Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIANRezumat teză de doctorat6.4. REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND REZISTENŢA LA FRÂNGERE ŞICĂDERE A HIBRIZILOR DE PORUMB EXPERIMENTAŢIRezistenţa la frângere şi cădere s-a determinat în ziua recoltării prin numărarea plantelorfrânte, în urma încercării rezistenţei pe care o opune planta la împingerea cu mâna de la nivelulştiuletelui, până ce atinge cu paniculul rândul vecin. Dacă planta prezintă elasticitate, având ooarecare forţă de revenire în poziţia iniţială, se consideră rezistentă. Celelalte plante care s-aufrânt, fie natural, fie în urma acestei operaţiuni se numără ca plante frânte şi sunt considerateplante sensibile.Tabel 6.4.1.Influena condiiilor de experimentare asupra rezistenei la frângere a tulpinilorAnulPlantenefrantePlantenefrante%DiferenaSemnificaiadiferenei2005 80,89 100,0 0 Mt2006 60,43 74,7 -20,46 002007 69,49 85,9 -11,40 0DL (P 5%) 3,19DL (P 1%) 7,36DL (P 0.1%) 23,43Densitatea50 000PL/HA70 000PL/HAPlantenefrantePlantenefrante%DiferenaSemnificaiadiferenei70,05 100,0 0 Mt70,49 100,6 0,44 -DL (P 5%) 1,57DL (P 1%) 2,89DL (P 0.1%) 6,40Luând ca martor anul 2005, se constată că rezistena la frângere în ceilalti aniexperimentali 2006 i 2007 a fost distinct semnificativ i respectiv semnificativ inferiorămartorului.Diversitatea genetică pentru rezistena la frîngere i cădere s-a evideniat pe bazaefectelor capacităţii generale de combinare caracteristice liniilor consangvinizate, componenteale hibrizilor experimentai. Pentru rezistena la frângere i cădere a tulpinilor, cu valoare deameliorare pot fi considerate liniile TC 243 i TC 335, dintre liniile mamă i liniile TC 365,TA 437, i TD 345, dintre liniile tată, ele fiind capabile să transmită în medie tuturor hibrizilor
Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIANRezumat teză de doctoratîn care participă această însuire. Cu o sensibilitate mai mare la frângere i cădere seevideniază linia mamă TC 344 i liniile tată TC 399 i TD 344, care au o relativ redusăvaloare de ameliorare, din punct de vedere al rezistenei la frângere i cădere.PLANTE NEFRÎNTE908070abcd60501 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 HIBRIZIFigura 6.4. 1. Rezistena la frângere la hibrizii androsterili comparative cu omologii lor în cele2 densităiÎn urma interaciunii citoplasmă – hibrid cu cele două densităi experimentate seevidenţiază în general o bună rezistenă la frângere la toi hibrizii experimentai cu excepiavariantei 3 (TC 344 x TC 365), care s-a dovedit sensibilă la frângere i cădere în ambeledensităi.6.5. REZULTATE OBINUTE PRIVIND UNELE ASPECTE ALEVARIABILITĂII FENOTIPICE LA HIBRIZII DE PORUMB PRODUI PEBAZĂ DE ANDROSTERILITATE CITOPLASMATICĂ COMPARATIV CUANALOGII ANDROFERTILIVariabilitatea fenotipică s-a apreciat prin biometrizări referitoare la înăltimea plantei şi laînălţimea de inserţie a ştiuletelui principal, ramificaiile paniculului, la cele două forme alehibrizilor în cele două densităţi.