SM ConsiliereIndivizii cu anxietate generalizată consi<strong>de</strong>răcă nu pot scăpa <strong>de</strong> preocupările lor,chiar dacă realizează că anxietatea lor este maiintensă <strong>de</strong>cât o cere situaţia. De asemenea, parincapabili să se relaxeze şi îşi pun foarte multeîntrebări <strong>de</strong> obicei anticipând răul, <strong>de</strong> genul„Dar dacă?..”.Grijile sunt însoţite <strong>de</strong> simptome fizice,în special tremurat, tensiune musculară, dureri<strong>de</strong> cap, iritabilitate, transpiraţie, ameţeli sau“pier<strong>de</strong>rea suflului”.Persoanele cu tulburare <strong>de</strong> anxietate ge ne ralizată sunt mereu tensionate şi iritabile,<strong>de</strong> vin agitate mai repe<strong>de</strong> <strong>de</strong>cât alte persoane.Tind să se simtă mereu obosite, se concentreazăgreu, pot simţi greaţă sau nevoia <strong>de</strong> a merge<strong>de</strong>s la baie. Somnul este afectat prin faptulcă persoana fie nu reuşeste să adoarmă, fie aresom nul agitat.Anxietatea generalizată afectează stilul<strong>de</strong> viaţă normal, încetul cu încetul îl transformăpe individ într-o persoană temătoare, ezitantă,închisă în cadrul relaţiilor sociale, cu rezultate<strong>din</strong> ce în ce mai slabe la serviciu.Tratamentul acestei afecţiuni constă încom binarea tratamentului medicamentos cupsi hoterapia. Astfel, tratamentul medicamentoseste unul pe termen scurt şi inclu<strong>de</strong> anti<strong>de</strong>presiveşi sedative, iar tratamentul pe termen lungimplică psihoterapie al cărui scop este schimbareati parelor cognitive neproductive şi intruzive,mo dificarea şi controlarea com portamentuluine dorit. Persoana îşi examineazăsentimentele şi învaţă să separe gândurilerealiste şi raţionale <strong>de</strong> cele nerealiste, apelareala relaxare şi <strong>de</strong>z voltarea capacităţilor <strong>de</strong> aface faţă stresului şi simptomelor fizice cecontribuie la anxietate.Disfuncţii cognitive în scleroza multiplăPsiholog clinician specialist – Aurelia DrăghiciTulburările cognitive afectează calitateavieţii persoanelor cu scleroză multiplă şi,ca orice alt simptom al sclerozei multiple,poate fi diferit <strong>de</strong> la o persoană la alta.De asemenea, trebuie menţionat că oricetulburare în acest spectru poate aveadiferite intensităţi: uşor, mediu şi sever.Funcţia cognitivă, pe scurt, se referă lamemorie şi la gândire, însă <strong>de</strong>scrisă în termeni<strong>de</strong> spe cialitate se referă la:- focalizarea, concentrarea, menţinerea şidis tri butivitatea atenţiei;- capacitatea <strong>de</strong> a învăţa lucruri şi <strong>de</strong> a-ţiaminti lucruri noi;- a gândi, a raţionaliza şi a rezolva probleme;- a planifica, executa şi a ne monitorizapropriile noastre activităţi;- a înţelege şi a folosi a<strong>de</strong>cvat limbajul;- a recunoaşte obiecte, a aprecia distanţe;Toate acestea sunt cuprinse în următoarelemari clase <strong>de</strong> acţiuni cognitive: învăţarea şi memoria,atenţia şi concentrarea, viteza men tală<strong>de</strong> lucru, rezolvarea <strong>de</strong> probleme, găsirea cuvintelor(lim baj). Disfuncţia cognitivă se re ferăla ori ce funcţionare incompletă a oricărei <strong>din</strong>trefunc ţiile psihice cognitive amintite ra portat lame dia populaţiei sănătoase. Astfel, în sclerozamul tiplă s-a observat că poate fi afectat oricare<strong>din</strong> tre acele segmente - afectare singulară saumultiplă <strong>din</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al funcţiei cognitive.Ca orice alt simptom al sclerozei multiple,tulburarea cognitivă poate fi diferită <strong>de</strong>la o persoană la alta. De asemenea, trebuiemenţionat că orice tulburare în acest spectrupoate avea diferite intensităţi: uşor, mediu şisever.Etiologia disfuncţiei cognitive poate fimul tiplă şi s-au <strong>de</strong>scris în literatura <strong>de</strong> specialitate următoarele cauze: <strong>de</strong>presie, anxietate,stres; leziuni permanente în creier; oboseală şiCOLUMNA Nr. 1 ianuarie - martie 201025
SM Consilereepui zare fizică; recă<strong>de</strong>ri; restricţii fizice datoratebolii; stil <strong>de</strong> viaţă: consumul crescut <strong>de</strong> alcool,dro guri, nutriţie nea<strong>de</strong>cvată.Principalele manifestări ale disfuncţieicog ni tive sunt <strong>de</strong>taliate astfel:1. Învăţarea şi memoria: reamintireaeve ni mentelor recente şi “reamintirea a ceea ceaveai <strong>de</strong> făcut”; este o căutare activă care consumă mult timp şi efort şi a<strong>de</strong>sea este afec tată.Recu noaşterea (puterea <strong>de</strong> a-şi amin ti in stan taneu,fără căutare activă actuală, a ce va ce ve <strong>de</strong>sau au<strong>de</strong> este rar afectată. De asemenea, foarterar memoria <strong>de</strong> lungă durată este afectată,păs trân du-se intacte abilităţile do bândite <strong>de</strong>ja,cunoştinţele generale <strong>din</strong> trecut. A<strong>de</strong>sea,persoa nele cu SM şi cu dificultăţi ale memorieinu au dificultăţi majore în comunicare şi suntcapabile să aibă grijă <strong>de</strong> activităţile lor zilnice.2. Atenţia, concentrarea şi viteza mentală:dificultatea <strong>de</strong> a se concentra pe o perioadămai lungă <strong>de</strong> timp, sau menţinereaevi<strong>de</strong>nţei activităţilor când au fost întrerupte.Des făşurarea activităţilor simultane poate fi,<strong>de</strong> asemenea, problematică. Mulţi <strong>de</strong>scriu astaca pe imposibilitatea <strong>de</strong> “a funcţiona” la fel <strong>de</strong>repe <strong>de</strong> “ca <strong>de</strong> obicei”. Cercetările sugerează căeste încetinită abilitatea <strong>de</strong> a procesa informaţia.3. Rezolvarea problemelor - plani ficareaşi evaluarea sarcinii: dificultăţi în planificareaşi rezolvarea anumitor probleme. Persoanaîn cauză este conştientă <strong>de</strong> activitatea pecare doreşte să o înceapă, dar nu ştie <strong>de</strong> un<strong>de</strong> săînceapă sau care sunt etapele următoare. Acestgen <strong>de</strong> dificultăţi poate crea confuzie şi stres,care ne întoarce la restrângerile date <strong>de</strong> memorieşi învăţare.4. “Găsirea cuvântului potrivit”: cu vântulcare-mi “stă pe vârful limbii”; acesta poatesă facă dificilă luarea cuvântului pentru cădurează prea mult să se exprime şi discuţia sepoate concentra pe altceva.Ce anume putem face în cazul în care suntemafectaţi <strong>de</strong> o disfuncţie cognitivă, vom aflaîn următorul număr al revistei.26 COLUMNA Nr. 1 ianuarie - martie 2010