rezumat - USAMV Cluj-Napoca

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIANRezumat teză de doctorat- analiza produciei de boabe i a elementelor de productivitate (lungimea tiuletelui,numărul de rânduri, numărul de boabe pe rând).Materialul biologic utilizat în cercetările efectuate a fost reprezentat de optsprezece hibrizisimpli, obinui la Turda.Factorii experimentali- Factorul A – anul experimental , cu trei graduăria 1 - 2005,a 2 - 2006,a 3 - 2007- factorul B– densitatea, cu două graduărib 1 = 50 000 plante/ha;b 2 = 70 000 plante/ha- factorul C – hibridul, cu 18 graduări (c 1, c 2, c 3 ……..c 18 );c 1 – hibridul 1c 2 – hibridul 2c 3 – hibridul 3c 4 – hibridul 4......................c 18 – hibridul 18- factorul D – citoplasma, cu două graduărid 1 = citoplasma normala;d 2 = citoplasma androsterilă.Metodele statistico-matematice alese pentru prelucrarea rezultatelor experimentale aufost analiza varianei, testul Duncan, corelaii i regresii. Pentru a evidenia transmitereaereditară a caracterelor cantitative precum i diversitatea genetică s-a determinat capacitateagenerală de combinare (CGC), care reprezintă capacitatea genotipurilor de a-i transmitecaracterele la descendeni i capacitatea specifică de combinare (CSC) caracteristice fiecăreiinteraciuni dintre linii. S-au calculat efectele genetice aditive, ele exprimând cantitativ,potenialul genetic favorabil sau nefavorabil al unui anumit genotip.

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIANRezumat teză de doctoratCapitolul VIREZULTATELE CERCETĂRILOR6.1. REZULTATE OBINUTE PRIVIND REZISTENA HIBRIZILORLUAI ÎN STUDIU LA TEMPERATURI SCĂZUTE LA ÎNCEPUTULPERIOADEI DE VEGETAIEHibrizii experimentai au dovedit o bună tolerană la tempraturile scăzute de laînceputul perioadei de vegetaie, revenind repede la vigoarea anterioară ocului termic i fiindcapabile să valorifice eficient condiiile create de evoluia favorabilă a vremii. Majoritateahibrizilor au prezentat pentru analogii fertili o rezistenă mai bună la temperaturile scăzute,comparativ cu analogii sterili, care au avut o sensibilitate uor mai ridicată pentru perioadelemai răcoroase, revenindu-i mai greu după ocul termic.Cele mai mari vătămări cauzate de temperaturile scăzute s-au observat la hibrizii TC243x TC365 , TC335 x TC365 i TC344 x TD344, pe ambele citoplasme (normală i sterilă) prinîngălbenirea frunzelor în benzi longitudinale, care mai târziu s-au necrozat, constituind astfel unindiciu pentru notarea sensibilităii la temperature scăzute a acestor hibrizi.Hibrizii normali, Normal hybridsHibrizii sterili, Steril hybridsNote, Notes1098765432101 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18Hibrizi, HybridsFigura 6.1.1. Rezistena hibrizior la temperaturile scăzute în prima parte a perioadei devegetaie

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIANRezumat teză de doctorat6.2. REZULTATE OBINUTE PRIVIND BIOLOGIA ÎNFLORITULUI LAHIBRIZII ANDROSTERILIÎn ceea ce priveşte biologia înfloritului în urma interacţiunii nucleo-citoplasmatice cucondiţiile de cultură se observă tendinţa hibrizilor produşi pe bază de androsterilitatecitoplasmatică de tip C de a restaura fertilitatea polenului. (tabel 6.2.1.)Biologia înfloritului la hibrizi în cele două variante de citoplasmăHibridul Normal BiologiaînflorituluiAndrosterilTabelul 6.2.1.Biologiaînfloritului1 TC 243 x TC 365 Rf TC 243cmsC x TC 365 Nrf2 TC 344 x TC 365 Rf TC 344cmsC x TC 365 Nrf3 TC 335 x TC 365 Rf TC 335cmsT x TC 365 Nrf4 TC 243 x TA 437 Rf TC 243cmsC x TA 437 pRf5 TC 344 x TA 437 Rf TC 344cmsC x TA 437 pRf6 TC 335 x TA 437 Rf TC 335cmsT x TA 437 Nrf7 TC 243 x TA 428 Rf TC 243cmsC x TA 428 pRf8 TC 344 x TA 428 Rf TC 344cmsC x TA 428 pRf9 TC 335 x TA 428 Rf TC 335cmsT x TA 428 Nrf10 TC 243 x TD 345 Rf TC 243cmsC x TD 345 pRf11 TC 344 x TD 345 Rf TC 344cmsC x TD 345 pRf12 TC 335 x TD 345 Rf TC 335cmsT x TD 345 Nrf13 TC 243 x TC 399 Rf TC 243cmsC x TC 399 Nrf14 TC 344 x TC 399 Rf TC 344cmsC x TC 399 Nrf15 TC 335 x TC 399 Rf TC 335cmsT x TC 399 pRf16 TC 243 x TD 344 Rf TC 243cmsC x TD 344 pRf17 TC 344 x TD 344 Rf TC 344cmsC x TD 344 pRf18 TC 335 x TD 344 Rf TC 335cmsT x TD 344 NrfRf – restaurator de fertilitate a polenului, pollen fertility restorerNrf – nerestaurator de fertilitate a polenului, no pollen fertility restorerpRf – parţial restaurator de fertilitate a polenului, partial restoration of pollen fertility

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIANRezumat teză de doctorat6.3. REZULTATE OBINUTE PRIVIND COINCIDENŢA ÎNFLORITULUI ŞIA MĂTĂSITULUI LA HIBRIZII EXPERIMENTAIComportarea la înflorit a hibrizilor de porumb a evidenţiat o bună coincidenţă aînfloritului şi mătăsitului la majoritatea hibrizilor. (Tabelul 6.3.1.)Tabel 6.3.1.Coincidenţa înfloritului şi a mătăsitului la hibrizi în cele două variante de citoplasmăNr.SEP * SAS **Androfertilcrt(zile) (zile)AndrosterilSEP SAS1 TC 243 x TC 365 70 71 TC 243cmsC x TC 365 - 712 TC 344 x TC 365 70 71 TC 344cmsC x TC 365 - 713 TC 335 x TC 365 71 71 TC 335cmsT x TC 365 - 714 TC 243 xTA 437 71 72 TC 243cmsC x TA 437 71 715 TC 344 x TA 437 70 71 TC 344cmsC x TA 437 71 726 TC 335 x TA 437 70 70 TC 335cmsT x TA 437 - 707 TC 243 xTA 428 69 71 TC 243cmsC x TA 428 71 718 TC 344 x TA 428 70 72 TC 344cmsC x TA 428 72 719 TC 335 x TA 428 69 73 TC 335cmsT x TA 428 - 7310 TC 243 x TD 345 69 70 TC 243cmsC x TD 345 71 7111 TC 344 x TD 345 72 71 TC 344cmsC x TD 345 71 7112 TC 335 x TD 345 71 70 TC 335cmsT x TD 345 - 7113 TC 243 x TC 399 71 71 TC 243cmsC x TC 399 - 7214 TC 344 x TC 399 72 71 TC 344cmsC x TC 399 - 7115 TC 335 x TC 399 71 70 TC 335cmsT x TC 399 72 7116 TC 243 xTD 344 71 71 TC 243cmsC x TD 344 72 7117 TC 344 x TD 344 72 71 TC 344cmsC x TD 344 71 7118 TC 335 x TD 344 69 70 TC 335cmsT x TD 344 - 70*SEP - numărul de zile de la semănat la până la eliberarea polenului ,number of days from sowing to pollen release** SAS - numărul de zile de la semănat până la apariţia stigmatelornumber of days from sowing until the appearance of silk

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIANRezumat teză de doctorat6.4. REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND REZISTENŢA LA FRÂNGERE ŞICĂDERE A HIBRIZILOR DE PORUMB EXPERIMENTAŢIRezistenţa la frângere şi cădere s-a determinat în ziua recoltării prin numărarea plantelorfrânte, în urma încercării rezistenţei pe care o opune planta la împingerea cu mâna de la nivelulştiuletelui, până ce atinge cu paniculul rândul vecin. Dacă planta prezintă elasticitate, având ooarecare forţă de revenire în poziţia iniţială, se consideră rezistentă. Celelalte plante care s-aufrânt, fie natural, fie în urma acestei operaţiuni se numără ca plante frânte şi sunt considerateplante sensibile.Tabel 6.4.1.Influena condiiilor de experimentare asupra rezistenei la frângere a tulpinilorAnulPlantenefrantePlantenefrante%DiferenaSemnificaiadiferenei2005 80,89 100,0 0 Mt2006 60,43 74,7 -20,46 002007 69,49 85,9 -11,40 0DL (P 5%) 3,19DL (P 1%) 7,36DL (P 0.1%) 23,43Densitatea50 000PL/HA70 000PL/HAPlantenefrantePlantenefrante%DiferenaSemnificaiadiferenei70,05 100,0 0 Mt70,49 100,6 0,44 -DL (P 5%) 1,57DL (P 1%) 2,89DL (P 0.1%) 6,40Luând ca martor anul 2005, se constată că rezistena la frângere în ceilalti aniexperimentali 2006 i 2007 a fost distinct semnificativ i respectiv semnificativ inferiorămartorului.Diversitatea genetică pentru rezistena la frîngere i cădere s-a evideniat pe bazaefectelor capacităţii generale de combinare caracteristice liniilor consangvinizate, componenteale hibrizilor experimentai. Pentru rezistena la frângere i cădere a tulpinilor, cu valoare deameliorare pot fi considerate liniile TC 243 i TC 335, dintre liniile mamă i liniile TC 365,TA 437, i TD 345, dintre liniile tată, ele fiind capabile să transmită în medie tuturor hibrizilor

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIANRezumat teză de doctoratîn care participă această însuire. Cu o sensibilitate mai mare la frângere i cădere seevideniază linia mamă TC 344 i liniile tată TC 399 i TD 344, care au o relativ redusăvaloare de ameliorare, din punct de vedere al rezistenei la frângere i cădere.PLANTE NEFRÎNTE908070abcd60501 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 HIBRIZIFigura 6.4. 1. Rezistena la frângere la hibrizii androsterili comparative cu omologii lor în cele2 densităiÎn urma interaciunii citoplasmă – hibrid cu cele două densităi experimentate seevidenţiază în general o bună rezistenă la frângere la toi hibrizii experimentai cu excepiavariantei 3 (TC 344 x TC 365), care s-a dovedit sensibilă la frângere i cădere în ambeledensităi.6.5. REZULTATE OBINUTE PRIVIND UNELE ASPECTE ALEVARIABILITĂII FENOTIPICE LA HIBRIZII DE PORUMB PRODUI PEBAZĂ DE ANDROSTERILITATE CITOPLASMATICĂ COMPARATIV CUANALOGII ANDROFERTILIVariabilitatea fenotipică s-a apreciat prin biometrizări referitoare la înăltimea plantei şi laînălţimea de inserţie a ştiuletelui principal, ramificaiile paniculului, la cele două forme alehibrizilor în cele două densităţi.

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIANRezumat teză de doctorat6.5.1. REZULTATE OBINUTE PRIVIND VARIABILITATEA FENOTIPICĂA TALIEI LA HIBRIZILOR DE PORUMB PRODUI PE BAZĂ DEANDROSTERILITATE CITOPLASMATICĂ COMPARATIV CUANALOGII ANDROFERTILICondiiile climatice ale anilor 2006 i 2007 au avut influenat înălimea hibrizilor,astfel că diferenele de înălime înregistrate în aceti ani experimentali au fost foartesemnificativ negative înălimii înregistrate în anul 2005. O uoară cretere în înălime s-aînregistrat la densitatea de 70 000 plante/ha, faă de densitatea de 50 000 plante/ha, aceast lucrufiind explicabil datorită faptului că la o densitate mai mare plantele caută condiţii de luminăpentru realizarea fotosintezei şi se alungesc până la limita echilibrului cu nutriţia şi regimul deapă.În ceea ce privete factorul citoplasmă, s-a observat că hibrizii produi pe citoplasmăsterilă au avut diferene de înălime foarte semnificativ negative comparativ cu hibriziiprodui normal prin castrarea formei parentale materne în loturile de hibridare.Tabel 6. 5. 1. 1.Influena condiiilor experimentale asupra înălimii hibrizilor experimentaiAnul Înălimea (cm) Înălimea % Diferena Semnificaia diferenei2005 240,82 100,0 0 Mt2006 187,60 77,9 -53,22 0002007 190,45 79,1 -50,37 000DL (p 5%) 3,19DL (p 1%) 7,36DL (p 0.1%) 23,43Densitatea Înălimea (cm) Înălimea % Diferena Semnificaia diferenei50 000 pl/ha 205,93 100,0 0 Mt70 000 pl/ha 206,65 100,3 0,72 -DL (p 5%) 1,57DL (p 1%) 2,89DL (p 0.1%) 6,40Citoplasma Înălimea (cm) Înălimea (%) Diferena SemnificaiadifereneiNormală 208,78 100,0 0MtSterilă 203,80 97,6 -4,99 000DL (p 5%) 1,18DL (p 1%) 1,57DL (p 0.1%) 2,02

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIANRezumat teză de doctoratTabel 6. 5. 1. 4.Influena interaciunii citoplasmă x an asupra înălimii hibrizilor experimentaiCitoplasma Anul Înălim ea (cm)Înălim ea %DiferenaSemnificaiadifereneiNormală 2005243,51 100,0 0 MtSterilă238,13 97,8 -5,39 000Normală 2006191,64 100,0 0 MtSterilă183,56 95,8 -8,08 000Normală 2007191,19 100,0 0 MtSterilă189,71 99,2 -1,49 -DL (p 5%) 2,05DL (p 1%) 2,71DL (p 0.1%) 3,50Indiferent de combinaia hibridă experimentată, faă de citoplasma normală ,citoplasma sterilă imprimă hibrizilor o reducere foarte semnificativ negativă a înălimii lor înanii experimentali 2005 i 2006. În anul 2007 nu s-au înregistrat diferenieri între cele douăcitoplasme pentru înălimea plantelor. Această reducere a taliei poate fi corelată cu deficitulproducerii de polen pentru formele androsterile citoplasmatic. (tabelul 6.5.1.4.)Reducerea taliei plantelor poate fi considerată un avantaj în obţinerea de plante sterilemai scunde cu rezistenţă mai mare la frîngere şi cădere.6.5.2. REZULTATE OBINUTE PRIVIND ÎNĂLIMEA DE INSERIE ATIULETELUI PRINCIPAL LA HIBRIZII DE PORUMB PRODUI PEBAZĂ DE ANDROSTERILITATE CITOPLASMATICĂ COMPARATIVCU ANALOGII ANDROFERTILIAnii experimentali 2006 i 2007 au prezentat o diferenă de inseria a tiuleteluiprincipal foarte semnificativ negativă anului 2005. La densitatea de 70 000 plante /ha inseriatiuletelui a prezentat o diferenă foarte semnificativ pozitivă faă de inseria tiuletelui ladensitatea de 50 000 plante/ha.În ce privete factorul citoplasmă, s-a observat că hibrizii produi pe citoplasmă sterilăau înregistrat o diferenă de inserie a tiuletelui principal foarte semnificativ negativă faă

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIANRezumat teză de doctoratde hibrizii produi normal prin castrarea formei parentale materne în loturile de hibridare.(tabelul 6.5.2.1.)Tabel 6. 5. 2. 1.Influena condiiilor experimentale asupra înălimii de inserie a tiuleteluiAnul I nseriatiuleteluiI nseriatiuleteluiDiferena (cm)Semnificaiadiferenei(cm) %2005 96,15 100,0 0Mt2006 80,76 84,0 -15,40 0002007 72,55 75,5 -23,60 000DL (p 5% )0,06DL (p 1%)0,15DL (p 0.1%)0,47D ensitatea I nseria I nseria Dife rena Semnificaiatiuleteluitiuletelui(cm) diferenei(cm) %50 000 82,16 100,0 0Mtpl/ha70 000 84 ,14 102,4 1,98 ***pl/haDL (p 5 %)DL (p 1 %)0,060,15DL ( p 0.1% ) 0,47C itoplasma I nseria I nseria Dife renaSemnificaiatiuleteluitiuletelui(cm) diferenei(cm) %83,62 100,0 0MtNormală82,69 98,9 -0,94 000SterilăDL (p 5%) 0,06DL (p 1%) 0,15DL (p 0.1%) 0,47Tabel 6. 5. 2. 4Influena interaciunii citoplasmă x an asupra înălimii de inserie a tiuleteluiAnul Citoplasma InseriatiuleteluiInseriatiuletelui %Diferena Semnificaiadiferenei(cm)2005 normală 96,76 100,0 0 Mtsterilă 95,54 98,7 -1,22 0002006 normală 81,71 100,0 0 Mtsterilă 79,81 97,7 -1,90 000

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIANRezumat teză de doctorat2007 normală 72,39 100,0 0Mtsterilă 72,71 100,4 -0,32-DL (p 5%) 0,16DL (p 1%) 0,21DL (p 0.1%) 0,27În interaciune cu citoplasma sterilă condiiile climatice ale anilor experimentali 2005i 2006 au determinat o diferenă foarte semnificativ negativă pentru inseria tiuletelui faăde citoplasma normală. Condiiile climatice ale anului 2007 nu au determinat diferenieri întrecele două citoplasme în ce privete înălimea de inserie a tiuletelui principal. (tabelul6.5.2.4.)inseria hibrizilor androfertiliinsertia hibrizilor androsterili2520frecventa15105060-9091-110Intervale de clasă111-120Figura 6.5.3.1. Histograma inseriei tiuleilor la hibrizii experimentaiVariabilitatea mică i foarte mică a inseriei tiuleilor la hibrizii androsterili scoateîn evidenă uniformitatea de inserie a tiuleilor pentru aceti hibrizi, ceea ce este de doritatunci cand se urmărete recoltarea mecanizata a culturii. Din acest punct de vedere acetihibrizi se pretează mai bine pentru recoltare mecanizată decât omologii lor androfertili, care au ovariabilitatemijlocie de inserie a tiuletelui.

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIANRezumat teză de doctorat6.5.3. CORELAII ÎNTRE ÎNĂLIMEA HIBRIZILOR I ÎNĂLIMEA DEINSERIE A TIULETELUI PRINCIPAL PENTRU HIBRIZII DEPORUMB PRODUI PE BAZĂ DE ANDROSTERILITATECITOPLASMATICĂ COMPARATIV CU ANALOGII ANDROFERTILI110Inseria tiuletelui principal10090807060y = -0,0035x 2 + 1,8486x - 149,3R 2 = 0,4741r = 0,676250140 160 180 200 220 240Înălimea hibrizilorFigura 6.5.4. Corelaia dintre înălimea hibrizilor i inseria tiuletelui principalValoarea lui r = 0,6762 arată că între înălimea hibrizilor i inseria tiuleteluiprincipal există o legătură directă, distinct semnificativă. Hibrizii care au o talie mai mare autendina de a forma i tiuletele principal la o înălime mai mare.6.5. 5. REZULTATE OBINUTE PRIVIND RAMIFICAIILE PANICULULUILA HIBRIZII DE PORUMB PRODUI PE BAZĂ DE ANDROSTERILITATECITOPLASMATICĂ COMPARATIV CU ANALOGII ANDROFERTILIComparativ cu semănatul la densitatea de 50 000 plante /ha, semănatul la densitatea de70 000 plante/ha a determinat o diferenă semnificativ negativă în anul 2005 i o diferenădistinct semnificativ negativă în anii 2006 i 2007 pentru numărul de ramificaii la panicul.(tabelul 6.5.3.3.) Se observă că în toi cei trei ani experimentali, creterea desimii plantelor a

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIANRezumat teză de doctoratdeterminat o reducere a numărului de ramificaii ale paniculului. Între numărul de ramificaiiale paniculului i densitatea plantelor există o relaie inversă, astfel că creterea densităiidetermină scăderea numărului de ramificaii ale paniculului.Influena interaciunii an x densitate pentru numărul de ramificaii la paniculTabel 6.5.3.3.Anul200520062007Densitatea Numărramificaii paniculRamificaii panicul%Diferena SemnificaiadifereneiD1 (50 000 9,10 100,0 0 Mtpl/ha)D2 (70 000 8,67 95,3 -0,43 0pl/ha)D1 (50 000 8,44 100,0 0 Mtpl/ha)D2 (70 000 7,54 89,3 -0,90 00pl/ha)D1 (50 000 8,63 100,0 0 Mtpl/ha)D2 (70 000 7,53 87,3 -1,10 00pl/ha)DL (p 5%) 0,29DL (p 1%) 0,54DL (p 0.1%) 1,19Pentru numărul de ramificaii ale paniculului, liniile capabile să transmită ladescendenă un număr mare de ramificaii ale paniculului sunt linia mamă TC 335 i liniiletată TA 428 i TD 345.6.6. REZULTATE OBINUTE PRIVIND CAPACITATEA DE PRODUCIE AHIBRIZILOR DE PORUMB PRODUI PE BAZĂ DE ANDROSTERILITATECITOPLASMATICĂ COMPARATIV CU ANALOGII ANDROFERTILI6 .6.1. Rezultate obinute privind producia obinută la hibrizii de porumbprodui pe bază de androsterilitate citoplasmatică comparativ cu analogiiandrofertiliCele mai valoroase linii din punct de vedere al potenialului de producie s-au dovedita fi linia TC 344, folosită ca linie mamă i TC 399, TD 345 i TA 437, dintre liniile tată, ele

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIANRezumat teză de doctorattransmiând în medie tuturor hibrizilor în care participă sporuri ale produciei de boabe. Însens negativ se remarcă linia mamă TC 243 i liniile tată TC 365, TA 428, TD 344, linii curelativ redusă valoare de ameliorare.În ce privete specificitatea interaciunilor genice reflectată de efectele neaditive (ŝ ij)se evideniază cu efecte pozitive de peste 700 kg/ha, faă de media sistemului hibrizii TC 243x TA 437, TC 243 x TD 345 i TC 344 x TC 365 i cu efecte negative sub -650 kg/ha, faă demedia sistemului hibrizii TC 243 x TA 428, TC 243 x TD 344, TC 344 x TA 437, TC 344 x TD345, TC 335 x TC 365. Această specificitate de interaciune genică favorabilă sau nefavorabilăpoate fi atribuită gradului de diversitate genică a celor două forme parentale încruciate, însensul că un efect pronunat pozitiv corespunde unei pronunate diferenieri genice apărinilor, iar un efectpronunat negativ corespunde unei pronunate înrudiri a părinilor.(Tabelul 6.6.1.2.2.)

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIANRezumat teză de doctorat

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIAN Rezumat teză de doctoratTC 365TA 437TA 428TD 345TC 399TD 344Medii şiCGC Liniimamăx% faţă de mtĝ jx% faţă de mtĝ jx% faţă de mtĝ jx% faţă de mtĝ jx% faţă de mtĝ jx% faţă de mtĝ jx% faţă de mtĜiTC 243Nrf4949100-3962791009604254100-72058781004695663100-444328100-6295225100-1386Rolul formelor parentale androsterile/androfertile şi efectele geniceimplicate în determinismul capacităţii de producţie (kg/ha) la sistemul de încrucişări experimentat(SCDA Turda, 2006-2008)Tabelul 6.6. 1.4.TC 243 TC 344 TC 335 Medii şi CGC Linii tatăTC 243 TC 243 TC 344 TC 344 TC 344 TC 335 TC 335 TC 335cmsC (medie) Nrf cmsC (medie) Nrf cmsC (medie) x Nrf x cms x ĝ i4912 4931 8689 7961 8325 5825 5908 5867 6488 6260 6374 -23799,2100 91,6100101,4100 96,4-413 -226 878 691 784 -682 -437 -559627499,96184841113,8-4706775115,310295932104,8-1124636107,1-6585562106,5-104962777894548-59563277495798-784482-6445394-12177492100-6507733100-647786100-4468205100-32583861006068048100+1437712995,1-4727733100477709891,2-593819999,9210692482,6-315750793,3+8967311- 56177332067442-5208202- 5876551457778+11676562100-27669311004386887100-4172881006269701004946744100+133Prod HSij = µ+ ĝ i+ ĝ j+ŝ iji = linia mamă (m) ĝ i = capacitatea generală de combinare a liniei mamăj = linia tată (t) ĝ j = capacitatea generală de combinare a liniei tatăµ= media sistemului ŝ ij= capacitatea specifică de combinare a liniei “i” cu linia j649098,9-186666696,2335634592,1-421726899,7204681497,8500658297,7-296526-23167993876616-231727813368924976663+52677810063061006850100705210065611006672100+61663197,816413101,7673998,417133101,1612593,3655098,2-616705 +946360 -2516795 +1847093 +4826343 -2686611(mediaprodsistemul)

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIAN Rezumat teză dedoctorat6.6.2. REZULTATE OBINUTE PRIVIND UNELE ELEMENTE DEPRODUCTIVITATE LA HIBRIZII DE PORUMB PRODUI PE BAZĂ DEANDROSTERILITATE CITOPLASMATICĂ COMPARATIV CUANALOGII ANDROFERTILI6.6.2.1. Rezultate obinute privind lungimea tiuletelui la hibrizii deporumb produi pe bază de androsterilitate citoplasmatică comparativ cuanalogii androfertiliLuând ca martor anul 2005, doar anul 2007 s-a difereniat de acesta pentru lungimeatiuletelui printr-o diferenă foarte semnificativ negativă. Anul 2006 nu s-a difereniatsemnificativ de anul 2005 în ceea ce privete lungimea tiuletelui principal. (figura6.6.2.1.1.)Lungimea tiuleteluiLungimeatiuletelui (cm)201816142005(Mt)2006 (-)2007(000)DL 5 % 0,36DL 1% 0,84DL 0,1% 2,68Figura 6.6.2.1.1.Influena anului asupra lungimii tiuletelui principalFaă de densitatea de 50 000 plante /ha, semănatul la densitatea de 70 000 deplante/ha a determinat o diferenă distinct semnificativă negativ pentru lungimea tiuleteluiprincipal. (figura 6.6.1.1.2.)Lungimeatiuletelui(cm)18,51817,51750 000pl/ha ( Mt)70 000pl/ha (00)LungimeatiuleteluiDL 5 % 0,18DL 1% 0,34DL 0,1% 0,74Figura 6.6.2.1.2. Influena densităii asupra lungimii tiuletelui principal

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIAN Rezumat teză dedoctoratPentru lungimea tiuletelui se evideniază cu efecte genice aditive linia mamă TC344 i liniile tată TA 428, TC 399 i TD 344, ele fiind capabile să transmit în medie tuturorhibrizilor în care participă lungimea tiuletelui mai mare comparativ cu media sistemului. Însens negativ se remarcă liniile mamă TC 243 i TC 335, precum i liniile tată TC 365, TA437 i TD 345, care transmit la descendenă o lungimea a tiuletelui mai mică decât mediasistemului.6.6.2.2. Rezultate obinute privind numărul de rânduri deboabe/tiulete la hibrizii de porumb produi pe bază de androsterilitatecitoplasmatică comparativ cu analogii androfertiliNumăr rânduri boabe/tiulete17,317,217,11716,916,816,716,616,516,416,3citoplasmanormală16,63 (Mt)17,23 (***)citoplasma sterilăDL 5 % 0,20DL 1% 0,27NumărDLde0,1%rânduri0,34deboabe/tiuleteFigura 6.6.1.2.3. Influena citoplasmei asupra numărului de rânduri de boabe/tiuleteÎn ceea ce privete factorul citoplasmă, în medie pe hibrizii experimentaţi, citoplasmasterilă s-a dovedit a fi superioară citoplasmei normale pentru numărului de rânduri deboabe/tiulete, printr-o diferenă foarte semnificativ pozitivă. (Figura 6.6.1.2.3.)Pentru numărului de rînduri de boabe pe tiulete cele mai valoroase linii, sunt liniamamă TC 344 i liniile tată TC 365, TA 437, TA 428, i TD 344, ele fiind capabile sătransmită în medie tuturor hibrizilor în care participă un număr de rînduri de boabe petiulete mai mare comparativ cu media sistemului. În sens negativ se remarcă liniile mamăTC 243 i TC 335, precum i liniile tată TD 345 i TC 399, care transmit la descendenăun număr de rânduri de boabe/tiulete mai mic decât media sistemului.

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIAN Rezumat teză dedoctorat6.6.2.3. Rezultate obinute privind numărul de boabe /rând la hibrizii deporumb produi pe bază de androsterilitate citoplasmatică comparativ cuanalogii androfertiliNumăr boabe/rând38363437,6 (*)Mt36,36 (-)34,38 (-)2005 2006 2007DL 5 % 0,56DL 1% 0,75DL 0,1% 0,96citoplasma normalăcitoplasma sterilăFigura 6.6.1.3.5. Influena interaciunii citoplasmă x an asupra numărului de boabe/rândÎn anul experimental 2005 citoplasma sterilă s-a dovedit a prezenta o diferenăsemnificativ pozitivă pentru numărului de boabe/rând, comparativ cu citoplasma normală. Înceilali ani experimentali, citoplasma sterilă a fost practic egală citoplasmei normale, pentrunumărului de boabe/rând, fără diferene semnificative. (Figura 6.6.1.3.5)Număr boabe/rînd373635Mt35,99 (000)50 000 pl/ha 70 000 pl/ha36,83 (***)DL 5 % 0,46DL 1% 0,61DL 0,1% 0,79citoplasmanormalăcitoplasma sterilăFigura 6.6.1.3.6. Influena interaciunii densitate x citoplasmă asupra numărului deboabe/rândLa densitatea de 50 000 plante/ha, citoplasma sterilă a prezentat faă de citoplasmanormală o diferenă foarte semnificativ negativă, iar la densitatea de 70 000 plante/ha,

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIAN Rezumat teză dedoctoratcitoplasma sterilă a prezentat faă de citoplasma normală o diferenă foarte semnificativpozitivă. (figura 6.6.1.3.6.)Pentru numărului de boabe/rînd cele mai valoroase linii sunt linia mamă TC 243 iliniile tată TA 428, TC 399 i TD 344, ele fiind capabile să transmită în medie tuturorhibrizilor în care participă un număr de boabe/rînd mai mare comparativ cu media sistemului.În sens negativ se remarcă liniile mamă TC 344 i TC 335, precum i linia tată TD 345,care transmit la descendenă un număr de boabe/rînd mai mic decât media sistemului.6.6.3. Corelaii între lungimea tiuletelui i producia obinută lahibrizii androsterili comparativ cu omologii lorFormele normale ale hibrizilorFormele androsterile ale hibrizilorProducia de boabe900080007000600050004000y = 101,55x 2 - 2893,9x + 25675R 2 = 0,5226r = 0,6992y = -297,47x 2 + 11008x - 94972R 2 = 0,159r = 0,2772300014 16 18 20 22Lungimea tiuleteluiFigura 6.6.3. Corelaia dintre lungimea tiuletelui i producia obinută la hibriziiandrosterili comparativ cu omologii lorLa hibrizii androsterili există o legătură funcională slabă între lungimea tiuleteluii producia acestora, exprimată prin funcia y = - 297,47x² + 11008x – 94972 prezentatăîn figura 6.6.3. Valoarea coeficientului de corelaie r = 0, 2772 întărete legătura slabăexistentă între lungimea tiuletelui la hibrizii androsterili i producia acestora, prinîndepărtarea valorii acesteia de valoarea 1. Deci între lungimea tiuletelui la hibriziiandrosterili i producia acestora nu se constată există unei legături strânse, exprimată princoeficientul mic de corelaie, nesemnificativ.

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIANdoctoratRezumat teză de6.7. REZULTATE OBINUTE PRIVIND SUBSTANA USCATĂ LAHIBRIZII DE PORUMB PRODUI PE BAZĂ DE ANDROSTERILITATECITOPLASMATICĂ COMPARATIV CU ANALOGII ANDROFERTILIForma normalăForma androsterilăSubstana uscată %82818079787776757473Mt0Mt-MtMt000 -Mt- Mt-TC243cmsC x TC365TC243cmsC x TA437TC243cmsC x TA428TC243cmsC x TD345TC243cmsC x TC399TC243cmsC x TD344hibriziFigura 6.7.2. Coninutul în substană uscată la hibrizii androsterili care au ca linie mamă TC243 comparativ cu omologii lor androfertiliAnalizând coninutul în substană uscată la hibrizii cu linia mamă TC 243 seobservă că din cei 6 hibrizi analizai, doi au prezentat pe citoplasmă sterilă un coninut maiscăzut comparativ cu omologii lor androfertili. Combinaia androsterilă cu linia mamă TC243 cms C i linia tată TC 365 a prezentat o diferenă semnificativ negativă faă deomologul androfertil pentru coninutul în substană uscată. Hibridul androsteril cu liniamamă TC 243 cms C i linia tată TA 428 a prezentat faă de omologul său o diferenăfoarte semnificativă negativ pentru coninutul în substană uscată. (figura 6.7.2.)

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIANdoctoratRezumat teză deForma normalăForma androsterilăSubstana uscată %8281807978777675*Mt******Mt*Mt**MtMtMt -TC344cmsC x TC365TC344cmsC x TA437TC344cmsC x TA428TC344cmsC x TD345TC344cmsC x TC399TC344cmsC x TD344HibriziFigura 6.7.3. Coninutul în substană uscată la hibrizii androsterili care au ca linie mamă TC344 comparativ cu omologii lor androfertiliMajoritatea hibrizilor androsterili care au ca linie parentală maternă linia TC 344 auprezentat un coninut în substana uscată superior omologilor produi normal. Doarcombinaia cu linia tată TD 344 a avut un coninut mai scăzut de substană uscatăcomparativ cu omologul androfertil, dar fără a ajunge la pragul de semnificaie.Forma normalăForma androsterilăSubstana uscată %81,580,58179,58078,57977,57877Mt*Mt-Mt000Mt*Mt-Mt*TC335cmsT x TC365TC335cmsT x TA437TC335cmsT x TA428TC335cmsT x TD345TC335cmsT x TC399TC335cmsT x TD344HibriziFigura 6.7.4. Coninutul în substană uscată la hibrizii androsterili care au ca liniemamă TC 335 comparativ cu omologii lor androfertiliLa hibrizii care au ca formă parentală maternă linia TC 335 coninutul în substanăuscată este diferit. Unii au un coninut în substană uscată mai mare pe citoplasmă normală,

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIAN Rezumat teză dedoctoratalii au un coninut în substană uscată mai mare pe citoplasmă sterilă. Hibridul androsterilcu linia mamă TC 335 cms T i linia tată TA 428 a prezentat faă de omologul său odiferenă foarte semnificativ negativă pentru coninutul în substană uscată. (figura 6.7.4.)Pentru coninutul în substană uscată cele mai valoroase linii sunt linia mamă TC335 i liniile tată TA 437, i TD 345, ele fiind capabile să transmită în medie tuturorhibrizilor în care participă un coninut mare de substană uscată. În sens negativ se remarcăliniile mamă TC 243 i TC 344, precum i liniile tată TC 365 i TD 344, care transmit ladescendenă un coninut mai redus de substană uscată.6.8. REZULTATE OBINUTE PRIVIND UMIDITATEA BOABELOR LARECOLTARE LA HIBRIZII DE PORUMB PRODUI PE BAZĂ DEANDROSTERILITATE CITOPLASMATICĂ COMPARATIV CUANALOGII ANDROFERTILICondiiile climatice ale anului 2007 au influenat umiditatea boabelor la recoltare.Astfel, anul 2007 prezintă faă de anul 2005, considerat ca martor o diferenă distinctsemnificativ negativă pentru umiditatea boabelor la recoltare. (figura 6.8.1.)%2423222120191817umiditatea larecoltare23,04 22,7818,23 (00)2005 2006 200723,04 22,78 18,23DL 5 % 1,00DL 1 % 2,32DL 0,1 % 7,37Figura 6.8.1. Influena anului experimental asupra umidiăii boabelor la recoltare

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIANdoctoratRezumat teză dedensitatea de 50 000 plante/hadensitatea de 70 000 plante/ha2726Umiditatea boabelor %252423222120191817TC243 x TC365TC344 x TC365TC335 x TC365TC243 x TA437TC344 x TA437TC335 x TA437TC243 x TA428TC344 x TA428TC335 x TA428TC243 x TD345TC344 x TD345TC335 x TD345TC243 x TC399TC344 x TC399TC335 x TC399TC243 x TD344TC344 x TD344TC335 x TD344HibriziFigura 6.8.2. Influena densităii asupra umidităii boabelor la recoltarePentru majoritatea hibrizilor experimentai nu s-au înregistrat diferenierisemnificative ale umidităii boabelor la recoltare în cele două densităi. Creterea densimiiplantelor determină o cretere a coninutului în apă al boabelor la recoltare. La o desimemai mare, plantele avînd spaiu de nutriie mai mic nu reuesc să piardă apa din boabe atâtde repede precum cele care beneficiază de o densitate mai mică. Astfel că pentru o bunăpăstare a produciei se recomandă utilizarea unei densităi mai mici, astfel ca hibrizii sărealizeze un coninut cât mai scăzut al umidităii boabelor la recoltare.

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIANdoctoratRezumat teză de6.9. REZULTATE OBINUTE PRIVIND RANDAMENTUL DE BOABE LAHIBRIZII DE PORUMB PRODUI PE BAZĂ DE ANDROSTERILITATECITOPLASMATICĂ COMPARATIV CU ANALOGII ANDROFERTILIForma normalăForma androsterilă82807879,04 (-) 78,93 (-)80,44 (-)78,73(-)77,51 (0)7674,95 (-)7472TC243cmsC x TC365TC243cmsC x TA437TC243cmsC x TA428TC243cmsC x TD345TC243cmsC x TC399TC243cmsC x TD344Figura 6.9.1. Randamentul de boabe la hibrizii androsterili care au ca linie mamă TC243 cms C comparativ cu omologii lor androfertiliDintre hibrizii cu linia mamă TC 243 cms C doar cel rezultat din hibridarea cu liniatată TD 344 a prezentat faă de omologul său androfertil o diferenă distinct semnificativnegativă pentru randamentul de boabe. De asemenea hibridul TC 243 cms C x TA 428 aprezentat un randament mai scăzut decât omologul său androfertil. Hibrizii rezultai dinîncruciarea liniei mamă TC 243 cms C cu liniile tată TC 365, TA 437, TD 345 i TC 399au un randament mai bun decât omologii lor androfertili, dar fără diferenieri semnificative.(figura 6.9.1.)Forma normalăForma androsterilăRandamentul %8482807882,36 (-)79,81 (*)82,85 (-)80,65 (-) 80,86 (*)81,99 (-)76TC344cmsC x TC365TC344cmsC x TA437TC344cmsC x TA428TC344cmsC x TD345TC344cmsC x TC399TC344cmsC x TD344HibriziFigura 6.9.2. Randamentul de boabe la hibrizii androsterili care au ca linie mamă TC344 cms C comparativ cu omologii lor androfertili

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIANdoctoratRezumat teză deDin cei 6 hibrizi experimentai care au ca linie parentală maternă linia TC 344 cms C,5 hibrizi au avut randamentul de boabe mai bun la forma androsterilă comparativ cu formanormală. Dintre acetia, doar hibrizii TC 344 cms C x TA 437 i TC 344 cms C x TC 399au prezentat faă de omologii lor o diferenă semnificativ pozitivă. Ceilali nu s-audifereniat semnificativ. Doar încruciarea cu linia tată TA 428, a determinat un randamentmai scăzut la analogul steril comparativ cu analogul fertil. (tabelul 6.9.2.)Forma normalăForma androsterilă83Randamentul %817981,29 (*)79,3 (-)78,93 (-)81,23 (-)79,45 (-) 79,51 (0)77TC335cmsT x TC365TC335cmsT x TA437TC335cmsT x TA428TC335cmsT x TD345TC335cmsT x TC399TC335cmsT x TD344HibriziFigura 6.9.3.Randamentul de boabe la hibrizii androsterili care au ca linie mamă TC335 cms T comparativ cu omologii lor androfertiliDintre hibrizii care au ca linie maternă linia TC 335 cms T, trei au avut un randamentde boabe mai bun la analogul steril comparativ cu analogul fertil. Aceti hibrizi suntrezultai din încruciarea cu liniile tată TC 365, TD 345, TC 399. Dintre acetia doar celrezultat din hibridarea cu linia tată TC 365 a prezentat faă de omologul său fertil odiferenă a randamentului semnificativ pozitivă. Ceilali hibrizi au prezentat diferenenesemnificative.

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIANdoctoratCONCLUZIIRezumat teză de• Sǎmânta hibridă produsǎ pe baza conceptului de androsterilitate şi restaurare afertilitǎţii polenului are o valoare biologicǎ ridicatǎ, datoritǎ puritǎţii genetice mari, iarpreţul ei de cost este mult mai redus.• Majoritatea hibrizilor experimentai au prezentat pentru analogii fertili o rezistenămai bună la temperaturile scăzute, care survin frecvent în primele faze de vegetaie,comparativ cu analogii sterili, care au avut o sensibilitate uor mai ridicată pentruperioadele mai răcoroase, revenindu-si mai greu după ocul termic produs de operioadă cu temperaturi mai scăzute.• În ceea ce priveşte biologia înfloritului în urma interacţiunii nucleo-citoplasmatice cucondiţiile de cultură se observă tendinţa hibrizilor produşi pe bază de androsterilitatecitoplasmatică de tip C de a restaura fertilitatea polenului.• Pentru rezistena la frângere i cădere a tulpinilor, cu valoare de ameliorare pot ficonsiderate liniile TC 243 i TC 335, dintre liniile mamă i liniile TC 365, TA 437,i TD 345, dintre liniile tată, ele fiind capabile să transmită în medie tuturor hibrizilorîn care participă această însuire. Cu o sensibilitate la frângere i cădere seevideniază linia mamă TC 344 i liniile tată TC 399 i TD 344, care au o valoarede ameliorare o relativ redusă, din punct de vedere al rezistenei la frângere icădere.• Pentru înălime se evideniază cu efecte genice aditive linia mamă TC 335 i liniiletată TA 437 i TD 345, ele fiind capabile să transmit în medie tuturor hibrizilor încare participă talia mare a plantelor. În sens negativ se remarcă liniile mamă TC 243i TC 344, precum i liniile tată TC 365, TC 399, TD 344, care transmit ladescendenă talia redusă a plantelor.• Pentru înălimea de inserie a tiuletelui principal se evideniază cu efecte geniceaditive linia mamă TC 344 i liniile tată TC 365, TA 437 i TD 345, ele fiindcapabile să transmit în medie tuturor hibrizilor în care participă inseria înaltă atiuletelui principal. În sens negativ se remarcă liniile mamă TC 243 i TC 335,precum i liniile tată TA 428 i TD 344, care transmit la descendenă inseriajoasă a tiuletelui principal.• Variabilitatea mică i foarte mică a inseriei tiuleilor la hibrizii androsteriliscoate în evidenă uniformitatea de inserie a tiuleilor pentru aceti hibrizi, ceea

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIAN Rezumat teză dedoctoratce este de dorit atunci cand se urmărete recoltarea mecanizata a culturii. Din acestpunct de vedere aceti hibrizi se pretează mai bine petru recoltare mecanizată decâtomologii lor androfertili, care au o variabilitate mijlocie de inserie a tiuletelui.• Cele mai valoroase linii din punct de vedere al potenialului de producie s-audovedit a fi linia TC 344, folosită ca linie mamă i TC 399, TD 345 i TA 437,dintre liniile tată, ele transmiând în medie tuturor hibrizilor în care participă sporuriale produciei de boabe. În sens negativ se remarcă linia mamă TC 243 i liniile tatăTC 365, TA 428, TD 344, linii cu valoare de ameliorare relativ redusă.• Pentru lungimea tiuletelui se evideniază cu efecte genice aditive linia mamă TC344 i liniile tată TA 428, TC 399 i TD 344, ele fiind capabile să transmit în medietuturor hibrizilor în care participă lungimea tiuletelui mai mare comparativ cu mediasistemului. În sens negativ se remarcă liniile mamă TC 243 i TC 335, precum iliniile tată TC 365, TA 437 i TD 345, care transmit în descendenă o lungimea atiuletelui mai mică decât media sistemului.• Pentru numărului de rînduri de boabe pe tiulete cele mai valoroase linii, sunt liniamamă TC 344 i liniile tată TC 365, TA 437, TA 428, i TD 344, ele fiind capabilesă transmit în medie tuturor hibrizilor în care participă un număr de rînduri de boabepe tiulete mai mare comparativ cu media sistemului. În sens negativ se remarcăliniile mamă TC 243 i TC 335, precum i liniile tată TD 345 i TC 399, caretransmit la descendenă un număr de rânduri de boabe/tiulete mai mic decât mediasistemului.• Pentru numărului de boabe/rînd cele mai valoroase linii sunt linia mamă TC 243 iliniile tată TA 428, TC 399 i TD 344, ele fiind capabile să transmit în medie tuturorhibrizilor în care participă un număr de boabe/rînd mai mare comparativ cu mediasistemului. În sens negativ se remarcă liniile mamă TC 344 i TC 335, precum ilinia tată TD 345, care transmit la descendenă un număr de boabe/rînd mai micdecât media sistemului.• Pentru coninutul în substană uscată cele mai valoroase linii sunt linia mamă TC335 i liniile tată TA 437, i TD 345, ele fiind capabile să transmită în medie tuturorhibrizilor în care participă un coninut mare de substană uscată. În sens negativ seremarcă liniile mamă TC 243 i TC 344, precum i liniile tată TC 365 i TD 344,care transmit la descendenă un coninut mai redus de substană uscată.

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIAN Rezumat teză dedoctorat• Sintetizând rezultatele experimentale pentru toate caracterele studiate, cele maivaloroase linii s-au dovedit a fi liniile TC 344 i TC 335, folosite ca linii mamă iTA 437 i TD345, folosite ca linii tată.• Prin includerea citoplasmei mascul sterile în linia mamă a hibridului nu se modificăpotenialul genetic al acestuia, dimpotrivă uneori devine mai valoros din punct devedere a taliei plantelor, a rezistenei la frîgere i cădere, a uniformităiitiuleilor.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂARDELEAN, M., 2005, Principii ale metodologiei cercetării agronomice i medicalveterinare, Ed. Academic Pres, Cluj-NapocaARDELEAN, M., 2009, Metodologia elaborării tezelor de doctorat, Ed. Academic Pres, Cluj-Napoca.BECKETT J.B., 1971, Classification of male-sterile cytoplasm in maize (Zea mays L.), Crop.Sci., 11, 724-728BÎLTEANU GH., AL. SALONTAI, C. VASILICĂ, V. BÎRNAURE, I. BORCEAN, 1991,Fitotehnie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;CĂBULEA I., VOICHIŢA HAŞ, HAŞ I.,1994, Cercetări privind diversitatea genetică acitoplasmelor şi a interacţiunilor nuclear citoplasmatice la porumb, Contribuţii ale cercet. şt.La dezv. agr. V, 85-104;CEBALLOS H., V.E. GRACEN, 1990, Effect of nuclear resistance and multiplasm on yieldlosses of maize to Biopolaris mayidis race T. Mayidica, 35, 241-242CIOBANU V. GH., PORTA EUGENIA, 1998, Identificarea alelelor genelor Rf la liniile deporumb. Cercetări de genetică vegetală i animală, vol. V, 28-47DODD J.L., 1990, Dynamics of newcorn and sorghum diseases and projections , 45, AnnualCorn and Sorghum, Research Conference, 102-105FREY K.J. , 1996, National plant breeding study, I. Human and Aristotelian University ofThessaloniki, GreeceGABAY-LAUGHNAN, S., C.D. CHASE, 2000, Transposon tagging genes that controlmithochondrial gene expression. MNL 74:73.GRECU C. ANA COPÂNDEAN, 2000, F1-F2 …în cultura porumbului. În Agriculturatransilvană. Cultura plantelor de câmp. Buletin informativ, nr. 2

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIAN Rezumat teză dedoctoratHA I., I. CĂBULEA, VOICHIA HA, 1994 a, Rolul efectelor epistatice în prognozareaformulelor de hibridare la porumb, Contribuii ale cercetării tiinifice la dezvoltareaagriculturii, Redacia revistelor agricole, vol. 5HAŞ I., 1992, Cercetări privind rolul formelor parentale diferenţiate genetic în realizareaheterozisului la porumb. Teză de doctorat, Universitatea de ştiinţe Agricole şi MedicinăVeterinară, Cluj-Napoca;HAŞ VOICHIŢA, C. GRECU, I. HAŞ, 2001, Interaction of cytoplasmic male sterility andsome genotypes of maize. Bulletin of the U.A.S.V.M.-CN, vol.55-56: 223.HAŞ VOICHIŢA, 2002. Identificarea genelor restauratoare de fertilitate a polenului pentruandrosterilitatea citoplasmatică (cms) de tipul: C, ES, M, T, la porumb. Analele I.C.C.P.T.,vol. LXIX: 85-99KHEY-POUR, A., V.E. GRACEN, 1980, Genetics of cms-C fertility restoration. Maizegenetics crop news 54.MAUNDER A.B., 1999 Logistics of seed production and commercialization, In J.G. COORSand S. PANDEY (ed.) The Genetics and Exploitation of Heterosis in Crops, Madison,Wisconsin, chap. 29MICU V.E., PARTAS E.C., 1990, The effect of C male sterile cytoplasm on morphologicaland agronomic traits of corn hybrids MGNL V 6, p 95-96MIRIESCU M., 2000, Particularităile producerii seminelor hibride la porumb, SIN, GH.(ed.) Tehnologii moderne pentru cultura plantelor de câmp, 97-117MORAR G., S. CERNEA, M. DUDA, LIVIA ŞTEF , 1995, Lucrări practice de fitotehnie,partea a doua;MUNTEAN L. S., I. BORCEAN, GH. V. ROMAN, M. AXINTE, 2003; Fitotehnie, EdituraIon Ionescu de la Brad, Iaşi, 37-57;OROIAN GEORGETA, G. MORAR, I. HAŞ, VOICHIŢA HAŞ, 2008. Research concerningthe production of certain male-sterile and fertile maize hybrids at Turda Agricultural ResearchStation, Romania. 43rd Crotian and 3rd International Symposium on Agriculture. Book ofabstracts: 97.OROIAN GEORGETA, G. MORAR, I. HA, VOICHIA HA, 2007, Research concerningthe expression of cms C and cms T cytoplasmic male sterility in some maize hybrids, Lucrăritiinifice, Vol. L Agronomie, Bucureti

Liceniat în Biologie i tiine Agricole Georgeta OROIAN Rezumat teză dedoctoratOROIAN GEORGETA, G. MORAR, I. HAŞ, VOICHIŢA HAŞ, 2007. Agronomicperformance of male-sterile and fertile maize hybrids development at Turda – Romania.Buletin USAMV-CN, 63-64: 261-266, ISSN 1843-5246.OROIAN GEORGETA, G. MORAR, I. HAŞ, VOICHIŢA HAŞ, ANA COPÂNDEAN, 2006,Researches regarding the behavior of some corn hybrids produced on a cytoplasmic malesterilityand fertility restoration in comparation with their analogue with male-fertility, BuletinUSAMV Cluj 2006OROIAN GEORGETA, G. MORAR, I. HA, VOICHIA HA, 2010, Researchesconcerning the erect plants at harvest of some male-sterility maize hybrids compared withtheir male fertility analogues in pedoclimatic conditions of SCDA Turda, Banat ′s Universityof agricultural sciences and veterinary medicine, TimioaraSALONTAI AL., L. MUNTEAN, S. CERNEA, G. MORAR, 1985, Lucrǎri practice defitotehnie, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca 22-86SARCA, TR., I. CIOCĂZANU, N. BICA, N. TANISLAV, 1990, Efectul interacţiuniicitoplasmelor “C” şi “S” şi a trei surse de citoplasmă androsterilă de tipul “C” cu genotipulasupra unor însuşiri agronomice la porumb. Probl. genet. teor. aplic., XXII, 2: 35-57.SARCA VASILICHIA, GH. DRAGOMIR, V. BARBU, S. ILICEVICI, N. BICA, I.CIOCĂZANU, EMILIA CHIRVĂSOIU, V. DUMITRACHE, GH. MUNTEANU, M. LĂSAT,I. ŞTEFAN, V. RUSANOVSCHI, I. HAŞ, P. VLAD, N. TANISLAV, 1985, Influenţacitoplasmei androsterile de tip C şi El Salvador asupra comportării unor hibrizi de porumb.An. I.C.C.P.T. Fundulea, vol. LII: 119-132.SAVATTI M. ŞI COLAB.,2004, Tratat de Ameliorarea Plantelor, Ed. Marineasa, TimişoaraTEFAN M., 2004, Porumbul, în Fitotehnie, autori AGLAIA MOGÂRZAN, G. MORAR, M.TEFAN, Editura Ione Ionescu de la Brad*** ANUARUL STATISTIC AL ROMÂNIEI (1999)H.G.567/2005, Organizarea i desfăurarea studiilor universitare de doctorat, MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 540/2005.*** Ordinul M. Ed. C. 4491/2005, Organizarea i desfăurarea studiilor universitare dedoctorat începând cu anul universitar 2005/2006.*** REGULAMENTUL PRIVIND STUDIILE DOCTORALE, 2005, Ed. Academic Pres,Cluj-Napoca.*** STATISTIQUE FAO, vol. 43, 1990