au cei din jurul nostru cuprivire la acest subiect. Mă voi opri, totuşi, la o definiŃie de dicŃionarşi reŃinem că timpul este o durată limitată considerată în raport cuutilizarea care i se dă. Dintr-o altă viziune timpul este :• resursa noastrã cea mai importantã şi este important sã ofolosim din plin• unica resursã pe care nu o putem mãri., odatã ce esteepuizatã nu mai poate fi recâştigatã. Toatã lumea are aceeaşi,,cantitate” de timp, tot timpul care este disponibil este de 24 de oreîn fiecare zi. Modul în care îl utilizãm este singurul care diferã.În anumite momente ale zilei, în anumite clipe ale vieŃiinoastre, timpul pare a trece cu diferite viteze. Când eşti absorbit înmunca ta sau când te simŃi bine, timpul trece foarte repede. Când eştifrustrat sau plictisit, timpul trece greu.În abordarea managementului timpului pornim de la douăconsideraŃii importante:- Timpul este finit. Nu se poate produce sau cumpăra timpsuplimentar, dar oamenii pot învăŃa cum să valorifice la maximumtimpul pe care îl au la dispoziŃie.- Timpul pierdut sau irosit nu poate fi recuperat. Este foarteimportant să realizăm ce înseamnă timp pierdut. Uneori ceea ce paretimp pierdut (pauză de masă, pauza pentru o plimbare, privireapierdută în gol, urmărirea unui program TV) poate fi, totuşi, un timpbine folosit, iar ce pare o bună utilizare a timpului (agitaŃie continuă)este, de cele mai multe ori, pierdere de vreme.Din totdeauna, omul s-a străduit să găsească modalităŃi demăsurare a timpului. Managementul timpului impune şi el acest lucruşi este unul dintre cele mai importante aspecte ale managementuluipersonal. Managementul timpului poate fi stăpânit de oricine cu

puŃin studiu şi răbdare. Măsurarea timpului nu se face însă, decât pebaza rezultatului fiecărei activităŃi realizate într-un interval de timpdinainte stabilit. Altfel spus, nu gestionăm timpul în sine, ciactivităŃile desfăşurate într-o anumită perioadă. Managementultimpului se bazează pe trei piloni: planificarea, organizarea şicontrolul timpului. NoŃiunea de eficacitate cere ca, pentru fiecareindivid, timpul să fie utilizat în mod raŃional şi productiv, înconformitate cu ritmul personal şi cu resursele de care dispunefiecare individ, cu scopul de a asigura îndeplinirea unor activităŃiprecise într-un interval de timp dat. Managementul timpuluipresupune ca, pentru fiecare individ, să se aloce secvenŃe de timp,riguros calculate, pentru fiecare activitate ce trebuie desfăşurată(planificarea), să se facă toate eforturile posibile pentru a le respecta(organizarea) şi să se evalueze, în mod regulat, rezultatele obŃinute(controlul).Managementul timpului porneşte de la un aspect paradoxal:deşi, în mod real, dispunem astăzi de mult mai mult timp decâtaltădată, avem sentimentul că el nu ne ajunge. În realitate oriceindivid dispune de 168 ore pe săptămână pe care le repartizează,aproximativ, în felul următor:• 40 ore pentru activităŃi profesionale;• 56 ore pentru somn,• 72 ore pentru diverse activităŃi personale.Cele 40 de ore destinate activităŃilor profesionale suntinfluenŃate indirect de celelalte două destinaŃii:♦ Dacă individul nu-şi acoperă nevoile de somn, nu poateobŃine performanŃa maximă în munca sa. Deci vorbim aici, despreeficacitatea utilizării timpului personal şi despre productivitatemaximă..♦ Dacă omul munceşte mult, fără însă a-şi gestiona„ştiinŃific” activităŃile, există riscul oboselii, al reduceriiproductivităŃii, al demotivării, al stresului, al uzurii fizice şi mentale.Există un număr tot mai mare de adulŃi care suferă de depresie sau deepuizare profesională şi pentru care se pune, în mod acut, problemaevitării situaŃiilor dificile. Ori, o mai bună gestionare a timpului estepoate un început de soluŃionare a problemelor adulŃilor, care nu aravea decât de câştigat dacă şi-ar utiliza mai bine timpul.83

Cu toate că oamenii se plâng că nu au suficient timp, deobicei, ei au prea putină dorintă sau motivare pentru a schimbasituaŃia. Organizarea eficientă a timpului poate presupune regândireaîntregii atitudini fată de muncă şi faŃă de ceasul de pe perete.Atunci când gestionăm propriul nostru timp sau atunci cândne ocupăm de timpul altora trebuie să luăm în seamă câteva legigenerale:a. cu cât o activitate este mai fracŃionată, cu atât ea pare cădurează mai mult. Totul depinde de gradul de repetare a activităŃii şide motivarea celui care o efectuează.b. cu cât o activitate este mai interesantă cu atât ea pare maiscurtă şi invers. Interesul sau motivarea pentru executarea uneiactivităŃi ne fac să ignorăm restricŃiile de timp;c. timpul pare, totdeauna, mai lung atunci când aşteptăm.Înaintea unui examen sau a unui eveniment, atunci când aşteptăm unrăspuns sau stăm la uşa stomatologului, timpul de aşteptare esteimposibil şi avem sentimentul unei pierderi nejustificateExistã anumite principii de bazã în management. Ele ne potajuta în ceea ce priveşte identificarea criteriului de a manageriatimpul deoarece timpul este inamicul nr. 1.• Planificarea – A învăŃa sã ne planificăm fiecare zi,săptămână, an, este primul pas în învăŃarea de a ne controlaactivitatea. Aceasta de asemenea ne ajută şi să devenim realişti înceea ce priveşte cât de multă muncă putem suporta.• Fixarea prioritãŃilor – A învăŃa să deosebim cererileurgente de cele importante şi evaluarea câtorva aspecte ale munciinoastre ar trebui sã le dăm prioritate, este esenŃial când vrem sã nemanageriem timpul.• Un sistem de muncă bine organizat – A învăŃa să stabilimo rutină a zilei, efectiv a face faŃă ,,lucrului cu chitanŃele”,telefoanelor, comunicarea cu colegii …• Folosindu-ne jurnalul ca şi o unealtã – Jurnalul personalocupã un loc esenŃial în organizarea timpului şi ar trebui sã includãplanuri, liste ale acŃiunilor, adnotãri importante, şi multe alteinformaŃii.La ce serveşte jurnalul ?− îl face pe individ conştient de nevoia de a-şi organiza mai84

ine timpul;− evidenŃiază disfuncŃiile;− indică cu ce trebuie început;− ajută la gestionarea timpului şi îl transformă pe individ înstăpân al propriului său timp;− favorizează dezvoltarea unor competenŃe manageriale(previziune, organizare, control).Ce nu se face :− stabilirea unor obiective nerealiste sau nestimulatoare;− acordarea unei încrederi nelimitate memoriei. În timp apar„scăpări” care pot fi evitate cu ajutorul înscrisurilor din jurnal;− neglijarea detaliilor. EnunŃurile generale diminueazăutilitatea jurnalului, în timp ce „detaliile” cotidiene fac dificilăorganizarea timpului şi măresc nevoia de timp.Multe persoane se plâng de timpul lor, nerealizând că estevorba, cel mai adesea, de o utilizare necorespunzătoare. Timpul esteîntotdeauna neutru dar gestionarea lui poate fi eficace saudezastruoasă; el devine duşman doar pentru cei care nu ştiu să-lutilizeze în mod corespunzător. Factorii care determină risipa detimp sunt universali şi foarte frecvent întalniŃi. Ei reprezintăîmprejurările, motivele care generează o întrerupere a unei activităŃiîn curs de desfăşurare sau o depăşire a duratei acesteia. Pentru aîmpiedica acŃiunea acestor factori, individul trebuie să seautoanalizeze şi să privească atent în jurul său: poate constata că esterisipitor de timp sau, că se lasă furat de către ceilalŃi. În raport deaceste constatări, de responsabilităŃile pe care le are, fiecare adoptămăsurile adecvate pentru a se proteja de riscul risipei de timp. Maijos voi încerca să ilustrez un exemplu de procedură pentruplanificarea timpului:1. Fixarea obiectivelor − determinarea rezultatelor de atinspe termen scurt, mediu şi lung, atât la nivel individual2. Identificarea sarcinilor de îndeplinit− precizarea tuturor sarcinilor de îndeplinit în timpul zilei,săptămânii, lunii;− descrierea detaliată a sarcinilor;− evidenŃierea legăturii dintre sarcini şi obiective.3. Clasificarea sarcinilor − identificarea sarcinilor foarte85

entabile şi a celor mai puŃin rentabile;− identificarea sarcinilor urgente şi a celor mai puŃinrentabile.4. Ierarhizarea sarcinilor − prioritate A: sarcini urgente,sarcini care decurg din obiective, sarcini rentabile;− prioritate B: sarcini care au doar una din caracteristicilesarcinilor din categoria A;− prioritate C: sarcini mai puŃin rentabile.5. Estimarea duratei execuŃiei − stabilirea unei valoritemporale pentru fiecare sarcină. În acest scop este necesarăraportarea la experienŃele anterioare şi/sau utilizarea unor surse deinformaŃie foarte riguroase.Dacă am concluziona şi am cuprinde toate cele prezentatemai sus într-un program pentru adulŃi acesta ar avea ca scopdezvoltarea şi îmbunătăŃirea abilităŃilor de management al timpuluipentru fiecare adult care participă la program. Obiective ar putea fi :1. Să evidenŃieze modificările de atitudine faŃă de timp şicauzele apariŃiei lor.2. Să definească şi să justifice necesitatea managementuluitimpului.3. Să prezinte factorii care influenŃează folosirea timpului.4. Să ne ajute să evităm risipa de timp862. InteracŃiunea elev-elev2.1 RelaŃiile interpersonale pot fi clasificate în funcŃie detrebuinŃele psihologice care le-augenerat.Ele pot fi:• relatii de intercunoaştere – sunt generate de trebuinŃa de a-lcunoaşte pe celălalt, de a obtine informaŃii despre personalitateaacestuia, despre felul său de a fi.• relaŃii de intercomunicare – au la bază nevoia oamenilor dea face schimb de informaŃii, de a comunica între ei.• relaŃii socio-afective preferenŃiale – au la bază atracŃiainterpersonală şi includ relaŃiile de simpatie şi antipatie, de preferinŃă

şi de respingere reciprocă între membrii clasei de elevi.AtracŃia interpersonală exprimată de acest tip de relaŃii poatefi favorizată de mai mulŃi factori (R. IUCU, 2000):a) proximitatea – persoanele aflate în vecinătate (colegii debancă, copiii care locuiesc în acelaşi imobil etc) au tendinŃa de a seapropia afectiv, de a se prefera reciproc;b) similaritatea – explică tendinŃa persoanelor de a seîmprieteni cu acei semeni cu care se aseamănă în planul aptitudinal,valoric, motivaŃional etc.c) complementaritatea – se referă la situaŃiile în carepartenerii dispun fiecare de calităŃi care se completează unele pecelelalte, astfel încât ceea ce îi lipseşte unuia dintre parteneri estecompensat de calităŃile celuilalt; poate fi un factor favorizant alrelaŃiilor socio-afective preferenŃiale dintre asemenea parteneri.RelaŃiile afectiv-simpatetice cu copiii de aceeaşi vârstă,îndeosebi prieteniile, oferă cel puŃin trei lucruri importante pentrudezvoltarea copilului:- suport emoŃional;- informaŃii despre comportamentele şi valorile acceptabile;- oportunitatea exersării unor deprinderi de comportamentsocial .Prietenii apropiaŃi îl ajută pe copil să găsească soluŃii laproblemele cu care se confruntă, să îşi dobândească respectul şistima de sine, să îşi dezvolte capacitatea de înŃelegere a altora.2.2 InteracŃiunile dintre elevii care compun un grup şcolarreprezintă modalitatea esenŃialăde existenŃă a grupurilor sociale, caracteristica lor de bază. Sedefineşte ca un tip de relaŃii între două sau mai multe persoane, încare acŃiunea uneia dintre ele este afectată de acŃiunea celeilalte.InteracŃiunea membrilor unei clase şcolare determină structuragrupului şi modelele de comunicare. Trebuie diferenŃiată noŃiuneade interacŃiune de cea de relaŃii interpersonale (de exemplu, relaŃiileafectiv simpatetice, relaŃiile de intercunoaştere sau deintercomunicare).InteracŃiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multetipuri:- relaŃii de cooperare – elevii colaborează pentru atingerea87

unui obiectiv comun;- relaŃii de competiŃie – individul sau subgrupurilerivalizează cu ceilalŃi sau cu alte subgrupuri pentru dobândirea uneianumite poziŃii în cadrul clasei sau a superiorităŃii;- relaŃii de coacŃiune – când fiecare lucrează în prezenŃacelorlalŃi, fără însă a se interesa de conŃinutul muncii acestora;- relaŃii de conflict – indivizii/subgrupurile se află în opoziŃiemutuală.Diversele tipuri de relaŃii dintre elevii unei clase producmodificări ale caracteristicilor personale ale membrilor, care, larândul lor, pot fi de mai multe tipuri:• acomodarea (ajustarea reciprocă);• asimilarea (transfer reciproc de gusturi, mentalităŃi etc.);• stratificarea (ierarhizare a partenerilor în funcŃie de statuteledeŃinute);• alienarea (îndepărtarea de ceilalŃi, retragerea în sine,ruperea relaŃiilor).2.3 RelaŃiile dintre grupurile de elevi.În interiorul unei şcoli se constituie un mare număr de grupuri, întrecare se dezvoltă relaŃii diverse. Grupul în care un şcolar activează laun moment dat se numeste grup de apartenenŃă. Un elev poate săfacă parte temporar dintr-un grup constituit pentru a rezolva încolaborare o sarcină de învăŃare, iar asemenea grupuri, care sedestramă după îndeplinirea sarcinii, se numesc grupuri de lucru.Există şi grupuri constituite, din care un elev încă nu face parte, darîşi doreşte să fie acceptat în interiorul lor, se raportează şi aspiră laele, numite grupuri de referinŃă. ApartenenŃa la un anumit grupinfluenŃează atitudinea colectivă a elevilor care-l compun faŃă deelevii din grupurile exterioare. Atunci când este vorba despre un altgrup cu care se află în competiŃie, elevii au tendinŃa de a-şi formareprezentări negative despre elevii care compuncelălalt grup. Elevii manifestă tendinŃa de a evalua sistematicpropriul grup mai favorabil decât pe cel exterior. Acest fenomen afost explicat prin nevoia unei imagini pozitive de sine a fiecăreipersoane, pentru că “o identitate socială pozitivă nu este posibilăpentru individ decât atunci când caracteristicile grupului său de88

apartenenŃă pot face obiectul unei evaluări pozitive” (J. M.,MONTEIL.). Cu cât confruntarea dintre grupuri este mai acerbă, cuatât se produce o mai puternică identificare a individului cu grupulsău de apartenenŃă. Cu toate acestea, cercetătorii auconstatat că exacerbarea diferenŃierii dintre grupuri, mai ales prinexces de competiŃie, generează un efect, aparent paradoxal, deamplificare a diferenŃierilor în interiorul grupului de apartenenŃă,în sensul că se accentuează diferenŃierile dintre sine şi ceilalŃi dininteriorul propriului grup.Cu alte cuvinte, amplificarea sentimentului apartenenŃei la grupîn situaŃii de competiŃie nu garantează solidaritatea din interiorulgrupurilor, astfel că bunele intenŃii ale unui profesor de adezvolta “spiritul de grup” al fiecărui elev, prin instaurareacompetiŃiei între clase sau echipe, pot sta la baza obŃinerii altorefecte, contrarii celor aşteptate3. Relatiile cu profesoriiPentru o comunicare eficientă trebuie să Ńinem seama decâteva reguli simple şi anume:- dorinŃa de a înŃelege şi a asculta,- încredere reciprocă,- stima si respect reciproc,- cooperareElevii trebuie sa inteleaga faptul ca profesorul nu le doreşte raulprin acordarea notelor mici.Nota mica se acorda persoanei care nu a invatat la materiarespectiva, nu stie sa raspunda la anumite intrebari din lectiesau recapitulare. La fel cum într-o zi iau notă mică în a doua ziau posibilitatea de a lua o notă mare. Elevii trebuie să cearăajutorul profesorilor atunci când acesta nu înŃelege lecŃia saunu ştie să rezolve un exercitiu.4. Importanta activitatiilor extracurriculareEste foarte important ca tinerii să se implice în activitatiextracurriculare cat mai diverse . Asemenea activităŃi genereazărelaŃii de prietenie şi întrajutorare, fortifică simŃul responsabilităŃii şistatorniceşte o atitudine justă faŃă de colectiv şi faŃă de scopurile89

urmărite. Important este ca tinerii să fie antrenanŃi nu numai îndesfăşurarea unor asemenea activităŃi ci şi în iniŃierea şi organizarealor. Dacă activitatea extracurriculară este sport atuncia acesta îi vaajuta să ne menŃinem sănătatea fizică. Prin practicarea diferiteloractivităŃi extracurriculare tinerii nu vor mai fi tentaŃi de viciile vârsteisale.ActivităŃile extracurriculare pot fi dintre cele mai diverse:1. activităŃi cultural educative (vizite la teatru, muzee)− activităŃi cultural artistice (cercuri de artă plastică, demuzică, coregrafie)− activităŃi sportive (şah, atletism, volei)− activităŃi de cunoaştere a mediului înconjurător (însriereîn cadrul unui grup de cercetaşi)− activităŃi distractive (excursii, tabere, vizite la grădinazoologică)5. ModalităŃi de identificare a unui loc de muncăÎn ceea ce priveşte piaŃa muncii apreciem că la această orăexistă anumite forme de organizare şi organizaŃii care prin oferta delocuri de muncă vin să întâmpine cererea celor interesaŃi.Cele mai frecvente modalităŃi de identificare a unui loc demuncă sunt:Prin intermediul prietenilor sau al altor cunoştiinŃe. Oameniisolicită locuri de muncă recomandate sau despre care au aflat de laprieteni, familie şi cunoştinŃe, posibil la locul de muncă al acestora.Prin publicitate. Angajatorii anunŃă locurile de muncăvacante prin intermediul presei scrise (ziare şi reviste), televiziunilocale sau posturi de radio locale. AnunŃul cuprinde denumireafirmei/instituŃiei, postul/rile vacante/disponibile, descrierea pe scurt apostului sau a posturilor vacante, cerinŃele pe care candidatul trebiesă le indeplinească pentru a putea aplica pentru acest loc de muncă.După ce postează anunŃurile în oricare din locurile menŃionate maisus, aşteaptă să fie contactaŃi la sediul firmei sau telefonic, de cătrepesoanele care sunt interesate de acel loc de muncă şi care doresc săceară informaŃii suplimentare. Şi cel care caută un loc de muncăpoate da un anunŃ, în care de obicei se prezintă calificarea,90

experienŃa, tipul de activitate de care este interesat şi nu în ultimulrând un număr de telefon la care poate fi contactat de posibiliiangajatori. Apoi urmează o perioadă de aşteptare pentru a vedea dacăsunt contactaŃi de potenŃiali angajatori. Această perioadă de aşteptarenu trebuie să fie mai mare de o săptămână.Prin agenŃia de plasare a forŃei de muncă. Angajatorii anunŃălocurile de muncă disponibile, agenŃiei de plasare a forŃei de muncă.Cei care caută un loc de muncă analizează ofertele de aici, singurisau cu ajutorul unui consilier de plasare a forŃei de muncă, pentru avedea care locuri de muncă li se potrivesc şi care corespundcalificării pe care o au. Apoi urmează un contact direct întreangajator şi solicitant.Prin agenŃii de recrutare. Angajatorii folosesc deseoriserviciile personalului specializat al agenŃiilor de recrutare. Aceştiaapelează la agenŃiile de recrutare deoarece nu deŃin un angajatspecializat în susŃinerea interviurilor şi selecŃia candidaŃilor, iarmanagerul instituŃiei nu are timpul necesar pentru efectuarea acestorinterviuri. AgenŃiile de recrutare postează anunŃurile în ziare, reviste,internet colectează CV-urile primite, le consultă iar persoaneleselectate vor fi contactate telefonic pentru un prim interviu. Se vorderula o serie de interviuri în urma cărora candidaŃii vor fi respinsisau vor fi selectaŃi pentru a merge mai departe. În urma unei selecŃiiriguroase a candidaŃiilor, angajaŃii agenŃiei de recrutare vor propuneangajatorului un număr de 3-4 candidaŃi care au reuşit să treacă cusuccess de toate interviurile susŃinute până în acel moment. Ultimulinterviu se va Ńine cu angajatorul iar acesta va decide care dincandidaŃii rămaşi va fi selectat pentru locul de munca respectiv.Căutand pe internet. Exista multe site-uri care oferă locuri demuncă, structurate în funcŃie de diferite domenii sau regiuni.Prin “Sondaje la rece” sau o “Cerere de angajare”.BineinŃeles se poate suna la diferite companii şi se poate întreba delocurile de muncă disponibile. Dar candidatul trebuie să fie pregătitcu un CV scris cât şi pentru un eventual interviu în care să se poatăprezenta pe sine, cât şi ideile despre locul de munca pe care doreştesă îl obŃină. Este folositor să se aibă numele unei personae de contactdin companie, cu care să se discute într-o primă fază.Târgul locurilor de muncă oferă posibilitatea contactului91

nemijlocit între cererea şi oferta de forŃă de muncă, posibilitatea ceduce atât la selecŃia rapidă de personal pentru agenŃii economiciinteresaŃi să facă angajări, cât şi la găsirea rapidă a unui loc de muncăde către persoanele aflate în căutarea lui. SolicitanŃii şi ofertanŃii delocuri de muncă au posibilitatea de a alege între multitudinea deoferte. Pentru a participa activ la târgurile locurilor de muncă estenecesar: Frecventarea oficiului forŃei de muncă; RecepŃionarea zilnică a informaŃiilor parvenite prin massmedia:radio televiziune, presă; Pregătirea CV-ului, scrisorii de intenŃie precum şi ainterviului.În legătură cu alegerea unui loc de muncă, sau momentulschimbării locului de muncă, fiecare individ trebuie să fie în măsurăsă-şi autoevalueze activitatea, experienŃa profesională, gradul deadaptabilitate la muncă în colectiv şi la rigorile impuse de activitatearespectivă, toate acestea pentru a fi sincer şi corect cu sine însuşi şi arecunoaşte eşecurile şi a fi în măsură de a le elimina. Trebuie sămăsurăm cu aceaşi unitate de măsură atât realizările cât şi eşecurile,care astfel constientizându-le nu le mai repetăm. Drept urmareindividul trebuie să fie în măsură să-şi răspundă la anumite întrebări,cum ar fi:• Care este scopul, îndemnurile şi motivaŃia?• Ce trebuie să facă pentru a se pregăti pentru o treaptăsuperioară, este în măsură să răspundă exigenŃelorimpuse postului?• Salariul este elemental definitoriu în alegereapostului?• Este uşor adaptabil condiŃiilor impuse de noul loc demuncă?• Poate să-şi recunoască greşelile făcute la locul demuncă?• Schimbarea locului de muncă îi crează stres?Dacă am reuşit să răspundem la întrebarile care ne macină,mai mult sau mai puŃin, acest fapt depinzând de fiecare individ înparte, suntem în faza de a schimba locul de muncă sau de a ne angaja92

pentru prima dată.Atunci când dorim să producem o schimbare în activitateaprofesională, sau pur şi simplu să ne angajăm dupa terminarea unorstudii, trebuie să ne pregătim pentru un interviu, să depunem un CV,sau să participăm la un concurs, după caz şi înainte de toate trebuiesă ştim ce dorim ce putem să muncim evident in funcŃie, depregătirea profesională, de aptitudinile şi abilităŃile avute.Atunci când dorim să schimbăm locul de muncă trebuie săurmărim anunŃurile din mass-media, prin care societăŃile sauinstituŃiile transmit locurile de muncă vacante, trebuie să fimpregătiŃi pentru o convorbire telefonică şi respectiv interviu, aşa cumam mai precizat.6. Completarea unui CV – Anxa 1Curriculum Vitae este un memoriu de activitate care setrimite unei instituŃii sau firme cu scopul de a o informa asuprapozitiei tale. Scopul unui bun CV este sa realizele o invitatie la uninterviu. CV-ul este dovada capacităŃii proprii de a comunica şi de ase organiza. Un CV foarte bine făcut arată prin el însuşi ce angajatvaloros ai putea fi. La fel, un CV realizat într-o maniera preasubiectivă este o modalitate sigură de a te scoate din lupta chiarînainte de a începe.Curriculum Vitae este o bază de cunoaştere şi de evaluarepractică, ca metodă şi, în mare măsură el constituie un punct deplecare în procesul de selecŃie, şi după caz, criteriul de trierepreliminară.În redactarea unui CV trebuie să se Ńină seama de unle reguli: Se foloseşte o coală de hârtie A4, o calitate cât mai bună ahârtiei; Trebuie evidenŃiate numele, prenumele, adresa şi numărul detelefon; CV-ul să nu aibă greşeli gramaticale, punctuaŃie sauortografie; Să nu fie foarte lung – o pagină, maxim două; Nu se mentionează pretenŃiile salariale; Să conŃină obiective – acest lucru îl ajuta pe cititor să îşî ideaseama dacă există o potrivire între aptitudinile şi abilităŃile93

94candidatului şi nevoile angajatorului; Să conŃina “Pregătirea profesională” (studiile) în ordineaabsolvirii acestora. Vei scrie studiile pe care le-ai absolvitsau urmeaza să le absolvi în ordine invers cronologică, adicăde la cele mai recente la cele mai îndepărtate. MenŃioneazăperioada în care ai urmat cursurile, instituŃia de învăŃământ şiprofilul sau specializarea. Se continuă cu „ExperienŃa Profesională”, unde trebuie săscrii activităŃile profesionale tot în ordine invers cronologica:de la cel mai recent loc de munca. Trebuie să indici perioadaîn care ai lucrat, compania la care ai fost angajat şi postul pecare l-ai avut. Se va completa CV-ul şi cu informaŃii despre certificatele sauabilităŃile tale. Trebuie să incluzi daca ai permis deconducere, ce limbă sau limbi străine cunoşti şi dacă ştii sălucrezi cu calculatorul. PoŃi să incluzi în CV şi hobby-urile. De asemenea se pot include şi personae de referinŃă de lalocurile de muncă anterioare.Există mai multe tipuri de CV-uri dintre care cele maiutilizate sunt CV-ul cronologic şi CV-ul funcŃional.CV-ul cronologic, prezentarea se face după criteriulfactorului timp, primele amintite fiind cele mai recente activităŃi şicontinuă cu cele mai îndepărtate în timp. În cadrul acestui tip de CVnu este necesară menŃionarea tuturor activităŃilor, mai ales a celornerelevante pentru postul vizat, dar trebuie acordată atenŃie faptuluică CV-ul să nu conŃină elemente de discontinuitate neexplicate, ceeace ar putea duce la apariŃia unor concluzii eronate sau defavorabile.Acest CV nu îi avantajează pe cei cu schimburi repetate încarieră sau pe cei cu experienŃă puŃină. Este însă deosebit deavantajos pentru cei care îşi caută un loc de muncă, având oexperienŃă de muncă solidă şi o evoluŃie relevant a angajăriloranterioare. Este tipul de CV preferat pentru domeniile tradiŃiolale (îneducaŃie, sănătate, management). Exemplu de CV cronologic (anexa1)Curriculum Vitae se putea întocmi fără a se Ńine cont de

ordinea cronologică şi doar de importanŃa diverselor realizări sauactivităŃi şi acest tip de CV este denumit ca funcŃional. Acest tip deCV este indicat pentru cei care doresc o schimbare a carierei, sau aprofilului de activitate, când se vrea o evidenŃiere a anumitor calităŃicare nu au fost folosite în experienŃă de până acum. Este folositor şiîn cazurile în care nu aveŃi exeprianŃă deloc. Exemplu de CVfuncŃional (anexa 2)957. Elaborarea unei scrisori de intenŃie – Anexa 27.1 Scrisoarea de intenŃieDacă CV-ul este un instrument necesar pentru a stârniangajatorului interesul pentru candidat, scrisoarea de intenŃie este“ambalajul” CV-ului, cae nu trebuie expediat fără această scrisoare.CV-ul este mai degrabă general prin natura sa, pe cândscrisoarea de intenŃie este personalizată. Ea nu este o scrisoare tip, citrebuie să răspundă cerinŃelor instituŃiei sau firmei angajatoare.Scrisoarea de prezentare, nu este o repetare a datelor dinCurriculum, ci conŃine alte informaŃii importante, cum ar fi:motivaŃia alegerii noului loc de muncă, salariul avut, dar nici o datănu se trece salariul dorit pentru noul post. Aceasta scrisoare trebuieadresată unei personae, drept urmare este bine să aflăm, eventual printelefon, cui trebuie să adresăm scrisoarea.Scrisoarea de intenŃie este tot un instrument menit să“ademenească” cititorul, însă spre deosebire de un CV (care poate fitrimis la 2-3 companii), consider că o scrisoare de intenŃie trebuie săfie personalizată pentru fiecare companie in parte.Iată cateva reguli pe care le include modelul standard: Notează pe unul din colŃurile de sus ale paginii adresa şinumărul de telefon, este esenŃial un număr de telefon –trebuie sa fie uşor de contactat; Datează scrisoarea (în aceeaşi parte unde ai trecut adresa şinumărul de telefon); Scrie întotdeauna cui îi este adresată scrisoarea, numele,adresa şi funcŃia, dacă le cunoşti, urmate apoi de numele şiadresa instituŃiei (toate acestea pe partea stângă); Lasă cateva rânduri libere şi apoi scrie formula de adresare:

96Domnule, Doamna. Dacă din anunŃ ai aflat numele presoaneicăreia te adresezi este bine să îi scrii numele; Foloseşte interval între paragrafele scrisorii – o va face maiuşor de citit; Semnează şi foloseşte o formulă de încheiere, semnează peaceeaşi parte unde ai scris adresa ta; Semnează de mână, cu semnatura ta obişnuită, sub aceastascrie numele întreg cu litere de tipar; Dacă scrii CV-ul la computer scrisoarea ar trebui să fie la fel;însă există şi angajatori care consideră că e mai bine să fiescrisă de mână;7.2 ConŃinutul unei scrisori de intenŃie trebuie sărăspundă la două întrebări: De ce vrei slujba? De ce crezi că ai merita să o obŃii?De regulă o scrisoare de intenŃie cuprinde patru paragrafe;Dosarul cu toate datele solicitate pentru concurs sauselecŃie de dosare este întocmit şi prezentat de fiecare candidat înparte.SelecŃia personalului pentru postul vacant, reprezintă oactivitate cu caracter etic ce constă în alegerea strictă a ocupantuluipostului vacant.Prin selecŃie se triază persoanele înscrise la concurs, în bazaunor criterii profesionale de pregătire, aptitudini şi capacitate demuncă. În fapt selecŃia personalului reprezintă o activitateimportantă, obiectivă, dar sunt cazuri când încărcătura subiectivă estenecesară, deoarece intuiŃia şi simŃurile unor selectori pot fi, uneori,importante, mai ales în alegerile dificile (doi candidaŃi cu argumentsimilar/asemanatoare).O selecŃie riguroasă, după cum se ştie, presupuneparcurgerea unor etape, în cadrul cărora un loc important îl ocupăactele oficiale ce trebuie întocmite şi predate, Curriculum Vitae,scrisori de prezentare, după cum am mai precizat.Evident că după selecŃia candidaŃilor, printr-un interviu, overificare a pregătirii profesionale, sau a abilităŃilor necesare

postului. Intrevederea celor două părŃi, respective candidat şi selectornu se reduce doar la o discuŃie la distanŃă, prin telefon, email, cipresupune un contact personal, o “vedere” între cele două părŃi,implicând aşadar prezenŃa fizică, cu tot ceea ce Ńine de ea; aptitudini,comportament, aspect, îmbrăcăminte, miros, poziŃie, dinamicapersonală, forme de mişcare, toate acestea şi nu numai, făcând partedin interviul comportamental.Desigur urmează şi interviul legat de corespondenŃa pentrupostul respectiv, prin întrebări concrete care să îl lămurească peselector dacă candidatul corespunde postului.Interviul poate fi şi sub presiune pentru a testa reacŃiile şicapacităŃile de munca în condiŃii de exercitare a unei presiunipsihice, acolo unde se impune acest lucru.În alte cazuri se utilizează şi anumite teste care conduc la odepartajare a candidaŃilor şi o apreciere în funcŃie de pregătireafiecăruia.Indiferent de modalitatea de testare a personalului antrenat înselecŃie, acesta trebuie să cunoască câteva lucruri elementare ce îlprivesc şi care conduc la o reuşită, sau din potrivă dacă nu se cunoscconduc la eşec. Aşadar pentru ca un candidat să întrunească cea maibună performanŃă la un interviu sau la un test specific, trebuie săîndeplinească următoarele condiŃii: Să fie sănătos, odihnit, fără prea multe alte gânduri saupreocupări secundare perturbatoare Să citeasc cu atenŃie instrucŃiunile testului şi să le apliceîntocmai Să se concentreze şi să-şi mobilizeze toată atenŃia şi răbdareapentru a parcurge întregul test şi/sau pentru a raspunde laîntrebările interviului Să răspundă cu sinceritate la întrebările puse Atunci când este cazul şi se solicită informaŃii despreactivitate sa, să nu-şi supraevalueze activitatea şi nici să nu ominimalizeze, dând dovadă că nu ştie să se autoevalueze Să nu se trezească vorbind de unul singur fără să fie întrebatsau să-i fie solicitate date şi informaŃii cu referire laactivitatea sau presoana sa Să se prezinte la oră stabilită pentru interviu sau test, luând97

în calcul acest aspect atunci când îşi stabileşte traseul deparcurs Să se prezinte într-o Ńinută decentă şi să manifeste o conduităadecvată momentului Să nu încerce să fi ceea ce nu este, pentru că în cele din urmăun bun selector îşi dă seama de acest lucru şi de cele maimulte ori este în dezavantajul candidatului, deşi profesionalcorespundea postului, etc.În urma selecŃiei candidaŃilor, se stabilesc cei care vor ocupaposturile vacante şi care vor fi încadraŃi în colectivul organizatieirespective.8. Pregătirea pentru interviul de angajareInterviulO importanŃă deosebită o au acivităŃile pregătitoare, carepremerg interviul. Astfel, activitatea de informare asupra datelorgenerale ale companiei cum ar fi sediul şi alte birouri ale firmei,produse şi servicii oferite, dezvoltări recente ale afacerii, potenŃialulde dezvoltare pentru viitor, pronunŃia corecta şi completă a numeluiangajatorului. Toate acestea te vor familiariza cu mediul şi cerinŃeleactuale ale companiei.În timpul interviului vei fi apreciat în funcŃie de calităŃile şislabiciunile tale ce vor fi observate de interlocutor. Firmele caută înziua de azi să afle mult mai multe despre personalitatea potenŃialuluicandidat. Pe lista celor mai mari calităŃi stau spiritul de echipă şicreativitatea Pe lângă toate acestea, atitudinea, stabilitatea, motivaŃiaşi maturitatea vor fi testate în permanenŃă.98Pentru a face o impresie bună angajatorului, fi atent laurmătoarele detalii:- Fi prezent la interviu întotdeuna cu câteva minuteînainte, iar dacă sunt necesare unele documente, acesteasă fie completate din timp.- La intrarea în sală de intervievare salută-l pe angajator cunumele său doar dacă eşti sigur de pronunŃia corectă.- Ai o atitudine pozitivă şi încrezătoare, fără a păreaarogant, priveşte-Ńi interlocutorul direct în ochi şi adoptă în

scaun o poziŃie fermă, cu spatele drept.- Nu lua loc decât în momentul în care acesta îŃi esteoferit.- Fi carismatic de căte ori poŃi, zâmbeşte şi fi un bunascultător atunci când angajatorul ia cuvântul.- Asigură-te că punctele tale bune au ajuns laangajator într-o manieră concisă şi sinceră. Fi sincer şionest în exprimare- Răspunde la întrebările puse fără a apela la DA şi NU,dar nu exagera cu amănuntele- Nu pune întrebări despre salar, concedii, sau bonusuriEvită… Un discurs monoton! Dacă un ton ridicat poate irita, o vocemonotonă plictiseşte. Să aduci în discuŃie de la început lucruri care să creeze oatmosferă negativă: “mi-e teama că experienŃa mea nu estesuficientă”, “din păcate nu am nici un fel de experienŃă” etc.Fii sigur pe tine! Stereotipiile verbale sau folosirea jargonului (stiŃi,înŃelegeŃi?, adica, ok, nici o problemă, nu-i aşa, etc) Să te tutuieşti cu comisia Să Ńii privirea lăsată în jos sau să te agiŃi! PoziŃia încrucişatăa braŃelor în faŃa interlocutorului simbolizează o poziŃie deapărare, poŃi lăsa astfel impresia unei personae refractare,chiar dacă acest lucru nu te caracterizează. Gesturile careexprimă nevrozitate sau nesiguranŃă nu produc o impresiefavorabilă.99Intrebari puse frecvent la interviu: Ce stii despre firma noastră? De ce vrei să lucrezi la noi? De ce ai ales o carieră în acest domeniu? De ce ar trebui să te angajăm? Vorbeşte despre tine! Ce aştepŃi tu de la jobul ăsta? Cât timp crezi că vei sta la noi?

De ce renunŃi la locul de muncă actual? Cum ai evalua firma pentru care ai lucrat? CiŃi oameni ai avut în subordine, dacă ai avut? ÎŃi place să lucrezi cu cifre mai mult decât cu vorbe? Ce Ńi-a plăcut mai mult la ultimul post avut? Dar cel maipuŃin? Care sunt principalele tale 3 slabiciuni şi care suntprincipalele tale 3 calităŃi? Care este exact experienŃa ta? De ce nu ai găsit un job până acum? De ce aici? Ce părere ai despre fostul sef? Ce alte joburi sau firme ai în vedere? Te-ai gândit vreodată să emigrezi? De ce? PoŃi lucra cu termene fixe, sub presiune, ..etc.? Cum ai rezolva un conflict ivit în cazul unui proiect deechipă între membrii acesteia? Care a fost cea mai grea decizie pe care a trebuit să o ieivreodată? Ce salariu doreşti? Care a fost ultima carte pe care ai citit-o? Ultimul film pecare l-ai vazut? Ultimul eveniment sportiv la care ai asistat? Ai spirit creativ? Care sunt planurile tale de viitor?Întrebări pe care le puteŃi adresa comisiei:Care sunt obiectivele pe termen scurt ale organizaŃiei?CăŃi angajaŃi are organizaŃia?Există o fişă a postului pentru care candidez?Pentru o relaŃionare cât mai eficientă cu colegii de serviciar trebui să respectaŃi anumite caracteristici:În sectorul muncii, în majoritatea domeniilor este prezentăcomunicarea. Ori că se lucrează în metalurgie, ori în vânzări,psihologie sau alte activităŃi, oamenii vorbesc între ei, schimbăinformaŃii, idei, impresii şi acŃionează după ce s-au consultat şi auajuns la un punct comun. Felul în care se comunică informaŃiile100

contează foarte mult.Prin comunicare se poate ajunge la un consens între colegi,dar se poate ajunge şi la conflicte, dezinteres, ignoranŃă şi furie.Comunicarea reprezintă modalitatea prin care se transmitmesaje unor alte persoane cu ajutorul anumitor canale decomunicare. Aceste canale, mai ales în prezent, pot fi internetul,telefonul, mesaje scrise manual etc. Desigur, cea mai importantăforma de comunicare este comunicarea faŃă în faŃă.Prin comunicare se poate ajunge la un consens între colegiiunui domeniu de lucru. Au un anumit plan sau au un anumit obiectivde fiecare zi pe care îl abordează împreună. Au aceleaşi idei, le punîn practică şi totul iese aşa cum se doreşte.La această bună înŃelegere se poate ajunge prin intermediulunor principii care, ar trebui respectate. Un prim principiu ar filegat de ascultarea a ceea ce spune colegul. Nu trebuie intrerupt dindiscursul lui chiar dacă există anumite părŃi dintr-acesta cu care alŃicolegi nu sunt de acord. După ce termină ce are de spus, ceilalŃi autimp să spună, pe rând, fiecare în parte, propriile argumente. Aşadar,fără întrerupere.Un al doilea principiu – Colegii să ia deciziile împreună.Pentru a putea face acest lucru, trebuie să se consulte unul cu celălalt,să fie deschişi, să nu “tragă” cu arsenalul de prejudecăŃi ci, săanalizeze în mod statistic, raŃional, logic, care decizie trebuie luată.Pot fi consultaŃi şi superiorii. BineînŃeles, există şi locuri de muncăunde personalul este puŃin ca număr, ori deciziile sunt luateindividual ş.a.m.d. În aceste cazuri, judecata, calmul şi răbdarea ajutămult.Graba strică treaba. Nu vă grăbiŃi să luaŃi decizii de care nusunteŃi siguri, este bine să verificaŃi înainte. BineînŃeles, daca situaŃiaeste de aşa natura încât trebuie luată neapărat o decizie deoarece,cine ştie, este vreun timp limită, atunci se alege decizia care esteconsiderată cea mai potrivită, în care există încredere – asta nuînseamnă că va fi mereu şi cea mai bună,Când există nelămuri, este bine să se prezinte acestenelămuri colegilor. Nu este ruşine sau dovadă de incompetenŃă, pur şisimplu se doreşte rezolvarea acelei sau acelor nelămuriri. Curajuleste un pion principal.101

Chiar dacă există şi incompetenŃă, se poate vorbi cu alŃicolegi, cu superiori etc. să ia în considerare acest lucru şi să seîncerce reducerea nivelului de incompetenŃă. Sinceritatea are roadeleei ajutătoare. Poate nu va pica tocmai bine să se afle că un angajateste incompetent, dar faptul că recunoaşte acest lucru şi doreşte să seîmbunătăŃească poate fi privit ca o calitate. Cel puŃin, asta estepărerea mea. Nu am făcut studii sau cercetări, dar am o experienŃă delucru destul de semnificativă pentru a-mi fi format anumite opiniicare pot fi ajutătoare.Comunică ceea ce vrei să comunici – Nu porniŃi cuprejudecăŃi, “C-o fi, c-o păŃi”Felul de comunicare trebuie să fie politicos, nu bădăran!Adică nu neapărat discurs academic, ci unul cumpătat, normal, debun simŃ.Mesaje clare – InformaŃiile şi cuvintele pe care le pronunŃaŃitrebuie să fie clare, chiar dacă există erori gramaticale în vorbire sauîn scris, mai important este să se înŃeleagă ceea ce spuneŃi.Nu te timora sau îngrijora – nu vă temeŃi şi nu vă fie fricăde defectele pe care le aveŃi, precum să nu vă fie jenă să vă etalaŃicalităŃile. AmbiŃia şi dorinŃa de a fi sincer, onest, contează mai mult.Poate vă puteŃi considera defectele ca pe calităŃi. Depinde de modulîn care le folosiŃi. Din nou, nu vă grăbiŃi să judecaŃi, sau, cum îmiplace să spun, “nu te grăbi să te întristezi!” Şanse există!Conflictele au în primul rând un rol important deoarece punîn evidenŃă ceea ce nu este în regulă într-un cadru de lucru. Dacăexistă invidii, lipsă de înŃelegere, mesaje distorsionate etc., acesteapot ieşi la iveală.Conflictele dese trebuie abordate într-un anumit fel. Pur şisimplu persoanele nu se înŃeleg, se antipatizează, se detestă – e unexemplu. În acest caz, trebuie discutat în grup. ToŃi cei care au unconflict trebuie să fie nervoşi pe apariŃia conflictului ci nu peoamenii care au generat acel conflict. Cu alte cuvinte, trebuie să sespună din partea unuia sau a mai multor colegi: “Hei, ce naiba, amajuns să ne certăm, asta nu e bine, hai să vedem cum de am ajunsaici, până la urmă munca noastră foloseşte cuiva, de ce să o irosim pecerturi? Haide să vedem cum putem rezolva chestia asta. Chiar dacăne antipatizăm poate găsim vreo cale în care să putem lucra în voie,102

elaxaŃi, motivaŃi, bucuroşi. “Nu vă sfiiŃi să vă spuneŃi ideile legate de posibile noiproiecte. SpuneŃi, sau măcar întrebaŃi dacă puteŃi menŃiona anumitelucruri. Organizarea, disciplina şi bunul simŃ bănuiesc că suntconduite admirabile în orice context. FiŃi politicos, stabil şi spuneŃivăiniŃativele, gândurile, proiectele, ce beneficii aŃi dori etc.Dacă auziŃi că ceva nu este în regulă sau ilegal în sectorul încare lucraŃi, iar superiorii dvs. nu ştiu de acest lucru, nu strică să-ianunŃaŃi, poate chiar le veŃi fi de folos. Unii şefi nici nu ştiu că esteposibil să aibă anumite nereguli, însă, dacă de pe la televizor sau deprin altă parte aflaŃi de acea sau acele nereguli, le puteŃi spune.Spre exemplu, dacă guvernul a mărit salariile, iar şeful dvs. auitat să vi-l modifice, nu aşteptaŃi să afle el, spuneŃi-i chiar dvs.Curaj! Doar sunteŃi un conribuabil! SunteŃi un coleg, lucraŃi încontexte unde este nevoie de informaŃii.Dacă vedeŃi un alt coleg că nu lucrează cum trebuie,atenŃionaŃi-l întâi pe el, dacă ştiŃi, arătaŃi-i dvs. cum se face. Dacăeste cazul, anunŃaŃi pe cineva care ştie.Eventual, puneŃi-l chiar pe colegul dvs. mai puŃin priceput săse ducă la cel care se ocupă de instructaj. Poate vă duceŃi chiar cu el.Bunul simŃ, semnalarea unei incorectitudini, spiritul colegialşi, poate, prietenesc, sunt caracteristici demne de luat în considerare.103

Anexa 1Exemplu de CV cronologicPOPESCU IONStr. Busuiocului nr. 4, Tg. MuresTel: (0265)122345OBIECTIV:− un post de inginerSTUDII:- Facultatea de inginerie Tg. Mureş 1990-1994- Liceul Electromureş 1986-1990EXPERIENTA PROFESIONALA:- 1993-1994: ing. proiectant Electromureş- 1994-1998: ing. sef ProdcomplexREALIZARI :- premiul "inginer 2000"- Premiul I la sesiunea de comunicări ştiinŃificeCOMPETENTE :- limba engleză:scris vorbit (foarte bine)- limba franceză:scris vorbit (bine)- utilizarea calculatorului: autocad, office, autolisp, baze de dateHOBBY :- sahul, lectura, tenisulRECOMANDARI :- furnizate la cerere104

Anexa 2Exemplu de Scrisoare de IntenŃieIon PopescuDomiciliu: TimişoaraStr. CetăŃii, nr. 24, jud. TimişTelefon: 0721000000ion_popescu@yahoo.comFabrica de mobilă TimişoaraStr. Aviatorilor, nr. 13, jud. TimişTelefon 0256/200000Stimat(ă), Domn/ Doamnă,Ca urmare a anunŃului făcut de firma dumneavoastră înziarul „Agenda” din data de 26 ianuarie 2010 privitor la posturilevacante, doresc să candidez pentru postul de tapiŃer.Ataşez acestei scrisori un Curriculum Vitae care rezumăcunoştiinŃele, experienŃa şi talentele mele unde veŃi putea constata căam absolvit Cursul de tapiŃeri în luna iunie 2009 şi că am reuşit pânăîn prezent să dobândesc experienŃă în ceea ce priveşte lucrul înechipă şi am învăŃat cum trebuie să te comporŃi cu colegii de muncă.Consider important faptul că în activitatea de voluntariat amcolaborat cu firma dumneavoastră, Fabrica de mobilă Timisoara, pe operioada de 2 luni.În eventualitatea în care consideraŃi pregătirea mea potrivităîn vederea ocupării acestui post, aş fi onorat să va întâlnesc pentru ava oferi şi alte detalii, pentru a discuta despre posibilitatea angajăriiîn firma dumneavoastră.Cu cele mai bune gânduri,Ion Popescu105

Bibliografie1. Coordonator Dr. S., Mitulescu, Formarea deprinderilor de viaŃăindependentă, Manual pentru formatori, Editura RO MEDIA,Bucureşti 20032. Birch A., Psihologia dezvoltarii, Editura Tehnica, Bucureşti 20003. Dragan I. si Petroman P., Psihologie educaŃionala, ediŃia a II-a,Editura Mirton, Timisoara 20014. Dumitrana M., Copilul institutionalizat, Editura Didactica sipedagogica, Bucuresti, 19985. Ghid de bună practică pe serviciul deprinderi de viaŃăindependentă – FundaŃia Serviciilor Sociale Bethany, Proiect finanŃatde ANPCA, 20046. Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viataindependenta – World Learning , Programul Childnet, 2004;7. Golu, P. (1985). ÎnvăŃare şi dezvoltare, Editura ŞtiinŃifică şienciclopedică, Bucureşti8. Monteil, J. M. (1997). EducaŃie şi formare, Editura Polirom, Iaşi9. Neamtu G., coordonator, Tratat de asistenta sociala, EdituraPolirom, Iaşi, 200310. Nicola Ioan, Pedagogie, Editura didactica si pedagogica R.A,Bucureşti 199411. Petroman P., Psihologia familiei, Ed.Eurobit, Timişoara, 200312. Sălăvăstru, D. (2004). Psihologia educaŃiei, Editura Polirom, Iaşi13. Şchiopu U., Verza E. (1995). Psihologia vârstelor, EdiŃierevizuită, Editura Didactică şi Pedagogică R.A. , Bucureşti14. Zani B., Palmonari A., Manual de psihologia comunitatii, EdituraPolirom, Iaşi, 200315. www.dolceta.ro16.http://www.scribd.com/doc/25120331/Tehnici-Si-Operatiuni-Bancare106

Cuprins107Cuvânt introductiv 1Cap. I. Deprinderi de viaŃă zilnică 31. NutriŃie 31.1. Planificarea meniului şi prepararea hranei 51.2. Cumpărarea alimentelor şi prepararea hranei 151.3. Depozitarea mancării 161.4. Pericole de care trebuie să ne ferim în casă 21Cap. II. Deprinderi privind gestiunea locuinŃei şi folosirearesurselor comunitare 261. Gestiunea locuirii singur sau în comun 261.1. Familia gazdă 261.2. Gazda în camera de camin 272. Identificarea, obŃinerea şi păstrarea locuinŃei. 273. Transportul şi resursele comunitare 283.1. Transportul 283.2. Pietonul 293.3. Transportul cu mijloacele de transport în comun 294. Resursele comunitare 305. Respectul pentru mediul înconjurator 30Cap. III. Deprinderi privind managementul resurselorfinanciare 381. Ce sunt banii? 382. Ce înseamnă să economisim bani?…………..... 38

1082.1. Cum putem economisi bani 392.2 Cum să-Ńi planifici cheltuielile 403. Venituri şi impozite 413.1. Venituri 413.2. Impozite 424. Servicii şi operaŃiuni bancare 434.1. Servicii bancare 434.2. OperaŃiuni bancare 435. Credite şi obŃinerea creditelor 485.1. Împrumutul personal 485.2. Creditul de consum .485.3. Creditul pentru locuinŃe 506. ObŃinerea creditelor 507. Conversia valutei 518. AbilităŃi de consumator 529. Bugetul personal 54Cap. IV. Deprinderi privind îngrijirea personală1. Îngrijirea personală 581.1. NoŃiuni de igienă personală 581.2. Sfaturi pentru un stil de viaŃă sănătos 601.3. EducaŃie sexuală pentru tineri. 622. Îngrijirea propriei persoane 652.1 Servicii de îngrijire a sănătăŃii. Repere generale .672.2 Cum să ai o viaŃă activă 68Cap. V. Deprinderi privind dezvoltarea socială 70

1. Conştiinta culturală.702. Comunicarea 733. RelaŃiile familiale şi importanŃa lor în viaŃa individului 76Cap. VI. Deprinderi de integrare şcolară/profesională 801. Managementul timpului 802. InteracŃiunea elev-elev 842.1. RelaŃii interpersonale 842.2 InteracŃiunile dintre elevi 852.3 RelaŃiile dintre grupurile de elevi 863. RelaŃiile cu profesorii 874. ImportanŃa activităŃiilor extracurriculare.875. ModalităŃi de identificare a unui loc de muncă 886. Completarea unui CV 917. Elaborarea unei scrisori de intenŃie 937.1. Scrisoarea de intenŃie 937.2. ConŃinutul unei scrisori de intenŃie 948. Pregătirea pentru interviul de angajare 96Anexa 1 – Model de CV 102Anexa 2 – Model de Scrisoare de intenŃie 103Bibliografie 104109

110