0823 bis BT:Layout 1.qxd

PARTEA IAnul 176 (XX) — Nr. 823 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTELuni, 8 decembrie 2008SUMARPaginaAnexele nr. 1 și 2 la Ordinul ministrului educației, cercetării șitineretului nr. 5.177/2008 pentru modificarea șicompletarea Ordinului ministrului educației, cercetăriiși tineretului nr. 5.168/2008 privind aprobareacalendarului și a Metodologiei de organizare șidesfășurare a examenului de bacalaureat — 2009.... 3–476

2MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATEALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALEMINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUIORDINpentru modificarea și completarea Ordinului ministrului educației, cercetării și tineretuluinr. 5.168/2008 privind aprobarea calendarului și a Metodologiei de organizareși desfășurare a examenului de bacalaureat — 2009*)În baza prevederilor Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare,în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 231/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului Naționalpentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării șiTineretului, cu modificările și completările ulterioare,ministrul educației, cercetării și tineretului emite prezentul ordin.Art. I. — Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretuluinr. 5.168/2008 privind aprobarea calendarului și a Metodologieide organizare și desfășurare a examenului de Bacalaureat —2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690din 9 octombrie 2008, se modifică și se completează după cumurmează:1. Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 4. — (1) Se aprobă lista disciplinelor la care se susțineexamenul de bacalaureat — 2009 pentru probele «A», «B»,«C», «D», «E» și «F», pentru absolvenții din anul 2009. Listaeste prezentată în anexa nr. 4, care face parte integrantă dinprezentul ordin.(2) Se aprobă Programele pentru disciplinele examenului debacalaureat din sesiunile 2009, pentru absolvenții din anul 2009.Programele sunt prezentate în anexa nr. 5, care face parteintegrantă din prezentul ordin.(3) Pentru candidații din promoțiile anterioare anului 2009care vor susține probele în cadrul examenului de bacalaureat2009, lista disciplinelor și programele valabile sunt cele aprobateprin Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretuluinr. 1.870/2007 privind disciplinele și programele pentruexamenul de bacalaureat — 2008.”2. După anexa nr. 3 se introduc două noi anexe, anexelenr. 4 și 5, care sunt cuprinse în anexele nr. 1 și 2 la prezentulordin.Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I.Art. III. — Direcția generală management învățământpreuniversitar, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluareîn Învățământul Preuniversitar, inspectoratele școlare și unitățilede învățământ preuniversitar duc la îndeplinire prezentul ordin.p. Ministrul educației, cercetării și tineretului,Zvetlana Preoteasa,secretar de statBucurești, 1 septembrie 2008.Nr. 5.177.*) Ordinul nr. 5.177/2008 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 8 decembrie 2008 și este reprodus și în acest număr bis.

LISTA DISCIPLINELORla care se susţine examenul de bacalaureat 2009 pentru probele „A”, „B”, „C”, „D”, „E” şi „F”I. Pentru absolvenţii 2009, curs de zi, seral şi frecvenţă redusă ce studiază după curriculum aprobat după anul 2004:ANEXA 1Lista disciplinelor pentru examenul de bacalaureat 2009 3MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 3Filiera ProbaAB:(probă orală şi(probă orală)proba scrisă)ToateLimba şi literaturaromânăLimba modernăO limbă modernă studiată în liceu(alta decât cea susţinută la proba E),C:(probă orală şi proba scrisă)Limba maternăLimba franceză în cadrul bacalaureatului cu menţiune bilingvă francofonăLimba germană în cadrul bacalaureatului cu menţiune bilingvă germanăLimba italiană în cadrul acordului bilateralA. FILIERA TEORETICĂSpecializare ProbaE: O probă la alegere din ariaDcurriculară, corespunzătoare(probă scrisă)specializării (probă scrisă)Filologie Geografie (clasaa XII-a) sauIstorieŞtiinţe sociale Geografie (clasaa XII-a) sauIstorieMatematicăinformaticăŞtiinţe ale naturiiO limbă modernă studiată în liceu(alta decât cea susţinută la proba B),Limba latină. Literatura universalăIstorie, Geografie, Logică şiargumentare, Psihologie, Economie,Sociologie, FilosofieMatematică Fizică, Chimie, Biologie, InformaticăMatematică Fizică, Chimie, BiologieF: O probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare,alta decât cele susţinute anterior(probă scrisă sau practică)Matematică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Logică şiargumentare, Psihologie, Economie, Filosofie, Educaţieantreprenorială (probă scrisă), Educaţie fizică (probă practică)O limbă modernă (alta decât cea susţinută la proba b), Matematică,Chimie, Biologie (probă scrisă), Educaţie fizică (probă practică)O limbă modernă (alta decât cea susţinută la proba „B”), Istorie,Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie,Educaţie antreprenorială (probă scrisă), Educaţie fizică (probăpractică)

O limbă modernă (alta decât ceasusţinută la proba „B”), Fizică,Chimie, Biologie, Istorie, Geografie,Logică şi argumentare, Psihologie,Economie, Economie aplicată,Educaţie antreprenorială (probăscrisă), Educaţie fizică (probăpractică)Lista disciplinelor pentru examenul de bacalaureat 2009 5MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 5ProbaF: O probă la alegere dintredisciplinele din celelalte ariicurriculare, alta decât cele susţinuteanterior(probă scrisă sau practică)Profil SpecializareD(probăscrisă)E: O probă la alegere din aria curriculară,corespunzătoare specializării (probă scrisă)Resursenaturale şiprotecţiamediuluiTehnician analize produsealimentareTehnician veterinar pentruanimale de companieTehnician designer mobilă şiamenajări interioareMatematicăMatematicăMatematicăTehnician în prelucrarea lemnului MatematicăTehnician în agriculturăMatematicăTehnician agromontan MatematicăTehnician veterinar MatematicăTehnician în silvicultură şiexploatări forestiere - rutaprogresivăMatematică1. Determinarea valorii nutritive a produseloralimentare; Tehnica analizelor de laborator. sau2. Conducerea calităţii în industria alimentară;Determinarea falsificărilor produselor alimentareprin analize de laborator1. Gestiune si evidenţă economică; Managementulcalităţii în domeniul sanitar veterinar. sau2. Managementul calitaţii în domeniul sanitarveterinar; Anatomia şi fiziologia animalelor decompanie1.Materii prime şi materiale pentru mobilă şiamenajări interioare; Calitatea mobilei. sau2.Documentaţia tehnică de execuţie pentru produsedin lemn; Tehnici de marketing1.Managementul calităţii în prelucrarea lemnului;Elaborarea documentaţiei tehnice pentru produsesimple de mobilier. sau2.Controlul calităţii; Întreţinerea şi exploatareautilajelor1. Managementul calităţii în domeniul agricultură;Gestiune şi evidenţă economică. sau2. Marketingul produselor agricole; Managementulexploataţiei agricole1. Managementul calităţii în domeniul agricultură;Gestiune şi evidenţă economică. sau2. Biotehnologii moderne în creşterea animalelor;Anatomia şi fiziologia animalelor1. Ecologie forestieră; Organizare şi legislaţie silvică.sau2. Desen tehnic şi topografic; Elemente deplanimetrie şi nivelment

O limbă modernă (alta decât ceasusţinută la proba „B”), Fizică,Chimie, Biologie, Istorie, Geografie,Logică şi argumentare, Psihologie,Economie, Economie aplicată,Educaţie antreprenorială (probăscrisă), Educaţie fizică (probăpractică)Lista disciplinelor pentru examenul de bacalaureat 2009 66 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008ProbaF: O probă la alegere dintredisciplinele din celelalte ariicurriculare, alta decât cele susţinuteanterior(probă scrisă sau practică)Profil SpecializareD(probăscrisă)E: O probă la alegere din aria curriculară,corespunzătoare specializării (probă scrisă)Resursenaturale şiprotecţiamediuluiTehnicTehnician în silvicultură şiexploatări forestiere – rutadirectăTehnician în industria alimentară MatematicăTehnician în agroturism MatematicăTehnician în prelucrarea lemnului MatematicăTehnician de telecomunicaţii MatematicăTehnician electronist MatematicăTehnician electrotehnist MatematicăTehnician operator tehnică decalculMatematicăTehnician în automatizări MatematicăTehnician în instalaţii electrice MatematicăTehnician electromecanic MatematicăTehnician operator telematică MatematicăTehnician operatori roboţiindustrialiMatematică1. Dendrometrie şi sortarea lemnului şi Plantelemnoase de interes forestier. sau2. Regenerarea şi îngrijirea arboretelui şi Exploatareamasei lemnoase.1. Controlul proceselor biochimice din industriaalimentară; Procese tehnologice în industriaalimentară. sau2. Conducerea calităţii în industria alimentară;Marketing în industria alimentară1. Marketing în agroturism; Planificarea şi finanţareaafacerii în agroturism. sau2.Managementul calităţii în agroturism; Gestiune şievidenţă economică;. Construcţii şi amenajări înagroturism1.Controlul calităţii; Întreţinerea şi exploatareautilajelor. sau2. Managementul calităţii în prelucrarea lemnului;Elaborarea documentaţiei tehnice pentru produsesimple de mobilier1. Tehnici de măsurare în domeniu; Sisteme deautomatizare; sau2. Planificarea şi organizarea producţiei; Asigurareacalităţii

O limbă modernă (alta decât ceasusţinută la proba „B”), Fizică,Chimie, Biologie, Istorie, Geografie,Logică şi argumentare, Psihologie,Economie, Economie aplicată,Educaţie antreprenorială (probăscrisă), Educaţie fizică (probăpractică)Lista disciplinelor pentru examenul de bacalaureat 2009 7MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 7ProbaF: O probă la alegere dintredisciplinele din celelalte ariicurriculare, alta decât cele susţinuteanterior(probă scrisă sau practică)Profil SpecializareD(probăscrisă)E: O probă la alegere din aria curriculară,corespunzătoare specializării (probă scrisă)TehnicTehnician mecatronist MatematicăTehnician proiectant CAD MatematicăTehnician mecanic pentruîntreţinere şi reparaţiiMatematicăTehnician prelucrări mecanice MatematicăTehnician transporturi MatematicăTehnician prelucrări la cald MatematicăTehnician metrolog MatematicăTehnician aviaţie MatematicăTehnician instalaţii de bord(avion)MatematicăTehnician desenator pentruconstrucţii şi instalaţiiTehnician în industria materialelorde construcţiiTehnician în industria sticlei şiceramiciiTehnician instalator pentruconstrucţiiTehnician în construcţii şi lucrăripubliceMatematicăMatematicăMatematicăMatematicăMatematicăTehnician audio-video Matematică1.Tehnici de măsurare în domeniu; Asamblărimecanice. sau2. Planificarea şi organizarea producţiei; Sisteme şitehnologii de fabricaţie1. Documentaţia tehnico – economică sau2. Desen tehnic de constructii si lucrări publice ;Desen tehnic de instalaţii.1.Asigurarea calităţii; Chimia sistemelor silicatice.sau2.Fabricarea produselor din industria sticlei;Fabricarea produselor din industria ceramicii1.Desen tehnic de instalaţii; Măsurători în instalaţii.sau2. Documentaţia tehnico – economică1. Desen de construcţii şi lucrări publice; Măsurătoriîn construcţii şi lucrări publice; sau2. Documentaţia tehnico – economică1. Tehnici de măsurare în domeniu; Asigurareacalităţii. sau2. Sisteme de înregistrare a in formaţiiloraudiovizuale

O limbă modernă (alta decât ceasusţinută la proba „B”), Fizică,Chimie, Biologie, Istorie, Geografie,Logică şi argumentare, Psihologie,Economie, Economie aplicată,Educaţie antreprenorială (probăscrisă), Educaţie fizică (probăpractică)Lista disciplinelor pentru examenul de bacalaureat 2009 88 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008ProbaF: O probă la alegere dintredisciplinele din celelalte ariicurriculare, alta decât cele susţinuteanterior(probă scrisă sau practică)Profil SpecializareD(probăscrisă)E: O probă la alegere din aria curriculară,corespunzătoare specializării (probă scrisă)Tehnic1.Comunicare vizuală; Sisteme de înregistrare a inTehnician producţie film şiformaţiilor audiovizuale. sauMatematicăteleviziune2. Tehnici şi tehnologii cinematografice; Tehnici1. Rotative ofset cu hârtie în bobină; Finisarea1. Operaţii de transfer de masă; Tratarea şi epurareavideo.1. Comunicare vizuală; Tehnologii multimedia;Tehnician multimedia MatematicăSunetul pentru multimedia. sau2. Principii şi metode de design; Realizareaanimaţiilor pentru multimedia; Proiectarea interfeţeiTehnician operator procesare text1. Procesarea textului; Culoarea în poligrafie. sauMatematicăimagine2. Tehnoredactare, proiectare şi machetareTehnician poligraf Matematică integrată. sau2. Proiectarea produselor tipografice1. Imprimarea clasica. sauTehnician producţie poligrafică Matematică 2. Analiza proceselor de fabricatie; Pregatirea siurmarirea productieiTehnician în chimie industrială Matematică apelor. sau2. Asigurarea calitatii; Analiza instrumentalăTehnician designer vestimentar Matematică 1. Sănătatea si securitatea muncii; Planificarea siTehnician în industria textilă MatematicăTehnician în industria pielăriei Matematicăorganizarea producţiei. sau2. Asigurarea calitatii;

Lista disciplinelor pentru examenul de bacalaureat 2009 9MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 9C. FILIERA VOCAŢIONALĂProfil Specializare ProbaD(probă scrisă)E: O probă la alegere din aria curriculară,corespunzătoare specializării( probă scrisă sau probă practică)F: O probă la alegere dintre disciplinele dincelelalte arii curriculare, alta decât celesusţinute anterior(probă scrisă sau probă practică)Artistic Arhitectură, arte ambientale şi design Arte plastice şiGeografie (clasa a XII-a) sau IstorieGeografie (clasa a XII-a) Istoria artelor si arhitecturii (probă scrisă),Studiul formelor si desen (probă practică)Istoria artelor si arhitecturii (probă scrisă),decorativesau IstorieStudiu formelor si desen (probă practică) O limbă modernă (alta decât cea susţinutăCoregrafie Geografie (clasa a XII-a) sau IstorieIstoria baletului (probă scrisă), Dans clasic sau Dans modern (probă practică, în funcţie de specialitate)la proba „B”), Matematică, Fizică, Chimie,Biologie, Istorie, Geografie, Logică şiargumentare, Psihologie, Economie,Muzică Geografie (clasa a XII-a) sau IstorieIstoria muzicii (probă scrisă), Instrument sau Canto sau Teorie-solfegiu-dictat (probă practică, în funcţie de specialitate)Educaţie antreprenorială, Filosofie (probăscrisă), Educaţie fizică (probă practică)Arta actorului Geografie (clasa a XII-a) sau IstorieIstoria teatrului (probă scrisă), Artaactorului (probă practică)Pedagogic Învăţător - educatoare Matematica Pedagogie, Psihologie (probă scrisă) O limbă modernă (alta decât cea susţinutăBibliotecardocumentaristGeografie (clasa a XII-a) Pedagogie, Psihologie (probă scrisă) la proba „B”), Matematică, Fizică, Chimie,Instructor-animator sau IstorieGeografie (clasa a XII-a) Pedagogie, Psihologie (probă scrisă) Biologie, Istorie, Geografie, Logică şiargumentare, Economie, EducaţieInstructor pentru sau IstorieGeografie (clasa a XII-a) Pedagogie, Psihologie (probă scrisă) antreprenorială, Filosofie (probă scrisă),Educaţie fizică (probă practică)activităţi extraşcolare sau IstoriePedagog şcolar Geografie (clasa a XII-a) Pedagogie, Psihologie (probă scrisă)sau IstorieEducaţie fizică şi sportLiceu cu program sportivGeografie (clasa a XII-a) sau IstoriePregătire teoretică sportivă (probă scrisă),Măiestrie sportivă (probă practică)O limbă modernă (alta decât cea susţinutăla proba „B”), Matematică, Fizică, Chimie,Biologie, Istorie, Geografie, Logică şiargumentare, Psihologie, Economie,Educaţie antreprenorială, Filosofie (probăscrisă)

Lista disciplinelor pentru examenul de bacalaureat 2009 1010 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Profil Specializare ProbaD(probă scrisă)E: O probă la alegere din aria curriculară,corespunzătoare specializării( probă scrisă sau probă practică)F: O probă la alegere dintre disciplinele dincelelalte arii curriculare, alta decât celesusţinute anterior(probă scrisă sau probă practică)Militar Matematică-informatică Matematică Fizică, Chimie, Biologie, Informatică(probă scrisă)Ştiinţe-sociale Geografie (clasa a XII-a)sau IstorieTeologic Teologie Ortodoxă Geografie (clasa a XII-a)sau IstoriePatrimoniu cultural Geografie (clasa a XII-a)sau IstorieIstorie, Geografie, Logică şi argumentare,Psihologie, Economie, Sociologie,Filosofie (probă scrisă)Dogmatică Ortodoxă, Istoria BisericiiOrtodoxe Române (probă scrisă)Dogmatică Ortodoxă, Istoria BisericiiOrtodoxe Române (probă scrisă), Studiulformelor şi desen (probă practică)O limbă modernă (alta decât cea susţinutăla proba „B”), Istorie, Geografie, Logică şiargumentare, Psihologie, Economie,Educaţie antreprenorială, Filosofie (probăscrisă), Pregătire militară, Educaţie fizică(probă practică)O limbă modernă (alta decât cea susţinutăla proba „B”), Limba latina, Matematică,Fizică, Chimie, Biologie (probă scrisă),Pregătire militară, Educaţie fizică (probăpractică)O limbă modernă (alta decât cea susţinutăla proba „B”), Limba latină, Limba greacă,Matematică, Fizică, Chimie, Biologie,Istorie, Geografie, Logică şi argumentare,Psihologie, Economie, Educaţieantreprenorială, Filosofie (probă scrisă),Educaţie fizică (probă practică)O limbă modernă (alta decât cea susţinutăla proba „B”), Limba latină, Matematică,Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie,Logică şi argumentare, Psihologie,Economie, Educaţie antreprenorială,Filosofie (probă scrisă), Educaţie fizică(probă practică)

NOTĂ: In cadrul examenului de bacalaureat, candidaţii nu pot susţine o aceeaşi disciplină la probe diferite. De exemplu, candidaţii care au susţinutla proba „D” Istorie nu mai pot susţine la proba „E” sau „F” disciplina Istorie.Lista disciplinelor pentru examenul de bacalaureat 2009 11MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 11Profil Specializare ProbaD(probă scrisă)E: O( probă scrisă sau probă practică)Teologic Teologie Romano –CatolicăGeografie (clasa a XII-a)sau IstorieTeologie Greco – Geografie (clasa a XII-a)Catolicăsau IstorieTeologie Baptistă Geografie (clasa a XII-a)sau IstorieTeologie Penticostală Geografie (clasa a XII-a)sau IstorieTeologie Adventistă Geografie (clasa a XII-a)sau IstorieTeologie Unitariană Geografie (clasa a XII-a)sau IstorieTeologie Reformată Geografie (clasa a XII-a)sau IstorieTeologie Musulmană Geografie (clasa a XII-a)sau IstorieStudiu Biblic/Studiul Vechiului Testamentşi Noului TestamentCatehism (probă scrisă)Studiu BiblicCatehism (probă scrisă)Studiul Bibliei/Studiul Vechiului Testamentşi Noului TestamentDoctrine Biblice (probă scrisă)Doctrine Biblice, Pneumatologie (probăscrisă)Studiul Bibliei, Dogmatică (probă scrisă)Studii Biblice/Vechiul Testament şi NoulTestamentStudii Biblice/Istoria Bisericii Unitariene(probă scrisă)Studii Biblice/Vechiul Testament şi NoulTestamentStudii Biblice/Istoria Bisericii Reformate(probă scrisă)Legislaţie Islamică (probă scrisă)F: O probă la alegere dintre disciplinele dincelelalte arii curriculare, alta decât celesusţinute anterior(probă scrisă sau probă practică)O limbă modernă (alta decât cea susţinutăla proba „B”), Limba latină (doar pentruCatolic, Unitarian, Reformat), Matematică,Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie,Logică şi argumentare, Psihologie,Economie, Educaţie antreprenorială,Filosofie (probă scrisă), Educaţie fizică(probă practică)

Lista disciplinelor pentru examenul de bacalaureat 2009 1212 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008II. Pentru absolvenţii 2009 cursurilor serale şi frecvenţă redusă ce studiază pe curriculum anterior anului 2004:Filiera ProbaAB:(probă orală şi(probă orală)proba scrisă)ToateLimba şi literaturaromânăLimba modernăO limbă modernă studiată în liceu(alta decât cea susţinută la proba E),C:(probă orală şi proba scrisă)Limba maternăLimba franceză în cadrul bacalaureatului cu menţiune bilingvă francofonăLimba germană în cadrul bacalaureatului cu menţiune bilingvă germanăLimba italiană în cadrul acordului bilateral

Lista disciplinelor pentru examenul de bacalaureat 2009 13MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 13

Lista disciplinelor pentru examenul de bacalaureat 2009 15MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 15

2) Programele în vigoare pentru capitolul II al Anexei sunt cele elaborate în anul şcolar 2006 – 2007 şi publicate în MonitorulOfcial Nr. 748 bis /2006Lista disciplinelor pentru examenul de bacalaureat 2009 1616 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 17MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUICENTRUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUAREÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARANEXA NR. 2PROGRAMAPENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂEXAMENUL DE BACALAUREATAprobată prin O.M.E.C.T. nr. 5177/20082008-20091

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENPrin ponderea sa reflectată în prezenţa celor două probe obligatorii, scrisă şi orală, limba şiliteratura română ocupă un loc important în structura examenului de bacalaureat. Curriculumulliceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă comunicativfuncţională,pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea decompetenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor deevaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare.Proba scrisă vizează competenţele de receptare şi de producere a mesajelor scrise.Proba orală vizează competenţele de comunicare orală, aplicate în receptarea mesajelororale şi scrise şi în producerea unor tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ,argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal.II. COMPETENŢE DE EVALUATPrin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facădovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele aIX-a – a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale:1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicareCompetenţe specifice1.1. Utilizarea adecvată a strategiilorşi a regulilor de exprimare orală înmonolog şi în dialog, în vederearealizării unei comunicări corecte,eficiente şi personalizate, adaptateunor situaţii de comunicare diverse1.2. Utilizarea adecvată a tehnicilorde redactare şi a formelor exprimăriiscrise compatibile cu situaţia decomunicare în elaborarea unor textediverse1.3. Identificarea particularităţilor şi afuncţiilor stilistice ale limbii înreceptarea diferitelor tipuri de mesaje/texte1.4. Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prindiferite tipuri de mesaje orale sauscriseConţinuturi asociate– reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea lareacţiile auditoriului), tehnici de construire a monologului; tipuri:povestire/ relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monologargumentativ, exprimarea orală a reacţiilor şi a opiniilor privind texteliterare şi nonliterare, filme, spectacole de teatru, expoziţii de picturăetc.; adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu, context) şi la scopulcomunicării (informare, argumentare/ persuasiune etc.)– reguli şi tehnici de construire a dialogului (atenţia acordatăpartenerului, preluarea/ cedarea cuvântului la momentul oportun,dozarea participării la dialog etc.); tipuri: conversaţia, discuţiaargumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare);adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.) şi lascopul comunicării (informare, argumentare/ persuasiune etc.);argumentare şi contraargumentare în dialog– stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare– rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale încomunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanelecare comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.– ascultare activă– reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea lasituaţie, adecvare stilistică, aşezare în pagină, lizibilitate)– relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire,argumentare, ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şioficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie– exprimarea reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare şinonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj,analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/nestructurat– modalităţi de indicare a bibliografiei, normele citării– normele limbii literare la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie,morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular,limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon– expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic– texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare,memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative,ştiinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului– sens denotativ şi sensuri conotative– elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul,contextul– ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr; scopul comunicării:2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 191.5. Utilizarea adecvată a achiziţiilorlingvistice în producerea şi înreceptarea diverselor texte orale şiscrise, cu explicarea rolului acestoraîn construirea mesajuluiinformare, delectare, divertisment etc.; reacţiile receptorului: cititor,ascultător– componentele şi funcţiile actului de comunicare– niveluri ale receptării şi producerii textelor orale şi scrise: fonetic,ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilisticotextual,nonverbal şi paraverbal– normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic şide punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual– tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ,argumentativ– rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere– rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de închidere acontactului verbal în monolog şi în dialog2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, amodalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literareşi nonliterareCompetenţe specifice2.1. Identificarea temei şi a moduluide reflectare a acesteia în textelestudiate sau în texte la prima vedere2.2. Identificarea şi analizaprincipalelor componente destructură, de compoziţie şi de limbajspecifice textului narativ2.3. Identificarea şi analizaprincipalelor componente destructură şi de limbaj specificetextului dramatic2.4. Identificarea şi analizaelementelor de compoziţie şi delimbaj în textul poetic2.5. Compararea unor viziuni desprelume, despre condiţia umană saudespre artă reflectate în texteliterare, nonliterare sau în alte arte2.6. Interpretarea textelor studiatesau la prima vedere prin prismapropriilor valori şi a proprieiexperienţe de lecturăConţinuturi asociate– temă, motiv, viziune despre lume– modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opereliterare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite sau unor ariiculturale diferite– particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative;particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final,episoade/ secvenţe narative, tehnici narative; construcţiapersonajelor; modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri depersonaje; instanţele comunicării în textul narativ; tipuri deperspectivă narativă; specii epice: basm cult, nuvelă, roman; registrestilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului; stilul direct,stilul indirect, stilul indirect liber– particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic– particularităţi ale compoziţiei textului dramatic– modalităţi de caracterizare a personajelor; registre stilistice, limbajulpersonajelor, notaţiile autorului– specii dramatice - comedia; o operă dramatică postbelică– creaţie dramatică şi spectacol– cronica de spectacol, discutată în relaţie cu textul dramatic şipunerea în scenă a acestuia (pentru proba orală)– titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente derecurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică– sugestie şi ambiguitate– imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie– poezie epică, poezie lirică– instanţele comunicării în textul poetic– viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă;– limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii;limbajul muzicii (pentru proba orală)– lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă:elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări lapropria sensibilitate, experienţă de viaţă şi de lectură3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curenteculturale/ literareCompetenţe specifice3.1. Identificarea şi explicarearelaţiilor dintre opere literare şicontextul cultural în care au apărutacestea3.2. Construirea unei viziuni deansamblu asupra fenomenuluicultural românesc, prin integrarea şiConţinuturi asociate– trăsături ale curentelor culturale/ literare reflectate în texteleliterare studiate sau în texte la prima vedere– fundamente ale culturii române (originile şi evoluţia limbii române)– perioada veche (formarea conştiinţei istorice)– curente culturale/ literare în secolele XVII-XVIII: umanismul şi3

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008relaţionarea cunoştinţelor asimilateiluminismul– perioada modernă: a. secolul al XIX-lea – începutul secolului alXX-lea (perioada paşoptistă; România, între Occident şi Orient;criticismul junimist); b. curente culturale/ literare în secolul XIX –începutul secolului XX (romantismul, realismul, simbolismul,prelungiri ale romantismului şi clasicismului); c. perioada interbelică(orientări tematice în romanul interbelic, tipuri de roman; poeziainterbelică, diversitate tematică, stilistică şi de viziune; curenteculturale/ literare în perioada interbelică: modernism,tradiţionalism, orientări avangardiste; identitate culturală în contexteuropean); perioada postbelică (tipuri de roman în perioadapostbelică, poezia în perioada postbelică, teatrul în perioadapostbelică; curente culturale/ literare: postmodernismul)– curente culturale/ literare româneşti în context european4. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicareCompetenţe specifice4.1. Identificarea structurilorargumentative în texte literare şinonliterare studiate sau la primavedere4.2. Argumentarea unui punct devedere privind textele literare şinonliterare studiate sau la primavedere4.3. Compararea şi evaluarea unorargumente diferite, pentruformularea unor judecăţi propriiConţinuturi asociate– construcţia textului argumentativ; rolul conectorilor înargumentare– logica şi a coerenţa mesajului argumentativ– construcţia discursului argumentativ: structuri specifice,conectori, tehnici argumentative– eseul argumentativ– textul critic (recenzia, cronica literară, eseul, studiul critic) înraport cu textul discutat– interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istorialiterară– eseul structurat sau eseul liberIII. PRECIZĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE PROGRAMEIa. LITERATURĂAutori canonici: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G.Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, CamilPetrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu.Notă. Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiulmonografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Texteleliterare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori.Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim detexte prevăzute în programa şcolară, despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseuliber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade,curente literare / culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate întabel:• proză scurtă: basm cult, nuvelă; texte reprezentative pentru aspecte esenţiale alespeciei narative pe care o ilustrează;• roman: texte reprezentative pentru aspectele esenţiale ale genului şi ale evoluţieiacestuia;• poezie: texte poetice care să ilustreze aspecte esenţiale ale genului şi ale evoluţieiacestuia;• dramaturgie: comedia; texte dramatice care să ilustreze aspecte specifice şi diferite alegenului şi ale evoluţiei acestuia.Studiile de caz şi dezbaterile menţionate în tabel pot fi valorificate în cadrul probelor orale şiscrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare (reproduse) pe margineatemelor respective.b. LIMBĂ ŞI COMUNICARENiveluri de constituire a mesajului4

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 21Notă. Conţinuturile de mai jos vizează:- aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, depunctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;- aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, înexprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.Nivelul fonetic- pronunţii corecte / incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul;- cacofonia; hipercorectitudinea- pronunţare nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie)Nivelul lexico-semantic- variante lexicale; câmpuri semantice- erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică- derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categorieigramaticale- relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)- sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor)- unităţi frazeologice- etimologia populară, hipercorectitudinea- sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativNivelul morfosintactic- forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor,forme cazuale; forme flexionare ale verbului, adjective fără grade de comparaţie, numeraleetc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare asubiectivităţii vorbitorului- elemente de acord gramatical; (între predicat şi subiect – acordul logic, acordul prinatracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată);- elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/ adjective pronominale relative,adverbe relative)- anacolutulNivelul ortografic şi de punctuaţie- norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă acuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă asemnelor de ortografie şi de punctuaţie)- rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scriseNivelul stilistico-textual- registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare- coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă- tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ- stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbajarhaic; argou, jargon- stil direct, stil indirect, stil indirect liber- rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensuluiNotă! Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2008 sevor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelorşcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate deprofesori şi de elevi în predare-învăţare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie despecificările din prezenta programă de bacalaureat şi din programele şcolare corespunzătoare.Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/ 23 noiembrie 2005 şi nr. 31.641/ 3 mai 2006, începândcu anul şcolar 2006-2007, „respectarea normelor prevăzute în ediţia a II-a a Dicţionaruluiortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM 2 ) este obligatorie [...] laexamenele de bacalaureat, în cadrul cărora elevii vor face dovada cunoaşterii acestora, fiindevaluaţi ca atare“.5

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Kompetenciák, képességekTartalmak4. Narrációs eljárások felismeréseés értelmezése epikus művekben(történetalakítás: metaforikus,metonimikus; részletezés,sűrítés, jelenetezés; afolytonosság és megszakítottságalakzatai; tér-időszerkezet,időkezelés; hősteremtés;elbeszélői nézőpontok, elbeszélőiés szereplői szólamok,nézőpontváltás).4.1 Elbeszélés és tanítás a legendában és a tézisregényben.4.2 Hősteremtés a történeti tárgyú epikában (barokk eposz, történetitárgyú műballada, történelmi regény).4.3 Az énelbeszélés változatai (levél, napló, irodalmi levél,szentimentalista énregény). Az elbeszélői ént létrehozó narrációseljárások.4.4 Történetalakítás és időkezelés a romantikus, realista, klasszikusmodern epikus alkotásokban.4.5 Romantikus, realista, naturalista, modern emberkép az epikusalkotásokban.5. Elbeszélői formák játékánakfelismerése és értelmezése.6. A lírai én változatainakfelismerése és értelmezése.5.1 Elbeszélői formák játéka: elbeszélői modalitás, intertextualitás.5.2 Imitáció a barokk eposzban.6.1 A közösségi én megnyilatkozásformái; a himnusz változatai(keresztény, közösségi), az óda történeti változatai (klasszicista,romantikus, modern).6.2 Lírai én a romantikában (teremtő zseni, látnok, hasonmás), aklasszikus modernségben (az én felnövesztése, az énmegsokszorozódása), a késő modernségben (az énmegsokszorozódása, az én háttérbe húzódása, önértelmezés).7. A lírai beszéd változatainakfelismerése és értelmezése.7.1 Személyesség, személytelenség; közvetlenség, közvetettség.7.2 Egyszólamúság, többszólamúság, önmegszólítás.7.3 Allegorikusság, szimbolikusság, tárgyiasság.8. Az imitációelv működésének, aköltőszerep és imitációösszefüggéseinek felismerése alírai alkotásokban.8.1 Imitáció, antik minta, imitáció és versszerkezet (piktúra,szentencia), imitáció és verselés (klasszikus időmértékes verselés:hexameter, pentameter, disztichon), imitáció és műfajok (óda,elégia, epigramma).8.2 Imitáció a humanista és klasszicista lírában.9. Intertextuális viszonyokfelismerése és értelmezése líraiszövegekben.10. A drámai mű jellemzőinek afelismerése és értelmezése.9.1 Az intertextualitás eljárásai: idézés, rájátszás, utalás.10.1 Cselekmény, konfliktus, szereplők rendszere, drámai hős,szerkezet, beszédfajták.11. A drámaváltozatok kulturálisösszefüggéseinek felismerése ésértelmezése.11.1 A romantikus dráma.11.2 Eszmetörténeti összefüggések a drámai költeményben.11.3 A cselekmény, konfliktus, hős átértelmeződése a 20. századidrámában.Megjegyzések1. A fenti követelményrendszer a 2008–2009-as tanévben érvényben levő tantervek alapján készült (IX. osztály:O.M. 3458/09.03.2004, X. osztály: O.M. 4598/31.08.2004, XI. osztály: O.M. 3252/13.02.2006, XII. osztály: O.M.5959/22.12.2006), és nem tartalmaz tanterven kívüli követelményeket.Limba şi literatura maghiară, Programa pentru examenul de bacalaureat – 2009Magyar nyelv és irodalom. Érettségi követelményrendszer – 20093

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 252. Ajánlott szerzők listája:Ady Endre, Áprily Lajos, Arany János, Babits Mihály, Balassi Bálint, Berzsenyi Dániel, Csokonai Vitéz Mihály,Dsida Jenő, Esterházy Péter, Jókai Mór, József Attila, Kányádi Sándor, Kármán József, Katona József,Kazinczy Ferenc, Kós Károly, Kosztolányi Dezső, Kovács András Ferenc, Kölcsey Ferenc, Krúdy Gyula, KunczAladár, Madách Imre, Mikes Kelemen, Mikszáth Kálmán, Móricz Zsigmond, Németh László, Ottlik Géza, ÖrkényIstván, Janus Pannonius, Petőfi Sándor, Pilinszky János, Radnóti Mikós, Szabó Lőrinc, Tamási Áron, TóthÁrpád, Székely János, Szilágyi Domokos, Szilágyi István, Vajda János, Vörösmarty Mihály, Zrínyi Miklós,Weöres Sándor3. Az érettségi vizsga szóbeli szakaszán a vizsgázók használhatnak szöveggyűjteményt. A vizsgán igénybevehető szöveggyűjteményeket a vizsga kezdete előtt a vizsgáztató bizottság ellenőrzi és hagyja jóvá.Javasolt szöveggyűjtemények:• Irodalmi szöveggyűjtemény a XI–XII. osztály számára. I–II. Összeállította: Bara Katalin, CsutakJudit. Kolozsvár, Ábel Kiadó• Metszet. Epikai és drámai alkotások. I–II. Összeállította: Ambrus Ágnes, Bodó Anna, Péter Sándor.Sepsiszentgyörgy, Proserved Cathedra• Metszet. Versgyűjtemény középiskolásoknak. I–II. Összeállította: Ambrus Ágnes, Bodó Anna, PéterSándor. Sepsiszentgyörgy, Proserved CathedraLimba şi literatura maghiară, Programa pentru examenul de bacalaureat – 2009Magyar nyelv és irodalom. Érettségi követelményrendszer – 20094

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUIPROGRAMA PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DEBACALAUREAT 2009LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂRichtlinien für die Abiturprüfung 2009Deutsche Sprache und LiteraturDie Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im FachDeutsch eine schriftliche und eine mündliche Prüfung abzulegen.1. AnforderungenDie Prüflinge sollen Fähigkeiten und Kenntnisse in den folgendenAnforderungsbereichen nachweisen können:• Wissen, selbständiges Denken, Urteilsfähigkeit und Darstellungsvermögen;• Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Gebiet imgelernten Zusammenhang, Beschreibung und Verwendung gelernter undgeübter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen in einem wiederholendenZusammenhang;• Selbständiges Erklären, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte,selbständiges Anwenden und Übertragen des Gelernten auf vergleichbare neueSituationen und Sachverhalte;• Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbständigen Lösungen,Begründungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen;• Lebensgefühl der literarischen Epochen und Verständnis für dieKunstauffassung der jeweiligen Epochen in literarischen oder freienErörterungen miteinzubeziehen;• Fähigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowieSachverhalte und Probleme zu erörtern;• Fähigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen LebenStellung zu beziehen;• Fähigkeit in literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefühlder Moderne anzustellen;• Fähigkeit einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen(z.B.Gesuch, Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen;• Fähigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und darüber hinausEinblick in die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usw.) zubeweisen;2. Inhalte:a. Literatur:• Aufklärung: Wesenszüge und Menschenbild anhand von literarischen undnichtliterarischen Texten.G.E.Lessing als Vertreter der Aufklärung. G.E.Lessing: Nathan der Weise.• Sturm und Drang: Lebensgefühl und Kunstauffassung anhand vonliterarischen und nichtliterarischen Texten.• Klassik: Lebensgefühl, Kunstauffassung, Menschenbild anhand vonliterarischen und nichtliterarischen Texten. J.W. Goethe: Faust I, II (Auszüge).LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ – Programa de bacalaureat 2009 1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 27• Romantik: Lebensgefühl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand vonliterarischen und nichtliterarischen Texten.• Realismus: Wesenszüge und Problematik anhand von literarischen undnichtliterarischen Texten.• Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. G. Büchner,B.Brecht, Fr. Dürrenmatt• Roman, Novelle und Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik undGestaltungselemente anhand von literarischen Texten.• Lyrik: Strukturen, Themen und Motive von der Aufklärung bis zur Gegenwart.b. Grammatik/Sprachbetrachtung:Gesicherte Kenntnisse zur Rechtschreibung, Zeichensetzung, und zum Wortschatz.3. Die schriftliche PrüfungDie schriftliche Prüfung dauert drei Stunden, nachdem die Themen verteilt wordensind. Es werden drei Aufgaben mit Unterpunkten gestellt. Alle sind verbindlich. DieBewertungskriterien werden nach abgelaufener Prüfung bekannt gegeben.Bewertet wird:• angemessene Behandlung des Themas;• strukturierte und differenzierte Argumentation;• Transfervermögen;• zweckmäßige Gliederung der Arbeit;• Beachtung der sprachlichen Normen;Die Bewertung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung beträgt 10 Punkte. Die Punkteanzahl proThema wird angegeben.4. Die mündliche PrüfungDie mündliche Prüfung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischenStandpunkt aus den Bestimmungen der Prüfungsordnung.Anforderungen:• zusammenhängende Äußerung zu einem gegebenen Thema;• Prüfungsgespräch über größere fachliche Zusammenhänge;• Textinterpretation;Bewertet wird :• inhaltliche Qualität des Prüfungsgespräches;• Transfervermögen;• sprachliche Bewältigung der gestellten Aufgaben;Die Abiturprüfung in den beiden Spezialabteilungen am „Colegiul GermanGoethe“ in Bukarest und am „Liceul Teoretic Nikolaus Lenau“ wird in allenPrüfungsfächern (außer dem Fach Rumänisch für welches die Bestimmungender rumänischen Prüfungsordnung gelten) gemäß der von beiden Seitengenehmigten Prüfungsordnung durchgeführt.LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ – Programa de bacalaureat 2009 2

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ1. O usmenoj i pisanoj književnosti ( uopće). Književni rodovi ; Lirika ( pojam općenito).Petar Preradović – Rodu o jeziku ( oda - opći prikaz); S.S.Kranjčević – Iseljenik ( elegija – općiprikaz); Hasanaginica ( narodna balada – književni komentar). Epika ( pojam opčenito). SmrtSenjanina Ive ( epska pjesma- književni komentar); Ivana Brlić Mazuranić – Regoč ( bajka –opći prikaz); Slavko Kolar – Breza ( pripovijest – opći prikaz). Drama ( pojam općenito). MarinDržič – Novela od Stanca ( komedija – opći prikaz).2. Diskurzivni književni oblici ( pojam općenito). Antun Gustav Matoš ( život i književni rad).Oko lobora ( putopis – opći prikaz).3. Srednjovekovna književnost ( najstariji hrvatski pisani spomenici). Bašćanska ploča ( općiprikaz).4. Renesansa ( Hrvatska renesansa i njezina središta: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar – glavnipisci i djela). Marko Marulić ( život i rad). Judita ( književni komentar). Hanibal Lucić, Robinja(opći prikaz).Marin Držić ( život i književni rad). Dundo Maroje ( opći prikaz).5. Barok ( Hrvatski barok – katolička obnova, književni oblici i značajke). Ivan Gundulić (život i književni rad). Osman ( opći prikaz).6. Klasicizam i prosvetiteljstvo ( Pojam, trajanje i značenje). Matija Antun Reljković,Satir(opći prikaz).Andrija Kačić Miočić, Razgovor ugodni ( opći prikaz).7. Romantizam i ilirizam ( Hrvatski romantizam, hrvatski narodni preporod, ilirski pokret,ilirizam, glavni osnivači ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oči ( opći prikaz). PetarPreradovič ( život i književni rad). Smrt smail – age Čengića ( književni komentar).8. Protorealizam ( Šenoino doba). August Šenoa ( život i književni rad). Zlatarovo zlato( općiprikaz).9. Realizam ( pojam općenito). Ante Kovačić ( život i književni rad), U registraturi ( književnikomentar). Josip Kozarac ( život i književni rad), Mrtvi kapitali ( književni komentar).10. Moderna ( općenito). A.G.Matoš, 1909, Utjeha kose ( opći prikaz). Vladimir Nazor ( život iknjiževni rad), Šuma spava ( opći prikaz).11. Ekspresionizam ( općenito). Miroslav Krleža ( život i književni rad), Bitka kod BistriceLesne ( književni komentar), Čežnja ( opći prikaz), Ivo Andrić, Ex ponto ( opći prikaz). TinUjević ( život i književni rad), Svakidašnja jadikovka ( opći prikaz). Ivan Goran Kovačić ( život iknjiževni rad.) Jama ( književni komentar). Dobriša Cesarić ( život i književni rad). Oblak;Voćka poslije kiše ( opći prikaz). Ranko Marinković ( život i književni rad). Ruke; U znaku vage( pripovijetka – opći prikaz).Literatura : udžbenici koji se koriste u školama s nastavnim hrvatskim jezikom.Opaske : nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvatskim.jezikom Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 do100 bodova a ispit traje 3 sata.Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 sevor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelorşcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate deprofesori şi de elevi în predare-învăţare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie despecificările din prezenta programă de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoarefilierei / profilului / specializării.LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ – Programa de bacalaureat 2007

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 29PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DEBACALAUREAT 2009LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂSadržaj programa srpskog jezika i književnosti1. Narodna književnost ( Narodne pesme, pripovetke, kraće narodneumotvorine).Lirske pesme. Podela ( posleničke, mitološke, obredne, prigodne, ljubavne,šaljive).Lirsko – epske pesme. ( Hasanaginica).Epske pesme. ( Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uzramazan vino, Starina Novak i knez Bogosav; Početak bune protiv dahija).Pripovetke. ( U cara Trojana kozje uši, Ero i Turčin).2. Strednjovekovna književnost : Sveti Sava: Život i prosvetiteljsko delo;Dositej Obradović: Život i prosvetiteljsko delo.3. Književnost doba romantizma: Vuk Stefanović Karadžić. Rad na reformiknjiževnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; PetarPetrović Njegoš. Život i pesničko delo ( Gorski vijenac – opšti prikaz); BrankoRadičević ( Đački rastanak, Kad mlidijah umreti – književni komentar); ĐuraJakšić ( Na Liparu – književni komentar); Jovan Jovanović Zmaj ( Đulići, Đulićiuveoci – opšti prikaz); Laza Kostić ( Santa Maria della Salute – književnikomentar);4.Realizam : Laza Lazarević ( Sve će to narod pozlatiti – književni komentar);Vojislav Ilić ( U poznu jesen, Grm – književni komentar); Radoje Domanović (Danga – književni komentar): Aleksa Šantić ( Mi znamo sudbu – književnikomentar);5. Novi realizam : Borisav Stanković ( Nečista krv – opšti prikaz); Petar Kočić (Jazavac pred sudom – opšti prikaz ); Branislav Nušić ( Gospođa ministarka –književni komentar).6.Moderna poezija : Jovan Dučić ( Morska vrba – književni komentar); MilanRakić (Dolap, Na Gazi Mestanu – književni komentar).7. Književnost XX - og veka : Ivo Andrić ( Most na Žepi – književni komentar,Na Drini ćuprija – opšti prikaz ); Miloš Crnjanski ( Seobe – opšti prikaz); DesankaMaksimović ( Strepnja, Krvava bajka – književni komentar); Veljko Petrović (Ratar – književni komentar); Branko Ćopić ( Bašta sljezove boje – književnikomentar); Dobrica Ćosić ( Koreni – opšti prikaz); Stevan Raičković ( Kamenauspavanka – književni komentar); Vasko Popa ( Patka – književni komentar).

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Napomene : Kandidati Filoloskog smera će naknadno spremiti sledeća poglavljaiz udžbenika za VIII razred : Rečnik. Sintaksa. Morfološka analiza.Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i književnosti:• raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava;• primenjivanje teorijskih stečenih znanja na časovima teorije književnosti;• raspoznavanje osobenosti književnih pravaca;• raspoznavanje i obrazloženje stilskih razlika u pismenom izražavanju;• poznavanje imena književnih likova, njihovog mesta i uloge u književnimdelima;• poštovanje normi književnog jezika prilikom pismenog izražavanja;• elaboracija književnog komentara, karakterizacije književnih likova,komparativno prikazivanje dva književna dela, dva pisca ili dva književnaperioda, sintezu književne delatnosti pojedinih pisaca;• argumentovanje poznavanja osnovnih književnoteorijskih pojmova.Literatura:Srpski jezik i književnost, IX razred, 2006.Srpski jezik i književnost, X razred, 2006.Srpska književnost, XI razred, 1997.Srpska književnost, XII razred, 1995.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 31PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DEBACALAUREAT - 2009LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂSLOVENSKÝ JAZYK A LITERATÚRAPre reálny a humanitný smer lýceí s vyučovacím jazykomslovenským:I. Slovenská literatúra1. Text. Všeobecnosti- prvky komunikačnej situácie (vysielateľ, prijímateľ, správa, kód,kontext);- funkcie komunikácie- literárny / neliterárny text- text a kontext- témy a literárne motívy- literatúra a iné druhy umenia2. Prózaa) epická prózavysvetlenie pojmov; vývoj a typológia (romantická, realistická afantastická próza)b) epické žánre (umelá rozprávka, povesť, novela, historická,fantastická; psychologická; román klasický, súčasný; román do druhejsvetovej vojny).c) štruktúra epického textu- zložky epického textu (autor, rozprávač, postavy, čitateľ)- druhy rozprávača v epickom texte (vševedúci rozprávač, postava –rozprávač, oko kamery; rozprávanie v 1. a 3. osobe- kompozícia epického diela; dej, konflikt, fázy deja, rámcovérozprávanie,- postavy- druhy postáv (hlavné, vydľajšie, epizodické; charaktery, postavy typ;spôsoby charakterizovania postavy).d) jazyk epického diela- spôsoby rozprávania: rozprávanie, dialóg, opis- reč postáv, priama a nepriama reč, polopriama reč.3. Poéziaa) vysvetlenie termínu; rozvoj (baroková, klasicistická, romantická,realistická; symbolizmus, modernizmus) typológia (lyrická a epickápoézia)b) štruktúra lyrického diela- komunikácia v básnickom texte (lyrický subjekt; vzťah autor – lyrickýsubjekt)c) jazyk lyrického diela- charakteristiky umeleckého jazyka (sugestívnosť, expresívnosť,atď.)- básnická obrazotvornosť1

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008- umelecké prostriedky (enumerácia, antitéza, synkretizmus,opakovanie, refrénovitosť, rečnícka otázka, rečnícke zvolanie, epiteton,metafora)- verš, sloha, voľný verš, metrický rozmer, rým, rytmus.4. Drámaa) vysvetlenie pojmub) žánre (komédia, tragédia, činohra)c) štruktúra dramatického textu- kompozícia dramatického textu: výstup, scéna, obraz, replika,scénické poznámky, dramatická postava, spôsobycharakterizovaniad) jazyk drámy; expresívnosť v dramatickom texte, osobitosti, výstavbydialógu v dramatickom texte; monológ.- jazyk postáv ako spôsob charakterizovania dramatického diela5. Literárne obdobie- klasicizmus- romantizmus- realizmus- medzivojnové obdobie6. Kanonickí autori:Hugolín Gavlovič (Valašská škola). Ján Kollár (Slávy dcéra). Ján Hollý(Svätopluk). Andrej Sládkovič (Marína, Detvan). Samo Chalupka (Mor ho!).Janko Kráľ (Zakliata panna). Ján Chalupka ( Kocúrkovo) Ján Botto (SmrťJánošíkova). J. M. Hurban (Olejkár). P. O. Hviezdoslav (Hájnikova žena). M.Kukučín (Neprebudený, Dom v stráni). B. Slančíkova Timrava (Ťapákovci,Skúsenosť). J. Gregor Tajovský (Do konca, Maco Mlieč, Statky – zmätky) I.Krasko (Otcova roľa). J. Jesenský ( Strach,Vyhnali ma). I. N. Jége (AdamŠangala). Hronský (Jozef Mak). M. Urban (Živý bič). Fr. Švantner – (Malka).Dobroslav Chrobák (Drak sa vracia). M. Figuli – (Tri gaštanové kone). J.Kostra – (Peniažtek). M. Rúfus – ( Prosba k dospelým). Rudolf Jašík (Mŕtveoči). František Hečko – (Červené víno) V. Šikula – (S Rozárkou, Manduľa).Slovenská literatúra v Rumunsku. (Adam Suchánsky, Ondrej Štefanko,Dagmar Mária Anoca, Pavol Bujtár).II. Jazyk a komunikácia- uplatnenie pravopisných, ortoepických, interpunkčných, morfologickosyntaktickýchnoriem- vhodné používanie lexikálno-sématických jednotiek- hláskoslovie- rytmický zákon hlásky- delenie hlások- znelostná asimiláciaIII. Lexikológia- náuka, tvorenie slov, slovo, synonymá, antonymá, homonymá- triedenie slovnej zásoby- frazeológia a význam slovIV. Štylistika- štýly- funkčné texty2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 33PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009LIMBA ŞI LITERATURA TURCĂ (PROFIL TEOLOGIC ŞIPEDAGOGIC)I - OKUMA – ANLAMA-Bir olay yazısını anlamlı bir şekilde okuyabilme,-Hikâye türünün özeliklerini kavrayabilme,-Metin içinde cümleyi tanıyabilme,-Bir manzumeyi özeliklerine göre okuyabilme,-Manzume ile düzyazı arasındaki farkı kavrayabilme,-Paragraf ve paragraftaki düşünceyi kavrayabilme,-Bir şiiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek,-Bir şiirin şekil ve anlam özelliklerini kavrayabilme,-Olay yazılarında sebep-sonuç ilişkisini kavrayabilmek,-Olay yazılarını meydana getiren unsurları kavrayabilme(yer,zaman,olay vekişiler)-Sevilen bir şiiri ezberlemeyebilme,-Olay yazıları ile fikir yazıları arasındaki farkı kavrayabilme,-Bir metnin yardımcı fikirlerini ve ana fikrini bulabilme,-Plân ve plânın yararlarını kavrayabilmek,-Bir metindeki olayları karşılaştırarak benzer ve farklı yanları kavrayabilme,-Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme,okuma,gözlem…)-Okunan bir yazıdaki sebep-sonuç ilişkilerini kavrayabilme,-Bir metnin dil ve anlatım(üslüp) özelliklerini kavrayabilme,-Bir manzumenin ana temasını kavrayabilme,-Sözlü ve yazılı ifade arasındaki benzer ve farklılıkları kavrayabilme.II – ANLATIMA) SÖZLÜ ANLATIM B) YAZILI ANLATIM-Doğru ve düzgün konuşabilmek,-Türkçe derslerindeki her türlü faaliyetlere katılabilmek ve varılan sonuçlarıanlatabilmek ve açıklayabilmek, yazabilmek, yazabilmek,-Bir tartışmaya katılabilmek,-Görülen veya yaşanan olaylarla ilgili duygu ve düşüncelerinianlatıp,yazabilmek,-Atasözlerini,özdeyişleri ve deyimleri açıklayabilmek,-Çevrenin doğal, toplumsal ve ekonomik olaylarını anlatıp yazabilmek,-Özel mektup,iş mektubu,dilekçe ve telegraf yazabilmek,-Paragraflardaki düşünceleri açıklayabilmek,-Olay veya kişi tasvirleri yapabilmek (sözlü ve yazılı),-Topluluk karşısında açış konuşması, kapanış konuşması yapabilmek,-Yazılarını uygun bir plâna göre geliştirebilmek,

34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008-Okuduklarından notlar alabilmek,-Konuşmalarını uygun bir plâna göre geliştirebilmek,-Kompozisyon çeşitlerini (yazılı ve sözlü kompozisyon) kavrayabilmek,-Bir fikir yazısı yazabilmek.III - DİL BİLGİSİ(GRAMER) KONULARIA) SES BİLGİSİ-Türkçe’deki sesli ve sessiz harfleri tanıyabilmek,-Büyük ünlü uyumu kuralını kavrayabilmek,-Küçük ünlü uyumu kuralını kavrayabilmek,-Ünsüzlerin benzeşmesi kuralını kavrayabilmek,-Ünlü düşmesi kuralını kavrayabilmek,-Süreksiz sert ünsüzlerin yumuşaması kuralını kavrayabilmek,-Türkçe’de başta ve sonda bulunmayan ünsüzleri tanıyabilmek,-Seslerin birleşmesini,hece ve hece çeşitlerini kavrayabilmek.B) KELİME BİLGİSİ-Türkçe’deki kelime türlerini kavrayabilmekisimler ve isimlerin yapıları,isim tamlamaları,isimlerin çeşitlerisıfatlar ve sıfatların yapıları,sıfatların çeşitlerisıfat tamlamaları,zamirler ve zamirlerin yapıları,zamirlerin çeşitleri,zarflar ve zarfların yapıları,zarfların çeşitleri,fiiller ve fiillerin yapıları,fiillerde kip,zaman ve kişi,yapılarına göre fiiler,edatlarbağlaçlar,ünlemler.C) CÜMLE BİLGİSİ-Anlamlarına göre cümle çeşitlerini kavrayabilmekolumlu cümleler,olumsuz cümleler,soru cümleleri,ünlem cümleleri,şart cümleleri.-Yapılarına göre cümle türlerini kavrayabilmekbasit cümle,

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 35bileşik cümle,sıralı cümle,bağlı cümle,sıralı-bağlı cümle.Cümlenin öğelerini kavrayabilmek.özneyüklemzarf tümlecidolaylı tümleçbelirtili nesnebelirtisiz nesneD) ANLAM BİLGİSİ-Türkçe kelimelerin anlam özelliklerini kavrayabilmekKelimelerin gerçek anlamı,Kelimelerin mecaz anlamı,Kelimelerin terim anlamı,Kelimelerin deyim anlamı,Zıt anlamlı kelimeler,Eş anlamlı kelimeler.E) YAPI BİLGİSİEKLERYapım ekleriÇekim ekleri(İsim ve fiil çekim ekleri)Basit kelimeTüremiş kelimeBileşik kelimeF) EDEBÎ BİLGİLER-Yazı türlerini kavrayabilmek.Roman ve roman çeşitleriHikâyeMasalTiyatro ve çeşitleri,Destan,Şiir ve şiir çeşitleri,Gezi yazıları,NutukMakaleFıkra,Sohbet-Edebiyatının tanımı ve konusu-Türk edebiyatı’nın devirleri

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008-Edebiyatta ifade tarzları(Sözlü ifade-Yazılı ifade)-Şiirle ilgili bilgiler,Söz sanatları(Benzetme,mübalağa,Tenâsüb…)-Halk edebiyatı ve özellikleri,-Halk edebiyatı nazım şekilleri-Klâsik Türk edebiyatı ve özellikleriG) İMLA VE NOKTALAMA-Büyük harflerin imlası-Özel isimlerin imlası,-Eklerin imlası,-Yabancı kelimelerin imlâsı,NoktaVirgülNoktalı virgülTırnak işaretiİki noktaSoru işaretiÜnlem işaretiNOT 1 Mecidiye Kemal Atatürk İlahiyat ve Pedagoji Lisesi’nde TürkiyeCumhuriyeti Millî Eğitim Bakanlığı tarafından oluşturulan komisyontarafından yazılan ders kitapları okutulmaktadır.2 Okulumuzda teoloji ve pedagoji bölümlerde aynı müfredat programıuygulanmaktadır.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 37Ministerul Educaţiei, Cercetării şi TineretuluiCentrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul PreuniversitarMatematicăPrograma de bacalaureat –2009D_MT1_Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică.Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică.Statutul disciplinei: Matematica este disciplină obligatorie la proba D.CLASA a IX-a - 4 ore / săpt. (TC+CD)Competenţe specifice1. Identificarea în limbaj cotidian sau în problemea unor noţiuni specifice logicii matematice şiteoriei mulţimilor2. Utilizarea proprietăţilor algebrice alenumerelor, a estimărilor şi aproximărilor încontexte variate3. Alegerea formei de reprezentare a unui numărreal şi utilizarea de algoritmi pentru optimizareacalcului cu numere reale4. Caracterizarea unor mulţimi de numere şi arelaţiilor dintre acestea utilizând limbajul logiciimatematice şi teoria mulţimilor5. Analiza unor contexte uzuale şi matematice (deexemplu: redactarea soluţiei unei probleme)utilizând limbajul logicii matematice şi teoriamulţimilor6. Transpunerea unei situaţii problemă în limbajmatematic, rezolvarea problemei şi interpretarearezultatului1. Recunoaşterea unor corespondenţe care suntşiruri, progresii, funcţii2. Utilizarea unor modalităţi variate de descriere afuncţiilor în scopul caracterizării acestora3. Descrierea unor şiruri/funcţii utilizândreprezentarea geometrică a unor cazuriparticulare şi raţionament inductiv4. Caracterizarea unor şiruri folosindreprezentarea grafică sau proprietăţi algebrice5. Analiza unor valori particulare în vedereadeterminării formei analitice a unei funcţiidefinite pe prin raţionament de tip inductiv6. Transpunerea unor situaţii-problemă în limbajmatematic utilizând funcţii definite pe ConţinuturiMulţimi şi elemente de logică matematică· Mulţimea numerelor reale: operaţii algebrice cu numerereale, ordonarea numerelor reale, modulul unui numărreal, aproximări prin lipsă sau prin adaos , parteaîntreagă, partea fracţionară a unui număr real; operaţiicu intervale de numere reale.· Propoziţie, predicat, cuantificatori.· Operaţii logice elementare (negaţie, conjuncţie,disjuncţie, implicaţie, echivalenţă), corelate cu operaţiileşi cu relaţiile dintre mulţimi (complementară,intersecţie, reuniune, incluziune, egalitate, regulile luiDe Morgan).· Tipuri de raţionamente logice: inducţia matematică.Probleme de numărare.FuncţiiFuncţii definite pe mulţimea numerelor naturale (şir)· Modalităţi de a defini un şir, şiruri mărginite, şirurimonotone; exemple simple· Tipuri de şiruri: progresii aritmetice, progresiigeometrice, formula termenului general în funcţie de untermen dat şi raţie, suma primilor n termeni ai uneiprogresii· Condiţia ca n numere să fie în progresie aritmetică saugeometrică pentru n ≥ 3.Matematică_Programa de bacalaureat _2009_D_MT1Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică.Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică.1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 39Competenţe specifice1. Identificarea unor moduri de variaţie a datelor2. Determinarea unor funcţii care satisfacanumite condiţii precizate3. Utilizarea unor algoritmi pentru rezolvareaecuaţiilor şi inecuaţiilor şi pentru reprezentareagrafică a soluţiilor4. Exprimarea prin reprezentări grafice a unorcondiţii algebrice; exprimarea prin condiţiialgebrice a unor reprezentări grafice5. Utilizarea unor metode algebrice sau graficepentru determinarea sau aproximarea soluţiilorecuaţiei asociate6. Interpretarea informaţiilor conţinute înreprezentări grafice prin utilizarea de estimări,aproximări şi strategii de optimizare1. Identificarea elementelor de geometrievectorială în diferite contexte2. Transpunerea unor operaţii cu vectori încontexte geometrice date3. Utilizarea operaţiilor cu vectori pentru adescrie o problemă practică4. Utilizarea limbajului calculului vectorial pentrua descrie configuraţii geometrice5. Identificarea condiţiilor necesare pentru ca oconfiguraţie geometrică să satisfacă cerinţe date6. Aplicarea calculului vectorial în rezolvareaunor probleme1. Descrierea sintetică sau vectorială aproprietăţilor unor configuraţii geometrice2. Caracterizarea sintetică sau/şi vectorială a uneiconfiguraţii geometrice date3. Alegerea metodei adecvate de rezolvare aproblemelor de coliniaritate, concurenţă sau deparalelism4. Trecerea de la caracterizarea sintetică la ceavectorială (şi invers) a unei configuraţiigeometrice date5. Interpretarea coliniarităţii, concurenţei sauparalelismului în relaţie cu proprietăţile sinteticesau vectoriale ale unor configuraţii geometriceConţinuturiInterpretarea geometrică a proprietăţilor algebrice alefuncţiei de gradul al II-lea· Monotonie. Studiul monotoniei prin semnul diferenţeif(x 1 ) – f(x 2 ), rata creşterii (descreşterii):f ( x1) - f ( x2), x1, x2Î , x1 ¹ x2, punct de extrem,x1-x2(vârful parabolei).· Poziţionarea parabolei faţă de axa Ox, semnulfuncţiei, inecuaţii de forma ax + bx+ c£ 0 (³,)studiate pe sau pe intervale de numere reale,interpretare geometrică: imagini şi preimagini aleunor intervale (proiecţiile unor porţiuni de parabolăpe axe).· Poziţia relativă a unei drepte faţă de o parabolă:ìmx+ n = yrezolvarea sistemelor de forma ía, b,2îax+ bx + c = yc, m, nÎ ì 2ïax 1 + bx 1 + c1= y· Rezolvarea sistemelor de forma í,2ïî ax 2 + bx 2 + c2= ya 1 , a 2 , b 1 , b 2 , c 1 , c 2 Î , interpretare geometricăVectori în plan· Segment orientat, relaţia de echipolenţă, vectori, vectoricoliniari.· Operaţii cu vectori: adunarea (regula triunghiului, regulaparalelogramului), proprietăţi ale operaţiei de adunare,înmulţirea cu scalari, proprietăţi ale înmulţirii cu scalari,condiţia de coliniaritate, descompunerea după doivectori daţi, necoliniari şi nenuli.Coliniaritate, concurenţă, paralelism - calcul vectorial îngeometria plană· Vectorul de poziţie al unui punct.· Vectorul de poziţie al punctului care împarte un segmentîntr-un raport dat, teorema lui Thales (condiţii deparalelism).· Vectorul de poziţie al centrului de greutate al unuitriunghi (concurenţa medianelor unui triunghi).· Teorema bisectoarei, vectorul de poziţie al centruluicercului înscris într-un triunghi; ortocentrul unuitriunghi; relaţia lui Sylvester, concurenţa înălţimilor.· Teorema lui Menelau, teorema lui Ceva.2Matematică_Programa de bacalaureat _2009_D_MT1Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică.Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică.3

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Competenţe specifice1. Identificarea legăturilor între coordonateunghiulare, coordonate metrice şi coordonatecarteziene pe cercul trigonometric2. Calculul unor măsuri de unghiuri şi arceutilizând relaţii trigonometrice3. Determinarea măsurii unor unghiuri şi alungimii unor segmente utilizând relaţii metrice4. Caracterizarea unor configuraţii geometriceplane utilizând calculul trigonometric5. Determinarea unor proprietăţi ale funcţiilorprin lecturi grafice6. Optimizarea calculului trigonometric prinalegerea adecvată a formulelor1. Identificarea unor metode posibile înrezolvarea problemelor2. Aplicarea unor metode diverse pentruoptimizarea calculelor de distanţe, unghiuri şiarii3. Prelucrarea informaţiilor oferite de oconfiguraţie geometrică pentru deducerea unorproprietăţi ale acesteia4. Analiza unor configuraţii geometrice pentruoptimizarea algoritmilor de rezolvare5. Aplicarea unor metode variate pentruoptimizarea calculelor de distanţe, unghiuri şiariiConţinuturiElemente de trigonometrie· Cercul trigonometric, definirea funcţiilor trigonometriceìπüsin, cos: [ 0,2π ] ® [- 1,1], tg: [0; π ]\ í ýî2þ → ;· Definirea funcţiilor trigonometrice:® -1,1 ® -1,1sin: [ ] , cos: [ ]ìπütg: \D→ , unde D = í + 2kπkÎýî2þctg: \D→ unde D={ kπ kÎ}· Formulele de reducere la primul cadran, formulea b a b a+ b ,trigonometrice: sin ( + ) , sin ( - ) , cos ( )cos ( a- b), sin2a, cos2a, sina+sinb, sina - sinb,cosa + cosb, cosa - cosb (transformarea sumei înprodus).Aplicaţii ale trigonometriei şi ale produsuluiscalar a doi vectori în geometria plană· Produsul scalar a doi vectori: definiţie, proprietăţi.Aplicaţii: teorema cosinusului, condiţii deperpendicularitate, rezolvarea triunghiului dreptunghic.· Aplicaţii vectoriale şi trigonometrice în geometrie:teorema sinusurilor, rezolvarea triunghiurilor oarecare.· Calculul razei cercului înscris şi a cercului circumscrisîn triunghi, calculul lungimilor unor segmenteimportante din triunghi, calcul de arii.Matematică_Programa de bacalaureat _2009_D_MT1Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică.Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică.4

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 41CLASA a X-a - 4 ore / săpt. (TC+CD)Competenţe specifice1. Identificarea caracteristicilor tipurilor denumere utilizate în algebră şi a formei de scrierea unui număr real sau complex în contextespecifice.2. Determinarea echivalenţei între forme diferitede scriere a unui număr, compararea şi ordonareanumerelor reale.3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului cunumere reale sau complexe pentru optimizareaunor calcule şi rezolvarea de ecuaţii.4. Alegerea formei de reprezentare a unui numărreal sau complex funcţie de contexte în vedereaoptimizării calculelor.5. Determinarea unor analogii între proprietăţileoperaţiilor cu numere reale sau complexe scriseîn forme variate şi utilizarea acestora înrezolvarea unor ecuaţii.1. Trasarea prin puncte a graficelor unor funcţii.2. Prelucrarea informaţiilor ilustrate prin graficulunei funcţii în scopul deducerii unor proprietăţiale acesteia (monotonie, semn, bijectivitate,inversabilitate, continuitate, convexitate).3. Utilizarea de proprietăţi ale funcţiilor în trasareagraficelor şi rezolvarea de ecuaţii.4. Interpretarea, pe baza lecturii grafice, aproprietăţilor algebrice ale funcţiilor.5. Utilizarea echivalenţei dintre bijectivitate şiinversabilitate în trasarea unor grafice şi înrezolvarea unor ecuaţii algebrice şitrigonometrice.ConţinuturiMulţimi de numere· Numere reale: proprietăţi ale puterilor cu exponent raţional,iraţional şi real ale unui număr pozitiv, aproximări raţionalepentru numere iraţionale sau reale.· Radical dintr-un număr raţional, proprietăţi aleradicalilor.· Noţiunea de logaritm, proprietăţi ale logaritmilor,calcule cu logaritmi, operaţia de logaritmare.· Mulţimea C. Numere complexe sub formă algebrică,conjugatul unui număr complex, operaţii cu numerecomplexe. Interpretarea geometrică a operaţiilor de adunareşi de scădere a numerelor complexe şi a înmulţirii acestoracu un număr real.· Rezolvarea în C a ecuaţiei de gradul al doilea cucoeficienţi reali. Ecuaţii bipătrate.· Numere complexe sub formă trigonometrică(coordonate polare în plan), înmulţirea numerelorcomplexe şi interpretare geometrică, ridicarea la putere(formula lui Moivre).· Rădăcinile de ordinul n ale unui număr complex. Ecuaţiibinome.Funcţii şi ecuaţiin· Funcţia putere: f : ® D, f ( x)= x· Funcţia radical: ( ) , n Î şi n ³ 2 ;f :D ® , f x = x, nÎ , n³2,unde D = [0, ∞) pentru n par şi D = pentru n impar;· Funcţia exponenţială( ) ( ) x ( )f : ® 0, ¥ , f x = a , aÎ 0, ¥ , a¹1şi funcţia logaritmicăf : 0, ¥ ® , f x = log x, aÎ 0, ¥ , a¹1,( ) ( ) ( )acreştere exponenţială, creştere logaritmică;· Funcţii trigonometrice directe şi inverse.· Injectivitate, surjectivitate, bijectivitate; funcţiiinversabile: definiţie, proprietăţi grafice, condiţianecesară şi suficientă ca o funcţie să fie inversabilă.· Rezolvări de ecuaţii folosind proprietăţile funcţiilor:1. Ecuaţii iraţionale care conţin radicali de ordinul 2 sau 3;2. Ecuaţii exponenţiale, ecuaţii logaritmice;3. Ecuaţii trigonometrice:sin x= a,cos x= a, aÎ-1,1 , tg x= a,ctg x= a,aÎ ,[ ]( ) = sin ( ) , cos f ( x) cos g( x)( ) = tg ( ) , ctg f ( x) = ctg g( x),sin f x g xtg f x g xn= ,asinx+ bcosx= c unde abc , , nu sunt simultan nule.Notă: Pentru toate tipurile de funcţii se vor studia: intersecţia cuaxele de coordonate, ecuaţia f(x)=0, reprezentarea grafică prinpuncte, simetrie, lectura grafică a proprietăţilor algebrice alefuncţiilor: monotonie, bijectivitate, inversabilitate, semn,concavitate/convexitate.Matematică_Programa de bacalaureat _2009_D_MT1Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică.Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică.5

42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Competenţe specifice1. Diferenţierea problemelor în funcţie denumărul de soluţii admise2. Identificarea tipului de formulă de numărareadecvată unei situaţii problemă date3. Utilizarea unor formule combinatoriale înraţionamente de tip inductiv4. Exprimarea, în moduri variate, acaracteristicilor unor probleme în scopulsimplificării modului de numărare5. Interpretarea unor situaţii problemă cuconţinut practic cu ajutorul funcţiilor şi aelementelor de combinatorică.6. Alegerea strategiilor de rezolvare a unor situaţiipractice în scopul optimizării rezultatelor1. Interpretarea primară a datelor statistice sauprobabilistice cu ajutorul calculului financiar, agraficelor şi a diagramelor.2. Utilizarea unor algoritmi specifici calcululuifinanciar, statisticii sau probabilităţilor pentruanaliza de caz.3. Transpunerea în limbaj matematic prinmijloace statistice sau probabilistice a unorprobleme practice.4. Analiza şi interpretarea unor situaţii practice cuajutorul conceptelor statistice sau probabilistice.5. Corelarea datelor statistice sau probabilistice înscopul predicţiei comportării unui sistem prinanalogie cu modul de comportare în situaţiistudiate.1. Descrierea unor configuraţii geometrice analiticsau utilizând vectori.2. Descrierea analitică, sintetică sau vectorială arelaţiilor de paralelism şi de perpendicularitate.3. Utilizarea informaţiilor oferite de o configuraţiegeometrică pentru deducerea unor proprietăţi aleacesteia şi calcul de distanţe şi de arii.4. Exprimarea analitică, sintetică sau vectorială acaracteristicilor matematice ale unei configuraţiigeometrice.5. Interpretarea perpendicularităţii în relaţie cuparalelismul şi minimul distanţei.6. Modelarea unor configuraţii geometriceanalitic, sintetic sau vectorial.ConţinuturiMetode de numărare· Mulţimi finite ordonate. Numărul funcţiilor f : A®Bunde A şi B sunt mulţimi finite.· Permutări- numărul de mulţimi ordonate cu n elemente care se obţinprin ordonarea unei mulţimi finite cu n elemente;- numărul funcţiilor bijective f : A® B unde A şi B suntmulţimi finite.· Aranjamente- numărul submulţimilor ordonate cu câte m elementefiecare, m ≤ n care se pot forma cu cele n elementeale unei mulţimi finite;- numărul funcţiilor injective f : A® B unde A şi Bsunt mulţimi finite.· Combinări - numărul submulţimilor cu câte k elemente, unde0 £ k £ n ale unei mulţimi finite cu n elemente.Proprietăţi: formula combinărilor complementare,numărul tuturor submulţimilor unei mulţimi cu nelemente.· Binomul lui Newton.Matematici financiare· Elemente de calcul financiar: procente, dobânzi, TVA.· Culegerea, clasificarea şi prelucrarea datelor statistice:date statistice, reprezentarea grafică a datelor statistice.· Interpretarea datelor statistice prin parametri de poziţie:medii, dispersia, abateri de la medie.· Evenimente aleatoare egal probabile, operaţii cuevenimente, probabilitatea unui eveniment compus dinevenimente egal probabile.Notă: Aplicaţiile vor fi din domeniul financiar: profit, preţ de costal unui produs, amortizări de investiţii, tipuri de credite,metode de finanţare, buget personal, buget familial.Geometrie· Reper cartezian în plan, coordonate carteziene în plan,distanţa dintre două puncte în plan.· Coordonatele unui vector în plan, coordonatele sumeivectoriale, coordonatele produsului dintre un vector şiun număr real.· Ecuaţii ale dreptei în plan determinate de un punct şi deo direcţie dată şi ale dreptei determinate de două punctedistincte· Condiţii de paralelism, condiţii de perpendicularitate a douădrepte din plan, calcule de distanţe şi de arii.Matematică_Programa de bacalaureat _2009_D_MT1Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică.Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică.6

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 43CLASA a XI-a - 4 ore / săpt. (TC+CD)Competenţe specifice1. Identificarea unor situaţii practiceconcrete, care necesită asocierea unuitabel de date cu reprezentareamatriceală a unui proces specificdomeniului economic sau tehnic2. Asocierea unui tabel de date cureprezentarea matriceală a unui proces3. Aplicarea algoritmilor de calcul însituaţii practice4. Rezolvarea unor ecuaţii şi sistemeutilizând algoritmi specifici5. Stabilirea unor condiţii de existenţăşi/sau compatibilitate a unor sisteme şiidentificarea unor metode adecvate derezolvare a acestora6. Optimizarea rezolvării unor problemesau situaţii problemă prin alegereaunor strategii şi metode adecvate (de tipalgebric, vectorial, analitic, sintetic)1. Caracterizarea unor şiruri şi funcţiiutilizând reprezentarea geometrică aunor cazuri particulare2. Interpretarea unor proprietăţi aleşirurilor şi ale altor funcţii cu ajutorulreprezentărilor grafice.3. Aplicarea unor algoritmi specificicalculului diferenţial în rezolvareaunor probleme şi modelarea unorprocese4. Exprimarea cu ajutorul noţiunilor delimită, continuitate, derivabilitate,monotonie, a unor proprietăţicantitative şi calitative ale unei funcţii5. Studierea unor funcţii din punct devedere cantitativ şi calitativ utilizânddiverse procedee: majorări, minorăripe un interval dat, proprietăţilealgebrice şi de ordine ale mulţimiinumerelor reale în studiul calitativlocal, utilizarea reprezentării grafice aunei funcţii pentru verificarea unorrezultate şi pentru identificarea unorproprietăţi6. Explorarea unor proprietăţi cucaracter local şi/ sau global ale unorfuncţii utilizând continuitatea,derivabilitatea sau reprezentarea graficăConţinuturiElemente de calcul matriceal şi sisteme de ecuaţii liniarePermutări• Noţiunea de permutare, operaţii, proprietăţi.• Inversiuni, semnul unei permutări.Matrice• Tabel de tip matricial. Matrice, mulţimi de matrice.• Operaţii cu matrice: adunarea, înmulţirea, înmulţirea unei matricecu scalar, proprietăţi.Determinanţi• Determinant de ordin n, proprietăţi.• Aplicaţii: ecuaţia unei drepte determinate de două puncte distincte, ariaunui triunghi şi coliniaritatea a trei puncte în plan.Sisteme de ecuaţii liniare• Matrice inversabile din M n (C), n ≤ 4.• Ecuaţii matriceale.• Sisteme liniare cu cel mult 4 necunoscute, sisteme de tip Cramer,rangul unei matrice.• Studiul compatibilităţii şi rezolvarea sistemelor: proprietateaKroneker-Capelli, proprietatea Rouche, metoda Gauss.Elemente de analiză matematicăLimite de funcţii• Noţiuni elementare despre mulţimi de puncte pe dreapta reală:intervale, mărginire, vecinătăţi, dreapta încheiată, simbolurile + ∞ şi- ∞.• Funcţii reale de variabilă reală: funcţia polinomială, funcţiaraţională, funcţia putere, funcţia radical, funcţia logaritm, funcţiaexponenţială, funcţii trigonometrice directe şi inverse.• Limita unui şir utilizând vecinătăţi, proprietăţi.• Şiruri convergente: intuitiv, comportarea valorilor unei funcţii cugrafic continuu când argumentul se apropie de o valoare dată, şirurin aconvergente: exemple semnificative: ( a ) ; ( )nn ;æ næ 1 ö öç 1+n÷ (fără demonstraţie), operaţii cu şiruri convergente,ç è ø ÷è ønconvergenţa şirurilor utilizând proprietatea Weierstrass. Numărul e;ælimita şirului ( ) 1 öç 1 + unu n ÷ , un® 0.è øn• Limite de funcţii: interpretarea grafică a limitei unei funcţii într-unpunct utilizând vecinătăţi, calculul limitelor laterale.• Calculul limitelor pentru funcţiile studiate; cazuri exceptate lacalculul limitelor de funcţii: 0/0, ∞/∞, ∞ - ∞, 0 ×¥, 1 ∞ , ∞ 0 , 0 0 .• Asimptotele graficului funcţiilor studiate: asimptote verticale,oblice.Continuitate• Interpretarea grafică a continuităţii unei funcţii, studiul continuităţiiîn puncte de pe dreapta reală pentru funcţiile studiate, operaţii cufuncţii continue.• Semnul unei funcţii continue pe un interval de numere realeproprietatea lui Darboux, studiul existenţei soluţiilor unor ecuaţii în nMatematică_Programa de bacalaureat _2009_D_MT1Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică.Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică.7

44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Competenţe specificeNOTE:• În introducerea noţiunilor de limită a unuişir într-un punct şi de şir convergent nu sevor introduce definiţiile cu ε şi nici teoremade convergenţă cu ε.Se utilizează exprimarea „ proprietatealui....”, „regula lui…”, pentru a subliniafaptul că se face referire la un rezultatmatematic utilizat în aplicaţii, dar a căruidemonstraţie este în afara programei.ConţinuturiDerivabilitate• Tangenta la o curbă, derivata unei funcţii într-un punct, funcţiiderivabile, operaţii cu funcţii care admit derivată, calculul derivatelorde ordin I şi al II-lea pentru funcţiile studiate.• Funcţii derivabile pe un interval: puncte de extrem ale unei funcţii,teorema lui Fermat, teorema Rolle, teorema Lagrange şiinterpretarea lor geometrică, consecinţe ale teoremei lui Lagrange:derivata unei funcţii într-un punct.• Regulile lui l’Hospital.• Rolul derivatei I în studiul funcţiilor: puncte de extrem, monotoniafuncţiilor.• Rolul derivatei a II-a în studiul funcţiilor: concavitate, convexitate,puncte de inflexiune.Reprezentarea grafică a funcţiilor• Rezolvarea grafică a ecuaţiilor, utilizarea reprezentării grafice afuncţiilor în determinarea numărului de soluţii ale unei ecuaţii.• Reprezentarea grafică a funcţiilor.• Reprezentarea grafică a conicelor (cerc, elipsă, hiperbolă, parabolă).CLASA a XII-a - 4 ore / săpt. (TC+CD)Competenţe specifice1. Identificarea proprietăţilor operaţiilor cucare este înzestrată o mulţime2. Evidenţierea asemănărilor şi a deosebirilordintre proprietăţile unor operaţii definitepe mulţimi diferite şi dintre calcululpolinomial şi cel cu numere3.1 Determinarea şi verificareaproprietăţilor structurilor algebrice, inclusivverificarea faptului că o funcţie dată estemorfism sau izomorfism3.2 Folosirea descompunerii în factori a polinoamelor,în probleme de divizibilitate şiîn rezolvări de ecuaţii4.Utilizarea proprietăţilor operaţiilor încalcule specifice unei structuri algebrice5.1Utilizarea structurilor algebrice înrezolvarea unor probleme de aritmetică5.2 Determinarea unor polinoame, funcţiipolinomiale sau ecuaţii algebrice careverifică condiţii date6.1 Transferarea, între structuri izomorfe,a datelor iniţiale şi a rezultatelor, pebaza proprietăţilor operaţiilorModelarea unor situaţii practice,utilizând noţiunea de polinom sau de ecuaţiealgebricăConţinuturiElemente de algebrăGrupuri· Lege de compoziţie internă (operaţie algebrică), tabla operaţiei, partestabilă.· Grup, exemple: grupuri numerice, grupuri de matrice, grupuri depermutări, n .· Morfism, izomorfism de grupuri.· Subgrup.· Grup finit, tabla operaţiei, ordinul unui element.Inele si corpuri· Inel, exemple: inele numerice ( , , , ), n , inele de matrice,inele de funcţii reale.· Corp, exemple: corpuri numerice ( , , ), p , p prim, corpuri dematrice.· Morfisme de inele şi de corpuri.Inele de polinoame cu coeficienţi intr-un corp comutativ( , , , p , p prim)· Forma algebrică a unui polinom, funcţia polinomială, operaţii(adunarea, înmulţirea, înmulţirea cu un scalar).· Teorema împărţirii cu rest; împărţirea polinoamelor, împărţirea cuX – a, schema lui Horner.· Divizibilitatea polinoamelor, teorema lui Bézout; c.m.m.d.c. şic.m.m.m.c. al unor polinoame, descompunerea unor polinoame înfactori ireductibili.· Rădăcini ale polinoamelor, relaţiile lui Viète.· Rezolvarea ecuaţiilor algebrice cu coeficienţi în , , , , ecuaţiibinome, ecuaţii reciproce, ecuaţii bipătrate.Matematică_Programa de bacalaureat _2009_D_MT1Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică.Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică.8

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 45Competenţe specifice1. Identificarea legăturilor dintre ofuncţie continuă şi derivata sauprimitiva acesteia2. Identificarea unor metode de calculale integralelor, prin realizarea delegături cu reguli de derivare3. Utilizarea algoritmilor pentrucalcularea unor integrale definite4. Explicarea opţiunilor de calcul alintegralelor definite, în scopuloptimizării soluţiilor5. Folosirea proprietăţilor unei funcţiicontinue, pentru calculareaintegralei acesteia pe un interval6.1 Utilizarea proprietăţilor de monotoniea integralei în estimarea valorii uneiintegrale definite şi în probleme cuconţinut practic6.2. Modelarea comportării unei funcţii prinutilizarea primitivelor saleConţinuturiElemente de analiză matematică· Probleme care conduc la noţiunea de integrală.Primitive (antiderivate).· Primitivele unei funcţii. Integrala nedefinită a unei funcţii, proprietăţiale integralei nedefinite: liniaritate. Primitive uzuale.Integrala definită· Diviziuni ale unui interval [a, b], norma unei diviziuni, sistem depuncte intermediare. Sume Riemann, interpretare geometrică. Definiţiaintegrabilităţii unei funcţii pe un interval [a, b].· Proprietăţi ale integralei definite: liniaritate, monotonie, aditivitate înraport cu intervalul de integrare. Integrabilitatea funcţiilor continue.· Teorema de medie, interpretare geometrică, teorema de existenţă aprimitivelor unei funcţii continue.· Formula Leibniz - Newton.· Metode de calcul al integralelor definite: integrarea prin părţi,integrarea prin schimbare de variabilă. Calculul integralelor debP(x)forma ò dx , grad Q £ 4 prin metoda descompunerii în fracţiiQ(x)asimple.Aplicaţii ale integralei definite· Aria unei suprafeţe plane.· Volumului unui corp de rotaţie.· Calculul unor limite de şiruri folosind integrala definită.Notă: Se utilizează exprimarea „ proprietate” sau „regulă”, pentru a subliniafaptul că se face referire la un rezultat matematic utilizat în aplicaţii, dar a căruidemonstraţie este în afara programei.NOTĂ:Elaborarea subiectelor pentru bacalaureat se va realiza în conformitate cu prevederile prezenteiprograme, care este parte a programei şcolare. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume.Manualul şcolar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi careajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.Matematică_Programa de bacalaureat _2009_D_MT1Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică.Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică.9

46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Ministerul Educaţiei, Cercetării şi TineretuluiCentrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul PreuniversitarMatematicăPrograma de bacalaureat –2009D_MT2_Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii.Filiera tehnologică: profilul servicii, specializarea toate calificările profesionale; profilulresurse, specializarea toate calificările profesionale; profilul tehnic, specializarea toatecalificările profesionale.Statutul disciplinei: Matematica este disciplină obligatorie la proba D.CLASA a IX-a - 2 ore / săpt. (TC)Competenţe specifice1.1. Identificarea în limbaj cotidian sau în probleme a unornoţiuni specifice logicii matematice şi teoriei mulţimilor2.1. Reprezentarea adecvată a mulţimilor şi a operaţiilorlogice şi identificarea de proprietăţi3.1. Alegerea şi utilizarea de algoritmi pentru efectuarea deoperaţii cu mulţimi, cu numere reale, cu predicate4.1. Redactarea soluţiei unei probleme utilizând corelareaîntre limbajul logicii matematice şi limbajul teoriei mulţimilor5.1. Analiza unor contexte uzuale şi matematice (de exemplu:redactarea soluţiei unei probleme) utilizând limbajul logiciimatematice şi al teoriei mulţimilor6.1. Transpunerea unei situaţii problemă în limbaj matematic,rezolvarea problemei şi interpretarea rezultatului1.1. Recunoaşterea unor corespondenţe care sunt şiruri,progresii, funcţii2.1. Calculul valorilor unor funcţii care modelează situaţiipractice în scopul caracterizării acestora3.1. Alegerea şi utilizarea unei modalităţi adecvate de calcul4.1. Interpretarea grafică a unor relaţii provenite dinprobleme practice5.1. Analiza datelor în vederea aplicării unor formule derecurenţă sau a raţionamentului de tip inductiv în rezolvareaproblemelor6.1. Analiza şi adaptarea scrierii termenilor unui şir în funcţiede contextConţinuturiMulţimi şi elemente de logică matematică· Mulţimea numerelor reale: operaţii algebrice cunumere reale, ordonarea numerelor reale,modulul unui număr real, aproximări prin lipsăsau prin adaos; operaţii cu intervale de numerereale (reuniune şi intersecţie);· Predicat, cuantificatori;· Operaţii logice elementare (negaţie, conjuncţie,disjuncţie, implicaţie, echivalenţă), corelate cuoperaţiile şi cu relaţiile dintre mulţimi(complementară, intersecţie, reuniune,incluziune, egalitate).FuncţiiŞiruri· Modalităţi de a descrie un şir; exemple de şiruri:progresii aritmetice, progresii geometrice, aflareatermenului general al unei progresii; sumaprimilor n termeni ai unei progresii.Matematică_Programa de bacalaureat _2009_D_MT21Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii.Filiera tehnologică: profilul servicii, specializarea toate calificările profesionale; profilul resurse, specializarea toate calificărileprofesionale; profilul tehnic, specializarea toate calificările profesionale.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 47Competenţe specifice1.1. Identificarea valorilor unei funcţii folosind reprezentareagrafică a unei funcţii2.1. Determinarea soluţiilor unor ecuaţii, inecuaţii utilizândreprezentările grafice3.1. Alegerea şi utilizarea unei modalităţi adecvate dereprezentare grafică în vederea evidenţierii unor proprietăţi4.1. Exprimarea monotoniei unei funcţii prin condiţiialgebrice sau geometrice5.1. Reprezentarea graficului prin puncte şi aproximareaacestuia printr-o curbă continuă6.1. Deducerea unor proprietăţi ale funcţiilor numerice prinlectură grafică1.1. Recunoaşterea funcţiei de gradul I descrisă în moduridiferite2.1. Utilizarea unor metode algebrice sau grafice pentrurezolvarea ecuaţiilor, inecuaţiilor, sistemelor3.1. Descrierea unor proprietăţi desprinse din rezolvareaecuaţiilor, inecuaţiilor, sistemelor şi reprezentarea grafică afuncţiei de gradul I4.1. Exprimarea legăturii între funcţia de gradul I şireprezentarea ei geometrică5.1. Interpretarea graficului funcţiei de gradul I utilizândproprietăţile algebrice ale funcţiei6.1. Rezolvarea cu ajutorul funcţiilor a unei situaţii problemăşi interpretarea rezultatului1.1. Diferenţierea variaţiei liniare/pătratice prin exemple2.1. Completarea unor tabele de valori necesare pentrutrasarea graficului3.1. Aplicarea unor algoritmi pentru trasarea graficului(trasarea prin puncte semnificative)4.1. Exprimarea proprietăţilor unei funcţii prin condiţiialgebrice sau geometrice5.1. Utilizarea relaţiilor lui Viète pentru caracterizareasoluţiilor şi rezolvarea unor sisteme6.1. Identificarea unor metode grafice de rezolvare aecuaţiilor sau sistemelor de ecuaţii1.1. Identificarea unor moduri de variaţie a datelor2.1. Compararea variaţiei unor date diverse prin intermediulratei creşterii3.1. Aplicarea formulelor de calcul şi a lecturii grafice pentrurezolvarea de ecuaţii, inecuaţii şi sisteme4.1. Exprimarea prin reprezentări grafice a unor condiţiialgebrice; exprimarea prin condiţii algebrice a unorreprezentări grafice5.1. Determinarea relaţiei între condiţii algebrice date şigraficul funcţiei de gradul al II-lea6.1. Utilizarea monotoniei şi a punctelor de extrem înoptimizarea rezultatelor unor probleme practiceConţinuturiFuncţii; lecturi grafice· Reper cartezian, produs cartezian, reprezentareaprin puncte a unui produs cartezian de mulţiminumerice;· Funcţia: definiţie, exemple, exemple decorespondenţe care nu sunt funcţii, modalităţi dea descrie o funcţie, lecturi grafice; egalitatea adouă funcţii, graficul unei funcţii;· Funcţii numerice f :I→ , I interval de numerereale; proprietăţi ale funcţiilor numerice prinlecturi grafice: reprezentarea geometrică agraficului, intersecţia graficului cu axele decoordonate, monotonie.Funcţia de gradul I· Definiţie;· Reprezentarea grafică a funcţiei f : ® ,f ( x) = ax+ b, ab , Î , intersecţia graficului cuaxele de coordonate, ecuaţia f(x) = 0;· Interpretarea grafică a proprietăţilor algebrice alefuncţiei: monotonie, semnul funcţiei;· Inecuaţii de forma ax + b £ 0 (³, ), abÎ , studiate pe ;· Poziţia relativă a două drepte; sisteme de tipulìax+ by = cí, a, b, c, m, n, p numere reale.îmx+ ny = pFuncţia de gradul al II-lea· Reprezentarea grafică a funcţiei f : ® ,( )2f x = ax + bx+ c, abc , , Î , a¹0, intersecţiagraficului cu axele de coordonate, ecuaţia f(x) = 0;· Relaţiile lui Viète, rezolvarea sistemelor deìx+ y = sforma í s,pÎ .îxy= pInterpretarea geometrică a proprietăţiloralgebrice ale funcţiei de gradul al II-lea· Monotonie; punct de extrem (vârful parabolei),interpretare geometrică;· Semnul funcţiei, inecuaţii de formaax 2 + bx + c £ 0 (³, ), abc , , Î , a¹0,interpretare geometrică;· Rezolvarea sistemelor de formaìmx+ n = yí, a, b, c, m, n numere reale,2îax+ bx + c = yinterpretare geometrică.Matematică_Programa de bacalaureat _2009_D_MT22Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii.Filiera tehnologică: profilul servicii, specializarea toate calificările profesionale; profilul resurse, specializarea toate calificărileprofesionale; profilul tehnic, specializarea toate calificările profesionale.

48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Competenţe specifice1.1. Identificarea elementelor de geometrie vectorială îndiferite contexte2.1. Aplicarea regulilor de calcul pentru determinareacaracteristicilor unor segmente orientate pe configuraţii date3.1. Utilizarea operaţiilor cu vectori pentru a descrieconfiguraţii geometrice date4.1. Utilizarea limbajului calculului vectorial pentru a descrieanumite configuraţii geometrice5.1. Identificarea condiţiilor necesare pentru ca o configuraţiegeometrică să satisfacă cerinţe date6.1. Aplicarea calculului vectorial în rezolvarea unor probleme1.1. Identificarea elementelor necesare pentru calculul unorlungimi de segmente şi măsuri de unghiuri2.1. Utilizarea unor formule pentru calcule în trigonometrie şiîn geometrie3.1. Determinarea măsurii unor unghiuri şi a lungimii unorsegmente utilizând relaţii metrice4.1. Transpunerea într-un limbaj specific trigonometriei şigeometriei a unor probleme practice5.1. Utilizarea unor elemente de trigonometrie în rezolvareatriunghiului oarecare6.1. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute prinrezolvarea unor probleme practiceConţinuturiVectori în plan· Segment orientat, vectori, vectori coliniari;· Operaţii cu vectori: adunarea (regulatriunghiului, regula paralelogramului),înmulţirea cu scalari, condiţia de coliniaritate,descompunerea după doi vectori daţi, necoliniarinenuli.Aplicaţii ale trigonometriei în geometrie· Rezolvarea triunghiului dreptunghic.o· Formulele sin( 180 x)ocos( 180 - x)=-cosx- = sin x;(fără demonstraţie).· Modalităţi de calcul a lungimii unui segment şi amăsurii unui unghi: teorema sinusurilor şiteorema cosinusului.CLASA a X-a - 3 ore / săpt. (TC+CD)Competenţe specifice1. Identificarea caracteristicilor tipurilor de numere utilizateîn algebră şi a formei de scriere a unui număr real.2. Compararea şi ordonarea numerelor reale.3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului cu puteri,radicali, logaritmi.4. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real învederea optimizării calculelor.5. Alegerea strategiilor de rezolvare în vederea optimizăriicalculelor.6. Determinarea unor analogii între proprietăţile operaţiilor cunumere reale scrise în forme variate şi utilizarea acestora înrezolvarea unor ecuaţii.Conţinuturi· Numere reale: proprietăţi ale puterilor cuexponent întreg ale unui număr real, aproximăriraţionale pentru numere reale;· Media aritmetică, media ponderată, mediageometrică, media armonică;· Radical dintr-un număr raţional (ordin 2 sau 3),proprietăţi ale radicalilor;· Noţiunea de logaritm, proprietăţi ale logaritmilor,calcule cu logaritmi, operaţia de logaritmare.Matematică_Programa de bacalaureat _2009_D_MT23Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii.Filiera tehnologică: profilul servicii, specializarea toate calificările profesionale; profilul resurse, specializarea toate calificărileprofesionale; profilul tehnic, specializarea toate calificările profesionale.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 49Competenţe specifice1. Trasarea prin puncte a graficelor unor funcţii.2. Prelucrarea informaţiilor ilustrate prin graficul uneifuncţii în scopul deducerii unor proprietăţi algebrice aleacesteia (monotonie, semn, bijectivitate, inversabilitate,continuitate, convexitate).3. Utilizarea de proprietăţi ale funcţiilor în trasareagraficelor şi rezolvarea de ecuaţii4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete şireprezentarea prin grafice a unor funcţii care descriusituaţii practice5. Interpretarea, pe baza lecturii grafice, a proprietăţiloralgebrice ale funcţiilor6. Utilizarea echivalenţei dintre bijectivitate şi inversabilitateîn trasarea unor grafice şi în rezolvarea unor ecuaţiialgebriceNotă: Pentru toate tipurile de funcţii se vor studia: intersecţia cuaxele de coordonate, ecuaţia f(x)=0, reprezentarea grafică prinpuncte, simetrie, lectura grafică a proprietăţilor algebrice alefuncţiilor: monotonie, bijectivitate, inversabilitate, semn,concavitate/convexitate.1. Diferenţierea problemelor în funcţie de numărul de soluţiiadmise.2. Identificarea tipului de formulă de numărare adecvatăunei situaţii problemă date.3. Exprimarea caracteristicilor unor probleme în scopulsimplificării modului de numărare.4. Interpretarea unor situaţii problemă cu conţinut practic cuajutorul elementelor de combinatorică.5. Alegerea strategiilor de rezolvare a unor probleme înscopul optimizării rezultatelor.Funcţii şi ecuaţiiConţinuturi· Funcţia putere: : ® , ( ) =· Funcţia radical: ( )f f x x ,nÎ , n ³ 2f : D® , f x = x, n=2,3,unde D = [0, ∞) pentru n par şi D = pentru nimpar;· Funcţia exponenţială( ) ( ) x ( )f : ® 0, ¥ , f x = a , aÎ 0, ¥ , a¹1şi funcţia logaritmicăf : 0, ¥ ® , f x = log x, aÎ 0, ¥ , a¹1,( ) ( ) ( )creştere exponenţială, creştere logaritmică;· Injectivitate, surjectivitate, bijectivitate;Funcţii inversabile:definiţie, proprietăţi grafice,condiţia necesară şi suficientă ca o funcţie să fieinversabilă;· Rezolvări de ecuaţii folosind proprietăţilefuncţiilor:-Ecuaţii iraţionale care conţin radicali de ordinul 2sau 3;-Ecuaţii exponenţiale, ecuaţii logaritmice de forma:f ( x) g( xa a)log = , > 0, ¹ 1, , Î ,= , ( )a f x b a a abutilizarea unor substituţii care conduc la rezolvareade ecuaţii algebrice;· Rezolvarea unor probleme care pot fi modelate cuajutorul ecuaţiilor.Probleme de numărare· Mulţimi finite ordonate· Permutări – numărul de mulţimi ordonate cu nelemente care se obţin prin ordonarea uneimulţimi finite cu n elemente· Aranjamente – numărul submulţimilor ordonatecu câte m elemente fiecare, m≤n care se potforma cu cele n elemente ale unei mulţimi finite· Combinări – numărul submulţimilor cu câte kelemente, unde 0 ≤k ≤ n ale unei mulţimi finite cu nelemente, proprietăţi: formula combinărilorcomplementare, numărul tuturor submulţimilor uneimulţimi cu n elemente.annMatematică_Programa de bacalaureat _2009_D_MT24Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii.Filiera tehnologică: profilul servicii, specializarea toate calificările profesionale; profilul resurse, specializarea toate calificărileprofesionale; profilul tehnic, specializarea toate calificările profesionale.

50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Competenţe specifice1. Recunoaşterea unor date de tip probabilistic sau statistic însituaţii concrete.2. Interpretarea primară a datelor statistice sauprobabilistice, a graficelor şi a diagramelor.3. Transpunerea în limbaj matematic prin mijloacestatistice, probabilistice a unor probleme practice.4. Analiza şi interpretarea unor situaţii practice cu ajutorulconceptelor statistice sau probabilistice.5. Corelarea datelor statistice sau probabilistice în scopulpredicţiei comportării unui sistem prin analogie cu modulde comportare în situaţii studiate.1. Descrierea unor configuraţii geometrice analitic sauutilizând vectori.2. Descrierea analitică, sintetică sau vectorială a relaţiilor deparalelism.3. Utilizarea informaţiilor oferite de o configuraţie geometricăpentru deducerea unor proprietăţi ale acesteia şi calcul dedistanţe şi de arii.4. Exprimarea analitică, sintetică sau vectorială acaracteristicilor matematice ale unei configuraţiigeometrice.5. Modelarea unor configuraţii geometrice analitic, sinteticsau vectorial.ConţinuturiElemente de combinatorică, statistică şiprobabilităţi· Elemente de calcul financiar: procente, dobânzi.· Culegerea, clasificarea şi prelucrarea datelorstatistice: date statistice, reprezentarea grafică adatelor statistice.· Interpretarea datelor statistice prin lecturareprezentărilor grafice.· Evenimente aleatoare egal probabile;probabilitatea unui eveniment.Geometrie· Reper cartezian în plan, coordonate carteziene înplan, distanţa dintre două puncte în plan.· Coordonatele unui vector în plan, coordonatelesumei vectoriale, coordonatele produsului dintre unvector şi un număr real.· Ecuaţii ale dreptei în plan determinată de unpunct şi de o direcţie dată şi ale drepteideterminată de două puncte distincte, calcule dedistanţe şi de arii.· Condiţii de paralelism, condiţii de coliniaritate;linii importante în triunghi.CLASA a XI-a - 3 ore / săpt. (TC+CD)Competenţe specifice1. Identificarea unor situaţii practice concrete, care necesităasocierea unui tabel de date cu reprezentarea matriceală a unuiproces specific domeniului economic sau tehnic2. Asocierea unui tabel de date cu reprezentarea matricială aunui proces3. Aplicarea algoritmilor de calcul cu matrice în situaţii practice4. Rezolvarea unor sisteme utilizând algoritmi specifici5. Stabilirea unor condiţii de existenţă şi/sau compatibilitate aunor sisteme şi identificarea unor metode adecvate derezolvare a acestora6. Optimizarea rezolvării unor probleme prin alegerea unorstrategii şi metode adecvate (de tip algebric, vectorial,analitic, sintetic)ConţinuturiElemente de calcul matriceal şi sisteme de ecuaţii liniareMatrice• Tabel de tip matriceal. Matrice, mulţimi de matrice• Operaţii cu matrice: adunarea, înmulţirea, înmulţireaunei matrice cu un scalar, proprietăţi.Determinanţi• Determinantul unei matrice pătratice de ordin celmult 3, proprietăţi.• Aplicaţii: ecuaţia unei drepte determinate de douăpuncte distincte, aria unui triunghi şi coliniaritatea atrei puncte în plan.Sisteme de ecuaţii liniare• Matrice inversabile din M n ( ), n = 2,3.• Ecuaţii matriceale.• Sisteme liniare cu cel mult 3 necunoscute; formamatriceală a unui sistem liniar.• Metode de rezolvare a sistemelor liniare: metodaCramer, metoda Gauss.Matematică_Programa de bacalaureat _2009_D_MT25Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii.Filiera tehnologică: profilul servicii, specializarea toate calificările profesionale; profilul resurse, specializarea toate calificărileprofesionale; profilul tehnic, specializarea toate calificările profesionale.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 51Competenţe specifice1. Caracterizarea unor funcţii utilizând reprezentareageometrică a unor cazuri particulare2. Interpretarea unor proprietăţi ale funcţii cu ajutorulreprezentărilor grafice3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului diferenţial înrezolvarea unor probleme4. Exprimarea cu ajutorul noţiunilor de limită, continuitate,derivabilitate, monotonie, a unor proprietăţi cantitative şicalitative ale unei funcţii5. Utilizarea reprezentării grafice a unei funcţii pentruverificarea unor rezultate şi pentru identificarea unorproprietăţi6. Determinarea unor optimuri situaţionale prin aplicareacalculului diferenţial în probleme practiceNOTĂ:‣ În introducerea noţiunilor de limită a unui şir într-un punct nu se vaintroduce definiţia cu ε .Se utilizează exprimarea “ proprietatea lui.. “ , “regula lui…”, pentru asublinia faptul că se face referire la un rezultat matematic utilizat înaplicaţii, dar a cărui demonstraţie este în afara programei.ConţinuturiElemente de analiză matematicăLimite de funcţii• Noţiuni elementare despre mulţimi de puncte pedreapta reală: intervale, mărginire, vecinătăţi, dreaptaîncheiată, simbolurile +∞ şi - ∞.• Limite de funcţii: interpretarea grafică a limitei într-unpunct utilizând vecinătăţi, limite laterale pentru: funcţiade gradul I, funcţia de gradul al II-lea, funcţialogaritmică, exponenţială, funcţia putere (n = 2, 3),funcţia radical (n = 2, 3), funcţia raport de două funcţiicu grad cel mult 2.• Calculul limitelor pentru funcţia de gradul I, funcţiade gradul al II-lea, funcţia logaritmică, funcţiaexponenţială, funcţia putere (n = 2, 3), funcţia radical(n = 2, 3), funcţia raport de două funcţii cu grad celmult 2, cazuri exceptate la calculul limitelor defuncţii: 0/0, ∞/∞, 0× ∞• Asimptotele graficului funcţiilor studiate: verticale,orizontale şi oblice.Funcţii continue• Interpretarea grafică a continuităţii unei funcţii,operaţii cu funcţii continue.• Semnul unei funcţii continue pe un interval de numerereale utilizând consecinţa proprietăţii lui Darboux.Funcţii derivabile• Tangenta la o curbă. Derivata unei funcţii într-unpunct, funcţii derivabile.• Operaţii cu funcţii care admit derivată, calcululderivatelor de ordin I şi II pentru funcţiile studiate.• Regulile lui l’Hospital pentru cazurile: 0/0, ∞/∞.Studiul funcţiilor cu ajutorul derivatelor• Rolul derivatelor de ordinul I şi al II-lea în studiulfuncţiilor: monotonie, puncte de extrem, concavitate,convexitate.• Reprezentarea grafică a funcţiilor.CLASA a XII-a - 3 ore / săpt. (TC+CD)1. Recunoaşterea structurilor algebrice, a mulţimilor de numere, depolinoame şi de matrice2.1. Identificarea unei structuri algebrice, prin verificareaproprietăţilor acesteia2.2. Determinarea şi verificarea proprietăţilor unei structuri3.1. Verificarea faptului că o funcţie dată este morfism sauizomorfism3.2. Aplicarea unor algoritmi în calculul polinomial sau înrezolvarea ecuaţiilor algebrice4. Explicarea modului în care sunt utilizate, în calcule specifice,proprietăţile operaţiilor unei structuri algebrice5. 1. Utilizarea structurilor algebrice în rezolvarea de problemepractice5.2. Determinarea unor polinoame sau ecuaţii algebrice careîndeplinesc condiţii date6.1. Exprimarea unor probleme practice, folosind structuriElemente de algebrăGrupuri· Lege de compoziţie internă, tabla operaţiei.· Grup, exemple: grupuri numerice, grupuri dematrice, grupuri de permutări, n .· Morfism şi izomorfism de grupuri.Inele si corpuri· Inel, exemple: inele numerice ( , , ), n , inelede matrice, inele de funcţii reale.· Corp, exemple: corpuri numerice ( , ), p , pprim,Inele de polinoame cu coeficienţi într-un corpcomutativ ( , , p , p prim)· Forma algebrică a unui polinom, operaţii(adunarea, înmulţirea, înmulţirea cu un scalar).Matematică_Programa de bacalaureat _2009_D_MT26Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii.Filiera tehnologică: profilul servicii, specializarea toate calificările profesionale; profilul resurse, specializarea toate calificărileprofesionale; profilul tehnic, specializarea toate calificările profesionale.

52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008algebrice sau calcul polinomial6.2. Aplicarea, prin analogie, în calcule cu polinoame, a metodelorde lucru din aritmetica numerelor1. Identificarea legăturilor dintre o funcţie continuă şi derivatasau primitiva acesteia2. Stabilirea unor proprietăţi ale calculului integral, prinanalogie cu proprietăţi ale calculului diferenţial3. Utilizarea algoritmilor pentru calcularea unor integraledefinite4. Explicarea opţiunilor de calcul al integralelor definite, înscopul optimizării soluţiilor5. Determinarea ariei unei suprafeţe plane şi a volumului unuicorp, folosind calculul integral, şi compararea rezultatelorcu cele obţinute prin aplicarea unor formule cunoscute dingeometrie6. Aplicarea calculului diferenţial sau integral în problemepracticeNotă: Se utilizează exprimarea „ proprietate” sau „regulă”, pentrua sublinia faptul că se face referire la un rezultat matematicutilizat în aplicaţii, dar a cărui demonstraţie este în afaraprogramei.· Teorema împărţirii cu rest; împărţireapolinoamelor, împărţirea cu X – a, schema luiHorner.· Divizibilitatea polinoamelor, teorema lui Bézout,c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c. al unor polinoame,descompunerea unui polinom în factoriireductibili.· Rădăcini ale polinoamelor; relaţiile lui Viètepentru polinoame de grad cel mult 4.· Rezolvarea ecuaţiilor algebrice cu coeficienţi în , , , ecuaţii binome, ecuaţii reciproce, ecuaţiibipătrate.Elemente de analiză matematică· Probleme care conduc la noţiunea de integrală.Primitive (antiderivate)· Primitivele unei funcţii. Integrala nedefinită a uneifuncţii continue, proprietatea de liniaritate aintegralei nedefinite. Primitive uzuale.Integrala definită· Definirea integralei Riemann a unei funcţiicontinue prin formula Leibniz – Newton.· Proprietăţi ale integralei definite: liniaritate,monotonie, aditivitate în raport cu intervalul deintegrare.· Metode de calcul ale integralelor definite:integrarea prin părţi, integrarea prin schimbarea devariabilă. Calculul integralelor de formabP(x)ò dx , grad Q £ 4 prin metoda descompuneriiQ(x)aîn fracţii simple.Aplicaţii ale integralei definite· Aria unei suprafeţe plane.· Volumul unui corp de rotaţie.NOTĂ:Elaborarea subiectelor pentru bacalaureat se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe,care este parte a programei şcolare. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolarreprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi care ajută la parcurgereaprogramei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.Matematică_Programa de bacalaureat _2009_D_MT27Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii.Filiera tehnologică: profilul servicii, specializarea toate calificările profesionale; profilul resurse, specializarea toate calificărileprofesionale; profilul tehnic, specializarea toate calificările profesionale.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 53Ministerul Educaţiei, Cercetării şi TineretuluiCentrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul PreuniversitarMatematicăPrograma de bacalaureat –2009D_MT3_M4_Filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea învăţător-educatoare.Statutul disciplinei: Matematica este disciplină obligatorie la proba D.CLASA a IX-a - 2 ore / săpt. (TC)Competenţe specifice1. Identificarea în limbaj cotidian sau în probleme a unornoţiuni specifice logicii matematice şi teoriei mulţimilor2. Transcrierea unui enunţ în limbajul logiciimatematice sau al teoriei mulţimilor3. Utilizarea reprezentărilor grafice (diagrame,reprezentări pe axă), a tabelelor de adevăr, pentruefectuarea unor operaţii4. Explicitarea caracteristicilor unor mulţimi folosindlimbajul logicii matematice5. Analiza unor contexte uzuale şi matematice (deexemplu: redactarea soluţiei unei probleme) utilizândlimbajul logicii matematice şi al teoriei mulţimilor6. Transpunerea unei probleme în limbaj matematic,rezolvarea problemei şi interpretarea rezultatului1.Recunoaşterea unor corespondenţe care sunt şiruri,progresii, funcţii2.Reprezentarea în diverse moduri a unorcorespondenţe, funcţii, şiruri în scopul caracterizăriiacestora3.Identificarea unor formule de recurenţă pe bază deraţionamente de tip inductiv4.Exprimarea caracteristicilor unor funcţii folosindreprezentări (diagrame, grafice)5.Deducerea unor proprietăţi ale unor şiruri folosindreprezentările grafice sau raţionamente de tip inductiv6.Asocierea unei situaţii problemă cu un modelmatematic de tip funcţie, şir, progresieConţinuturiMulţimi şi elemente de logică matematică· Mulţimea numerelor reale: operaţii algebrice cunumere reale, ordonarea numerelor reale, modululunui număr real, aproximări prin lipsă sau prinadaos; operaţii cu intervale de numere reale;· Propoziţie, predicat, cuantificatori;· Operaţii logice elementare (negaţie, conjuncţie,disjuncţie, implicaţie, echivalenţă), corelate cuoperaţiile şi cu relaţiile dintre mulţimi(complementară, intersecţie, reuniune, incluziune,egalitate).FuncţiiŞiruri· Modalităţi de a descrie un şir; exemple de şiruri:progresii aritmetice, progresii geometrice, aflareatermenului general al unei progresii; suma primilorn termeni ai unei progresii.Matematică_Programa de bacalaureat _2009D_MT3_M4_Filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea învăţător-educatoare.1

54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Competenţe specifice1. Identificarea valorilor unei funcţii folosindreprezentarea grafică a unei funcţii2. Identificarea unor puncte semnificative de pe graficulunei funcţii3. Folosirea proprietăţilor unei funcţii pentru completareagraficului unei funcţii pare, impare sau periodice4. Exprimarea proprietăţilor unor funcţii pe baza lecturiigrafice5. Reprezentarea graficului prin puncte şi aproximareaacestuia printr-o curbă continuă6. Deducerea unor proprietăţi ale funcţiilor numerice prinlectură grafică1. Recunoaşterea funcţiei de gradul I descrisă în moduridiferite2. Identificarea unor metode grafice pentru rezolvareaecuaţiilor, inecuaţiilor, sistemelor3. Descrierea unor proprietăţi desprinse din rezolvareaecuaţiilor, inecuaţiilor, sistemelor şi reprezentarea graficăa funcţiei de gradul I4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţiiconcrete ce se pot descrie prin funcţii de o variabilă,inecuaţii sau sisteme5. Interpretarea cu ajutorul proporţionalităţii acondiţiilor pentru ca diverse date să fie caracterizate cuajutorul unei funcţii de gradul I6. Rezolvarea cu ajutorul funcţiilor a unei situaţiiproblemă şi interpretarea rezultatului1. Diferenţierea variaţiei liniare/pătratice prin exemple2. Completarea unor tabele de valori necesare pentrutrasarea graficului3. Aplicarea unor algoritmi pentru trasarea graficului(trasarea prin puncte semnificative)4. Exprimarea proprietăţilor unei funcţii prin condiţiialgebrice sau geometrice5. Utilizarea relaţiilor lui Viète pentru caracterizareasoluţiilor şi rezolvarea unor sisteme6. Identificarea unor metode grafice de rezolvare aecuaţiilor sau a sistemelor de ecuaţiiConţinuturiFuncţii; lecturi grafice· Reper cartezian, produs cartezian, reprezentarea prinpuncte a unui produs cartezian de mulţimi numerice;condiţii algebrice pentru puncte aflate în cadrane.Drepte în plan de forma x= m, sau de formay= m,mÎ ;· Funcţia: definiţie, exemple, exemple decorespondenţe care nu sunt funcţii, exemple decorespondenţe care nu sunt funcţii, modalităţi de adescrie o funcţie, lecturi grafice; egalitatea a douăfuncţii, imaginea unei funcţii, graficul unei funcţii;· Funcţii numerice f :I® , I interval de numerereale; proprietăţi ale funcţiilor numerice prin lecturigrafice: reprezentarea geometrică a graficului,intersecţia graficului cu axele de coordonate,rezolvarea grafică a ecuaţiilor de formaf x = g x , mărginire, paritate, imparitate( ) ( )(simetria graficului faţă de axa Oy sau faţă deorigine), periodicitate, monotonie.Funcţia de gradul I· Definiţie;· Reprezentarea grafică a funcţieif : ® , f x = ax+ b, ab , Î , intersecţia( )graficului cu axele de coordonate, ecuaţiaf x = ;( ) 0· Interpretarea grafică a proprietăţilor algebrice alefuncţiei: monotonie, semnul funcţiei.· Inecuaţii de forma ax + b £ 0 (³, ) , abÎ , ,studiate pe ;· Poziţia relativă a două drepte; sisteme de tipulìax+ by = cí, a, b, c, m, n, p numere reale.îmx+ ny = pFuncţia de gradul al II-lea· Reprezentarea grafică a funcţiei f : ® ,( )2f x = ax + bx+ c, a¹ 0, a,b,cÎ , intersecţiagraficului cu axele de coordonate, ecuaţiaf x = , simetria faţă de drepte de forma x= m,( ) 0mÎ ;· Relaţiile lui Viète, rezolvarea sistemelor de formaìx+ y = sí s,pÎ .îxy= pMatematică_Programa de bacalaureat _2009D_MT3_M4_Filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea învăţător-educatoare.2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 55Competenţe specifice1. Identificarea unor moduri de variaţie a datelor2. Reprezentarea grafică a unor date diverse în vedereacomparării variaţiei lor3. Utilizarea lecturii grafice pentru rezolvarea de ecuaţii,inecuaţii şi sisteme4. Exprimarea prin reprezentări grafice a unor condiţiialgebrice; exprimarea prin condiţii algebrice a unorreprezentări grafice5. Interpretarea unei configuraţii din perspectiva poziţieirelative a unei drepte faţă de o parabolă6. Utilizarea lecturilor grafice în vederea optimizăriirezultatelor unor probleme practice1. Identificarea elementelor de geometrie vectorială2. Utilizarea reţelelor de pătrate pentru determinareacaracteristicilor unor segmente orientate pe configuraţiidate3. Efectuarea de operaţii cu vectori pe configuraţiigeometrice date4. Utilizarea limbajului calculului vectorial pentru adescrie anumite configuraţii geometrice5. Identificarea condiţiilor necesare pentru efectuareoperaţiilor cu vectori6. Aplicarea calculului vectorial în descriereaproprietăţilor unor funcţii1. Descrierea sintetică sau vectorială a proprietăţilor unorconfiguraţii geometrice2. Reprezentarea prin intermediul vectorilor a uneiconfiguraţii geometrice date3. Utilizarea calcului vectorial sau a metodelor sinteticeîn rezolvarea unor probleme de geometrie metrică4. Trecerea de la caracterizarea sintetică la cea vectorială(şi invers) a unei configuraţii geometrice date5. Determinarea condiţiilor necesare pentru coliniaritate,concurenţă sau paralelism6. Analiza comparativă a rezolvărilor vectorială şisintetică ale aceleiaşi probleme1. Identificarea elementelor necesare pentru calculul unorlungimi de segmente şi măsuri de unghiuri2. Utilizarea unor formule pentru calcule în trigonometrieşi în geometrie3. Aplicarea teoremelor şi formulelor pentrudeterminarea unor măsuri (lungimi sau unghiuri)4. Transpunerea într-un limbaj specific trigonometriei şigeometriei a unor probleme practice5. Utilizarea unor elemente de trigonometrie în rezolvareatriunghiului oarecare6. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute prinrezolvarea unor probleme practiceConţinuturiInterpretarea geometrică a proprietăţilor algebriceale funcţiei de gradul al II-lea· Monotonie; punct de extrem (vârful parabolei),interpretare geometrică;· Poziţionarea parabolei faţă de axa Ox, semnulfuncţiei, inecuaţii de forma ax 2 + bx + c £ 0 (³,),abcÎ , , , a ¹ 0 interpretare geometrică;· Poziţia relativă a unei drepte faţă de o parabolă:ìmx+ n = yrezolvarea sistemelor de forma í,2îax+ bx + c = yabcmnÎ , , , , , interpretare geometrică.Vectori în plan· Segment orientat, vectori, vectori coliniari;· Operaţii cu vectori: adunarea (regula triunghiului,regula paralelogramului), proprietăţi ale operaţiei deadunare, înmulţirea cu scalari, proprietăţi aleînmulţirii cu scalari, condiţia de coliniaritate,descompunerea după doi vectori daţi, necoliniari şinenuli.Coliniaritate, concurenţă, paralelism - calculvectorial în geometria plană· Vectorul de poziţie al unui punct;· Vectorul de poziţie al punctului care împarte unsegment într-un raport dat, teorema lui Thales(condiţii de paralelism);· Vectorul de poziţie al centrului de greutate al unuitriunghi (concurenţa medianelor unui triunghi).Aplicaţii ale trigonometriei în geometrie· Rezolvarea triunghiului dreptunghic.o· Formulele sin( 180 x)ocos( 180 - x)=-cosx- = sin x;(fără demonstraţie).· Modalităţi de calcul a lungimii unui segment şi amăsurii unui unghi: teorema sinusurilor şi teoremacosinusului.Matematică_Programa de bacalaureat _2009D_MT3_M4_Filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea învăţător-educatoare.3

56 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008CLASA a X-a - 2 ore / săpt. (TC)Competenţe specifice1. Identificarea caracteristicilor tipurilor de numereutilizate în algebră şi a formei de scriere a unuinumăr real2. Compararea şi ordonarea numerelor reale utilizândmetode variate3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului cuputeri, radicali şi logaritmi4. Alegerea formei de reprezentare a unui număr realpentru optimizarea calculelor5. Alegerea strategiilor de rezolvare în vedereaoptimizării calculelor6. Analiza validităţii unor afirmaţii prin utilizareaaproximărilor, a proprietăţilor sau a regulilor decalcul1. Exprimarea relaţiilor de tip funcţional în diversemoduri2. Prelucrarea informaţiilor ilustrate prin graficul uneifuncţii în scopul deducerii unor proprietăţi algebriceale acesteia (monotonie, bijectivitate, semn,continuitate, convexitate)3. Utilizarea de proprietăţi ale funcţiilor în calcule şiaproximări, prin metode diverse4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţiiconcrete ce se pot descrie printr-o funcţie de ovariabilă5. Interpretarea unor probleme de calcul în vedereaoptimizării rezultatului6. Utilizarea echivalenţei dintre bijectivitate şiinversabilitate în trasarea unor grafice şi în rezolvareaunor ecuaţiiNotă: Pentru toate tipurile de funcţii se vor studia: intersecţiacu axele de coordonate, ecuaţia f(x)=0, reprezentarea graficăprin puncte, simetrie, lectura grafică a proprietăţilor algebriceale funcţiilor: monotonie, bijectivitate, inversabilitate, semn,concavitate/convexitate.1. Descrierea unor configuraţii geometrice analitic sauutilizând vectori2. Descrierea analitică, sintetică sau vectorială a relaţiilorde paralelism şi de perpendicularitate3. Utilizarea informaţiilor oferite de o configuraţiegeometrică pentru deducerea unor proprietăţi aleacesteia şi calcul de distanţe şi de arii4. Exprimarea analitică, sintetică sau vectorială acaracteristicilor matematice ale unei configuraţiigeometrice5. Interpretarea perpendicularităţii în relaţie cuparalelismul şi minimul distanţei6. Modelarea unor configuraţii geometrice analitic, sinteticsau vectorialConţinuturiNumere reale• Numere reale: proprietăţi ale puterilor cu exponentraţional, iraţional şi real, aproximări raţionalepentru numere iraţionale.• Puteri cu exponent iraţional şi real a unui numărpozitiv.• Radical dintr-un număr raţional (ordin 2 sau 3),proprietăţi ale radicalilor.• Noţiunea de logaritm, proprietăţi ale logaritmilor,calcule cu logaritmi, operaţia de logaritmare.Funcţii şi ecuaţii· Funcţia putere: : , ( )· Funcţia radical ( )f ® f x = x , nÎ , n³2;f : D® , f x = x, n=2,3, undeD = [0, ∞) pentru n par şi D = pentru n impar;· Funcţia exponenţială( ) ( ) x ( )f : ® 0, ¥ , f x = a , aÎ 0, ¥ , a¹1şi funcţia logaritmicăf : 0, ¥ ® , f x = log x, aÎ 0, ¥ , a¹1,( ) ( ) ( )creştere exponenţială, creştere logaritmică;· Rezolvări de ecuaţii folosind proprietăţile funcţiilor:-Ecuaţii iraţionale ce conţin radicali de ordinul 2 sau 3;-Ecuaţii exponenţiale, ecuaţii logaritmice de forma:f ( x) g( xa = a), log a f ( x ) = b , a> 0, a¹ 1, ab , Î ,utilizarea unor substituţii care conduc la rezolvareade ecuaţii algebrice;· Rezolvarea unor probleme care pot fi modelate cuajutorul ecuaţiilor.Geometrie· Reper cartezian în plan, coordonate carteziene înplan, distanţa dintre două puncte în plan.· Coordonatele unui vector în plan; coordonatele sumeivectoriale, coordonatele produsului dintre un vectorşi un număr real.· Ecuaţii ale dreptei în plan determinată de un punct şide o direcţie dată, ale dreptei determinată de douăpuncte distincte.· Condiţii de paralelism, condiţii de perpendicularitate adouă drepte din plan, calcule de distanţe şi de arii.annMatematică_Programa de bacalaureat _2009D_MT3_M4_Filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea învăţător-educatoare.4

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 57CLASA a XI-a – 1 oră / săpt. (TC)Competenţe specifice1. Recunoaşterea şi diferenţierea mulţimilor de numereşi a structurilor algebrice2. Identificarea unei structuri algebrice prin verificareaproprietăţilor acesteia3. Compararea proprietăţilor algebrice sau aritmetice aleoperaţiilor definite pe diverse mulţimi în scopulidentificării unor algoritmi4. Exprimarea proprietăţilor mulţimilor înzestrate cuoperaţii prin identificarea organizării structurale aacestora5. Utilizarea similarităţii operaţiilor definite pe mulţimidiferite în deducerea unor proprietăţi algebriceConţinuturiStructuri algebrice• Legi de compoziţie, proprietăţi• Structuri algebrice: monoid, grup, inel, corp.Exemple: mulţimile , , , , n .CLASA a XII-a – 1 oră / săpt. (TC)Competenţe specifice1. Identificarea unor situaţii practice concrete, care necesităasocierea unui tabel de date cu reprezentarea sa matricială2. Asocierea unui tabel de date cu reprezentarea matricială aunui proces3. Aplicarea, în situaţii practice, a algoritmilor de calcul cumatrice4. Rezolvarea unor sisteme, utilizând metode diferite derezolvare, şi compararea acestor metode5. Stabilirea compatibilităţii unor sisteme liniare şiidentificarea unor metode adecvate de rezolvare a acestoraConţinuturiElemente de calcul matricial şi sisteme de ecuaţiiliniareMatrice• Tabel de tip matricial. Matrice, mulţimi de matrice.• Operaţii cu matrice: adunarea a două matrice,înmulţirea unei matrice cu un scalar, produsul a douămatrice, proprietăţi.Determinanţi• Determinantul unei matrice pătratice de ordin celmult 3, proprietăţi.Sisteme de ecuaţii liniare· Matrice inversabile din M n ( ), n = 2, 3. Ecuaţiimatriciale.· Sisteme de ecuaţii liniare cu cel mult 3 necunoscute,forma matricială a unui sistem liniar.· Metode de rezolvare a sistemelor liniare: metodaCramer, metoda Gauss.· Aplicaţii: ecuaţia unei drepte determinate de douăpuncte distincte, aria unui triunghi şi caracterizareacoliniarităţii a trei puncte în plan.NOTĂ:Elaborarea subiectelor pentru bacalaureat se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe,care este parte a programei şcolare. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolarreprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi care ajută la parcurgereaprogramei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.Matematică_Programa de bacalaureat _2009D_MT3_M4_Filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea învăţător-educatoare.5

58 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Ministerul Educaţiei, Cercetării şi TineretuluiCentrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul PreuniversitarMatematicăPrograma de bacalaureat –2009F_MT3_M3_Filiera vocaţională, profilul artistic, specializarea, arhitectură, arte ambientale, design.Statutul disciplinei: Matematica este disciplină la alegere în cadrul probei F.CLASA a IX-a - 2 ore / săpt. (TC)Competenţe specifice1. Identificarea în limbaj cotidian sau în probleme a unornoţiuni specifice logicii matematice şi teoriei mulţimilor2. Transcrierea unui enunţ în limbajul logiciimatematice sau al teoriei mulţimilor3. Utilizarea reprezentărilor grafice (diagrame,reprezentări pe axă), a tabelelor de adevăr, pentruefectuarea unor operaţii4. Explicitarea caracteristicilor unor mulţimi folosindlimbajul logicii matematice5. Analiza unor contexte uzuale şi matematice (deexemplu: redactarea soluţiei unei probleme) utilizândlimbajul logicii matematice şi al teoriei mulţimilor6. Transpunerea unei probleme în limbaj matematic,rezolvarea problemei şi interpretarea rezultatului1.Recunoaşterea unor corespondenţe care sunt şiruri,progresii, funcţii2.Reprezentarea în diverse moduri a unorcorespondenţe, funcţii, şiruri în scopul caracterizăriiacestora3.Identificarea unor formule de recurenţă pe bază deraţionamente de tip inductiv4.Exprimarea caracteristicilor unor funcţii folosindreprezentări (diagrame, grafice)5.Deducerea unor proprietăţi ale unor şiruri folosindreprezentările grafice sau raţionamente de tip inductiv6.Asocierea unei situaţii problemă cu un modelmatematic de tip funcţie, şir, progresieConţinuturiMulţimi şi elemente de logică matematică· Mulţimea numerelor reale: operaţii algebrice cunumere reale, ordonarea numerelor reale, modululunui număr real, aproximări prin lipsă sau prinadaos; operaţii cu intervale de numere reale;· Propoziţie, predicat, cuantificatori;· Operaţii logice elementare (negaţie, conjuncţie,disjuncţie, implicaţie, echivalenţă), corelate cuoperaţiile şi cu relaţiile dintre mulţimi(complementară, intersecţie, reuniune, incluziune,egalitate).FuncţiiŞiruri· Modalităţi de a descrie un şir; exemple de şiruri:progresii aritmetice, progresii geometrice, aflareatermenului general al unei progresii; suma primilorn termeni ai unei progresii.Matematică_Programa de bacalaureat _2009F_MT3_M3_Filiera vocaţională, profilul artistic, specializarea, arhitectură, arte ambientale, design1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 59Competenţe specifice1. Identificarea valorilor unei funcţii folosindreprezentarea grafică a unei funcţii2. Identificarea unor puncte semnificative de pe graficulunei funcţii3. Folosirea proprietăţilor unei funcţii pentru completareagraficului unei funcţii pare, impare sau periodice4. Exprimarea proprietăţilor unor funcţii pe baza lecturiigrafice5. Reprezentarea graficului prin puncte şi aproximareaacestuia printr-o curbă continuă6. Deducerea unor proprietăţi ale funcţiilor numerice prinlectură grafică1. Recunoaşterea funcţiei de gradul I descrisă în moduridiferite2. Identificarea unor metode grafice pentru rezolvareaecuaţiilor, inecuaţiilor, sistemelor3. Descrierea unor proprietăţi desprinse din rezolvareaecuaţiilor, inecuaţiilor, sistemelor şi reprezentarea graficăa funcţiei de gradul I4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţiiconcrete ce se pot descrie prin funcţii de o variabilă,inecuaţii sau sisteme5. Interpretarea cu ajutorul proporţionalităţii acondiţiilor pentru ca diverse date să fie caracterizate cuajutorul unei funcţii de gradul I6. Rezolvarea cu ajutorul funcţiilor a unei situaţiiproblemă şi interpretarea rezultatului1. Diferenţierea variaţiei liniare/pătratice prin exemple2. Completarea unor tabele de valori necesare pentrutrasarea graficului3. Aplicarea unor algoritmi pentru trasarea graficului(trasarea prin puncte semnificative)4. Exprimarea proprietăţilor unei funcţii prin condiţiialgebrice sau geometrice5. Utilizarea relaţiilor lui Viète pentru caracterizareasoluţiilor şi rezolvarea unor sisteme6. Identificarea unor metode grafice de rezolvare aecuaţiilor sau a sistemelor de ecuaţiiConţinuturiFuncţii; lecturi grafice· Reper cartezian, produs cartezian, reprezentarea prinpuncte a unui produs cartezian de mulţimi numerice;condiţii algebrice pentru puncte aflate în cadrane.Drepte în plan de forma x= m, sau de formay= m,mÎ ;· Funcţia: definiţie, exemple, exemple decorespondenţe care nu sunt funcţii, exemple decorespondenţe care nu sunt funcţii, modalităţi de adescrie o funcţie, lecturi grafice; egalitatea a douăfuncţii, imaginea unei funcţii, graficul unei funcţii;· Funcţii numerice f :I® , I interval de numerereale; proprietăţi ale funcţiilor numerice prin lecturigrafice: reprezentarea geometrică a graficului,intersecţia graficului cu axele de coordonate,rezolvarea grafică a ecuaţiilor de formaf x = g x , mărginire, paritate, imparitate( ) ( )(simetria graficului faţă de axa Oy sau faţă deorigine), periodicitate, monotonie.Funcţia de gradul I· Definiţie;· Reprezentarea grafică a funcţieif : ® , f x = ax+ b, ab , Î , intersecţia( )graficului cu axele de coordonate, ecuaţiaf x = ;( ) 0· Interpretarea grafică a proprietăţilor algebrice alefuncţiei: monotonie, semnul funcţiei.· Inecuaţii de forma ax + b £ 0 (³, ) , abÎ , ,studiate pe ;· Poziţia relativă a două drepte; sisteme de tipulìax+ by = cí, a, b, c, m, n, p numere reale.îmx+ ny = pFuncţia de gradul al II-lea· Reprezentarea grafică a funcţiei f : ® ,( )2f x = ax + bx+ c, a¹ 0, a,b,cÎ , intersecţiagraficului cu axele de coordonate, ecuaţiaf x = , simetria faţă de drepte de forma x= m,( ) 0mÎ ;· Relaţiile lui Viète, rezolvarea sistemelor de formaìx+ y = sí s,pÎ .îxy= pMatematică_Programa de bacalaureat _2009F_MT3_M3_Filiera vocaţională, profilul artistic, specializarea, arhitectură, arte ambientale, design2

60 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Competenţe specifice1. Identificarea unor moduri de variaţie a datelor2. Reprezentarea grafică a unor date diverse în vedereacomparării variaţiei lor3. Utilizarea lecturii grafice pentru rezolvarea de ecuaţii,inecuaţii şi sisteme4. Exprimarea prin reprezentări grafice a unor condiţiialgebrice; exprimarea prin condiţii algebrice a unorreprezentări grafice5. Interpretarea unei configuraţii din perspectiva poziţieirelative a unei drepte faţă de o parabolă6. Utilizarea lecturilor grafice în vederea optimizăriirezultatelor unor probleme practice1. Identificarea elementelor de geometrie vectorială2. Utilizarea reţelelor de pătrate pentru determinareacaracteristicilor unor segmente orientate pe configuraţiidate3. Efectuarea de operaţii cu vectori pe configuraţiigeometrice date4. Utilizarea limbajului calculului vectorial pentru adescrie anumite configuraţii geometrice5. Identificarea condiţiilor necesare pentru efectuareoperaţiilor cu vectori6. Aplicarea calculului vectorial în descriereaproprietăţilor unor funcţii1. Descrierea sintetică sau vectorială a proprietăţilor unorconfiguraţii geometrice2. Reprezentarea prin intermediul vectorilor a uneiconfiguraţii geometrice date3. Utilizarea calcului vectorial sau a metodelor sinteticeîn rezolvarea unor probleme de geometrie metrică4. Trecerea de la caracterizarea sintetică la cea vectorială(şi invers) a unei configuraţii geometrice date5. Determinarea condiţiilor necesare pentru coliniaritate,concurenţă sau paralelism6. Analiza comparativă a rezolvărilor vectorială şisintetică ale aceleiaşi probleme1. Identificarea elementelor necesare pentru calculul unorlungimi de segmente şi măsuri de unghiuri2. Utilizarea unor formule pentru calcule în trigonometrieşi în geometrie3. Aplicarea teoremelor şi formulelor pentrudeterminarea unor măsuri (lungimi sau unghiuri)4. Transpunerea într-un limbaj specific trigonometriei şigeometriei a unor probleme practice5. Utilizarea unor elemente de trigonometrie în rezolvareatriunghiului oarecare6. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute prinrezolvarea unor probleme practiceConţinuturiInterpretarea geometrică a proprietăţilor algebriceale funcţiei de gradul al II-lea· Monotonie; punct de extrem (vârful parabolei),interpretare geometrică;· Poziţionarea parabolei faţă de axa Ox, semnulfuncţiei, inecuaţii de forma ax 2 + bx + c £ 0 (³,),abcÎ , , , a ¹ 0 interpretare geometrică;· Poziţia relativă a unei drepte faţă de o parabolă:ìmx+ n = yrezolvarea sistemelor de forma í,2îax+ bx + c = yabcmnÎ , , , , , interpretare geometrică.Vectori în plan· Segment orientat, vectori, vectori coliniari;· Operaţii cu vectori: adunarea (regula triunghiului,regula paralelogramului), proprietăţi ale operaţiei deadunare, înmulţirea cu scalari, proprietăţi aleînmulţirii cu scalari, condiţia de coliniaritate,descompunerea după doi vectori daţi, necoliniari şinenuli.Coliniaritate, concurenţă, paralelism - calculvectorial în geometria plană· Vectorul de poziţie al unui punct;· Vectorul de poziţie al punctului care împarte unsegment într-un raport dat, teorema lui Thales(condiţii de paralelism);· Vectorul de poziţie al centrului de greutate al unuitriunghi (concurenţa medianelor unui triunghi).Aplicaţii ale trigonometriei în geometrie· Rezolvarea triunghiului dreptunghic.o· Formulele sin( 180 x)ocos( 180 - x)=-cosx- = sin x;(fără demonstraţie).· Modalităţi de calcul a lungimii unui segment şi amăsurii unui unghi: teorema sinusurilor şi teoremacosinusului.Matematică_Programa de bacalaureat _2009F_MT3_M3_Filiera vocaţională, profilul artistic, specializarea, arhitectură, arte ambientale, design3

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 61Competenţe specificeCLASA a X-a - 2 ore / săpt. (TC)1. Identificarea caracteristicilor tipurilor de numereutilizate în algebră şi a formei de scriere a unuinumăr real2. Compararea şi ordonarea numerelor reale utilizândmetode variate3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului cuputeri, radicali şi logaritmi4. Alegerea formei de reprezentare a unui număr realpentru optimizarea calculelor5. Alegerea strategiilor de rezolvare în vedereaoptimizării calculelor6. Analiza validităţii unor afirmaţii prin utilizareaaproximărilor, a proprietăţilor sau a regulilor decalcul1. Exprimarea relaţiilor de tip funcţional în diversemoduri2. Prelucrarea informaţiilor ilustrate prin graficul uneifuncţii în scopul deducerii unor proprietăţi algebriceale acesteia (monotonie, bijectivitate, semn,continuitate, convexitate)3. Utilizarea de proprietăţi ale funcţiilor în calcule şiaproximări, prin metode diverse4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţiiconcrete ce se pot descrie printr-o funcţie de ovariabilă5. Interpretarea unor probleme de calcul în vedereaoptimizării rezultatului6. Utilizarea echivalenţei dintre bijectivitate şiinversabilitate în trasarea unor grafice şi în rezolvareaunor ecuaţiiNotă: Pentru toate tipurile de funcţii se vor studia: intersecţiacu axele de coordonate, ecuaţia f(x)=0, reprezentarea graficăprin puncte, simetrie, lectura grafică a proprietăţilor algebriceale funcţiilor: monotonie, bijectivitate, inversabilitate, semn,concavitate/convexitate.1. Descrierea unor configuraţii geometrice analitic sauutilizând vectori2. Descrierea analitică, sintetică sau vectorială a relaţiilorde paralelism şi de perpendicularitate3. Utilizarea informaţiilor oferite de o configuraţiegeometrică pentru deducerea unor proprietăţi aleacesteia şi calcul de distanţe şi de arii4. Exprimarea analitică, sintetică sau vectorială acaracteristicilor matematice ale unei configuraţiigeometrice5. Interpretarea perpendicularităţii în relaţie cuparalelismul şi minimul distanţei6. Modelarea unor configuraţii geometrice analitic, sinteticsau vectorialConţinuturiNumere reale• Numere reale: proprietăţi ale puterilor cu exponentraţional, iraţional şi real, aproximări raţionalepentru numere iraţionale.• Puteri cu exponent iraţional şi real a unui numărpozitiv.• Radical dintr-un număr raţional (ordin 2 sau 3),proprietăţi ale radicalilor.• Noţiunea de logaritm, proprietăţi ale logaritmilor,calcule cu logaritmi, operaţia de logaritmare.Funcţii şi ecuaţii· Funcţia putere: : , ( )· Funcţia radical ( )f ® f x = x , nÎ , n³2;f : D® , f x = x, n=2,3, undeD = [0, ∞) pentru n par şi D = pentru n impar;· Funcţia exponenţială( ) ( ) x ( )f : ® 0, ¥ , f x = a , aÎ 0, ¥ , a¹1şi funcţia logaritmicăf : 0, ¥ ® , f x = log x, aÎ 0, ¥ , a¹1,( ) ( ) ( )creştere exponenţială, creştere logaritmică;· Rezolvări de ecuaţii folosind proprietăţile funcţiilor:-Ecuaţii iraţionale ce conţin radicali de ordinul 2 sau 3;-Ecuaţii exponenţiale, ecuaţii logaritmice de forma:f ( x) g( xa = a), log a f ( x ) = b , a> 0, a¹ 1, ab , Î ,utilizarea unor substituţii care conduc la rezolvareade ecuaţii algebrice;· Rezolvarea unor probleme care pot fi modelate cuajutorul ecuaţiilor.Geometrie· Reper cartezian în plan, coordonate carteziene înplan, distanţa dintre două puncte în plan.· Coordonatele unui vector în plan; coordonatele sumeivectoriale, coordonatele produsului dintre un vectorşi un număr real.· Ecuaţii ale dreptei în plan determinată de un punct şide o direcţie dată, ale dreptei determinată de douăpuncte distincte.· Condiţii de paralelism, condiţii de perpendicularitate adouă drepte din plan, calcule de distanţe şi de arii.annMatematică_Programa de bacalaureat _2009F_MT3_M3_Filiera vocaţională, profilul artistic, specializarea, arhitectură, arte ambientale, design4

62 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008CLASA a XI-a - 2 ore / săpt. (CD)Competenţe specifice1. Caracterizarea unor mulţimi sau a unor funcţii utilizândreprezentarea geometrică a unor cazuri particulare2. Utilizarea regulilor de calcul cu limite şi derivate3. Exprimarea în limbajul analizei matematice a unorproprietăţi cantitative şi calitative ale unei funcţii4. Utilizarea lecturii grafice în aprecierea continuităţii şiderivabilităţii unei funcţii5. Interpretarea proprietăţilor unei funcţii prin analizareprezentării graficeConţinuturiElemente de analiză matematicăLimite de funcţii• Noţiuni elementare despre mulţimi de puncte pedreapta reală: intervale, mărginire, vecinătăţi, dreaptaîncheiată, simbolurile + ∞ şi - ∞.• Limite de funcţii: interpretarea grafică a limitei într-unpunct utilizând vecinătăţi, limite laterale pentru:funcţia de gradul I, funcţia de gradul al II-lea, funcţialogaritmică, exponenţială, funcţia putere (n = 2, 3),funcţia radical (n = 2, 3), funcţia raport de douăfuncţii cu grad cel mult 2.• Calculul limitelor pentru: funcţia de gradul I, funcţiade gradul al II-lea, funcţia logaritmică, funcţiaexponenţială, funcţia putere (n = 2, 3), funcţia radical(n = 2, 3), funcţia raport de două funcţii cu grad celmult 2, cazuri exceptate la calculul limitelor de funcţii(0/0, ∞/∞, 0× ∞)• Asimptotele graficului funcţiilor studiate: verticale,orizontale şi oblice.Funcţii continue• Interpretarea grafică a continuităţii unei funcţii,operaţii cu funcţii continue.• Semnul unei funcţii continue pe un interval denumere reale.Funcţii derivabile• Tangenta la o curbă. Derivata unei funcţii într-unpunct, funcţii derivabile.• Operaţii cu funcţii care admit derivată, calcululderivatei de ordinul I pentru funcţia de gradul I,funcţia de gradul al II-lea, funcţia logaritmică,exponenţială, funcţia putere (n = 2, 3), funcţia radical(n = 2, 3), funcţia raport de două funcţii cu grad celmult 2.Studiul funcţiilor cu ajutorul derivatelor• Rolul derivatei de ordinul I în studiul funcţiilor:monotonie, puncte de extrem.• Reprezentarea grafică a funcţiilor studiate.CLASA a XII-a - 2 ore / săpt. (CD)NOTĂ:‣ În introducerea noţiunii de limită a unui şir nu se vaintroduce definiţia cu ε.Competenţe specifice1. Identificarea legăturilor dintre o funcţie continuă şiderivata sau primitiva acesteia2. Stabilirea unor proprietăţi ale calculului integral prinanalogie cu proprietăţi ale calculului diferenţial3. Utilizarea algoritmilor pentru calculul unor integraledefinite4. Explicarea opţiunilor de calcul al integralelor definite, înscopul optimizării soluţiilorConţinuturiElemente de analiză matematică· Probleme care conduc la noţiunea de integrală.Primitive (antiderivate)· Primitivele unei funcţii. Integrala nedefinită a uneifuncţii continue, proprietatea de liniaritate aintegralei nedefinite. Primitive uzuale.Integrala definită· Definirea integralei Riemann a unei funcţii continueprin formula Leibniz - Newton.Matematică_Programa de bacalaureat _2009F_MT3_M3_Filiera vocaţională, profilul artistic, specializarea, arhitectură, arte ambientale, design5

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 63Competenţe specifice5. Utilizarea calculului integral în probleme de măsurare îngeometrie plană şi în spaţiu şi compararea rezultatelor cu celeobţinute prin aplicarea unor formule studiate anteriorConţinuturi· Proprietăţi ale integralei definite: liniaritate,monotonie, aditivitate în raport cu intervalul deintegrare.· Metode de calcul ale integralelor definite: integrareaprin părţi, integrarea prin schimbarea de variabila.bP(x)Calculul integralelor de forma ò dx , grad Q£ 4Q(x)prin metoda descompunerii în fracţii simple.Aplicaţii ale integralei definite· Aria unei suprafeţe plane.· Volumul unui corp de rotaţie.· Lungimea graficului unei funcţii derivabile cuderivata continuă.· Aria unei suprafeţe de rotaţie.Centrul de greutate al unei suprafeţe plane.aNOTĂ:Elaborarea subiectelor pentru bacalaureat se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe,care este parte a programei şcolare. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolarreprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi care ajută la parcurgereaprogramei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.Matematică_Programa de bacalaureat _2009F_MT3_M3_Filiera vocaţională, profilul artistic, specializarea, arhitectură, arte ambientale, design6

64 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Ministerul Educaţiei, Cercetării şi TineretuluiCentrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul PreuniversitarMatematicăPrograma de bacalaureat –2009F_MT3_M4_Filiera teoretică, profilul umanist, specializarea ştiinţe sociale.Filiera vocaţională: profilul militar, specializarea: ştiinţe sociale; profilul pedagogic,specializarea: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţiextraşcolare, pedagog şcolar; profilul educaţie, fizică şi sport, specializarea, program sportiv.Statutul disciplinei:Matematica este disciplină la alegere în cadrul probei F.CLASA a IX-a - 2 ore / săpt. (TC)Competenţe specifice1. Identificarea în limbaj cotidian sau în probleme aunor noţiuni specifice logicii matematice şi teorieimulţimilor2. Transcrierea unui enunţ în limbajul logiciimatematice sau al teoriei mulţimilor3. Utilizarea reprezentărilor grafice (diagrame,reprezentări pe axă), a tabelelor de adevăr, pentruefectuarea unor operaţii4. Explicitarea caracteristicilor unor mulţimi folosindlimbajul logicii matematice5. Analiza unor contexte uzuale şi matematice (deexemplu: redactarea soluţiei unei probleme) utilizândlimbajul logicii matematice şi al teoriei mulţimilor6. Transpunerea unei probleme în limbaj matematic,rezolvarea problemei şi interpretarea rezultatului1.Recunoaşterea unor corespondenţe care sunt şiruri,progresii, funcţii2.Reprezentarea în diverse moduri a unorcorespondenţe, funcţii, şiruri în scopul caracterizăriiacestora3.Identificarea unor formule de recurenţă pe bază deraţionamente de tip inductiv4.Exprimarea caracteristicilor unor funcţii folosindreprezentări (diagrame, grafice)5.Deducerea unor proprietăţi ale unor şiruri folosindreprezentările grafice sau raţionamente de tip inductiv6.Asocierea unei situaţii problemă cu un modelmatematic de tip funcţie, şir, progresieConţinuturiMulţimi şi elemente de logică matematică· Mulţimea numerelor reale: operaţii algebrice cunumere reale, ordonarea numerelor reale, modululunui număr real, aproximări prin lipsă sau prinadaos; operaţii cu intervale de numere reale;· Propoziţie, predicat, cuantificatori;· Operaţii logice elementare (negaţie, conjuncţie,disjuncţie, implicaţie, echivalenţă), corelate cuoperaţiile şi cu relaţiile dintre mulţimi(complementară, intersecţie, reuniune, incluziune,egalitate).FuncţiiŞiruri· Modalităţi de a descrie un şir; exemple de şiruri:progresii aritmetice, progresii geometrice, aflareatermenului general al unei progresii; suma primilorn termeni ai unei progresii.Matematică_Programa de bacalaureat _2009_F_MT3_M4Filiera teoretică, profilul umanist, specializarea ştiinţe sociale.Filiera vocaţională: profilul militar, specializarea: ştiinţe sociale; profilul pedagogic, specializarea: bibliotecar-documentarist,instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; profilul educaţie, fizică şi sport, specializarea,program sportiv.1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 65Competenţe specifice1. Identificarea valorilor unei funcţii folosindreprezentarea grafică a unei funcţii2. Identificarea unor puncte semnificative de pegraficul unei funcţii3. Folosirea proprietăţilor unei funcţii pentrucompletarea graficului unei funcţii pare, impare sauperiodice4. Exprimarea proprietăţilor unor funcţii pe bazalecturii grafice5. Reprezentarea graficului prin puncte şi aproximareaacestuia printr-o curbă continuă6. Deducerea unor proprietăţi ale funcţiilor numericeprin lectură grafică1. Recunoaşterea funcţiei de gradul I descrisă înmoduri diferite2. Identificarea unor metode grafice pentru rezolvareaecuaţiilor, inecuaţiilor, sistemelor3. Descrierea unor proprietăţi desprinse din rezolvareaecuaţiilor, inecuaţiilor, sistemelor şi reprezentareagrafică a funcţiei de gradul I4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţiiconcrete ce se pot descrie prin funcţii de o variabilă,inecuaţii sau sisteme5. Interpretarea cu ajutorul proporţionalităţii acondiţiilor pentru ca diverse date să fie caracterizate cuajutorul unei funcţii de gradul I6. Rezolvarea cu ajutorul funcţiilor a unei situaţiiproblemă şi interpretarea rezultatului1. Diferenţierea variaţiei liniare/pătratice prin exemple2. Completarea unor tabele de valori necesare pentrutrasarea graficului3. Aplicarea unor algoritmi pentru trasarea graficului(trasarea prin puncte semnificative)4. Exprimarea proprietăţilor unei funcţii prin condiţiialgebrice sau geometrice5. Utilizarea relaţiilor lui Viète pentru caracterizareasoluţiilor şi rezolvarea unor sisteme6. Identificarea unor metode grafice de rezolvare aecuaţiilor sau a sistemelor de ecuaţiiConţinuturiFuncţii; lecturi grafice· Reper cartezian, produs cartezian, reprezentarea prinpuncte a unui produs cartezian de mulţimi numerice;condiţii algebrice pentru puncte aflate în cadrane.Drepte în plan de forma x= m, sau de formay= m,mÎ ;· Funcţia: definiţie, exemple, exemple decorespondenţe care nu sunt funcţii, exemple decorespondenţe care nu sunt funcţii, modalităţi de adescrie o funcţie, lecturi grafice; egalitatea a douăfuncţii, imaginea unei funcţii, graficul unei funcţii;· Funcţii numerice f :I® , I interval de numerereale; proprietăţi ale funcţiilor numerice prin lecturigrafice: reprezentarea geometrică a graficului,intersecţia graficului cu axele de coordonate,rezolvarea grafică a ecuaţiilor de formaf x = g x , mărginire, paritate, imparitate( ) ( )(simetria graficului faţă de axa Oy sau faţă deorigine), periodicitate, monotonie.Funcţia de gradul I· Definiţie;· Reprezentarea grafică a funcţieif : ® , f x = ax+ b, ab , Î , intersecţia( )graficului cu axele de coordonate, ecuaţiaf x = ;( ) 0· Interpretarea grafică a proprietăţilor algebrice alefuncţiei: monotonie, semnul funcţiei.· Inecuaţii de forma ax + b £ 0 (³, ) , abÎ , ,studiate pe ;· Poziţia relativă a două drepte; sisteme de tipulìax+ by = cí, a, b, c, m, n, p numere reale.îmx+ ny = pFuncţia de gradul al II-lea· Reprezentarea grafică a funcţiei f : ® ,( )2f x = ax + bx+ c, a¹ 0, a,b,cÎ , intersecţiagraficului cu axele de coordonate, ecuaţiaf x = , simetria faţă de drepte de forma x= m,( ) 0mÎ ;· Relaţiile lui Viète, rezolvarea sistemelor de formaìx+ y = sí s,pÎ .îxy= pMatematică_Programa de bacalaureat _2009_F_MT3_M4Filiera teoretică, profilul umanist, specializarea ştiinţe sociale.Filiera vocaţională: profilul militar, specializarea: ştiinţe sociale; profilul pedagogic, specializarea: bibliotecar-documentarist,instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; profilul educaţie, fizică şi sport, specializarea,program sportiv.2

66 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Competenţe specifice1. Identificarea unor moduri de variaţie a datelor2. Reprezentarea grafică a unor date diverse în vedereacomparării variaţiei lor3. Utilizarea lecturii grafice pentru rezolvarea deecuaţii, inecuaţii şi sisteme4. Exprimarea prin reprezentări grafice a unor condiţiialgebrice; exprimarea prin condiţii algebrice a unorreprezentări grafice5. Interpretarea unei configuraţii din perspectivapoziţiei relative a unei drepte faţă de o parabolă6. Utilizarea lecturilor grafice în vederea optimizăriirezultatelor unor probleme practice1. Identificarea elementelor de geometrie vectorială2. Utilizarea reţelelor de pătrate pentru determinareacaracteristicilor unor segmente orientate pe configuraţiidate3. Efectuarea de operaţii cu vectori pe configuraţiigeometrice date4. Utilizarea limbajului calculului vectorial pentru adescrie anumite configuraţii geometrice5. Identificarea condiţiilor necesare pentru efectuareoperaţiilor cu vectori6. Aplicarea calculului vectorial în descriereaproprietăţilor unor funcţii1. Descrierea sintetică sau vectorială a proprietăţilorunor configuraţii geometrice2. Reprezentarea prin intermediul vectorilor a uneiconfiguraţii geometrice date3. Utilizarea calcului vectorial sau a metodelor sinteticeîn rezolvarea unor probleme de geometrie metrică4. Trecerea de la caracterizarea sintetică la ceavectorială (şi invers) a unei configuraţii geometrice date5. Determinarea condiţiilor necesare pentrucoliniaritate, concurenţă sau paralelism6. Analiza comparativă a rezolvărilor vectorială şisintetică ale aceleiaşi probleme1. Identificarea elementelor necesare pentru calcululunor lungimi de segmente şi măsuri de unghiuri2. Utilizarea unor formule pentru calcule întrigonometrie şi în geometrie3. Aplicarea teoremelor şi formulelor pentrudeterminarea unor măsuri (lungimi sau unghiuri)4. Transpunerea într-un limbaj specific trigonometrieişi geometriei a unor probleme practice5. Utilizarea unor elemente de trigonometrie înrezolvarea triunghiului oarecare6. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute prinrezolvarea unor probleme practiceConţinuturiInterpretarea geometrică a proprietăţilor algebriceale funcţiei de gradul al II-lea· Monotonie; punct de extrem (vârful parabolei),interpretare geometrică;· Poziţionarea parabolei faţă de axa Ox, semnulfuncţiei, inecuaţii de forma ax 2 + bx + c £ 0 (³,),abcÎ , , , a ¹ 0 interpretare geometrică;· Poziţia relativă a unei drepte faţă de o parabolă:ìmx+ n = yrezolvarea sistemelor de forma í,2îax+ bx + c = yabcmnÎ , , , , , interpretare geometrică.Vectori în plan· Segment orientat, vectori, vectori coliniari;· Operaţii cu vectori: adunarea (regula triunghiului,regula paralelogramului), proprietăţi ale operaţiei deadunare, înmulţirea cu scalari, proprietăţi aleînmulţirii cu scalari, condiţia de coliniaritate,descompunerea după doi vectori daţi, necoliniari şinenuli.Coliniaritate, concurenţă, paralelism - calculvectorial în geometria plană· Vectorul de poziţie al unui punct;· Vectorul de poziţie al punctului care împarte unsegment într-un raport dat, teorema lui Thales(condiţii de paralelism);· Vectorul de poziţie al centrului de greutate al unuitriunghi (concurenţa medianelor unui triunghi).Aplicaţii ale trigonometriei în geometrie· Rezolvarea triunghiului dreptunghic.o· Formulele sin( 180 x)ocos( 180 - x)=-cosx- = sin x;(fără demonstraţie).· Modalităţi de calcul a lungimii unui segment şi amăsurii unui unghi: teorema sinusurilor şi teoremacosinusului.Matematică_Programa de bacalaureat _2009_F_MT3_M4Filiera teoretică, profilul umanist, specializarea ştiinţe sociale.Filiera vocaţională: profilul militar, specializarea: ştiinţe sociale; profilul pedagogic, specializarea: bibliotecar-documentarist,instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; profilul educaţie, fizică şi sport, specializarea,program sportiv.3

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 67CLASA a X-a - 2 ore / săpt. (TC)Competenţe specifice1. Identificarea caracteristicilor tipurilor de numereutilizate în algebră şi a formei de scriere a unuinumăr real2. Compararea şi ordonarea numerelor realeutilizând metode variate3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului cuputeri, radicali şi logaritmi4. Alegerea formei de reprezentare a unui număr realpentru optimizarea calculelor5. Alegerea strategiilor de rezolvare în vedereaoptimizării calculelor6. Analiza validităţii unor afirmaţii prin utilizareaaproximărilor, a proprietăţilor sau a regulilor decalcul1. Exprimarea relaţiilor de tip funcţional în diversemoduri2. Prelucrarea informaţiilor ilustrate prin graficulunei funcţii în scopul deducerii unor proprietăţialgebrice ale acesteia (monotonie, bijectivitate,semn, continuitate, convexitate)3. Utilizarea de proprietăţi ale funcţiilor în calcule şiaproximări, prin metode diverse4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţiiconcrete ce se pot descrie printr-o funcţie de ovariabilă5. Interpretarea unor probleme de calcul în vedereaoptimizării rezultatului6. Utilizarea echivalenţei dintre bijectivitate şiinversabilitate în trasarea unor grafice şi înrezolvarea unor ecuaţiiNotă: Pentru toate tipurile de funcţii se vor studia: intersecţiacu axele de coordonate, ecuaţia f(x)=0, reprezentareagrafică prin puncte, simetrie, lectura grafică a proprietăţiloralgebrice ale funcţiilor: monotonie, bijectivitate,inversabilitate, semn, concavitate/convexitate.1. Descrierea unor configuraţii geometrice analitic sauutilizând vectori2. Descrierea analitică, sintetică sau vectorială arelaţiilor de paralelism şi de perpendicularitate3. Utilizarea informaţiilor oferite de o configuraţiegeometrică pentru deducerea unor proprietăţi aleacesteia şi calcul de distanţe şi de arii4. Exprimarea analitică, sintetică sau vectorială acaracteristicilor matematice ale unei configuraţiigeometrice5. Interpretarea perpendicularităţii în relaţie cuparalelismul şi minimul distanţei6. Modelarea unor configuraţii geometrice analitic, sinteticsau vectorialConţinuturiNumere reale• Numere reale: proprietăţi ale puterilor cu exponentraţional, iraţional şi real, aproximări raţionalepentru numere iraţionale.• Puteri cu exponent iraţional şi real a unui numărpozitiv.• Radical dintr-un număr raţional (ordin 2 sau 3),proprietăţi ale radicalilor.• Noţiunea de logaritm, proprietăţi ale logaritmilor,calcule cu logaritmi, operaţia de logaritmare.Funcţii şi ecuaţii· Funcţia putere: : , ( )· Funcţia radical ( )f ® f x = x , nÎ , n³2;f : D® , f x = x, n=2,3, undeD = [0, ∞) pentru n par şi D = pentru n impar;· Funcţia exponenţială( ) ( ) x ( )f : ® 0, ¥ , f x = a , aÎ 0, ¥ , a¹1şi funcţia logaritmicăf : 0, ¥ ® , f x = log x, aÎ 0, ¥ , a¹1,( ) ( ) ( )creştere exponenţială, creştere logaritmică;· Rezolvări de ecuaţii folosind proprietăţile funcţiilor:-Ecuaţii iraţionale ce conţin radicali de ordinul 2 sau 3;-Ecuaţii exponenţiale, ecuaţii logaritmice de forma:f ( x) g( xa = a), log a f ( x ) = b , a> 0, a¹ 1, ab , Î ,utilizarea unor substituţii care conduc la rezolvareade ecuaţii algebrice;· Rezolvarea unor probleme care pot fi modelate cuajutorul ecuaţiilor.Geometrie· Reper cartezian în plan, coordonate carteziene înplan, distanţa dintre două puncte în plan.· Coordonatele unui vector în plan; coordonatele sumeivectoriale, coordonatele produsului dintre un vectorşi un număr real.· Ecuaţii ale dreptei în plan determinată de un punct şide o direcţie dată, ale dreptei determinată de douăpuncte distincte.· Condiţii de paralelism, condiţii de perpendicularitate adouă drepte din plan, calcule de distanţe şi de arii.annMatematică_Programa de bacalaureat _2009_F_MT3_M4Filiera teoretică, profilul umanist, specializarea ştiinţe sociale.Filiera vocaţională: profilul militar, specializarea: ştiinţe sociale; profilul pedagogic, specializarea: bibliotecar-documentarist,instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; profilul educaţie, fizică şi sport, specializarea,program sportiv.4

68 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008CLASA a XI-a -CLASA a XII-a – 1 oră / săpt. (TC+CD)Competenţe specifice1. Identificarea unor metode de colectare şiinterpretare a datelor2. Interpretarea datelor statistice cu ajutorul graficelorşi a diagramelor3. Transpunerea în limbaj matematic prin mijloacestatistice a unor probleme practice1. Identificarea unor situaţii practice concrete, carenecesită asocierea unui tabel de date cu reprezentareasa matricială2. Asocierea unui tabel de date cu reprezentareamatricială a unui proces3. Aplicarea, în situaţii practice, a algoritmilor decalcul cu matrice4. Rezolvarea unor sisteme, utilizând metode diferitede rezolvare, şi compararea acestor metode5. Stabilirea compatibilităţii unor sisteme liniare şiidentificarea unor metode adecvate de rezolvarea acestora1. Recunoaşterea şi diferenţierea mulţimilor de numereşi a structurilor algebrice2. Identificarea unei structuri algebrice prin verificareaproprietăţilor acesteia3. Compararea proprietăţilor algebrice sau aritmeticeale operaţiilor definite pe diverse mulţimi în scopulidentificării unor algoritmi4. Exprimarea proprietăţilor mulţimilor înzestrate cuoperaţii prin identificarea organizării structurale aacestora5. Utilizarea similarităţii operaţiilor definite pemulţimi diferite în deducerea unor proprietăţialgebriceConţinuturiStatistică• Culegerea, clasificarea şi reprezentarea datelorstatistice• Interpretarea datelor statistice: parametri de poziţie• Metode matematice folosite în interpretarea datelorstatistice:- compararea datelor statistice utilizând media şimediana- indicatori statistici ai variabilelor cantitativeElemente de calcul matricial şi sisteme de ecuaţii liniareMatrice• Tabel de tip matricial. Matrice, mulţimi de matrice.• Operaţii cu matrice: adunarea a două matrice,înmulţirea unei matrice cu un scalar, produsul a douămatrice, proprietăţi.Determinanţi• Determinantul unei matrice pătratice de ordin celmult 3, proprietăţi.Sisteme de ecuaţii liniare· Matrice inversabile din M n ( ), n = 2, 3. Ecuaţiimatriciale.· Sisteme de ecuaţii liniare cu cel mult 3 necunoscute,forma matricială a unui sistem liniar.· Metode de rezolvare a sistemelor liniare: metodaCramer, metoda Gauss.· Aplicaţii: ecuaţia unei drepte determinate de douăpuncte distincte, aria unui triunghi şi caracterizareacoliniarităţii a trei puncte în plan.Structuri algebrice• Legi de compoziţie, proprietăţi• Structuri algebrice: monoid, grup, inel, corp.Exemple: mulţimile , , , , n .NOTĂ:Elaborarea subiectelor pentru bacalaureat se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe,care este parte a programei şcolare. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolarreprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi care ajută la parcurgereaprogramei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.Matematică_Programa de bacalaureat _2009_F_MT3_M4Filiera teoretică, profilul umanist, specializarea ştiinţe sociale.Filiera vocaţională: profilul militar, specializarea: ştiinţe sociale; profilul pedagogic, specializarea: bibliotecar-documentarist,instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; profilul educaţie, fizică şi sport, specializarea,program sportiv.5

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 69Ministerul Educaţiei, Cercetării şi TineretuluiCentrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul PreuniversitarMatematicăPrograma de bacalaureat –2009F_MT3_M5_Filiera vocaţională: Profilul teologic, specializarea: romano-catolică, greco catolică,reformată, penticostală, baptistă, unitariană, adventistă, musulmană.Statutul disciplinei: Matematica este disciplină la alegere în cadrul probei F.CLASA a IX-a - 2 ore / săpt. (TC)Competenţe specifice1. Identificarea în limbaj cotidian sau în probleme aunor noţiuni specifice logicii matematice şi teorieimulţimilor2. Transcrierea unui enunţ în limbajul logiciimatematice sau al teoriei mulţimilor3. Utilizarea reprezentărilor grafice (diagrame,reprezentări pe axă), a tabelelor de adevăr, pentruefectuarea unor operaţii4. Explicitarea caracteristicilor unor mulţimi folosindlimbajul logicii matematice5. Analiza unor contexte uzuale şi matematice (deexemplu: redactarea soluţiei unei probleme) utilizândlimbajul logicii matematice şi al teoriei mulţimilor6. Transpunerea unei probleme în limbaj matematic,rezolvarea problemei şi interpretarea rezultatului1.Recunoaşterea unor corespondenţe care sunt şiruri,progresii, funcţii2.Reprezentarea în diverse moduri a unorcorespondenţe, funcţii, şiruri în scopul caracterizăriiacestora3.Identificarea unor formule de recurenţă pe bază deraţionamente de tip inductiv4.Exprimarea caracteristicilor unor funcţii folosindreprezentări (diagrame, grafice)5.Deducerea unor proprietăţi ale unor şiruri folosindreprezentările grafice sau raţionamente de tip inductiv6.Asocierea unei situaţii problemă cu un modelmatematic de tip funcţie, şir, progresieConţinuturiMulţimi şi elemente de logică matematică· Mulţimea numerelor reale: operaţii algebrice cunumere reale, ordonarea numerelor reale, modululunui număr real, aproximări prin lipsă sau prinadaos; operaţii cu intervale de numere reale;· Propoziţie, predicat, cuantificatori;· Operaţii logice elementare (negaţie, conjuncţie,disjuncţie, implicaţie, echivalenţă), corelate cuoperaţiile şi cu relaţiile dintre mulţimi(complementară, intersecţie, reuniune, incluziune,egalitate).FuncţiiŞiruri· Modalităţi de a descrie un şir; exemple de şiruri:progresii aritmetice, progresii geometrice, aflareatermenului general al unei progresii; suma primilorn termeni ai unei progresii.Matematică_Programa de bacalaureat _2009_F_MT3_M5Filiera vocaţională: Profilul teologic, specializarea: romano-catolică, greco catolică, reformată, penticostală, baptistă,unitariană, adventistă, musulmană.1

70 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Competenţe specifice1. Identificarea valorilor unei funcţii folosindreprezentarea grafică a unei funcţii2. Identificarea unor puncte semnificative de pegraficul unei funcţii3. Folosirea proprietăţilor unei funcţii pentrucompletarea graficului unei funcţii pare, impare sauperiodice4. Exprimarea proprietăţilor unor funcţii pe bazalecturii grafice5. Reprezentarea graficului prin puncte şi aproximareaacestuia printr-o curbă continuă6. Deducerea unor proprietăţi ale funcţiilor numericeprin lectură grafică1. Recunoaşterea funcţiei de gradul I descrisă înmoduri diferite2. Identificarea unor metode grafice pentru rezolvareaecuaţiilor, inecuaţiilor, sistemelor3. Descrierea unor proprietăţi desprinse din rezolvareaecuaţiilor, inecuaţiilor, sistemelor şi reprezentareagrafică a funcţiei de gradul I4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţiiconcrete ce se pot descrie prin funcţii de o variabilă,inecuaţii sau sisteme5. Interpretarea cu ajutorul proporţionalităţii acondiţiilor pentru ca diverse date să fie caracterizate cuajutorul unei funcţii de gradul I6. Rezolvarea cu ajutorul funcţiilor a unei situaţiiproblemă şi interpretarea rezultatului1. Diferenţierea variaţiei liniare/pătratice prin exemple2. Completarea unor tabele de valori necesare pentrutrasarea graficului3. Aplicarea unor algoritmi pentru trasarea graficului(trasarea prin puncte semnificative)4. Exprimarea proprietăţilor unei funcţii prin condiţiialgebrice sau geometrice5. Utilizarea relaţiilor lui Viète pentru caracterizareasoluţiilor şi rezolvarea unor sisteme6. Identificarea unor metode grafice de rezolvare aecuaţiilor sau a sistemelor de ecuaţiiConţinuturiFuncţii; lecturi grafice· Reper cartezian, produs cartezian, reprezentarea prinpuncte a unui produs cartezian de mulţimi numerice;condiţii algebrice pentru puncte aflate în cadrane.Drepte în plan de forma x= m, sau de formay= m,mÎ ;· Funcţia: definiţie, exemple, exemple decorespondenţe care nu sunt funcţii, exemple decorespondenţe care nu sunt funcţii, modalităţi de adescrie o funcţie, lecturi grafice; egalitatea a douăfuncţii, imaginea unei funcţii, graficul unei funcţii;· Funcţii numerice f :I® , I interval de numerereale; proprietăţi ale funcţiilor numerice prin lecturigrafice: reprezentarea geometrică a graficului,intersecţia graficului cu axele de coordonate,rezolvarea grafică a ecuaţiilor de formaf x = g x , mărginire, paritate, imparitate( ) ( )(simetria graficului faţă de axa Oy sau faţă deorigine), periodicitate, monotonie.Funcţia de gradul I· Definiţie;· Reprezentarea grafică a funcţieif : ® , f x = ax+ b, ab , Î , intersecţia( )graficului cu axele de coordonate, ecuaţiaf x = ;( ) 0· Interpretarea grafică a proprietăţilor algebrice alefuncţiei: monotonie, semnul funcţiei.· Inecuaţii de forma ax + b £ 0 (³, ) , abÎ , ,studiate pe ;· Poziţia relativă a două drepte; sisteme de tipulìax+ by = cí, a, b, c, m, n, p numere reale.îmx+ ny = pFuncţia de gradul al II-lea· Reprezentarea grafică a funcţiei f : ® ,( )2f x = ax + bx+ c, a¹ 0, a,b,cÎ , intersecţiagraficului cu axele de coordonate, ecuaţiaf x = , simetria faţă de drepte de forma x= m,( ) 0mÎ ;· Relaţiile lui Viète, rezolvarea sistemelor de formaìx+ y = sí s,pÎ .îxy= pMatematică_Programa de bacalaureat _2009_F_MT3_M5Filiera vocaţională: Profilul teologic, specializarea: romano-catolică, greco catolică, reformată, penticostală, baptistă,unitariană, adventistă, musulmană.2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 71Competenţe specifice1. Identificarea unor moduri de variaţie a datelor2. Reprezentarea grafică a unor date diverse în vedereacomparării variaţiei lor3. Utilizarea lecturii grafice pentru rezolvarea deecuaţii, inecuaţii şi sisteme4. Exprimarea prin reprezentări grafice a unor condiţiialgebrice; exprimarea prin condiţii algebrice a unorreprezentări grafice5. Interpretarea unei configuraţii din perspectivapoziţiei relative a unei drepte faţă de o parabolă6. Utilizarea lecturilor grafice în vederea optimizăriirezultatelor unor probleme practice1. Identificarea elementelor de geometrie vectorială2. Utilizarea reţelelor de pătrate pentru determinareacaracteristicilor unor segmente orientate pe configuraţiidate3. Efectuarea de operaţii cu vectori pe configuraţiigeometrice date4. Utilizarea limbajului calculului vectorial pentru adescrie anumite configuraţii geometrice5. Identificarea condiţiilor necesare pentru efectuareoperaţiilor cu vectori6. Aplicarea calculului vectorial în descriereaproprietăţilor unor funcţii1. Descrierea sintetică sau vectorială a proprietăţilorunor configuraţii geometrice2. Reprezentarea prin intermediul vectorilor a uneiconfiguraţii geometrice date3. Utilizarea calcului vectorial sau a metodelor sinteticeîn rezolvarea unor probleme de geometrie metrică4. Trecerea de la caracterizarea sintetică la ceavectorială (şi invers) a unei configuraţii geometrice date5. Determinarea condiţiilor necesare pentrucoliniaritate, concurenţă sau paralelism6. Analiza comparativă a rezolvărilor vectorială şisintetică ale aceleiaşi probleme1. Identificarea elementelor necesare pentru calcululunor lungimi de segmente şi măsuri de unghiuri2. Utilizarea unor formule pentru calcule întrigonometrie şi în geometrie3. Aplicarea teoremelor şi formulelor pentrudeterminarea unor măsuri (lungimi sau unghiuri)4. Transpunerea într-un limbaj specific trigonometrieişi geometriei a unor probleme practice5. Utilizarea unor elemente de trigonometrie înrezolvarea triunghiului oarecare6. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute prinrezolvarea unor probleme practiceConţinuturiInterpretarea geometrică a proprietăţilor algebriceale funcţiei de gradul al II-lea· Monotonie; punct de extrem (vârful parabolei),interpretare geometrică;· Poziţionarea parabolei faţă de axa Ox, semnulfuncţiei, inecuaţii de forma ax 2 + bx + c £ 0 (³,),abcÎ , , , a ¹ 0 interpretare geometrică;· Poziţia relativă a unei drepte faţă de o parabolă:ìmx+ n = yrezolvarea sistemelor de forma í,2îax+ bx + c = yabcmnÎ , , , , , interpretare geometrică.Vectori în plan· Segment orientat, vectori, vectori coliniari;· Operaţii cu vectori: adunarea (regula triunghiului,regula paralelogramului), proprietăţi ale operaţiei deadunare, înmulţirea cu scalari, proprietăţi aleînmulţirii cu scalari, condiţia de coliniaritate,descompunerea după doi vectori daţi, necoliniari şinenuli.Coliniaritate, concurenţă, paralelism - calculvectorial în geometria plană· Vectorul de poziţie al unui punct;· Vectorul de poziţie al punctului care împarte unsegment într-un raport dat, teorema lui Thales(condiţii de paralelism);· Vectorul de poziţie al centrului de greutate al unuitriunghi (concurenţa medianelor unui triunghi).Aplicaţii ale trigonometriei în geometrie· Rezolvarea triunghiului dreptunghic.o· Formulele sin( 180 x)ocos( 180 - x)=-cosx- = sin x;(fără demonstraţie).· Modalităţi de calcul a lungimii unui segment şi amăsurii unui unghi: teorema sinusurilor şi teoremacosinusului.Matematică_Programa de bacalaureat _2009_F_MT3_M5Filiera vocaţională: Profilul teologic, specializarea: romano-catolică, greco catolică, reformată, penticostală, baptistă,unitariană, adventistă, musulmană.3

72 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008CLASA a X-a - 2 ore / săpt. (TC)Competenţe specifice1. Identificarea caracteristicilor tipurilor de numereutilizate în algebră şi a formei de scriere a unuinumăr real2. Compararea şi ordonarea numerelor realeutilizând metode variate3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului cuputeri, radicali şi logaritmi4. Alegerea formei de reprezentare a unui număr realpentru optimizarea calculelor5. Alegerea strategiilor de rezolvare în vedereaoptimizării calculelor6. Analiza validităţii unor afirmaţii prin utilizareaaproximărilor, a proprietăţilor sau a regulilor decalcul1. Exprimarea relaţiilor de tip funcţional în diversemoduri2. Prelucrarea informaţiilor ilustrate prin graficulunei funcţii în scopul deducerii unor proprietăţialgebrice ale acesteia (monotonie, bijectivitate,semn, continuitate, convexitate)3. Utilizarea de proprietăţi ale funcţiilor în calcule şiaproximări, prin metode diverse4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţiiconcrete ce se pot descrie printr-o funcţie de ovariabilă5. Interpretarea unor probleme de calcul în vedereaoptimizării rezultatului6. Utilizarea echivalenţei dintre bijectivitate şiinversabilitate în trasarea unor grafice şi înrezolvarea unor ecuaţiiNotă: Pentru toate tipurile de funcţii se vor studia: intersecţiacu axele de coordonate, ecuaţia f(x)=0, reprezentarea graficăprin puncte, simetrie, lectura grafică a proprietăţiloralgebrice ale funcţiilor: monotonie, bijectivitate,inversabilitate, semn, concavitate/convexitate.ConţinuturiNumere reale• Numere reale: proprietăţi ale puterilor cu exponentraţional, iraţional şi real, aproximări raţionalepentru numere iraţionale.• Puteri cu exponent iraţional şi real a unui numărpozitiv.• Radical dintr-un număr raţional (ordin 2 sau 3),proprietăţi ale radicalilor.• Noţiunea de logaritm, proprietăţi ale logaritmilor,calcule cu logaritmi, operaţia de logaritmare.Funcţii şi ecuaţii· Funcţia putere: : , ( )· Funcţia radical ( )f ® f x = x , nÎ , n³2;f : D® , f x = x, n=2,3, undeD = [0, ∞) pentru n par şi D = pentru n impar;· Funcţia exponenţială( ) ( ) x ( )f : ® 0, ¥ , f x = a , aÎ 0, ¥ , a¹1şi funcţia logaritmicăf : 0, ¥ ® , f x = log x, aÎ 0, ¥ , a¹1,( ) ( ) ( )creştere exponenţială, creştere logaritmică;· Rezolvări de ecuaţii folosind proprietăţile funcţiilor:-Ecuaţii iraţionale ce conţin radicali de ordinul 2 sau 3;-Ecuaţii exponenţiale, ecuaţii logaritmice de forma:f ( x) g( xa = a), log a f ( x ) = b , a> 0, a¹ 1, ab , Î ,utilizarea unor substituţii care conduc la rezolvareade ecuaţii algebrice;· Rezolvarea unor probleme care pot fi modelate cuajutorul ecuaţiilor.annMatematică_Programa de bacalaureat _2009_F_MT3_M5Filiera vocaţională: Profilul teologic, specializarea: romano-catolică, greco catolică, reformată, penticostală, baptistă,unitariană, adventistă, musulmană.4

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 73Competenţe specifice1. Descrierea unor configuraţii geometrice analitic sauutilizând vectori2. Descrierea analitică, sintetică sau vectorială arelaţiilor de paralelism şi de perpendicularitate3. Utilizarea informaţiilor oferite de o configuraţiegeometrică pentru deducerea unor proprietăţi aleacesteia şi calcul de distanţe şi de arii4. Exprimarea analitică, sintetică sau vectorială acaracteristicilor matematice ale unei configuraţiigeometrice5. Interpretarea perpendicularităţii în relaţie cuparalelismul şi minimul distanţei6. Modelarea unor configuraţii geometrice analitic, sinteticsau vectorialConţinuturiGeometrie· Reper cartezian în plan, coordonate carteziene înplan, distanţa dintre două puncte în plan.· Coordonatele unui vector în plan; coordonatele sumeivectoriale, coordonatele produsului dintre un vectorşi un număr real.· Ecuaţii ale dreptei în plan determinată de un punct şide o direcţie dată, ale dreptei determinată de douăpuncte distincte.· Condiţii de paralelism, condiţii de perpendicularitate adouă drepte din plan, calcule de distanţe şi de arii.CLASA a XI-a – 2 ore / săpt. (CD) - CLASA a XII-a – 1 oră / săpt. (CD)Competenţe specifice1. Identificarea unor metode de colectare şiinterpretare a datelor2. Interpretarea datelor statistice cu ajutorul graficelorşi a diagramelor3. Transpunerea în limbaj matematic prin mijloacestatistice a unor probleme practice1. Identificarea unor situaţii practice concrete, carenecesită asocierea unui tabel de date cu reprezentareasa matricială2. Asocierea unui tabel de date cu reprezentareamatricială a unui proces3. Aplicarea, în situaţii practice, a algoritmilor decalcul cu matrice4. Rezolvarea unor sisteme, utilizând metode diferitede rezolvare, şi compararea acestor metode5. Stabilirea compatibilităţii unor sisteme liniare şiidentificarea unor metode adecvate de rezolvarea acestoraConţinuturiStatistică• Culegerea, clasificarea şi reprezentarea datelorstatistice• Interpretarea datelor statistice: parametri de poziţie• Metode matematice folosite în interpretarea datelorstatistice:- compararea datelor statistice utilizând media şimediana- indicatori statistici ai variabilelor cantitativeElemente de calcul matricial şi sisteme de ecuaţii liniareMatrice• Tabel de tip matricial. Matrice, mulţimi de matrice.• Operaţii cu matrice: adunarea a două matrice,înmulţirea unei matrice cu un scalar, produsul a douămatrice, proprietăţi.Determinanţi• Determinantul unei matrice pătratice de ordin celmult 3, proprietăţi.Sisteme de ecuaţii liniare· Matrice inversabile din M n ( ), n = 2, 3. Ecuaţiimatriciale.· Sisteme de ecuaţii liniare cu cel mult 3 necunoscute,forma matricială a unui sistem liniar.· Metode de rezolvare a sistemelor liniare: metodaCramer, metoda Gauss.· Aplicaţii: ecuaţia unei drepte determinate de douăpuncte distincte, aria unui triunghi şi caracterizareacoliniarităţii a trei puncte în plan.NOTĂ:Elaborarea subiectelor pentru bacalaureat se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe,care este parte a programei şcolare. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolarreprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi care ajută la parcurgereaprogramei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.Matematică_Programa de bacalaureat _2009_F_MT3_M5Filiera vocaţională: Profilul teologic, specializarea: romano-catolică, greco catolică, reformată, penticostală, baptistă,unitariană, adventistă, musulmană.5

74 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Ministerul Educaţiei, Cercetării şi TineretuluiCentrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul PreuniversitarMatematicăPrograma de bacalaureat –2009F_MT4_IX_X_Filiera teoretică: profilul umanist, specializarea filologie.Filiera vocaţională: profilul artistic, specializarea: muzică, coregrafie, arta actorului,arte plastice, arte decorative; profilul teologic, specializarea: teologia ortodoxă,patrimoniu cultural.Statutul disciplinei: Matematica este disciplină la alegere în cadrul probei F.CLASA a IX-a - 2 ore / săpt. (TC)Competenţe specifice1. Identificarea în limbaj cotidian sau în probleme aunor noţiuni specifice logicii matematice şi teorieimulţimilor2. Transcrierea unui enunţ în limbajul logiciimatematice sau al teoriei mulţimilor3. Utilizarea reprezentărilor grafice (diagrame,reprezentări pe axă), a tabelelor de adevăr, pentruefectuarea unor operaţii4. Explicitarea caracteristicilor unor mulţimi folosindlimbajul logicii matematice5. Analiza unor contexte uzuale şi matematice (deexemplu: redactarea soluţiei unei probleme) utilizândlimbajul logicii matematice şi al teoriei mulţimilor6. Transpunerea unei probleme în limbaj matematic,rezolvarea problemei şi interpretarea rezultatului1.Recunoaşterea unor corespondenţe care sunt şiruri,progresii, funcţii2.Reprezentarea în diverse moduri a unorcorespondenţe, funcţii, şiruri în scopul caracterizăriiacestora3.Identificarea unor formule de recurenţă pe bază deraţionamente de tip inductiv4.Exprimarea caracteristicilor unor funcţii folosindreprezentări (diagrame, grafice)5.Deducerea unor proprietăţi ale unor şiruri folosindreprezentările grafice sau raţionamente de tip inductiv6.Asocierea unei situaţii problemă cu un modelmatematic de tip funcţie, şir, progresieConţinuturiMulţimi şi elemente de logică matematică· Mulţimea numerelor reale: operaţii algebrice cunumere reale, ordonarea numerelor reale, modululunui număr real, aproximări prin lipsă sau prinadaos; operaţii cu intervale de numere reale;· Propoziţie, predicat, cuantificatori;· Operaţii logice elementare (negaţie, conjuncţie,disjuncţie, implicaţie, echivalenţă), corelate cuoperaţiile şi cu relaţiile dintre mulţimi(complementară, intersecţie, reuniune, incluziune,egalitate).FuncţiiŞiruri· Modalităţi de a descrie un şir; exemple de şiruri:progresii aritmetice, progresii geometrice, aflareatermenului general al unei progresii; suma primilorn termeni ai unei progresii.Matematică_Programa de bacalaureat _2009_F_MT4_IX_XFiliera teoretică, profilul umanist, specializarea filologie.Filiera vocaţională:- profilul artistic, specializarea: muzică, coregrafie, arta actorului, arte plastice, arte decorative;- profilul teologic, specializarea: teologia ortodoxă, patrimoniu cultural.1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 75Competenţe specifice1. Identificarea valorilor unei funcţii folosindreprezentarea grafică a unei funcţii2. Identificarea unor puncte semnificative de pegraficul unei funcţii3. Folosirea proprietăţilor unei funcţii pentrucompletarea graficului unei funcţii pare, impare sauperiodice4. Exprimarea proprietăţilor unor funcţii pe bazalecturii grafice5. Reprezentarea graficului prin puncte şi aproximareaacestuia printr-o curbă continuă6. Deducerea unor proprietăţi ale funcţiilor numericeprin lectură grafică1. Recunoaşterea funcţiei de gradul I descrisă înmoduri diferite2. Identificarea unor metode grafice pentru rezolvareaecuaţiilor, inecuaţiilor, sistemelor3. Descrierea unor proprietăţi desprinse din rezolvareaecuaţiilor, inecuaţiilor, sistemelor şi reprezentareagrafică a funcţiei de gradul I4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţiiconcrete ce se pot descrie prin funcţii de o variabilă,inecuaţii sau sisteme5. Interpretarea cu ajutorul proporţionalităţii acondiţiilor pentru ca diverse date să fie caracterizate cuajutorul unei funcţii de gradul I6. Rezolvarea cu ajutorul funcţiilor a unei situaţiiproblemă şi interpretarea rezultatului1. Diferenţierea variaţiei liniare/pătratice prin exemple2. Completarea unor tabele de valori necesare pentrutrasarea graficului3. Aplicarea unor algoritmi pentru trasarea graficului(trasarea prin puncte semnificative)4. Exprimarea proprietăţilor unei funcţii prin condiţiialgebrice sau geometrice5. Utilizarea relaţiilor lui Viète pentru caracterizareasoluţiilor şi rezolvarea unor sisteme6. Identificarea unor metode grafice de rezolvare aecuaţiilor sau a sistemelor de ecuaţiiConţinuturiFuncţii; lecturi grafice· Reper cartezian, produs cartezian, reprezentarea prinpuncte a unui produs cartezian de mulţimi numerice;condiţii algebrice pentru puncte aflate în cadrane.Drepte în plan de forma x= m, sau de formay= m,mÎ ;· Funcţia: definiţie, exemple, exemple decorespondenţe care nu sunt funcţii, exemple decorespondenţe care nu sunt funcţii, modalităţi de adescrie o funcţie, lecturi grafice; egalitatea a douăfuncţii, imaginea unei funcţii, graficul unei funcţii;· Funcţii numerice f :I® , I interval de numerereale; proprietăţi ale funcţiilor numerice prin lecturigrafice: reprezentarea geometrică a graficului,intersecţia graficului cu axele de coordonate,rezolvarea grafică a ecuaţiilor de formaf x = g x , mărginire, paritate, imparitate( ) ( )(simetria graficului faţă de axa Oy sau faţă deorigine), periodicitate, monotonie.Funcţia de gradul I· Definiţie;· Reprezentarea grafică a funcţieif : ® , f x = ax+ b, ab , Î , intersecţia( )graficului cu axele de coordonate, ecuaţiaf x = ;( ) 0· Interpretarea grafică a proprietăţilor algebrice alefuncţiei: monotonie, semnul funcţiei.· Inecuaţii de forma ax + b £ 0 (³, ) , abÎ , ,studiate pe ;· Poziţia relativă a două drepte; sisteme de tipulìax+ by = cí, a, b, c, m, n, p numere reale.îmx+ ny = pFuncţia de gradul al II-lea· Reprezentarea grafică a funcţiei f : ® ,( )2f x = ax + bx+ c, a¹ 0, a,b,cÎ , intersecţiagraficului cu axele de coordonate, ecuaţiaf x = , simetria faţă de drepte de forma x= m,( ) 0mÎ ;· Relaţiile lui Viète, rezolvarea sistemelor de formaìx+ y = sí s,pÎ .îxy= pMatematică_Programa de bacalaureat _2009_F_MT4_IX_XFiliera teoretică, profilul umanist, specializarea filologie.Filiera vocaţională:- profilul artistic, specializarea: muzică, coregrafie, arta actorului, arte plastice, arte decorative;- profilul teologic, specializarea: teologia ortodoxă, patrimoniu cultural.2

76 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Competenţe specifice1. Identificarea unor moduri de variaţie a datelor2. Reprezentarea grafică a unor date diverse în vedereacomparării variaţiei lor3. Utilizarea lecturii grafice pentru rezolvarea deecuaţii, inecuaţii şi sisteme4. Exprimarea prin reprezentări grafice a unor condiţiialgebrice; exprimarea prin condiţii algebrice a unorreprezentări grafice5. Interpretarea unei configuraţii din perspectivapoziţiei relative a unei drepte faţă de o parabolă6. Utilizarea lecturilor grafice în vederea optimizăriirezultatelor unor probleme practice1. Identificarea elementelor de geometrie vectorială2. Utilizarea reţelelor de pătrate pentru determinareacaracteristicilor unor segmente orientate pe configuraţiidate3. Efectuarea de operaţii cu vectori pe configuraţiigeometrice date4. Utilizarea limbajului calculului vectorial pentru adescrie anumite configuraţii geometrice5. Identificarea condiţiilor necesare pentru efectuareoperaţiilor cu vectori6. Aplicarea calculului vectorial în descriereaproprietăţilor unor funcţii1. Descrierea sintetică sau vectorială a proprietăţilorunor configuraţii geometrice2. Reprezentarea prin intermediul vectorilor a uneiconfiguraţii geometrice date3. Utilizarea calcului vectorial sau a metodelor sinteticeîn rezolvarea unor probleme de geometrie metrică4. Trecerea de la caracterizarea sintetică la ceavectorială (şi invers) a unei configuraţii geometrice date5. Determinarea condiţiilor necesare pentrucoliniaritate, concurenţă sau paralelism6. Analiza comparativă a rezolvărilor vectorială şisintetică ale aceleiaşi probleme1. Identificarea elementelor necesare pentru calcululunor lungimi de segmente şi măsuri de unghiuri2. Utilizarea unor formule pentru calcule întrigonometrie şi în geometrie3. Aplicarea teoremelor şi formulelor pentrudeterminarea unor măsuri (lungimi sau unghiuri)4. Transpunerea într-un limbaj specific trigonometrieişi geometriei a unor probleme practice5. Utilizarea unor elemente de trigonometrie înrezolvarea triunghiului oarecare6. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute prinrezolvarea unor probleme practiceConţinuturiInterpretarea geometrică a proprietăţilor algebriceale funcţiei de gradul al II-lea· Monotonie; punct de extrem (vârful parabolei),interpretare geometrică;· Poziţionarea parabolei faţă de axa Ox, semnulfuncţiei, inecuaţii de forma ax 2 + bx + c £ 0 (³,),abcÎ , , , a ¹ 0 interpretare geometrică;· Poziţia relativă a unei drepte faţă de o parabolă:ìmx+ n = yrezolvarea sistemelor de forma í,2îax+ bx + c = yabcmnÎ , , , , , interpretare geometrică.Vectori în plan· Segment orientat, vectori, vectori coliniari;· Operaţii cu vectori: adunarea (regula triunghiului,regula paralelogramului), proprietăţi ale operaţiei deadunare, înmulţirea cu scalari, proprietăţi aleînmulţirii cu scalari, condiţia de coliniaritate,descompunerea după doi vectori daţi, necoliniari şinenuli.Coliniaritate, concurenţă, paralelism - calculvectorial în geometria plană· Vectorul de poziţie al unui punct;· Vectorul de poziţie al punctului care împarte unsegment într-un raport dat, teorema lui Thales(condiţii de paralelism);· Vectorul de poziţie al centrului de greutate al unuitriunghi (concurenţa medianelor unui triunghi).Aplicaţii ale trigonometriei în geometrie· Rezolvarea triunghiului dreptunghic.o· Formulele sin( 180 x)ocos( 180 - x)=-cosx- = sin x;(fără demonstraţie).· Modalităţi de calcul a lungimii unui segment şi amăsurii unui unghi: teorema sinusurilor şi teoremacosinusului.Matematică_Programa de bacalaureat _2009_F_MT4_IX_XFiliera teoretică, profilul umanist, specializarea filologie.Filiera vocaţională:- profilul artistic, specializarea: muzică, coregrafie, arta actorului, arte plastice, arte decorative;- profilul teologic, specializarea: teologia ortodoxă, patrimoniu cultural.3

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 77Competenţe specificeCLASA a X-a - 2 ore / săpt. (TC)1. Identificarea caracteristicilor tipurilor de numereutilizate în algebră şi a formei de scriere a unuinumăr real2. Compararea şi ordonarea numerelor realeutilizând metode variate3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului cuputeri, radicali şi logaritmi4. Alegerea formei de reprezentare a unui număr realpentru optimizarea calculelor5. Alegerea strategiilor de rezolvare în vedereaoptimizării calculelor6. Analiza validităţii unor afirmaţii prin utilizareaaproximărilor, a proprietăţilor sau a regulilor decalcul1. Exprimarea relaţiilor de tip funcţional în diversemoduri2. Prelucrarea informaţiilor ilustrate prin graficulunei funcţii în scopul deducerii unor proprietăţialgebrice ale acesteia (monotonie, bijectivitate,semn, continuitate, convexitate)3. Utilizarea de proprietăţi ale funcţiilor în calcule şiaproximări, prin metode diverse4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţiiconcrete ce se pot descrie printr-o funcţie de ovariabilă5. Interpretarea unor probleme de calcul în vedereaoptimizării rezultatului6. Utilizarea echivalenţei dintre bijectivitate şiinversabilitate în trasarea unor grafice şi înrezolvarea unor ecuaţiiNotă: Pentru toate tipurile de funcţii se vor studia: intersecţiacu axele de coordonate, ecuaţia f(x)=0, reprezentarea graficăprin puncte, simetrie, lectura grafică a proprietăţiloralgebrice ale funcţiilor: monotonie, bijectivitate,inversabilitate, semn, concavitate/convexitate.1. Descrierea unor configuraţii geometrice analitic sauutilizând vectori2. Descrierea analitică, sintetică sau vectorială arelaţiilor de paralelism şi de perpendicularitate3. Utilizarea informaţiilor oferite de o configuraţiegeometrică pentru deducerea unor proprietăţi aleacesteia şi calcul de distanţe şi de arii4. Exprimarea analitică, sintetică sau vectorială acaracteristicilor matematice ale unei configuraţiigeometrice5. Interpretarea perpendicularităţii în relaţie cuparalelismul şi minimul distanţei6. Modelarea unor configuraţii geometrice analitic, sinteticsau vectorialConţinuturiNumere reale• Numere reale: proprietăţi ale puterilor cu exponentraţional, iraţional şi real, aproximări raţionalepentru numere iraţionale.• Puteri cu exponent iraţional şi real a unui numărpozitiv.• Radical dintr-un număr raţional (ordin 2 sau 3),proprietăţi ale radicalilor.• Noţiunea de logaritm, proprietăţi ale logaritmilor,calcule cu logaritmi, operaţia de logaritmare.Funcţii şi ecuaţii· Funcţia putere: : , ( )· Funcţia radical ( )Matematică_Programa de bacalaureat _2009_F_MT4_IX_XFiliera teoretică, profilul umanist, specializarea filologie.Filiera vocaţională:- profilul artistic, specializarea: muzică, coregrafie, arta actorului, arte plastice, arte decorative;- profilul teologic, specializarea: teologia ortodoxă, patrimoniu cultural.f ® f x = x , nÎ , n³2;f : D® , f x = x, n=2,3, undeD = [0, ∞) pentru n par şi D = pentru n impar;· Funcţia exponenţială( ) ( ) x ( )f : ® 0, ¥ , f x = a , aÎ 0, ¥ , a¹1şi funcţia logaritmicăf : 0, ¥ ® , f x = log x, aÎ 0, ¥ , a¹1,( ) ( ) ( )creştere exponenţială, creştere logaritmică;· Rezolvări de ecuaţii folosind proprietăţile funcţiilor:-Ecuaţii iraţionale ce conţin radicali de ordinul 2 sau 3;-Ecuaţii exponenţiale, ecuaţii logaritmice de forma:f ( x) g( xa = a), log a f ( x ) = b , a> 0, a¹ 1, ab , Î ,utilizarea unor substituţii care conduc la rezolvareade ecuaţii algebrice;· Rezolvarea unor probleme care pot fi modelate cuajutorul ecuaţiilor.Geometrie· Reper cartezian în plan, coordonate carteziene înplan, distanţa dintre două puncte în plan.· Coordonatele unui vector în plan; coordonatele sumeivectoriale, coordonatele produsului dintre un vectorşi un număr real.· Ecuaţii ale dreptei în plan determinată de un punct şide o direcţie dată, ale dreptei determinată de douăpuncte distincte.· Condiţii de paralelism, condiţii de perpendicularitate adouă drepte din plan, calcule de distanţe şi de arii.ann4

78 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008NOTĂ:Elaborarea subiectelor pentru bacalaureat se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe,care este parte a programei şcolare. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolarreprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi care ajută la parcurgereaprogramei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.Matematică_Programa de bacalaureat _2009_F_MT4_IX_XFiliera teoretică, profilul umanist, specializarea filologie.Filiera vocaţională:- profilul artistic, specializarea: muzică, coregrafie, arta actorului, arte plastice, arte decorative;- profilul teologic, specializarea: teologia ortodoxă, patrimoniu cultural.5

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 79Ministerul Educaţiei, Cercetării şi TineretuluiCentrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul PreuniversitarPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2009ISTORIEI. PrecizăriÎn cadrul examenului de bacalaureat 2009, Istoria are statut de disciplinăopţională. Istoria poate fi aleasă la proba D, la proba E sau la proba F, în funcţie de filieraşi profilul liceului absolvit.Proba de examen la Istorie este o probă scrisă cu durata de 3 ore.Prezenta programă pentru examenul de bacalaureat se fundamentează peprogramele şcolare pentru clasa a IX-a - a XII-a, aprobate prin O.M.E.C.T / O.M.Ed.C înperioada 2004-2006.Curriculum-ul liceal valorifică latura formativă a învăţării, fiind centrat peachiziţionarea de competenţe. De aceea, prezenta programă pentru examenul debacalaureat la Istorie vizează competenţe şi conţinuturi prin parcurgerea cărora s-au formatşi s-au dezvoltat aceste competenţe.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate• 1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra - şi multidisciplinare cu privire laevenimente şi procese istorice• 1.2. Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric• 1.3. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări scrise• 1.4. Evidenţierea relaţiei cauză – efect într-o succesiune de evenimente sau proceseistorice2. Exersarea demersurilor şi acţiunilor civice democratice• 2.1. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj• 2.2. Recunoaşterea continuităţii, schimbării şi a cauzalităţii în evoluţia socială3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice• 3.1. Selectarea şi comentarea surselor istorice pentru a susţine/ combate un punct devedere• 3.2. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor multiple asupra evenimentelorşi proceselor istoriceIstorie – Programa pentru examenul de bacalaureat, 2009 1

80 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008• 3.3. Analiza diversităţii sociale, culturale şi de civilizaţie în istorie pornind de la surseleistorice• 3.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile oferite de sursele istorice şi contextul vieţiicotidiene4. Utilizarea surselor istorice, a metodelor şi a tehnicilor adecvate istoriei pentrurezolvarea de probleme• 4.1. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiectistoric• 4.2. Construirea de sinteze tematiceIII. DOMENII DE CONŢINUT / CONŢINUTURIA. POPOARE ŞI SPAŢII ISTORICE1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilorB. OAMENII, SOCIETATEA ŞI LUMEA IDEILOR1. Viziuni despre modernizare în Europa secolelor XIX – XX: curente şi politici culturale,identităţi naţionale şi identitate europeană2. Secolul XX – între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi înEuropa3. Constituţiile din RomâniaC. STATUL ŞI POLITICA1. Autonomii locale şi instituţii centrale şi în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)2. Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVIII-XX)3. România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistăD. RELAŢIILE INTERNAŢIONALE1. Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii2. România şi concertul european; de la „criza orientală” la marile alianţe ale secolului XX3. România în perioada „Războiului rece”Notă! Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul debacalaureat 2009 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe debacalaureat şi a programelor şcolare aflate în vigoare pentru clasele a IX-a - a XII-a.Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi deelevi în predare-învăţare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificăriledin prezenta programă de bacalaureat şi din programele şcolare corespunzătoarefilierei/ profilului/ specializării.Istorie – Programa pentru examenul de bacalaureat, 2009 2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 81PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT 2009GEOGRAFIEI. Statutul disciplinei:Geografia generală şi Geografia pentru clasa a XII-a: Europa – România – Uniunea Europeană au,în examenul naţional de bacalaureat 2008, statutul de disciplină opţională.Proba de examen este scrisă şi se desfăşoară pe o durată de 3 ore.• Proba “D” vizează Geografia pentru clasa a XII-a: Europa – România – Uniunea Europeană.• Proba “E” vizează Geografia pentru clasa a XII-a: Europa – România – Uniunea Europeană laalegere cu Geografia generală (cu conţinuturi selectate din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a).• Proba “F” vizează Geografia pentru clasa a XII-a: Europa – România – Uniunea Europeană laalegere cu Geografia generală.GEOGRAFIE GENERALĂ – PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMIICONTEMPORANEII. Competenţe de evaluat:1. Perceperea coerentă a elementelor, proceselor şi fenomenelor care definesc mediulgeografic;1.1 Explicarea principalelor probleme de geografie fizică, umană, a mediului înconjurător şi aprincipalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane.2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic;2.1 Identificarea poziţiei elementelor de geografie fizică, umană, a mediului înconjurător şi aprincipalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane reprezentate pe hărţi;2.2 Stabilirea unor relaţii de interdependenţă între elemente reprezentate grafic sau cartografic.3. Cunoaşterea şi utilizarea corectă a terminologiei specifice;3.1 Elaborarea unui text corect şi coerent utilizând termeni specifici;3.2 Elaborarea unui text după un algoritm dat.4. Explicarea şi interpretarea fenomenelor şi proceselor din mediul geografic;4.1 Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale mediului;4.2 Compararea situaţiilor geografice din regiuni date;4.3 Demonstrarea unor succesiuni şi relaţii cauzale.5. Aplicarea, în situaţii noi, a competenţelor (achiziţiilor) dobândite anterior;5.1 Transferul informaţiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informaţii cantitative (datestatistice) în reprezentări grafice, din reprezentări grafice în text;5.2 Rezolvare de probleme;5.3 Caracterizarea geografică a unui teritoriu.III. Conţinuturi:CLASA a IX-aCapitolul 3: RELIEFUL TERESTRU• Scoarţa terestră ca suport al reliefului: structură şi alcătuire petrografică;• Unităţile majore ale reliefului terestru• Agenţi, procese şi forme de relief• Tipuri de relief – tipuri de relief: fluvial, litoral, glaciar, deşertic (eolian).Capitolul 4: ATMOSFERA TERESTRĂ• Alcătuirea şi structura atmosferei – alcătuirea (compoziţia) atmosferei, straturile atmosferei;• Factorii genetici ai climei• Masele de aer – circulaţie (dinamică), caracteristici;• Caracterizarea geografică a tipurilor de climă.Capitolul 5: APELE TERREI (HIDROSFERA)• Apele continentale şi oceanice – fluvii, râuri, lacuri, gheţari; dinamica apelor oceanice.GEOGRAFIE - Programa de bacalaureat 2009 1

82 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Capitolul 6: VIAŢA ŞI SOLURILE PE TERRA• Zonele biopedoclimatice – vegetaţie, animale, soluri.Capitolul I: GEOGRAFIE POLITICĂ1.1 Statele şi grupările regionale de state1.2 Harta politică a lumiiCLASA a X-aCapitolul II. GEOGRAFIA POPULAŢIEI ŞI A AŞEZĂRILOR UMANE• Dinamica populaţiei• Bilanţul natural al populaţiei• Mobilitatea teritorială a populaţiei• Bilanţul total al populaţiei• Răspândirea geografică a populaţiei – factori care influenţează răspândirea populaţiei,densitatea populaţiei, răspândirea populaţiei în latitudine şi altitudine.• Urbanizarea, dinamica urbană şi explozia urbană• Forme de aglomerare umană; studii de caz – metropole şi megalopolisuriCapitolul III. GEOGRAFIA ECONOMICĂ• Resursele naturale – Resursele litosfereiCLASA a XI-aCapitolul I: MEDIUL ÎNCONJURĂTOR – PROBLEMĂ FUNDAMENTALĂ A LUMIICONTEMPORANE• Tipuri de medii geograficeCaracterizarea geografică a mediilor calde, temperate, reci şi montane: caracteristicile principaleale fiecărui tip de mediu: poziţia geografică, factorii care determină fiecare tip de mediu,elementele climatice caracteristice, elemente specifice ale reţelei hidrografice, vegetaţiei, faunei,solurilor, aspecte ale degradării şi protecţia fiecărui tip de mediu, exemple regionale semnificative.Capitolul IV: SISTEMUL ECONOMIC ŞI SISTEMUL GEOPOLITICRolul unor state în sistemul mondial actual: Statele Unite ale Americii, Federaţia Rusă, Japonia,China, India, Brazilia.CLASA a XII-aGeografie. Europa – România – Uniunea EuropeanăII. Competenţe de evaluat:1. Utilizarea corectă şi coerentă a terminologiei specifice domeniului pentru prezentarea aspectelordefinitorii ale spaţiului european şi naţional2. Identificarea poziţiei elementelor de geografie fizică şi umană ale Europei, României şi UniuniiEuropene reprezentate pe hărţi3. Explicarea unor succesiuni de fenomene şi procese naturale din mediul înconjurător (geografic),la nivelul continentului şi al ţării noastre4. Utilizarea reprezentărilor grafice şi cartografice, a datelor statistice pentru interpretarea realităţiigeografice a U.E. şi a unor ţări din componenţa acesteia5. Analiza geografică a componentelor naturale şi sociale ale unui teritoriu la nivelul continentului şial ţării noastre6. Utilizarea elementelor de geografie fizică şi umană pentru studierea comparativă a geografieiEuropei şi a geografiei României7. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale mediului geografic, dintreştiinţe, tehnologie şi mediul înconjurător la nivelul continentului, al U.E. şi al României prinanalizarea unor sisteme şi structuri teritoriale şi funcţionale sau prin utilizarea datelor statistice şi areprezentărilor grafice şi cartograficeGEOGRAFIE - Programa de bacalaureat 2009 2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 838. Transformarea (transferul) informaţiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informaţiicantitative (date statistice) în reprezentări grafice, din reprezentări grafice în text etc.9. Rezolvarea de probleme10. Prezentarea caracteristicilor de geografie fizică şi umană ale unui teritoriu11. Realizarea de corelaţii între informaţiile oferite de diverse surse (texte geografice, tabele,reprezentari grafice şi cartografice, imagini etc).III. Conţinuturi:CLASA a XII-aGeografie. Europa – România – Uniunea EuropeanăA. EUROPA ŞI ROMÂNIA – ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ1. Spaţiul românesc şi spaţiul european2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale României:- relieful major (trepte, tipuri şi unităţi majore de relief)- clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică)- hidrografia – aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră- învelişul biopedogeografic- resursele naturale3. Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României- harta politică a Europei; România ca stat al Europei- populaţia şi caracteristicile ei geodemografice- sistemul de oraşe al Europei- activităţile economice – caracteristici generale- sisteme de transport4. Mediu înconjurător şi peisaje5. Regiuni geografice în Europa şi în România: - caracteristici ale unor regiuni geografice dinEuropa şi din România- studiu de caz al unei regiuni geografice – Carpaţii6. Ţările vecine RomânieiB. ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ1. Formarea Uniunii Europene şi evoluţia integrării europene2. Caracteristici geografice, politice şi economice actuale ale U.E.3. Statele Uniunii Europene:- privire generală şi sintetică- Franţa, Germania, Regatul Unit, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria4. România ca parte a Uniunii Europene:- oportunităţi geografice ale României cu semnificaţie pentru U.E.- România şi ţările U.E. – interdependenţe geografice, economice şi culturale5. Problema energiei în U.E. şi în RomâniaC. EUROPA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ1. Problemele fundamentale ale lumii contemporane2. Rolul Europei în construirea lumii contemporane3. U.E. şi ansamblurile economice şi geopolitice ale lumii contemporane4. Mondializare, internaţionalizare şi globalizare din perspectivă europeană5. Europa, Uniunea Europeană şi România în procesul de evoluţie a lumii contemporane înurmătoarele deceniiNOTĂ: Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate cu prevederile prezenteiprograme de BACALAUREAT avizată prin OMECT, fiind centrată pe evaluareacompetenţelor prevăzute la punctul II. Programa a fost realizată în conformitate cuprogramele şcolare de geografie pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a. Subiectele nuvizează conţinutul unui manual anume. Manualele şcolare reprezintă doar unul dintresuporturile didactice utilizate de către profesori şi elevi pentru parcurgerea programeişcolare prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.GEOGRAFIE - Programa de bacalaureat 2009 3

84 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUICENTRUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTULPREUNIVERSITARBACALAUREAT 2009PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ENGLEZĂNOTĂ DE PREZENTAREI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84 /1995, republicată, cu modificările şi completărileulterioare, absolvenţii de liceu au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba engleză într-una din situaţiileurmătoare:• Limba engleză – probă orală obligatorie, comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările – proba b;• Limba engleză – probă scrisă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării, pentru filierateoretică – specializarea filologie – proba e;• Limba engleză – probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât celesuţinute anterior – proba f. Această probă se va susţine în conformitate cu Anexa Lista disciplinelor la carese susţine examenul de bacalaureat 2009 pentru probele d, e şi f la Ordinul Ministrului privind aprobareaCalendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2009.II.PRECIZĂRI METODOLOGICEConform principiilor fundamentale ale Curriculum-ului Naţional, examenul de bacalaureat la Limbaengleză se organizează pe baza unei programe de examen construită strict pe baza programelor şcolare detrunchi comun aflate în uz. 1Conform programelor şcolare de trunchi comun aflate în uz, pentru finele claselor a XII-a licee teoreticeşi vocaţionale, nivelurile ţintă vor fi echivalente cu următoarele niveluri din Cadrul european comun dereferinţă al limbilor:LIMBA MODERNĂ 1: nivelul B 2 pentru toate competenţele.LIMBA MODERNĂ 2: nivelul B 2 pentru competenţele de receptare; nivelul B 1 pentru competenţele deproducere.LIMBA MODERNĂ 3: nivelul A 2 pentru toate competenţele.Pentru finele clasei a XII-a licee tehnologice, ruta directă de calificare, respectiv pentru finele clasei aXIII-a, ruta progresivă de calificare prin S.A.M. + anul de completare, nivelurile ţintă specificate prinraportare la Cadrul european comun de referinţă al limbilor vor fi următoarele:LIMBA MODERNĂ 1 (ambele rute de calificare, toate calificările profesionale): nivelul B 2 pentru toatecompetenţele.LIMBA MODERNĂ 2 (ruta directă de calificare, toate calificările profesionale şi ruta progresivă de calificare,calificările profesionale Tehnician în activităţi de comerţ, Tehnician în gastronomie, Organizatorbanqueting,Tehnician în hotelărie): nivelul B 2 pentru competenţele de receptare; nivelul B 1 pentrucompetenţele de producere.LIMBA MODERNĂ 2 (ruta progresivă de calificare, toate celelalte calificări profesionale) nivelul A 2 pentrutoate competenţele.1Prezenta Programă de bacalaureat a fost elaborată în conformitate cu Programele şcolare pentru ciclul superior alliceului, Limba engleză: filiera teoretică, toate profilurile şi specializările; filiera vocaţională, toate profilurile şispecializările: clasele a XI-a şi a XII-a: O.M. 3410 / 07.03.2006; filiera tehnologică clasele a XI-a şi a XII-a, ruta directă decalificare profesională; clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională: O.M. 3488 / 23.03.2006.Limba engleză – Programa de bacalaureat 2009 1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 85III. COMPETENŢE CE URMEAZĂ A FI EVALUATELICEE TEORETICE ŞI VOCAŢIONALE(toate profilurile şi specializările)LIMBA MODERNĂ 11. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare1.1 Identificarea ideilor principale, a informaţiilor / detaliilor specifice, extragerea esenţialului din texte audiate/ cititereferitoare la probleme de actualitate, pentru a rezolva o sarcină de lucru.1.2 Selectarea şi corelarea mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text/ din texte diferite în scopul îndepliniriiunei sarcini de lucru.1.3 Identificarea, în mesaje orale / scrise diverse, a atitudinilor, sentimentelor, punctelor de vedere exprimate, pentrua le compara cu punctul de vedere personal.1.4 Analizarea unor situaţii descrise în texte audiate/citite în scopul unui studiu aprofundat/ al luării unor decizii.1.5 * Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, fundalul acţiunii, voceaauctorială, naraţiune la pers. I şi a III-a,personaj), a simbolurilor, metaforelor, a altor mijloace de expresieartistică.2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte2.1 Prezentarea, oral/ în scris, de filme, cărţi, evenimente, experienţe, cu exprimarea sentimentelor, reacţiilorpersonale legate de acestea.2.2 Prezentarea, oral/ în scris, de descrieri clare şi detaliate, pe subiecte legate de domenii de interes propriu şi dedomeniul de specializare.2.3 Expunerea, oral/ în scris, a unor idei, opinii şi puncte de vedere proprii şi susţinerea lor cu argumente şi exemple.2.4 Elaborarea, oral/ în scris, a unui raport/ referat/ eseu / prezentare, argumentate logic şi susţinute de exemplepertinente din experienţa personală sau din alte surse.2.5 Completarea de formulare şi redactarea de texte funcţionale variate mai complexe, structurate şi cu folosirea deconectori.2.6 Utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea formală şi informală, adecvând formatul şi limbajul la context şi latipul de text.*2.7 Redactarea de eseuri de opinie, eficiente/convingătoare.*2.8 Argumentarea, oral/ în scris, a modului personal de interpretare a unui text literar.3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă3.1 Solicitarea adecvată, oral/ în scris, a ideilor, opiniilor, părerilor interlocutorului şi oferirea de răspunsuri / comentariiadecvate la acestea; solicitarea / oferirea de clarificări / explicaţii.3.2 Susţinerea unui punct de vedere în cadrul unei discuţii / al unui schimb de mesaje scrise, pe teme de interes.3.3 Avansarea, oral/ în scris, a unor ipoteze şi formularea de răspunsuri adecvate la ipotezele emise de ceilalţi.3.4 Oferirea de răspunsuri, oral/ în scris, la un chestionar pe teme de interes, în care sunt motivate opţiunile.3.5 Formularea de idei/ păreri pe teme de interes în mesaje de răspuns.3.6 Redactarea de scrisori / alte texte funcţionale pe diferite teme, către diverşi destinatari, în diferite scopuride comunicare (a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.), cu adecvarea formatului şi alimbajului la subiect şi la cititorul intenţionat.3.7 Adaptarea formei mesajului la situaţia de comunicare în funcţie de stil (formal/ informal).*3.8 Susţinerea cu argumente şi contra-argumente relevante a unui punct de vedere în cadrul unei discuţii /unuischimb de mesaje scrise, pe teme culturale /literare.*3.9 Utilizarea limbajului adecvat în negocierea sensului într-o interacţiune orală/scrisă.4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare4.1. Redarea, oral/ în scris, cu cuvinte proprii, a spuselor altor persoane / a conţinutului unui text.4.2 Rezumarea, oral/ în scris, a unui text într-un număr de cuvinte dat.4.3 Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul de specializare în diverse forme de prezentare.4.4 Traducerea din limba engleză în limba maternă / din limba maternă în limba engleză a unor texte/mesaje de dificultate medie, din domenii de interes / din domeniul de specializare.*4.5 Raportarea mesajului literar la experienţa personală.*4.6 Rezumarea, oral/ în scris, a esenţialului dintr-un text din mass-media / literar într-un număr determinat de cuvinte.*4.7 Parafrazarea, oral/ în scris, a unui citat folosind exemple personale /prin raportare la experienţa personală.* Competenţele specifice marcate prin asterisc şi corp de literă cursiv sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profilumanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferenţiat(CD) şi care susţin examenul de bacalaureat din aceeaşi categorie de subiecte ca şi absolvenţii claselor cu predare intensivă a limbii engleze.Limba engleză – Programa de bacalaureat 2009 2

86 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008LIMBA MODERNĂ 21. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare1.1 Identificarea ideilor principale în mesaje orale / scrise, referitoare la subiecte despre viaţa cotidiană şi despre domeniulde specializare.1.2 Identificarea, în mesaje orale / scrise, de informaţii punctuale relevante pentru a rezolva o sarcină de lucru.1.3 Decodarea semnificaţiei unor elemente de vocabular nefamiliare, din context, prin asocieri / conexiuni.1.4 Selectarea, din texte orale / scrise referitoare la domeniul de specializare, de informaţii şi opinii relevante pentru arezolva o sarcină de lucru.1.5 Discriminarea între informaţii factuale şi opinii, în mesaje orale şi/sau scrise.*1.6 Identificarea prin citire rapidă de informaţii / detalii specifice dintr-un text mai lung, în vederea rezolvării unei sarcini delucru.*1.7 Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text /din texte literare diferite pentru a rezolva o sarcină de lucru.*1.8 Identificarea avantajelor şi a dezavantajelor unor situaţii descrise în texte, în scopul luării unor decizii, al formulării unorsoluţii.2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte2.1 Elaborarea, oral/în scris, de descrieri clare şi detaliate pe subiecte din domenii de interes personal şi / sau profesional.2.2 Prezentarea orală / relatarea în scris a unui fapt divers / film / întâmplări / eveniment socio-cultural sau profesional,subliniind elementele semnificative.2.3 Completarea de documente (formular, chestionar etc.) de uz curent şi specifice domeniului de specializare.2.4 Elaborarea unui text structurat pe subiecte cunoscute, pe baza unei scheme date, cu folosirea unui limbaj adecvat.2.5 Redactarea de texte funcţionale variate, structurate, după model, aducând argumente şi exemple în sprijinul opiniilorexprimate.2.6 Prezentarea unui monolog pe temă dată, structurat, susţinut de exemple din viaţa personală sau din alte surse.2.7 Transmiterea, în limbaj clar şi precis, oral / în scris, de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul de specializare.2.8 Emiterea, oral/ în scris, de ipoteze şi susţinerea lor cu câteva argumente.*2.9 Prezentarea şi comentarea unui film / a unei cărţi prin raportare la experienţa personală, cu exprimarea gândurilor şi /sau a sentimentelor despre acestea.3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă3.1 Solicitarea în mod adecvat a opiniilor interlocutorului şi comentarea succintă a părerilor exprimate de interlocutor /exprimarea poziţiei (acord/dezacord); solicitarea şi oferirea de clarificări/ explicaţii.3.2 Verificarea înţelegerii şi solicitarea / oferirea de clarificări / explicaţii, atunci când informaţia nu este clar înţeleasă.3.3 Oferirea de răspunsuri concrete şi de ordin personal la un chestionar / sondaj sau în cadrul unui interviu.3.4 Exprimarea unor sentimente şi reacţii (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferenţă, regret, uimire) referitoare laevenimente/ situaţii/ experienţe trăite sau aflate.3.5 Realizarea unui interviu structurat pe baza unui chestionar deja elaborat, adăugând câteva întrebări.3.6 Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt exprimate mulţumiri sau scuze.3.7 Redactarea de texte funcţionale pe diferite teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri de comunicare(pentru a exprima intenţii, a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.).3.8 Adecvarea formatului / limbajului la subiect / la interlocutor /cititorul intentionat, cu utilizarea convenţiilorfolosite in comunicarea formala şi informală şi a normelor sociale şi culturale.4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare4.1 Redarea, oral/ în scris, prin cuvinte proprii, a unor mesaje / texte simple din domenii cunoscute.4.2 Luarea de notiţe dintr-o lectură pe o temă de interes, în vederea realizării unui raport/unei informări.4.3 Traducerea din limba engleză în limba maternă / din limba maternă în limba engleză, oral / în scris, a unui mesajfuncţional / text simplu din domeniul de specializare.4.4 Rezumarea, oral/ în scris, a unui paragraf la o idee esenţială / rezumarea conţinutului unui mesaj.4.5 Transferul informaţiilor factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare.*4.6 Reformularea unei idei emise în cadrul unui dialog pe teme culturale / literare, printr-un enunţ explicativ mai amplu, lasolicitarea interlocutorului.*4.7 Transferul şi adaptarea semnificaţiei unui text literar la contexte neliterare.* Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şiştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferenţiat (CD).Limba engleză – Programa de bacalaureat 2009 3

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 87LIMBA MODERNĂ 31. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare1.1 Identificarea şi selectarea informaţiei esenţiale, relevante, a ideilor principale şi a unor detalii din mesaje /documente simple / fragmente / texte pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru.1.2 Desprinderea semnificaţiei generale a unui mesaj rostit cu viteză normală în limba standard.1.3 Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt şi simplu, audiat sau citit.1.4 Extragerea ideilor principale şi a unor detalii din texte de informare, în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru.1.5 Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute.2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare2.1 Relatarea, oral / în scris, a unei activităţi / unui fapt divers / eveniment / film / a unor experienţe / întâmplări personalepe baza unui plan dat.2.2 Formularea de întrebări şi răspunsuri şi de opinii argumentate despre ceea ce îi place / nu îi place, pe o temă dată.2.3 Redactarea unei scrisori personale simple.2.4 Explicarea folosirii unui produs / aplicării unei proceduri şi răspunsul la întrebări de clarificare.2.5 Completarea de formulare de uz curent (CV, vize).3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă3.1 Formularea de opinii / sugestii, solicitarea şi formularea de instrucţiuni.3.2 Oferirea de răspunsuri şi informaţii la întrebări simple în cadrul unui interviu.3.3 Reformularea unui mesaj / unor instrucţiuni la cererea interlocutorului.3.4 Elaborarea unui răspuns oral / scris la o scrisoare personală.3.5 Redactarea unei scurte scrisori de răspuns la anunţuri din mass-media / la o scrisoare oficială.4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare4.1 Explicarea unei scheme / diagrame / a unui desen / tabel, folosind un limbaj comun.4.2 Redactarea unui text simplu explicativ prin transferarea informaţiilor dintr-o schemă / diagramă / tabel / desen.4.3 Transferarea informaţiilor dintr-un text în scheme, tabele, diagrame.4.4 Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje foarte simple pe teme din viaţa cotidiană.III. CONŢINUTURI RECOMANDATE (pentru toate specializările)TEXTESurse şi tipuri de mesaje orale / scriseTexte de lungime variabilă care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare, la viteză normală, în diverse registre, dedificultate medie:Limba modernă 1• texte autentice de informare generală, pagini Internet;• articole de enciclopedie / lucrări de popularizare;• articole de presă scrisă, ştiri, texte publicitare;• texte specifice domeniilor de specializare;• texte funcţionale cu conţinut operaţional: formulare, corespondenţă, prospecte;• formulare cu utilizare curentă;• corespondenţă oficială / administrativă, anunţuri, reclame, cereri, chestionare, procese verbale, C.V.;• corespondenţă personală, invitaţii, felicitări;• diagrame, grafice, tabele;• conferinţe, prezentări, interviuri, rapoarte orale;• transmisiuni radio şi TV, talk-show-uri;• *fragmente de critică literară;• *texte literare autentice neadaptate de dimensiuni reduse/ medii;• *texte de tip reflexiv;• *înregistrări preluate din mass-media;* Tipurile de texte marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv se adaugă celor din trunchiul comun şi sunt obligatorii numai pentru specializările filologie(filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferenţiat (CD) şicare susţin examenul de bacalaureat din aceeaşi categorie de subiecte ca şi absolvenţii claselor cu predare intensivă a limbii engleze.Limba engleză – Programa de bacalaureat 2009 4

88 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Tipuri de texte care trebuie produse• descrieri / comparări de obiecte, persoane, situaţii, activităţi, evenimente;• povestire / prezentare orală / scrisă;• raport / referat / eseu / expunere / povestire / prezentare;• corespondenţă personală şi oficială / administrativă;• formulare, chestionare şi alte documente specifice domeniului de specializare;• paragrafe /texte scurte pe diverse arii tematice, inclusiv de specialitate;• plan de idei, schemă de prezentare;• eseuri şi texte funcţionale structurate.- *eseul reflectiv;- *eseu cu structură dată* Tipurile de texte marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv se adaugă celor din trunchiul comun şi sunt obligatorii numai pentruspecializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1în curriculumul diferenţiat (CD) şi care susţin examenul de bacalaureat din aceeaşi categorie de subiecte ca şi absolvenţii claselor cu predareintensivă a limbii engleze.Limba engleză – Programa de bacalaureat 2009 5

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 89Limba modernă 2Surse şi tipuri de mesaje orale / scriseTexte de lungime variabilă care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare:• texte / fragmente orale/ scrise autentice de informare generală, pagini Internet;• texte /paragrafe descriptive şi narative;• texte cu conţinut operaţional: cereri, corespondenţă, formulare, prospecte.• texte din mass-media: presă scrisă / audio-vizuală, anunţuri, publicitate;• povestiri/ rapoarte/ prezentări orale/ scrise, interviuri, conversaţii;• mesaje scrise, cereri, reclamaţii;• fragmente / texte de specialitate;• tabele, grafice;• *articole de presă;• *texte literare;• *recenzii;• * dialoguri pe teme cotidiene;• *dialoguri pe teme culturale;• *materiale de referinţă:antologii, istorii literare, Internet;• *presă specializată;• *critică literară;• *eseu de opinie, eseu argumentativ.Tipuri de texte care trebuie produse• formulare, chestionare şi alte documente specifice domeniului de specializare;• paragrafe /texte scurte pe diverse arii tematice, inclusiv de specialitate;• descrieri / comparări de obiecte, persoane, situaţii, activităţi, evenimente;• povestire / prezentare orală / scrisă;• plan de idei, schemă de prezentare;• eseuri şi texte funcţionale structurate (corespondenţă, procese verbale, rapoarte, C.V., documentespecifice domeniului de specializare);Limba modernă 3Surse şi tipuri de mesaje orale / scrise• documente simple: instrucţiuni, formulare, carte poştală, broşuri de informare, scrisoare personală şi textescurte;• texte funcţionale: scrisori oficiale de diverse tipuri / reclamă / anunţ / invitaţie;• rapoarte / prezentări orale / scrise de dificultate medie;• fragmente / texte de informare generală/ de specialitate, descriptive, narative şi argumentative;• dialoguri, conversaţii, interviuri, chestionare;• articole de presă, publicitate;• povestire / descriere / comparare de obiecte, persoane;• scheme, diagrame, desene, tabele.Tipuri de texte care trebuie produse• texte funcţionale simple: scrisoare informală;• dialoguri simple;• povestire / prezentare orală / scrisă simplă;• descrieri / comparări simple de obiecte, persoane;• paragrafe / texte scurte pe diverse arii tematice.* Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profilumanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferenţiat (CD).Limba engleză – Programa de bacalaureat 2009 6

90 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008DOMENII TEMATICEDOMENIUL PERSONALViaţa personală (educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri);Relaţii interpersonale / inter-umane / profesionale, viaţa de echipă;Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber).DOMENIUL PUBLICAspecte din viaţa contemporană (socio-economice, ştiinţifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor);Tinerii şi viaţa comunitară;Democraţie, civism şi drepturile omului;Mass-media.DOMENIUL OCUPAŢIONALAspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional;Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;Locuri de muncă, echipamente, activităţi, operaţiuni, comportament profesional, deontologie profesională;Produse şi servicii, calitatea serviciilor / produselor.DOMENIUL EDUCAŢIONALDescoperiri ştiinţifice şi tehnice;Viaţa culturală şi lumea artelor;Patrimoniul socio-cultural european;Repere culturale ale spaţiului lingvistic respectiv – trecut şi prezent.FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII- A solicita şi a oferi informaţii legate de completarea unui formular- A solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii (inclusiv despre costuri, preţuri, etc.)- A solicita şi a oferi informaţii despre fenomene, evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionale- A formula comparaţii între caracteristici ale unor persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese- A exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune- A solicita şi acorda / refuza permisiunea de face ceva- A utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice)- A întrerupe în mod politicos- A solicita şi a da instrucţiuni- A solicita şi a da sfaturi- A solicita şi a formula propuneri, sugestii- A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul- A corecta / încuraja / avertiza pe cineva- A convinge, a determina cursul unei acţiuni- A exprima acordul / dezacordul cu un curs de acţiune- A caracteriza persoane, fapte, acţiuni- A compara stări, acţiuni şi fapte prezente cu cele trecute- A formula concluzii- A exprima obligaţia / necesitatea / interdicţia de a face ceva- A exprima diverse grade de certitudine/ incertitudine- A exprima condiţii- A exprima cauze şi consecinţe- A exprima intenţii, dorinţe, preferinţe- A exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere- A exprima o hotărâre sau o promisiune- A exprima opinii / puncte de vedere personale- A argumenta / justifica opinii / puncte de vedere personale- A solicita opinii / puncte de vedere personale- A exprima satisfacţia / insatisfacţia faţă de un punct de vedere- A exprima şi a motiva acordul / dezacordul faţă de opiniile altora- A contrazice opiniile altora- A cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj- A cere şi a da detalii şi explicaţii- A solicita repetarea şi reformulareaLimba engleză – Programa de bacalaureat 2009 7

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 91ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII:Limba modernă 1 şi Limba modernă 2Substantivul: substantive cu plural neregulat, substantive defective de număr, substantive colectiveAdjectivul: comparaţia intensivă, structuri care utilizează comparativulArticolul: articolul zero, omiterea articolului, cazuri speciale de utilizare a articoluluiNumeralul: numerale ordinale, numerale fracţionare, numerale multiplicativeVerbul: timpuri verbale perfecte; diateza pasivă directă şi indirectă; verbe modale; construcţii cu infinitivul şi cu participiul,funcţii sintactice ale participiul trecutAdverbul: de mod, de loc, de timp, de cantitate, mărime şi aproximare; grade de comparaţieCuvinte de legătură: prepoziţii de loc, de timp, de poziţie, de mişcare; conjuncţii; locuţiuniSintaxă: ordinea cuvintelor; fraza condiţională; corespondenţa timpurilor; vorbirea directă / indirectăLimba modernă 3Substantivul: plurale neregulate, substantive defective de numărArticolul: hotărât, nehotărât, posesiv, omiterea articoluluiAdjectivul şi adverbul: grade de comparaţie neregulateVerbul: aspectul continuu, diateza activă / pasivăCuvinte de legătură: prepoziţiaSintaxă: fraza condiţională; corespondenţa timpurilorFILIERA TEHNOLOGICĂLIMBA MODERNĂ 1 şi LIMBA MODERNĂ 2CLASA A XII-A, ruta directă de calificare prin liceul tehnologic (toate calificările profesionale)1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru1.1 Identificarea informaţiilor necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global al mesajelor orale.1.2 Identificarea punctelor de vedere şi a sentimentelor exprimate.2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru2.1 Identificarea de informaţii şi opinii relevante, în texte de informare generală / în texte referitoare la domeniulocupaţional, necesare pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru.2.2 Scanarea unui text mai lung pentru identificarea de detalii specifice pentru rezolvarea unei sarcini2.3 Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte diferite pentrurezolvarea unei sarcini de lucru.2.4 Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul ocupaţional în diverse forme de prezentare.2.5 Analizarea avantajelor şi dezavantajelor unor situaţii descrise în texte, în scopul luării unor decizii.2.6 Identificarea sensului cu ajutorul contextului, în texte pe teme legate de specialitate.3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate3.1 Solicitarea opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea; solicitarea şi oferirea de informaţii, clarificări şiexplicaţii.3.2 Exprimarea propriilor opinii şi puncte de vedere legate de domeniul de activitate.3.3 Formularea clară, precisă şi în mod politicos a informaţiilor/ instrucţiunilor şi a întrebărilor/ solicitărilor.3.4 Descrierea de activităţi, stări şi experienţe personale legate viaţa cotidiană şi de domeniul de activitate3.5 Prezentarea de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional* de activităţi, stări şi experienţe personale legate de viaţa cotidiană şi de domeniul de activitate.* de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional.* Competenţele specifice marcate prin asterisc şi corp de literă cursiv sunt obligatorii numai pentru Limba modernă 2Limba engleză – Programa de bacalaureat 2009 8

92 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20084. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate4.1 Transmiterea, în limbaj clar şi precis, de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul de activitate.4.2 Completarea de documente şi formulare profesionale specifice domeniului ocupaţional.4.3 Redactarea unor texte funcţionale structurate variate, mai complexe şi cu folosirea de conectori.4.4 Adecvarea formatului şi limbajului la context şi la tipul de text / la subiect şi la cititorul intenţionat.4.5 Utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea scrisă, formală şi informală.CONŢINUTURI RECOMANDATE (pentru toate specializările)Limba modernă 1 şi Limba modernă 2TEXTETexte, care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare, în diverse registre, de lungime variabilă:• texte specifice domeniului ocupaţional: texte de lege şi reglementări, manuale, rapoarte, note, fişe tehnice,diagrame, grafice, tabele sinoptice;• texte cu conţinut operaţional: contracte, corespondenţă, faxuri, formulare, standarde, instrucţiuni, broşuride informare, prospecte;• texte / fragmente autentice de informare generală, pagini Internet;• texte de popularizare: ştiri / articole de presă, texte publicitare scrise;• texte funcţionale: instrucţiuni, corespondenţă, formulare, prospecte.DOMENII TEMATICE• DOMENIUL PERSONALViaţa personală (educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri);Relaţii interpersonale / inter-umane / profesionale, viaţa de echipă;Universul adolescenţei (cultura, sport, timp liber).• DOMENIUL PUBLICAspecte din viaţa contemporană (socio-economice, ştiinţifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare aresurselor);Tinerii şi viaţa comunitară;Democraţie, civism şi drepturile omului;Mass-media.• DOMENIUL OCUPAŢIONALAspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional;Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;Organizarea locului de muncă (instituţiei, companiei), comportament profesional, deontologie profesională;Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de specializare);Produse şi servicii, calitatea serviciilor / produselor.• DOMENIUL EDUCAŢIONALDescoperiri ştiinţifice şi tehnice;Viaţa culturală şi lumea artelor;Patrimoniul socio-cultural european;Repere culturale ale spaţiului lingvistic anglo-saxon – trecut şi prezent.FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBIIA solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personalA solicita şi a oferi informaţii legate de completarea unui formularA solicita şi a oferi informaţii cu caracter de orientareA solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii (inclusiv despre costuri, preţuri etc.)A solicita şi a oferi informaţii despre fenomene, evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionaleA solicita şi a oferi informaţii despre programul zilnic / săptămânalA descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, proceseA formula comparaţii între persoane, obiecte, locuri, fenomene, evenimente, procese, stări, acţiuni şifapte prezente cu cele trecuteA formula oferte / invitaţiiA accepta şi a refuza o ofertă / invitaţieA exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiuneA solicita şi acorda / refuza permisiunea de face cevaA oferi un obiect în mod politicosA exprima mulţumiriLimba engleză – Programa de bacalaureat 2009 9

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 93A cere scuzeA utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice)A cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie (faţă în faţă, la telefon)A solicita şi a da instrucţiuni / indicaţiiA solicita şi a da sfaturiA solicita şi a formula propuneri, sugestiiA solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorulA corecta / încuraja / avertiza pe cineva.A exprima obligaţia / necesitatea / interdicţia de a face cevaA exprima diverse grade de certitudineA exprima presupuneriA exprima probabilitateaA exprima acţiuni / stări posibileA exprima condiţiiA exprima cauze şi consecinţeA exprima intenţii, dorinţe, preferinţeA exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temereA exprima o hotărâre sau o promisiuneA formula concluziiA formula deciziiA exprima opinii / puncte de vedere personaleA argumenta / justifica opinii / puncte de vedere personaleA solicita opinii / puncte de vedere personaleA exprima satisfacţia / insatisfacţia faţă de un punct de vedereA exprima şi a motiva acordul / dezacordul cu un curs de acţiune / faţă de opiniile altoraA contrazice opiniile altoraA cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesajA cere şi a da detalii şi explicaţiiA solicita repetarea şi reformulareaELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRIILimba modernă 1 şi Limba modernă 2:Substantivul: substantive cu plural neregulat, substantive defective de număr, substantive colectiveAdjectivul: comparaţia intensivă, structuri care utilizează comparativulArticolul: articolul zero, omisiunea articolului, cazuri speciale de utilizare a articoluluiNumeralul: numerale ordinale, numerale fracţionare, numerale multiplicativeVerbul: diateza pasivă; verbe modale; construcţii cu infinitivul şi cu participiul, funcţii sintactice aleparticipiul trecutAdverbul: de mod, de loc, de timp, de cantitate, mărime şi aproximare; grade de comparaţieCuvinte de legătură: prepoziţii de loc, de timp, de poziţie, de mişcare; conjuncţii; locuţiuniSintaxă: ordinea cuvintelor; fraza condiţională; corespondenţa timpurilor; vorbirea directă / indirectăTipuri de texte: Informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (reţete, instrucţiuni de folosire), publicitar,argumentativ.PRECIZĂRITextele folosite pentru cele două probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale.Timpul de lucru:• Proba orală : timp de pregătire: 10 – 15 minute; timp de prezentare: 10 – 15 minute;• Proba scrisă: timp de lucru: 3 ore.NOTĂPregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2009 se realizează înconformitate cu prezenta programă de examen.Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sau în scris şi nu peconţinutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate în conformitate strictă cu Programa pentruexamenul de bacalaureat, avizată prin OMECT. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume.Manualele şcolare reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori şi elevipentru parcurgerea programei şcolare.Limba engleză – Programa de bacalaureat 2009 10

94 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUICENTRUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTULPREUNIVERSITARBACALAUREAT 2009PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA FRANCEZĂI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile Legii învăţământului în vigoare, toţi absolvenţii învăţământului licealvor susţine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie (proba b). Deasemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opţională, la alegere(proba e sau f ) 1 .Repartizarea pe categorii de subiecte/teste – pentru ambele probe (orală şi scrisă) – se realizeazăîn funcţie de nivelul şi forma de studiu, în acord cu Metodologia de organizare şi desfăşurare aexamenului de bacalaureat 2009 şi cu precizările programelor şcolare de limba franceza pentruciclul liceal 2 .1. Filiera teoretică si vocaţională (toate profilurile şi specializările)LIMBA MODERNĂ 1LIMBA MODERNĂ 2LIMBA MODERNĂ 3 32. Filiera tehnologicăLIMBA MODERNĂ 1Ruta directă şi ruta progresivă (ambele rute de calificare, toate calificările profesionale).LIMBA MODERNĂ 2Ruta directă de calificare (toate calificările profesionale)si ruta progresivă (calificărileprofesionale: tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizatorbanqueting, tehnician în hotelărie)Categoriile menţionate corespund nivelurilor de competenţă B2, B1 şi A2 prevăzute de CadrulEuropean Comun de Referinţă pentru Limbi Străine.__________________________________________________________________________________________________1 Conform listei disciplinelor, aprobata de M.E.C.T., la care se susţin examen (sesiunea de bacalaureat 2009).2 Programe şcolare de limba franceză pentru filiera teoretică, filiera vocaţională (toate profilurile şi specializările: O.M. nr. 3458/09.03.2004;O.M. 4598/31.08.2004; O.M. 3410/07.03.2006), filiera tehnologică (O.M. 3488/23.03.2006)3Din această categorie fac parte absolvenţii care au început studiul limbii franceze în clasa a IX-a, ca L3/absolvenţii învăţământului înlimbile minorităţilor naţionale (anul IV de studiu).LIMBA FRANCEZĂPROGRAMA DE BACALAUREAT 20091Statutul disciplinei

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 95II.COMPETENŢE DE EVALUATCOMPETENŢE GENERALEL1, L2, L3 - Filiera teoretică, toate profilurile şi specializările- Filiera vocaţională, toate profilurile şi specializărileCompetenţele generale sunt aceleaşi pentru toate filierele/profilurile/specializările (cu excepţia filiereitehnologice), în funcţie de probă (oral/scris):– Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare.– Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare/sarcinide lucru variate.– Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă.– Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare.COMPETENŢE SPECIFICECompetenţele specifice (şi conţinuturile) se diferenţiază pe cele trei nivele : L1, L2 si L3, astfel:LIMBA MODERNĂ 11. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare1.1. Identificarea sensului global al unui mesaj.1.2. Identificarea ideilor principale/informaţiilor cheie/detaliilor specifice/extragerea esenţialului din texteautentice.1.3. Selectarea şi corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text/ din texte diferite în scopulîndeplinirii unei sarcini de lucru.1.4. Identificarea, în mesaje diverse, a atitudinilor, sentimentelor, punctelor de vedere exprimate (pentru ale compara cu punctul de vedere personal).1.5. Analizarea unor situaţii descrise în texte în scopul unui studiu aprofundat/ al luării unor decizii.1.6. * Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, cadrulacţiunii).1.7. * Identificarea elementelor structurale ale textului literar (vocea auctorială, naraţiune la pers Işi a III-a, personaj), a simbolurilor, a metaforelor, a altor mijloace de expresie artistică.2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare2.1. Descrierea unor activităţi cotidiene, obiceiuri; prezentarea de descrieri clare şi detaliate, pe subiectelegate de domenii de interes personal şi de domeniul de specializare.2.2. Relatarea conţinutului unui film/prezentarea de cărţi, evenimente, experienţe, cu exprimareasentimentelor/reacţiilor personale în legătură cu acestea.2.3. Redactarea de paragrafe/texte pe o temă de interes.2.4. Expunerea unor idei, opinii şi puncte de vedere proprii şi susţinerea lor cu argumente şi exemple.2.5. Elaborarea unui raport (a desfăşurării unei activităţi de grup/proiect individual/activităţi cotidiene etc.)/referat/eseu/prezentare, argumentate logic şi susţinute de exemple pertinente din experienţapersonală sau din alte surse.2.6. Completarea de formulare şi redactarea de texte funcţionale variate, complexe, cu respectarea convenţiilorspecifice şi cu folosirea de conectori.2.7. Utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea formală şi informală, adecvând formatul şi limbajul la context şi la tipulde text.2.8 .* Argumentarea, oral/ în scris, a modului personal de interpretare a unui text literar.* Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică,profil umanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/săpt. de limba modernă 1 în curriculumuldiferenţiat (CD) şi care susţin examenul de bacalaureat din aceeaşi categorie de subiecte ca şi absolvenţii claselor cu predare intensivă a limbiifranceze.LIMBA FRANCEZĂ 2Competenţe specifice: Limba modernă 1PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

96 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20083. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă3.1. Solicitarea adecvată a ideilor, opiniilor, părerilor interlocutorului şi răspunsuri/comentarii adecvate laacestea ; solicitarea/oferirea de clarificări/explicaţii.3.2. Oferirea de răspunsuri la un chestionar pe teme de interes, în care sunt motivate opţiunile.3.3. Formularea de idei/ păreri pe teme de interes în cadrul unei discuţii/în mesaje de răspuns.3.4. Susţinerea unui punct de vedere în cadrul unui schimb de mesaje scrise, pe teme de interes.3.5. Avansarea unor ipoteze şi formularea de răspunsuri adecvate la ipotezele emise de ceilalţi.3.6. Redactarea de scrisori/alte texte funcţionale pe diferite teme, către diverşi destinatari, în diferite scopuride comunicare (a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.), cu adecvarea formatului şia limbajului la subiect şi la cititorul intenţionat.3.7. Adaptarea formei mesajului la context / la situaţia de comunicare în funcţie de stil (formal/informal),respectând normele socio-culturale uzuale.3.8. * Susţinerea cu argumente relevante a unui punct de vedere în cadrul unei discuţii/al unui schimb demesaje scrise, pe teme culturale/ literare.4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare4.1. Transformarea unor mesaje din vorbire directă în vorbire indirectă.4.2. Sintetizarea sub formă de schemă/notiţe a conţinutului unui text; rezumarea în scris, într-un număr decuvinte dat, a unui text citit.4.3. Transferul informaţiilor din texte în diverse forme de prezentare.4.4. Traducerea din limba franceză în limba maternă/din limba maternă în limba franceză a unor texte/mesaje de dificultate medie, din domenii de interes/din domeniul de specializare.4.5. * Rezumarea orală şi/sau în scris a esenţialului dintr-un text literar într-un număr determinat decuvinte.4.6. * Parafrazarea unui citat folosind exemple personale/prin raportare la experienţa personală.4.7. * Raportarea mesajului literar la experienţe personale.* Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică,profil umanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/săpt. de limba modernă 1 în curriculumuldiferenţiat (CD) şi care susţin examenul de bacalaureat din aceeaşi categorie de subiecte ca şi absolvenţii claselor cu predare intensivă a limbiifranceze.LIMBA FRANCEZĂ 3Competenţe specifice: Limba modernă 1PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 97LIMBA MODERNĂ 21. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare1.1 Desprinderea sensului global/ideilor esenţiale dintr-un text dat.1.2 Identificarea si selectarea, din mesaje variate, de informaţii şi opinii relevante/de informaţii punctuale /deinformaţii specifice.1.3 Discriminarea între informaţii factuale şi opinii, în mesaje diverse.1.4. Deducerea înţelesului unor elemente lexicale necunoscute, cu ajutorul contextului.1.5. * Identificarea, prin citire rapidă, de informaţii/detalii specifice dintr-un text mai lung, în vederearezolvării unei sarcini de lucru.1.6. * Identificarea avantajelor şi a dezavantajelor unor situaţii descrise în texte, în scopul luării unor decizii/formulării unor soluţii.1.7.* Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text/din texte literare diferite pentru a rezolva o sarcină delucru.2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare2.1. Prezentarea unui monolog pe o temă dată, structurat, susţinut de exemple din viaţa personală/din altesurse.2.2. Prezentarea / Relatarea unui fapt divers/film/întâmplări/eveniment socio-cultural sau profesional,subliniind elementele semnificative.2.3. Completarea de documente (formulare, chestionare etc.) de uz curent şi specifice domeniului despecializare.2.4. Redactarea de texte funcţionale variate (instrucţiuni, anunţuri de mică publicitate, pagini de jurnal etc.),aducând argumente şi exemple în sprijinul opiniilor exprimate.2.5. Elaborarea de descrieri pe subiecte legate de domenii de interes personal (evenimente, experienţepersonale)/profesional.2.6. Elaborarea unui text structurat pe subiecte cunoscute, cu folosirea unui limbaj adecvat.2.7. Emiterea de ipoteze şi susţinerea lor cu câteva argumente.2.8. * Prezentarea şi comentarea unui film/a unei cărţi prin raportare la experienţa personală, cu exprimareagândurilor şi/sau sentimentelor despre acestea.3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului şi comentarea succintă a părerilor exprimate de parteneri/exprimarea poziţiei (acord/dezacord); solicitarea şi oferirea de clarificări, explicaţii.3.2. Oferirea de răspunsuri concrete şi de ordin personal la un chestionar/sondaj/interviu.3.3. Exprimarea unor sentimente şi reacţii (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferenţă, regret,uimire) referitoare la evenimente/situaţii/experienţe trăite sau aflate.3.4. Realizarea unui interviu structurat pe baza unui chestionar elaborat.3.5. Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt exprimate mulţumiri sau scuze.3.6. Redactarea de texte funcţionale pe diferite teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri decomunicare (pentru a exprima intenţii, a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.)3.7. Adecvarea formatului/limbajului la subiect/interlocutor/cititorul intentionat, cu utilizarea conventiilor/normelor sociale şi culturale folosite in comunicarea formală şi informală.4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare4.1. Luarea de notiţe dintr-o lectură, în vederea realizării unui raport/unei informări.4.2. Redarea, prin cuvinte proprii, a unor mesaje/texte simple din domenii cunoscute.4.3. Traducerea din limba franceză în limba maternă/din limba maternă în limba franceză, a unuimesaj/text de dificultate redusă.4.4. Reducerea unui paragraf la o idee esenţială/rezumarea conţinutului unui mesaj/text.4.5. Transferul informaţiilor factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare.4.6. * Transferul şi adaptarea semnificaţiei unui text literar la contexte neliterare.* Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializarea filologie (filiera teoretică,profil umanist) care are prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferenţiat (CD).LIMBA FRANCEZĂ 4Competenţe specifice: Limba modernă 2PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

98 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Limba modernă 31. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare1.1. Desprinderea semnificaţiei globale; identificarea şi selectarea informaţiei relevante/ideilor principale şi aunor detalii din mesaje/documente simple/fragmente/texte autentice simple pentru îndeplinirea unorsarcini de lucru.1.2. Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt şi simplu.1.3. Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ, pe teme cunoscute.2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare2.1. Povestirea/Relatarea unei activităţi, unui fapt divers/eveniment/film, unor experienţe/întâmplăripersonale.2.2. Formularea de întrebări şi răspunsuri/de opinii argumentate despre ceea ce îi place/nu îi place, pe otemă dată.2.3. Redactarea unei scrisori personale simple.2.4. Explicarea folosirii unui produs/aplicării unei proceduri şi răspunsul la întrebări de clarificare.2.5. Completarea de formulare de uz curent (CV, vize).3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă3.1. Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare.3.2. Formularea de opinii/sugestii, solicitarea şi formularea de instrucţiuni.3.3. Oferirea de răspunsuri şi informaţii la întrebări simple (interviu/chestionar).3.4. Reformularea unui mesaj/unor instrucţiuni.3.5. Redactarea unei scurte scrisori de răpuns la o scrisoare personală/oficială sau la anunţuri dinmass-media.4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare4.1 Redactarea unui text simplu, explicativ, prin transferarea informaţiilor dintr-o schemă/diagramă/tabel/desen.4.2. Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje simple pe teme de viaţăcotidiană.4.3. Rezumarea unui text simplu.4.4. Traducerea unor mesaje simple, din limba franceză în limba maternă/din limba maternă în limbafranceză.LIMBA FRANCEZĂ 5Competenţe specifice: Limba modernă 3PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 99FILIERA TEHNOLOGICĂClasa a XI-a si a XII-a, filiera tehnologica – ruta directă şi ruta progresivă de calificare profesională ( toatecalificările profesionale)COMPETENŢE GENERALE– Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris, identificarea şi selectarea de informaţii înscopul îndeplinirii unor sarcini de lucru.– Producerea de mesaje orale sau scrise în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate.– Realizarea de interacţiuni, în comunicarea orală (în situaţie de examen) sau scrisă, pe temecotidiene şi pe teme profesionale.COMPETENŢE SPECIFICE1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru1.1. Identificarea punctelor de vedere/a opiniilor, atitudinilor exprimate de interlocutor (în situaţie deexamen).1.2. Identificarea de informaţii-cheie, necesare şi suficiente pentru a rezolva o sarcină de lucru.2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru2.1. Identificarea de informaţii, idei şi opinii relevante - necesare pentru a îndeplini o sarcină de lucru - întexte de informare generală/în texte referitoare la domeniul de activitate.2.2. Scanarea unui text mai lung pentru identificarea rapidă de informaţii/detalii specifice pentru rezolvareaunei sarcini de lucru.2.3. Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text/din texte diferite pentrurezolvarea unei sarcini de lucru.2.4. Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul ocupaţional în diverse forme de prezentare.2.5. Identificarea sensului cu ajutorul contextului, în texte pe teme legate de specialitate.3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea; solicitarea şi oferirea de informaţii,clarificări şi explicaţii.3.2. Exprimarea propriilor opinii şi puncte de vedere - şi susţinerea lor cu argumente - pe teme diverse deinteres/din domeniul de activitate.3.3. Formularea clară, precisă şi în mod politicos a informaţiilor/instrucţiunilor şi a întrebărilor/solicitărilor,folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile uzuale.3.4. Prezentarea de descrieri:- pe subiecte legate de domenii de interes propriu şi/sau profesional.- * de activităţi, stări şi experienţe personale legate de viaţa cotidiană şi de domeniul de activitate.- * de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional.4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate4.1. Transmiterea de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul de activitate.4.2. Completarea de documente şi formulare profesionale, specifice domeniului ocupaţional.4.3. Redactarea unor texte funcţionale variate, structurate, cu folosirea de conectori.4.4. Adecvarea formatului şi limbajului la context, la tipul de text, la subiect şi la cititorul intenţionat;utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea scrisă, formală şi informală.* Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru Limba 2.LIMBA FRANCEZĂPROGRAMA DE BACALAUREAT 20096Competenţe specifice: Filiera tehnologică

100 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008III. CONŢINUTURILIMBA MODERNĂ 11. DOMENII TEMATICETemele pentru expuneri/redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limbafranceză pentru ciclul liceal (L1) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţade fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general.DOMENIUL PERSONAL• Viaţa personală (stil de viaţă, locuinţa, alimentaţie, sănătate; activităţi în timpul liber, călătorii; factori de risc etc.).• Relaţii interpersonale în familie şi în societate, bunele maniere; relaţii între tineri (munca în echipă/participarea la proiecte de cooperare educativă etc.).• Pregătirea tinerilor pentru viaţa activă (civism, proiecte de dezvoltare personală şi de inserţie socială).• Universul adolescenţei (viaţa cotidiană, cultură, sport, probleme ale vieţii cotidiene: droguri/alcool/fumat/SIDA etc.); universul afectiv al tinerilor.DOMENIUL PUBLIC• Ţări, regiuni, oraşe – obiective/situri culturale şi turistice (din Franţa metropolitană / DOM – TOM / spaţiulfrancofon).• Aspecte semnificative din viaţa contemporană (sociale/economice/tehnice/culturale/ecologice).• Serviciile în societatea contemporană (servicii medicale/hoteliere/instituţii organizatoare de spectacole etc.).• Locuri şi instituţii publice (administrative/culturale); relaţia cu instituţiile şi serviciile publice.• Mijloace moderne de comunicare în masă.• Mediu urban/mediu rural.• Mediul înconjurător; ocrotirea mediului şi dezvoltarea durabilă.DOMENIUL OCUPAŢIONAL• Universul profesiilor şi al meseriilor – aspecte relevante; cunoaşterea unor aspecte semnificative din viaţaprofesională (activităţi şi profesii).• Preocupări, proiecte de formare individuală/profesională.DOMENIUL EDUCAŢIONAL, CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE• Aspecte/evoluţii/tendinţe marcante în societatea franceză contemporană (viaţa socială, educaţie etc.);date importante din viaţa contemporană a Franţei; condiţia şi rolul femeii în societatea contemporană;* dezbateri importante în Franţa contemporană.• Repere de cultură şi civilizaţie ale spaţiului cultural francez; viaţa culturală (muzee/festivaluri/evenimente culturale etc.); obiceiuri, tradiţii, sărbători tradiţionale; personalităţi din sfera culturală/ştiinţifică/sportivă; * mari scriitori francezi din literatura modernă şi contemporană.• Progresul tehnologic în societatea avansată; realizări tehnologice marcante în spaţiul francofon; universulmass-media.• Instituţii europene şi procesul de integrare europeană; * construcţia europeană, aportul Franţei la acestproces.LIMBA FRANCEZĂ 7Conţinuturi: Limba modernă 1PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 1012. FUNCŢII COMUNICATIVESe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante(registru formal/informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare urmatoarelor funcţii comunicative,prevăzute de Programele şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L1):• a se prezenta/a-şi prezenta colegii/mediul şimodul de lucru• a vorbi despre sine/a se prezenta în cadrul unuiinterviu de angajare• a exprima intenţii şi obiective legate de dezvoltareapersonală• a angaja/a continua/a încheia un schimb verbal• a da/a cere informaţii practice despre persoane,obiecte, locuri, evenimente, experienţe personale• a solicita/a oferi ceva (un obiect/un sprijin/unserviciu etc.) în mod politicos• a solicita, a da explicaţii/lămuriri/instrucţiuni,indicaţii; * a explica un fenomen/o stare/unproces• a solicita repetarea şi reformularea unui mesaj• a reda în vorbire indirectă spusele cuiva• a identifica/a descrie persoane, obiecte, locuri,activităţi, experienţe personale• a compara stări/acţiuni/fapte• a exprima cantitatea• a relata activităţi/evenimente/o suită de acţiuni/evenimente etc.• a situa un eveniment în timp• a face propuneri• a încuraja pe cineva• a cere/a da/a refuza permisiunea• a exprima o interdicţie• a da sfaturi• a face o urare/a felicita• a exprima acordul, dezacordul (faţă de o acţiune/un proiect /un punct de vedere etc.)• a exprima necesitatea/obligaţia• a face o expunere pe o temă dată• a reda pe scurt (a rezuma) o naraţiune,o conversaţie• a exprima stări şi atitudini emoţionale (nerăbdarea,regretul, neliniştea; *admiraţia, interesul,mulţumirea)• a solicita şi a exprima puncte de vedere, opiniipersonale• a susţine cu argumente un punct de vedere• a formula un raţionament relaţionând cauze-efecte/ipoteze-concluzii• * a exprima aprecieri asupra unei acţiuni/a unuiprodus concret sau abstract• * a justifica o opţiune/o acţiune/o atitudine• * a pune în valoare un element al mesajului3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRIISe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurilegramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L1).Elemente de fonetică,lexic şi semantică• cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi funcţiilorcomunicative specificate mai sus.• relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii decuvinte) • câmp lexical • conotaţie/denotaţie • particularităţi ortografice aleverbelor *registre ale limbiiElemente de morfologieArticolulSubstantivulAdjectivul (calificativ şipronominal)NumeralulPronumeleVerbul• hotărât, nehotărât, partitiv (forme, înlocuirea articolului partitiv cu prepoziţiade).• gen, număr (inclusiv cazuri particulare) • exprimarea cazurilor• acordul adj. calificativ • gradele de comparaţie (regulate şi neregulate)• adjective pronominale (posesive, demonstrative şi nehotărâte)• cardinal şi ordinal • exprimarea procentelor; numerale fracţionare şimultiplicative• pronumele personale cu funcţie de subiect • pronumele on • pronumelepersonale complemente (locul lor în fraza asertivă, interogativă şiimperativă), pronumele personale complemente combinate (locul lor înfraza asertivă şi imperativă) • pronumele reflexiv, posesiv, demonstrativ,relativ, interogativ, nehotărât • pronumele neutru le • pronumele en şi y.• modul indicativ (timpuri simple şi compuse) • modul condiţional (prezent,trecut) • modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect , * mai mult ca perfect -recunoaştere în texte) • modul imperativ • modul infinitiv (forme şi contextede utilizare: infinitivul prezent şi trecut, forma afirmativă şi negativă; V + Inf.,V + à+ Inf., V + de+ Inf.) • modul gerunziu • modul participiu (prezent,trecut); acordul participiului trecut • diateză activă, reflexivă şipasivă • folosirea formelor perifrastice (aller, venir de,...)• construcţii impersonaleLIMBA FRANCEZĂ 8Conţinuturi: Limba modernă 1PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

102 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008AdverbulPrepoziţia, conjuncţiaElemente de sintaxăElemente de organizarea discursului, tipuri detexte• adverbul de mod, de timp, de loc, de afirmaţie şi de negaţie • grade decomparaţie; adverbe cu grade de comparaţie neregulată• folosirea prepoziţiilor şi a conjuncţiilor • conjuncţia si de interogaţie indirectă• subiectul, inversiunea subiectului • predicatul, acordul subiectului cupredicatul • atributul • complementul (direct, indirect), complementelecircumstanţiale.• concordanţa timpurilor la indicativ • concordanţa timpurilor la condiţional (sicondiţional: I, II, III) • concordanţa timpurilor la conjunctiv (limba vorbită)• folosirea conjunctivului: în propoziţiile completivă şi relativă; după verbe dedorinţă, voinţă, îndoială, sentimente, verbe de opinie la forma interogativă/negativă; după conjuncţii, locuţiuni conjuncţionale, expresii impersonale;• exprimarea: cauzei, scopului, condiţiei, consecinţei, concesiei, necesităţii/posibilităţii • * comparaţia progresivă • * propoziţia participială.• fraza activă, fraza pasivă • fraza asertivă (afirmativă şi negativă) • frazainterogativă (directă şi indirectă) • fraza impersonală, imperativă,exclamativă; * fraza emfatică (detaşarea unui constituent, reluarea unuiconstituent prin pronume, prezentative, alte procedee de punere punere înevidenţă)• indicatori temporali şi spaţiali, articulatori logici; discurs direct şi indirect;• textul descriptiv, narativ, incitativ/injonctiv, poetic, *dramatic, argumentativ(structura şi orientarea argumentativă, idei, argumente, exemple; analiză,producere şi ordonare de paragrafe; diverse tipuri de articulatori);rezumatul de text; scrisoare.• documentul iconic: lectura imaginii – imaginea publicitară, interpretareaimaginii fixe.4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂTextele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:a) Sursa : pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc., în limba franceză;b) Tipul de text : text autentic literar/neliterar;c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil şi tipul de probă (oral/scris)d) Dificultate: în funcţie de nivel şi forma de studiu.L1 : Tipuri de texte• texte autentice de informare generală, pagini Internet;• articole de presă, texte publicitare;• articole de enciclopedie/ ucrări de popularizare• opinii, comentarii/dialoguri/interviuri/rapoarte/referate/eseuri/povestiri etc.• texte funcţionale (proces-verbal, reclame, anunţuri, cereri, chestionare, fişe, prospecte, diagrame, grafice,tabele, formulare, C.V.); corespondenţă personală (scrisoare, felicitări, invitaţii etc.) şi oficială/administrativă;* texte literare autentice; texte de tip reflexiv/eseul reflectiv; fragmente de critică literară; dezbatere/procesliterar.* Temele, funcţiile comunicative, elementele de construcţie a comunicării şi tipurile de texte marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv, suntobligatorii numai la specializările filologie (din cadrul filierei teoretice, profil umanist) şi ştiinţe sociale (din cadrul filierei vocaţionale, profilmilitar M.A.I.) care au prevăzută în curriculumul diferenţiat 1 oră/ săpt. la limba modernă 1 şi care susţin examenul de bacalaureat din aceeaşicategorie de subiecte ca şi absolvenţii claselor cu predare intensivă a limbii franceze.LIMBA FRANCEZĂ 9Conţinuturi: Limba modernă 1PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 1031. DOMENII TEMATICELIMBA MODERNĂ 2Temele pentru expuneri/redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limbafranceză pentru ciclul liceal (L2) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare,viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general.DOMENIUL PERSONAL• Viaţa personală:- familia (membrii familiei; relaţii interpersonale în familie);- locuinţă, alimentaţie, cumpărături, sănătate etc.;- relaţii între tineri (viaţa şcolară, comportamentul in societate, munca în echipă, participarea laproiecte de cooperare educativă, activităţi de timp liber: sport, hobby etc.).• Universul adolescenţei :- viaţa cotidiană, stiluri de viaţă;- universul afectiv al tinerilor; raportul între generaţii;- pregătirea tinerilor pentru viaţa activă (civism, proiecte de dezvoltare personală şi de inserţiesocială).• Corespondenţă şi proiecte şcolare.DOMENIUL PUBLIC• Ţări, regiuni, oraşe – obiective turistice şi culturale (din Franţa metropolitana/spaţiul francofon).• Aspecte din viaţa socială contemporană (locuri şi servicii publice; relaţia cu instituţiile şi serviciilepublice).• Mediul înconjurător; aspecte semnificative din mediul urban/rural.• Telecomunicaţii, transporturi moderne, mijloacele moderne de comunicare în masă; generaţiatânără şi tehnologia informaţiei.DOMENIUL OCUPAŢIONAL• Universul profesiilor şi al meseriilor:- meserii, profesii, ocupaţii, activităţi, meserii de viitor;- cunoaşterea unor aspecte semnificative din viaţa profesională;- preocupări, proiecte legate de viitorul profesional.• Demersuri administrative (completare de formulare, Curriculum Vitae etc.)DOMENIUL EDUCAŢIONAL, CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE• Orientarea către diverse trasee de formare (învăţământ superior/meserii).• Tipuri de habitat şi stiluri de viaţă.• Situri de interes turistic şi cultural din Franţa/festivaluri/evenimente culturale.• Elemente importante din universul cultural francez (trecut şi prezent) şi francofon (datini,obiceiuri, sărbători tradiţionale, mâncăruri specifice etc.).• Personalităţi din sfera artistică, ştiinţifică sau sportivă, realizări tehnologice marcante în spaţiulfrancofon. * Personalităţi din sfera literară.• Relaţiile franco-române/integrarea europeană.•* Cooperare francofonă: programe/instituţii/actori.LIMBA FRANCEZĂ 10Conţinuturi: Limba modernă 2PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

104 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20082. FUNCŢII COMUNICATIVESe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante(registru formal/informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare urmatoarelor funcţii comunicative,prevăzute de Programele şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L2):- a se prezenta/a-şi prezenta colegii/mediul delucru- a vorbi despre sine/la se prezenta într-un interviude angajare- a solicita şi a oferi informaţii de ordin personal- a situa în spaţiu persoane/obiecte/acţiuni ;a da informaţii cu caracter de orientare în spaţiu- a descrie persoane/obiecte/locuri/fenomene/procese- a caracteriza persoane/fapte/atitudini- a situa un eveniment în timp- a relata o acţiune/o întâmplare/un eveniment,o suită de acţiuni- a solicita şi a oferi informaţii :• cu caracter general, informaţii practice desprepersoane, obiecte, locuri, acţiuni/persoane(identitate, pregătire, preocupări, profesie,proiecte, realizări)• despre locuri de interes turistic• despre evenimente, experienţe şi activităţi- a solicita, a da explicaţii/instrucţiuni/lămuriri- a invita/a face o propunere; a accepta/a refuza oinvitaţie/propunere- a cere cuiva să facă ceva/a interzice cuiva să facăceva- a exprima cantitatea- a exprima o dorinţă, gusturi, preferinţe- a exprima interese, intenţii şi preferinţe legate dedezvoltarea personală- a exprima acordul/dezacordul- a exprima obligaţia, necesitatea, posibilitatea- exprima certitudinea si îndoiala- a exprima sentimente şi stări emoţionale- a mulţumi, a răspunde la mulţumiri- a se scuza- a solicita şi a exprima o opinie personală- a susţine cu argumente un punct de vedere- a justifica o opţiune/o acţiune/o atitudine- a reda în vorbire indirectă spusele cuiva- *a pune în valoare un element al mesajului- * a explica un fenomen/o acţiune/un proces,relaţionând cauze şi efecte- * a exprima aprecieri asupra unei acţiuni/a unuiprodus concret sau abstract3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRIISe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurilegramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L2).Elemente fonetice şi lexicale• cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi funcţiilor comunicative specificatemai sus.•* câmpuri lexicale; * conotaţie / denotaţie; * registre ale limbii franceze• relaţii semantice: antonimie, sinonimie, omonimie; familii de cuvinte• particularităţi ortografice ale verbelorArticolul şisubstantivulAdjectivulNumeralulPronumeleVerbulElemente de morfologie şi sintaxă- articolul hotărât şi nehotărât- articolul partitiv; cazuri de substituire- substantivul – gen, număr (inclusiv cazuri particulare)- adjectivul calificativ : acordul şi gradele de comparaţie- adjective pronominale (posesive, demonstrative şi nehotărâte)- numeralul cardinal şi ordinal- pronumele personal subiect (forme accentuate şi neaccentuate)- pronumele personal complement direct şi indirect (locul lor în fraza asertivă şi imperativă)- pronumele posesiv- pronumele demonstrativ- pronumele relativ simplu şi compus- pronumele nehotărât (forme frecvente)- pronumele adverbiale en şi y- modul indicativ: prezent, imperfect, perfect compus, perfectul simplu (recunoaştere), maimult ca perfect, viitor- modul imperativ- modul condiţional (prezent şi trecut)- modul subjonctiv: subjonctivul prezent: formare (verbe regulate şi neregulate frecvente);LIMBA FRANCEZĂ 11Conţinuturi: Limba modernă 2PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 105AdverbulPrepoziţia,conjuncţiaSintaxapropoziţieiSintaxafrazeiTipuri şiforme defrazesubjonctivul trecut (recunoaştere); contexte de utilizare de mare frecvenţă.- modul participiu (prezent, trecut); acordul participiului trecut; cazuri de non-acord alparticipiului trecut la verbele conjugate cu auxiliarul être- modul infinitiv (prezent, trecut); construcţiile V + Inf., V + à+ Inf., V + de+ Inf- gerunziul- forme verbale perifrastice (aller,…. venir de,…… être en train de + infinitiv)- construcţii impersonale- discurs direct şi indirect- adverbe de mod, de cantitate, de timp, de loc, de afirmaţie şi de negaţie- adverbe cu grade comparaţie neregulate (bien, mal)prepoziţii şi conjuncţii cu mare frecvenţă în comunicaresubiectul, inversiunea subiectului; predicatul, acordul subiectului cu predicatul; atributul;complementul (direct, indirect), complementele circumstanţiale- concordanţa timpurilor la modul indicativ- concordanţa timpurilor la modul subjonctiv (limba vorbită)- folosirea subjonctivului după verbe care exprimă voinţa, ordinul, îndoiala, sentimente şistări emoţionale- exprimarea cauzei, scopului, ipotezei (si condiţional: I, II, III), consecinţei, * concesiei(bien que...., quoique..., malgré..., en dépit de...)- asertivă (afirmativă şi negativă), interogativă, imperativă, emfatică (principalele procedeeale emfazei)Elemente de organizare a discursului, tipuri de texte(recunoaştere, caracteristici/elemente structurale de bază)- textul narativ, descriptiv, injonctiv, * poetic, argumentativ.4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ(caracteristici comune, p. 4, pag. 9)L2 : Tipuri de texte• texte/fragmente autentice de informare generală, pagini Internet• texte de popularizare/texte din mass-media (presă scrisă, anunţuri, publicitate)• texte/paragrafe descriptive şi narative; interviu, chestionar, sondaj de opinii• eseuri şi texte funcţionale (corespondenţă – scrisoare, mesaj email, telegramă, felicitare, invitaţie; cereri,formulare, CV, procese verbale, rapoarte, prospecte, cereri, reclamaţii;)* scurte povestiri, comentarii, texte literare autentice; critică literară; eseu de opinie, eseu argumentativ etc.* Temele, funcţiile comunicative, elementele de construcţie a comunicării şi tipurile de texte, marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv,sunt obligatorii numai la specializarea filologie (din cadrul filierei teoretice, profil umanist) care are prevăzută în curriculumul diferenţiat1 oră/ săpt. la limba modernă 2.LIMBA FRANCEZĂ 12Conţinuturi: Limba modernă 2PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

106 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20081. DOMENII TEMATICELIMBA MODERNĂ 3Temele pentru expuneri/redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limbafranceză pentru ciclul liceal (L3) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţade fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general.DOMENIUL PERSONAL• Persoane (însuşiri fizice, naţionalitate, starea sănătăţii).• Familia: membrii familiei, relaţii interpersonale.• Petrecerea timpului liber: aniversări, activităţi sportive/artistice, emisiuni de radio/televiziune/excursii/vacanţe etc.• Universul adolescenţei (viaţă cotidiană, preocupări, idoli, vestimentaţie, modă etc.); relaţii între tineri (înactivitatea şcolară, în timpul liber, corespondenţă); universul afectiv al tinerilor.DOMENIUL PUBLIC• Orientarea în spaţiu, situarea geografică, călătorii, mijloace de transport.• Mediul urban/mediul rural.• Lumea înconjurătoare: plante şi animale.• Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, tehnologice, ecologice/educaţie etc.); alimentaţie,cumpărături, magazine, preţuri.DOMENIUL OCUPAŢIONAL• Universul profesiilor şi al meseriilor: aspecte relevante; proiecte de continuare a studiilor şi/sau de formareprofesională.• Demersuri administrative (completare de formulare, Curriculum Vitae).DOMENIUL EDUCAŢIONAL• Şcoala (relaţii cu colegii, orar, materii).• Mass-media pentru tineret.• Universul francez:- oraşe şi situri de interes cultural din Franţa.- date de referinţă din istoria Franţei.- obiceiuri şi tradiţii, sărbători tradiţionale.• Francofonia şi universul francofon: repere geografice şi culturale (ţări, regiuni, oraşe, obiective turistice şiculturale, instituţii culturale).• Personalităţi marcante din sfera culturală/ştiinţifică/sportivă.2. FUNCŢII COMUNICATIVESe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante(registru formal/informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare urmatoarelor funcţii comunicative,prevăzute de Programele şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L3):• a prezenta/a se prezenta/a răspunde laprezentare; a vorbi despre sine• a iniţia, a continua, a încheia un schimb verbal(faţă în faţă /convorbire telefonică)• a solicita şi a oferi informaţii de ordin personal• a solicita/a da informaţii diverse (despre persoane/obiecte/activităţi/timp/oră, program de lucru)• a solicita şi a oferi informaţii cu caracter deorientare• a identifica/a localiza persoane şi obiecte• a descrie un obiect, o persoană, sărbători/obiceiuri• a povesti o întâmplare/un eveniment• a situa un eveniment în timp• a invita; a accepta, a refuza o invitaţie/o ofertă• a mulţumi/a răspunde la mulţumiri• a se scuza/a răspunde la scuze• a exprima gusturi, preferinţe• a exprima o apreciere/o judecată• a exprima ipoteze• a face comparaţii• a exprima intenţia, obligaţia• a exprima o dorinţă, un sentiment• a exprima ceea ce îţi place/nu îţi place• a cere cuiva să facă ceva• a solicita şi a da permisiunea de a face ceva• a exprima acordul, dezacordul• a exprima stări emoţionale (mulţumire/satisfacţie,surpriză, mirare), sentimente• a solicita şi a oferi o părere personalăLIMBA FRANCEZĂ 13Conţinuturi: Limba modernă 3PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 1073. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRIISe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurilegramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal ( L3).Elemente fonetice şi lexicale• cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi actelor de vorbire specificatemai sus.• relatii semantice: sinonime, antonime, omonime, familii de cuvinteElemente de morfologie şi sintaxăArticolulSubstantivulAdjectivulNumeralulPronumeleVerbulAdverbulPrepoziţiaSintaxafrazeiTipuri şiforme defraze- articolul hotărât şi nehotărât- articolul partitiv (forme; înlocuirea articolului partitiv cu prepoziţia de)- gen, număr ; exprimarea cazurilor (construcţii cu prepoziţiile à şi de ); nume de ţări(masculin, feminin)- adjectivul calificativ, acordul adjectivului, gradele de comparaţie regulată şi neregulate(bon)- adjectivul posesiv- adjective nehotărâte – forme frecvente- cardinal şi ordinal- pronumele personale subiecte (forme neaccentuate şi accentuate)- pronumele personal cu funcţie de complement direct şi indirect; locul lor în fraza asertivă şiimperativă- pronumele demonstrativ simplu şi compus- pronumele interogativ (qui, que, où) şi pronumele relative simple (qui, que, quoi, où, dont)- pronume demonstrative neutre: ceci, cela, ça- pronumele nehotărâte – forme frecvente- pronumele adverbial en şi y- pronumele on- modul indicativ (prezent, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, viitorul simplu siviitorul apropiat)- modul condiţional (prezent si trecut)- modul subjonctiv prezent: cazuri frecvente de utilizare- modul imperativ prezent- modul participiu, acordul participiului trecut cu subiectul- infinitivul (prezent şi trecut)- locuţiuni verbale cu verbul avoir (avoir faim, avoir soif, avoir mal) şi être (être bien, être mal, êtrecontent)- diateza pasivă- adverbul de mod (formare); gradele de comparaţie- prepoziţii şi conjuncţii frecvente în comunicare- concordanţa timpurilor la indicativ în subordonata completivă directă- subordonata circumstanţială introdusă prin si condiţional (I, II, III)- fraza asertivă (afirmativă şi negativă)- fraza interogativă (intonaţia melodică, construcţia perifrastică, inversiunea subiectului)- fraza exclamativă4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ(caracteristici comune, p. 4, pag. 9)L3 : Tipuri de texte• fragmente / texte de informare generală (descriptive, narative) şi de specialitate• articole de presă, publicitate• dialoguri, povestiri, descrieri, interviuri, rezumat, texte argumentative• texte funcţionale (cereri, reclame, anunţuri; chestionare, rapoarte , scheme, diagrame, desene, tabele ;broşuri de informare, instrucţiuni; scrisori personale: carte poştală, felicitare, invitaţie, telegramă/scrisorioficiale de diverse tipuri)LIMBA FRANCEZĂ 14Conţinuturi: Limba modernă 3PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

108 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008FILIERA TEHNOLOGICĂLIMBA MODERNĂ 1, LIMBA MODERNĂ 2Clasele a XI-a şi a XII-a, ruta directă de calificare profesionalăClasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională1. DOMENII TEMATICESe recomandă următoarele teme:DOMENIUL PERSONALViaţa personală: educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri;Relaţii interpersonale/profesionale, viaţa de echipă;Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber).DOMENIUL PUBLICAspecte din viaţa contemporană (socio-economice/ştiinţifice/tehnice/ecologice/strategii de utilizare aresurselor);Tinerii şi viaţa comunitară;Democraţie, civism şi drepturile omului;Mass-media.DOMENIUL OCUPAŢIONALAspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional;Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;Organizarea locului de muncă (instituţiei, companiei), comportament profesional, deontologie profesională;Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de specializare);Produse şi servicii, calitatea serviciilor/produselor.DOMENIUL EDUCAŢIONALDescoperiri ştiinţifice şi tehnice;Viaţa culturală şi lumea artelor;Patrimoniul socio-cultural european;Repere culturale ale spaţiului lingvistic francofon – trecut şi prezent.2. FUNCŢII COMUNICATIVESe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante(registru formal/informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare urmatoarelor funcţii comunicative,prevăzute de Programele şcolare de limba franceză pentru filiera tehnologică.- a solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordinpersonal- a solicita şi a oferi informaţii legate decompletarea unui formular- a solicita şi a oferi informaţii cu caracter deorientare- a solicita şi a oferi informaţii despre produse şiservicii (inclusiv despre costuri, preţuri etc.)- a solicita şi a oferi informaţii despre fenomene,evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţiprofesionale- a solicita şi a oferi informaţii despre programulzilnic/săptămânal- a descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene,activităţi, evenimente, proceseLIMBA FRANCEZĂ15PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009- a solicita şi a da instrucţiuni/indicaţii- a solicita şi a da sfaturi- a solicita şi a formula propuneri, sugestii- a solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul- a corecta/încuraja/avertiza pe cineva- a exprima obligaţia/necesitatea/interdicţia dea face ceva- a exprima diverse grade de certitudine- a exprima presupuneri- a exprima probabilitatea- a exprima acţiuni/stări posibile- a exprima condiţii- a exprima cauze şi consecinţe- a exprima intenţii, dorinţe, preferinţePrecizări

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 109- a formula comparaţii între persoane, obiecte,locuri, fenomene, evenimente, procese, stări,acţiuni şi fapte prezente cu cele trecute- a formula oferte/invitaţii- a accepta şi a refuza o ofertă/invitaţie- a exprima şi a argumenta refuzul de a face oacţiune- a solicita şi acorda/refuza permisiunea de faceceva- a oferi un obiect în mod politicos- a exprima mulţumiri- a cere scuze- a utiliza formule adecvate contextual de iniţiere,întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusivtelefonice)- a cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie(faţă în faţă, la telefon)- a exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret,încredere, îndoială, îngrijorare, temere- a exprima o hotărâre sau o promisiune- a formula concluzii- a formula decizii- a solicita/a exprima opinii, puncte de vederepersonale- a argumenta/justifica opinii/puncte de vederepersonale- a exprima satisfacţia/insatisfacţia faţă de unpunct de vedere- a exprima şi a motiva acordul/dezacordul- a contrazice opiniile altora- a cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unuimesaj- a cere şi a da detalii şi explicaţii- a solicita repetarea şi reformularea3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRIISe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurilegramaticale studiate, conform programelor scolare pentru filiera tehnologica*.Articolul: cazuri speciale de utilizare a articolului, omisiunea articoluluiSubstantivul: substantive cu plural neregulat, substantive defective de număr, substantive colectiveAdjectivul: comparaţia neregulatăPronumele: neutru „le”Numeralul: numerale ordinale (fracţionare, multiplicative); procenteVerbul: diateza pasivă; construcţii cu infinitivul şi cu participiul, acordul participiului trecutAdverbul: de mod, de loc, de timp, de cantitate, mărime şi aproximare; grade de comparaţieCuvinte de legătură: prepoziţii de loc, de timp, de mod; conjuncţii; locuţiuniSintaxă: fraza condiţională; corespondenţa timpurilor; vorbirea directă şi indirectă4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂFiliera tehnologica: Tipuri de texte• prezentări de produse/interviuri/eseuri• texte/fragmente autentice de informare generala, pagini Internet; texte de popularizare; articole de presă,texte publicitare.• texte specifice domeniului ocupaţional: texte de lege şi reglementări, manuale, rapoarte, note, fişe tehnice,diagrame, grafice, tabele sinoptice;• texte funcţionale: (corespondenţă: scrisori, fax, note, circulare, mesaje e-mail, faxuri, cereri, reclamaţii ;procese verbale, rapoarte, formulare, instrucţiuni, broşuri de informare, prospecte; C.V. etc)• formulare şi alte documente specifice domeniului ocupaţional (facturi, fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe deproducţie, comenzi etc.);* O.M. Nr. 3488 / 23.03.2006LIMBA FRANCEZĂPROGRAMA DE BACALAUREAT 200916Precizări

110 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008IV. PRECIZĂRI1. Proba orală :- timpul de lucru: 10 - 15 minute- prezentarea : 10 - 15 minute.Proba scrisă :- timpul de lucru: 3 ore.2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu nivelul şi forma de studiu.3. Textele folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze,sub nicio formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune sursepentru ca elevii:- să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris;- să-şi însuşească structuri gramaticale noi, să şi le consolideze pe cele vechi;- să înveţe cuvinte şi expresii noi şi să înveţe sensuri variate ale aceluiaşi cuvânt încontexte diferite; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre;- să înveţe a considera şi a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;- să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoarepersonale;- să înveţe cum să găsească anumite detalii/exemple pentru susţinerea opiniilorpersonale;- să-şi îmbogăţească cunoştinţele legate de cultura şi civilizaţia franceză.NOTĂ• Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat2009 se realizează în conformitate cu prezenta programă de examen.• Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sauîn scris şi nu pe conţinutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate înconcordanţă cu programa şcolară, fără a viza conţinutul unui manual anume.Manualul şcolar este doar unul din suporturile didactice utilizate de profesori şielevi în predare-învăţare, care ajută la parcurgerea programei şcolare prinînsuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.LIMBA FRANCEZĂPROGRAMA DE BACALAUREAT 200917Precizări

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 111BACALAUREAT 2009PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂMODERNĂI. STATUTUL DISCIPLINEI ÎN CADRUL EXAMENULUI DEBACALAUREATÎn cadrul examenului de bacalaureat absolvenţii de liceu, învăţământ de zi, seralşi fără frecvenţă, au dreptul de a susţine examenul de bacalaureat la limbagermană ca limbă modernă într-una din situaţiile următoare:• Limba germană ca limbă modernă – probă orală obligatorie comună pentrutoate filierele, profilurile şi specializările (proba B);• Limba germană ca limbă modernă – probă scrisă la alegere dintre altediscipline - E sau F.Examenul se susţine în conformitate cu programa de bacalaureat , carecorespunde nivelului L1, L2 sau L3 şi formei în care a fost studiată de cătrecandidat limba respectivă: Repartizarea pe categorii de subiecte pentru ambeleprobe (oral şi scris) se realizează în funcţie de nivelul şi forma de studiu, în acordcu Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2009şi cu precizările programelor şcolare de limba germană- limba modernă- pentruciclul liceal.1. Filiera teoretică si vocaţională (toate profilurile şi specializările)LIMBA MODERNĂ 1LIMBA MODERNĂ 2LIMBA MODERNĂ 32. Filiera tehnologicăLIMBA MODERNĂ 1Ruta directă şi ruta progresivă (ambele rute de calificare, toate calificărileprofesionale).LIMBA MODERNĂ 2Ruta directă de calificare (toate calificările profesionale)si ruta progresivă (calificărileprofesionale: tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizatorbanqueting, tehnician în hotelărie)Categoriile menţionate corespund nivelurilor de competenţă A2, B1 si B2 prevăzute deCadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi Străine.II. OBIECTIVELE EXAMENULUI DE BACALAUREAT LA LIMBA GERMANĂRespectând tipologia generală a structurii planului de învăţământ privind studiullimbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba germană ca limbămodernă este construit pe programele şcolare în vigoare.Programa şcolară pentru clasa a-IX-a, Ciclul inferior al liceului, aprobată prinOrdin al ministrului educaţiei şi tineretului nr. 3458/09.03.2004; Programa şcolarăpentru clasa a-X-a, Ciclul inferior al liceului, aprobată prin ordin al ministruluieducaţiei şi cercetării nr. 4598/31.08.2004; Programa şcolară cls a XII-a , filierateoretică, toate profilurile şi specializările, Filiera vocaţională, toate profilurile şi1

112 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008specializările, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării nr.5959/22.12.06; Programa şcolară pentru ciclul superior al liceului, Filieratehnologică, Clasele a XI-a şi a XII-a, ruta directă de calificare profesională,Clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională, aprobatăprin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3488/23.03.2006.1. Competenţele generale:• Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situaţii decomunicare;• Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte;• Realizarea de interacţiuni în comunicarea scrisă;• Transferul şi medierea mesajelor scrise în situaţii variate decomunicare.2. Competenţele specifice, corelate cu tipuri de conţinuturi.3. Ariile tematice, actele de vorbire şi elementele de construcţie acomunicării.4. Valori şi atitudini, comune tuturor programelor:• Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucruluiîn echipă în diferite situaţii de comunicare• Conştientizarea rolului limbii germane ca mijloc de acces la piaţamuncii şi la patrimoniul culturii universale• Disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestareatoleranţei prin abordarea critică a diferenţelor şi stereotipurilor culturale• Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte socioculturaleşi profesionale specifice, prin receptarea unei varietăţi detexte în limba germanăCandidaţii la examenul de bacalaureat pentru limba germană ca limbă modernăvor trebui să stăpânească sistemele fonologic, lexical, gramatical şi stilistic alelimbii germane, precum şi elemente de cultură şi civilizaţie germană, pentru a ficapabili să recepteze, să producă mesaje scrise şi să interacţioneze în limbagermană, în situaţii date de comunicare.Examenul de Bacalaureat la limba germană modernă 2008 îşi propune săevalueze, după modelul Cadrului comun european de referinţă în învăţarea,predarea şi evaluarea cunoştinţelor lingvistice, document al Consiliului Europei :- nivelul competenţelor generale ale candidatului;- însuşirea conţinuturilor;- valorile şi atitudinile formate prin însuşirea limbii germane;- competenţele funcţionale esenţiale pentru reuşita socială a candidaţilor într-unnou context european: prelucrarea şi utilizarea contextuală de informaţiicomplexe, gândirea critică, luarea deciziilor şi comunicarea în contextespecifivce;Totodată, programa de bacalaureat pentru limba germană modernă doreşte săofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât şi pentru candidaţi.III. EVALUAREA NIVELULUI DE CUNOAŞTERE A LIMBIIÎn cadrul probelor orale şi scrise, se evaluează nivelul de cunoaştere a limbiigermane ca limbă modernă, modul în care candidatul foloseşte limba în2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 113comunicare. Acest lucru presupune evaluarea competenţelor lingvistice şi aconţinuturilor pe care candidatul şi le-a însuşit pe parcursul anilor de studiu, înconformitate cu programa şcolară.III.1. COMPETENŢE EVALUATEIII. 1.1.Competenţa de comunicare oralăPentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi:• să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat laclasă.• să demonstreze capacitatea de înţelegere a textului prin exprimarea unuipunct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, să emită judecăţide valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propriaexperienţă de viaţă , să redea conţinutul textului, să răspundă la întrebări• să identifice sensul cuvintelor şi a relaţiilor semantice;• să recunoască şi să utilizeze elementele şi structurile gramaticalestudiate;• să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:• folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate,pe tot parcursul comunicării orale;• rezolvarea unor itemi care au drept ţintă acest lucru;• realizarea unui discurs oral convingător, logic şi coerent pe o temă dată:- relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întîmplări/unei experienţepersonale;- prezentarea unui film/unei cărţi;- descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activităţi, unorlocuri cunoscute/imaginare;- să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere,pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, să facăasociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sauexperienţele altor persoane.- să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiuneorală) în situaţie de examen, utilizînd limba germană potrivit contextuluicomunicaţional.III.1.2. Competenţa de comunicare scrisăPentru a evalua competenţa de comunicare scrisă, candidaţilor li se va cererezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidaţii vor fi capabili:• să înţelegă sensul global al unui text;• să identifice informaţiile semnificative din text;• să rezume textul;• să comenteze un aspect din text;• să exprime propriile păreri în legătură cu ideile/conţinutul textuluirespectiv;• să recunoască şi să utilizeze elemente şi structuri gramaticale studiate;• să analizeze şi să interpreteze un aspect/idee din textul dat;• să folosească corect structurile lexicale studiate;3

114 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008• să descrie locuri cunoscute/imaginare, activităţi;• să descrie/caracterizeze o persoană;• să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienţăpersonală.• să continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;• să construiască un text pe baza unei teme date;• să redacteze un eseu;• să comenteze un subiect;• să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct devedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemplerelevante, să facă asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şiexperienţe personale sau experienţele altor persoane;III. 2. CONŢINUTURI EVALUATEConţinuturile evaluate pentru toate profilurile, corespund trunchiului comun dinprogramele şcolare în vigoare.III.2.1. Conţinuturi lexicale şi tematiceSe vor evalua cunoştinţele de vocabular specific temelor cuprinse în Programaşcolară de limba germană modernă, teme inspirate din realitatea înconjurătoare,din viaţa de zi cu zi, din experienţa elevilor şi experienţa umană în general. (veziAnexa 2)Temele de examen se vor regăsi în texte autentice de diverse tipuri.a) Tip de text: autentic: literar, non-literar (vezi Anexa 1);b) Sursa: articole din ziare şi reviste, cărţi din spaţiul germanofon, literaturăcultă şi populară, broşuri, internet.c) Lungimea: în funcţie de profil: 125 – 350 cuvinted) Dificultate: în funcţie de profil, dar fără să depăşească gradul dedificultate al textelor din manuale;e) Domenii: domenii tematice cuprinse în programa şcolară (Anexa 2) :1. DOMENIUL PERSONAL- Viaţa personală (educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu,opţiuni pentru carieră, hobby-uri) ;-Relaţii interpersonale/inter-umane/profesionale, viaţa de echipă;-Universul adolescenţei(cultură, sport, timp liber).2. DOMENIUL PUBLIC- Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, ştiinţifice, tehnice,ecologice, strategii de utilizare a resurselor);- Tinerii şi viaţa comunitară ;-Democraţie, civism şi drepturile omului. Egalitatea în drepturi femei-bărbaţi;-Mass-media, comunicare.3. DOMENIUL OCUPAŢIONAL-Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional; Organizarea locului demuncă(a instituţiei, a companiei), comportament profesional, deontologieprofesională;-Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;-Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie(în funcţie despecializare);4

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 115-Produse şi servicii, calitatea serviciilor/produselor.4. DOMENIUL EDUCAŢIONAL- Descoperiri ştiinţifice şi tehnice;-Viaţa culturală şi lumea artelor;- Patrimoniul socio-cultural european –trecut şi prezent;- Repere culturale ale spaţiului lingvistic germanofon.III.2.2. FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII:III.2.2.1. Actele de vorbireCandidaţii vor fi capabili să folosească actele de vorbire în diverse situaţii decomunicare prevăzute de Programa de limba germană pentru ciclul liceal.III.2.2.2. Forme de comunicare în scrisCandidaţii vor fi capabili de:- a completa un formular, tabel, schemă cu ajutorul unor indicaţii orale/scrise ;- a redacta un text funcţional: bilet, telegramă, felicitare, CV, scrisoare personalăsau oficială, anunţ, text publicitar, reclamaţie;- a redacta o povestire, descriere, caracterizare;- a redacta un eseu structurat/nestructurat, aducând argumente în sprijinulopiniei formulate.III.3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRIIIII.3.1. Vocabular – Lexicul specific temelor propuse (Anexa 2);III.3.2. Elemente de gramatică cuprinse în Programa de limba germanămodernă pentru ciclul liceal.clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziţii,conjuncţiicategorii: număr, caz, timp, aspect, diatezăstructuri: propoziţii, frazeprocese şi relaţii: acord, topică, transformare, etc.noua ortografie a limbii germane,formarea cuvintelor ( substantive, adjective, verbe)IV. PRECIZĂRIIV.1. Timpul de lucru:a) Proba orală :- timp de lucru : 10 -15 minute- timp de prezentare: 10-15minuteb) Proba scrisă:- timp de lucru: 3 oreIV.2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu nivelul şiforma de studiu.La alcătuirea itemilor se va ţine cont de trunchiul comun tuturor profilurilor, iardiferenţierea se va face din punct de vedere calitativ.Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitatestrictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prinO.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar estedoar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi, care5

116 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008ajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şiformarea de competenţe.Textele necunoscute/nestudiate la clasă nu exclud studierea textelor dinmanuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:- să înveţe a aborda un text necunoscut;- să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre ale limbii;- să înveţe cuvinte şi expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferitecontexte;- să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechi;- să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi devaloare personale;- să înveţe cum să găsească anumite detalii sau exemple pentru susţinereaopiinilor personale;- să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris.Bacalaureat 2009Programa pentru limba germană modernăAnexa 1TextsortenRezepteBriefeDurchsagenGraffitiFuhrungenVideotextPlakateVorschriftenLiederBerichtBedienungsanleitungenEtiketten und AufschriftenVisitenkartenArtikelZusammenfassungenResourcen:LehrbücherLiteraturbücherWörterbücherZeitschriftenAlbenLandkartenTeletextAnleitungenLiterarische Texte (Auszüge)HandzettelFahrscheineComputerbildschirmtextZeitungsartikelAnschlageSpeisekartenGeschäftsbriefMitteilungWerbeschriftenSchilderPräsentationReaderProspekteZeitungenPlakateFahrpläneStadtpläne6

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 117Bereich Orte InstitutitutionenPrivatHaus, -FamilieZimmer Freundes-Garten und(eigenes/r, BekanntenderFamilie, netzwerkevonFreunden,vonBekannten)-eigener Platzim Heim,Hotel usw.-auf demLandam See,Meer-im GebirgeSozialSchuleUndBeruf-öffentlicheRäume:Straße, Platz,Park usw.öffentlicheVerkehrsmittel-Geschäfte-Märkte-Krankenhäuser-Arztpraxen-Stadien-Sportplätze-Sporthallen-Restaurant,Kneipe,Hotel-Schulen,Aula,Klassenraum,Schulhof,Hochschule,Universität,Seminarräume,Schulvertretung-WohnheimeLaboratorien-Mensa-BürosWerkstätten-Bauernhöfe-Läden,-Geschäfte-Hotels usw.Anexa 2Beschreibungskategorien zum Wortschatz-Behörden-Vereine-Gesellschaften-politischeParteien-Kirchen-Schule,Berufsschule,Universität-Wissenschafts-undForschungs-Institute-Firmen-Staats- undmultinationaleUnternehmen-GewerkschaftenPersonen Objekte Ereignisse Handlungen-Verwandte-Freunde-Bekannte-Mitgliederder Őffentlichkeit-Beamte-Verkäufer-Lehrer-Arzt-Polizisten-Sicherheitskräfte-Fahrer-Schaffner-Passagiere-Kellner-Kunden-Empfangspersonal-Priester,Pfarrer-Lehrende,Lehrkörper-Eltern-Klassenkameraden,Sudierende-Arbeitgeber,ArbeitnehmerKollegen-verschiedeneBerufsbenenungen- EinrichtungenundMöbel;-Kleidung-Hausgeräte-Spiel –undWerkzeug-Körperpflege-Freizeit-,Reise- undSportausrüstung- Geld,Formulare-Programme-Mahlzeiten-Getränke-Snacks-Personalausweis,Pässe,Führerscheine-Schuluniform-Schreib-,Mal- undBastelmaterialSchulausrüstungund–kleidung-audiovisuelleGeräte-Tafel undKreide-Computer-Büroausstattungen-Tiere,Pflanzen-Familienfeiern-Krankheit-Zwischenfälle-Unfälle-natürlichePhänomene-Feste-Besuche-Zwischenfälle-Unfälle-Versammlungen-Geldstrafen-Spiele, Wettbewerbe-erster undletzterSchultag,Schüleraustausch-Spiele,Pause-SeminareundÜbungen-Diskussionen-BeratungsgesprächeAusverkäufe-MessenLebensroutinenz.B.:anziehen,ausziehen,essen,waschen,basteln,u.s.w.Gartenarbeit-HobbysUnterhaltung-EinkaufenundöffentlicheDienste (inAnspruchnehmen)-medizinischeDienste (inAnspruchnehmen)- fahren,wandern,reisen-öffentlicheUnterhaltungund Freizeitaktivitäten-Sport, SpieleRoutinen in:-Schulversammlungen,Lehrerkonferenzen,Unterricht,Spielen,Pausen,Laborarbeit,Hausaufgaben,TeamarbeitVerwaltung,Management,Produktionvorgängen,Bürovorgängen,Transport,Verkaufen-Computerarbeit-ReinigungBildung-MuseenTheatersäleWissenschafts-undBeamten,Schauspieler,Kunstgegenstände-VeranstaltungenRoutinen in-Veranstal-7

118 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008-KinosäleKonzertsäleBibliotheken-Ausstellungsräume-VeranstaltungsräumeKulturinstitutionenKünstler,Publikum,Kritiker-AlbenMusikinstrumenteEintrittskarteProspekte,Pläne, Programme,Mal-, Spiel-undBastelmaterial-Auf- undVorführungen-Festivale-Besprechungen-Empfänge-Konferenzentungen-Auf- undVorführungen-FestivaleBesprechungen-Empfängen-Konferenzenusw.8

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 119PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Programa de examen pentru Limba Greacă modernăI. STATUTUL DISCIPLINEIIn conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolvenţii claselor de liceu carestudiază limba greacă modernă vor susţine examene de bacalaureat cu următoarea structură:- Proba orală- Proba scrisă, ca proba la alegereCompetenţele de evaluat, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe delimba greacă modernă clasa a-IX-a – a-XII-a, aprobate prin Ordin al ministrului educaţiei şicercetării nr. 5201 / din 24 decembrie 2003.Categoriile de itemi se repartizeaza in functie de numarul de ore saptamanal, din trunchiul comun.a) 2 ore / săptămânal – pentru liceele teoretice, profil filologie clasele IX-XII, ca limba a treiab) 4 ore / săptămânal la clasele a IX-a şi 5 ore / săptămânal la clasele X-XII, pentru profilulfilologie, ca limba a treiaCandidaţii care au studiat limba greaca moderna, ca limba a treia de studiu, pentru limba I sau a-II-a trunchi comun vor fi evaluati pe baza unor texte necunoscute, nestudiate la clasa.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1.1 Desprinderea ideilor generale dintr-un text dat şi reformularea lor cu propriile cuvinte1.2 Desprinderea ideilor principale dintr-un raport / prezentare orală din domeniu profesional1.3 Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ pe temecunoscute2.1 Prezentarea unor evenimente / activităţi pe baza unui plan dat2.2 Redactarea unei pagini de jurnal în propoziţii scurte care redau esenţa întâmplărilor2.3 Argumentarea unui punct de vedere3.1 Comentarea pe scurt a unei informaţii / păreri vehiculate de interlocutor3.2 Reformularea unor instrucţiuni la cererea interlocutorului4.1 Transferarea informaţiilor din scheme, tabele într-un text simplu4.2 Traducerea dintr-o limba în altă a unor texte literare simple4.3 Reformularea unor texte scurte pentru a fi adaptate unui alt scop al comunicării ( informareneutră, persuasiune etc. )III. CONŢINUTURI1. FoneticaMorfologieSintaxa propoziţiei ( integral )2. Sintaxa frazei : propoziţii principale, subordonate : completivă directă şi indirectă,interogativă indirectă, atributivă, condiţională, finală, concesivă, consecutivă, cauzală, temporală.3. Vocabular - lexicul specific temelor propuse- familia de cuvinte-sinonime, antonime, omonime şi paronimeI. Teme propuse :• Viata cotidiana ( aniversări, prietenie, familie, locuinţa, lumea satului şi a oraşului, mâncăruri /băuturi, mediu ambiant )• Hobby ( muzica, turism si călătorie, oraşe, sport, reviste )• Viaţa profesională ( profesii, meserii )IV. PRECIZARISubiectele vor avea următoarea structură :Limba Greacă modernă – Programa de bacalaureat 2007 1

120 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Partea I : un text de tradus din limba greacă de 5-6 rânduri pentru proba orală şi un text de 15-20rânduri pentru proba scrisă.Partea a-II-a : a) Retroversiune 2 fraze formate din maximum 4 propoziţii pentru proba orală şi 5fraze ( 7-8 rânduri ) pentru proba scrisă.b) De completat un text lacunarPartea a-III-a : (numai pentru proba scrisă)Un subiect la alegere din două propuse conform temelor studiate.1. Gradul de dificultate in rezolvarea subiectelor va fi in funcţie de numărul de ore de studiatesăptămânal.2. Vor fi consultate culegerile de exercitii Tora 1 si Tora 2 ( Τώρα 1 και Τώρα 2 ).3. Timp de lucru – 3 ore. ( Pentru proba scrisă ). Toate subiectele sunt obligatorii.Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realizaîn conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare.Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predareînvăţare,conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificările din prezenta programă debacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei / profilului / specializării.Limba Greacă modernă – Programa de bacalaureat 2007 2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 121BACALAUREAT 2009PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ITALIANĂI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile Legii învăţământului în vigoare, toţi absolvenţii învăţământului licealvor susţine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie (proba B). Deasemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opţională, la alegere(proba E sau F ) 1 .Repartizarea pe categorii de subiecte/teste – pentru ambele probe (orală şi scrisă) – se realizeazăîn funcţie de nivelul şi forma de studiu, în acord cu Metodologia de organizare şi desfăşurare aexamenului de bacalaureat 2009 şi cu precizările programelor şcolare de limba italiană pentruciclul liceal 2 .1. Filiera teoretică si vocaţională (toate profilurile şi specializările)LIMBA MODERNĂ 1 (normal, intensiv, bilingv)LIMBA MODERNĂ 2LIMBA MODERNĂ 3 32. Filiera tehnologicăLIMBA MODERNĂ 1Ruta directă şi ruta progresivă (ambele rute de calificare, toate calificările profesionale).LIMBA MODERNĂ 2Ruta directă de calificare (toate calificările profesionale) și ruta progresivă (calificărileprofesionale: tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizatorbanqueting, tehnician în hotelărie)Categoriile menţionate corespund nivelurilor de competenţă A2, B1 și B2 prevăzute de CadrulEuropean Comun de Referinţă pentru Limbi Străine.__________________________________________________________________________________________________1 Conform listei disciplinelor, aprobata de M.E.C.T., la care se susţin examen (sesiunea de bacalaureat 2009).2 Programe şcolare de limba italiană pentru filiera teoretică, filiera vocaţională (toate profilurile şi specializările: O.M. nr. 3458 / 09.03.2004;O.M. 4598 / 31.08.2004; O.M. 3410 / 07.03.2006), filiera tehnologică (O.M. 3488 / 23.03.2006)3Din această categorie fac parte absolvenţii care au început studiul limbii italiene în clasa a IX-a, ca L3 / absolvenţii învăţământului înlimbile minorităţilor naţionale (anul IV de studiu).LIMBA ITALIANĂPROGRAMA DE BACALAUREAT 20091Statutul disciplinei

122 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008II.COMPETENŢE DE EVALUATCOMPETENŢE GENERALEL1, L2, L3 - Filiera teoretică, toate profilurile şi specializările- Filiera vocaţională, toate profilurile şi specializărileCompetenţele generale sunt, în general, aceleaşi pentru toate filierele / profilurile / specializările (cu excepţiafilierei tehnologice), în funcţie de probă (oral / scris):− Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare.− Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare / sarcini delucru variate.− Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă.−Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare.COMPETENŢE SPECIFICECompetenţele specifice (şi conţinuturile) se diferenţiază pe cele trei nivele : L1, L2 și L3, astfel:LIMBA MODERNĂ 1 (normal, intensiv, bilingv)1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare1.1. Identificarea sensului global al unui mesaj.1.2. Identificarea ideilor principale / de informaţii cheie / de detalii specifice / extragerea esenţialului dintexte autentice.1.3. Selectarea şi corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text/ din texte diferite în scopulîndeplinirii unei sarcini de lucru.1.4. Identificarea, în mesaje diverse, a atitudinilor, sentimentelor, punctelor de vedere exprimate (pentru ale compara cu punctul de vedere personal).1.5. Analizarea unor situaţii descrise în texte în scopul unui studiu aprofundat/ al luării unor decizii.1.6. * Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, cadrulacţiunii).1.7. * Identificarea elementelor structurale ale textului literar (vocea auctorială, naraţiune la pers. I şi aIII-a, personaj), a simbolurilor, a metaforelor, a altor mijloace de expresie artistică.2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare2.1. Descrierea unor activităţi cotidiene, obiceiuri; prezentarea de descrieri clare şi detaliate, pe subiectelegate de domenii de interes propriu şi de domeniul de specializare.2.2. Relatarea conţinutului unui film / prezentarea de cărţi, evenimente, experienţe, cu exprimareasentimentelor / reacţiilor personale în legătură cu acestea.2.3. Redactarea de paragrafe / texte pe o temă de interes.2.4. Expunerea unor idei, opinii şi puncte de vedere proprii şi susţinerea lor cu argumente şi exemple.2.5. Elaborarea unui raport (a desfăşurării unei activităţi de grup / proiect individual / activităţi cotidieneetc.)/ referat / eseu */ prezentare, argumentate logic şi susţinute de exemple pertinente din experienţapersonală sau din alte surse.2.6. Completarea de formulare şi redactarea de texte funcţionale variate, cu respectarea convenţiilor specifice şicu folosirea de conectori.2.7. Utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea orală şi în scris, formală şi informală, adecvând formatul şilimbajul la context şi la tipul de text.2.8. * Argumentarea, oral/ în scris, a modului personal de interpretare a unui text literar.* Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică,profil umanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1 în curriculumuldiferenţiat (CD).LIMBA ITALIANĂ 2Competenţe specifice: Limba modernă 1PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 1233. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă3.1. Solicitarea adecvată a ideilor, opiniilor, părerilor interlocutorului şi răspunsuri / comentarii adecvate laacestea; solicitarea / oferirea de clarificări / explicaţii.3.2. Oferirea de răspunsuri la un chestionar pe teme de interes, în care sunt motivate opţiunile.3.3. Formularea de idei/ păreri pe teme de interes în cadrul unei discuţii / în mesaje de răspuns.3.4. Susţinerea unui punct de vedere în cadrul unei conversaţii, unui schimb de mesaje scrise, pe teme deinteres.3.5. Avansarea unor ipoteze şi formularea de răspunsuri adecvate la ipotezele emise de ceilalţi.3.6. Redactarea de scrisori / alte texte funcţionale pe diferite teme, către diverşi destinatari, în diferitescopuri de comunicare (a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.), cu adecvareaformatului şi a limbajului la subiect şi la cititorul intenţionat.3.7. Adaptarea formei mesajului la context / la situaţia de comunicare în funcţie de stil (formal / informal),respectând normele socio-culturale uzuale.3.8. * Susţinerea cu argumente relevante a unui punct de vedere în cadrul unei discuţii / al unui schimbde mesaje scrise, pe teme culturale / literare.4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare4.1. Transformarea unor mesaje din vorbire directă în vorbire indirectă.4.2. Sintetizarea sub formă de schemă / notiţe a conţinutului unui text; rezumarea în scris a unui text citit.4.3. Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul de specializare în diverse forme de prezentare.4.4. Traducerea din limba italiană în limba maternă / din limba maternă în limba italiană a unor texte /mesaje de dificultate medie, din domenii de interes / din domeniul de specializare.4.5. * Rezumarea orală şi / sau în scris a esenţialului dintr-un text literar.4.6. * Parafrazarea unui citat folosind exemple personale / prin raportare la experienţă personală.4.7. * Raportarea mesajului literar la experienţe personale.* Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică,profil umanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1 în curriculumuldiferenţiat (CD).LIMBA ITALIANĂ 3Competenţe specifice: Limba modernă 1PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

124 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008LIMBA MODERNĂ 21. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare1.1. Desprinderea sensului global / ideilor esenţiale dintr-un text dat.1.2. Identificarea și selectarea, din mesaje variate, de informaţii şi opinii relevante / de informaţii punctuale/ de informaţii specifice.1.3. Deducerea înţelesului unor elemente lexicale necunoscute, cu ajutorul contextului.1.4. * Identificarea, prin citire rapidă de informaţii / detalii specifice dintr-un text, mai lung în vederearezolvării unei sarcini de lucru.1.5. * Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte literare diferite pentru a rezolva o sarcinăde lucru.2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare2.1. Prezentarea / Relatarea unui fapt divers / film / întâmplări / eveniment socio-cultural sau profesional,subliniind elementele semnificative.2.2. Completarea de documente (formulare, chestionare etc.) de uz curent şi specifice domeniului despecializare.2.3. Redactarea de texte funcţionale variate (instrucţiuni, anunţuri de mică publicitate, pagini de jurnaletc.), aducând argumente şi exemple în sprijinul opiniilor exprimate.2.4. Elaborarea de descrieri pe subiecte legate de domenii de interes personal (evenimente, experienţepersonale) / profesional.2.5. Elaborarea unui text structurat pe subiecte cunoscute, cu folosirea unui limbaj adecvat.2.6. Emiterea de ipoteze şi susţinerea lor cu câteva argumente.3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului şi comentarea succintă a părerilor exprimate de parteneri /exprimarea poziţiei (acord / dezacord); solicitarea şi oferirea de clarificări, explicaţii.3.2. Oferirea de răspunsuri concrete şi de ordin personal la un chestionar / sondaj / interviu.3.3. Exprimarea unor sentimente şi reacţii (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferenţă, regret,uimire) referitoare la evenimente / situaţii / experienţe trăite sau aflate.3.4. Realizarea unui interviu structurat pe baza unui chestionar elaborat.3.5. Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt exprimate mulţumiri sau scuze.3.6. Redactarea de texte funcţionale pe diferite teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri decomunicare (pentru a exprima intenţii, a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.).3.7. Adecvarea formatului / limbajului la subiect / interlocutor / cititorul intentionat, cu utilizareaconvențiilor / normelor sociale şi culturale folosite în comunicarea formală şi informală.4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare4.1. Luarea de notiţe dintr-o lectură, în vederea realizării unui raport / unei informări.4.2. Redarea, prin cuvinte proprii, a unor mesaje / texte simple din domenii cunoscute.4.3. Traducerea din limba italiană în limba maternă / din limba maternă în limba italiană, a unui mesaj /text de mică dificultate.4.4. Reducerea unui paragraf la o idee esenţială / rezumarea conţinutului unui mesaj / text.4.5. Transferul informaţiilor factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare.4.6. * Transferul şi adaptarea semnificaţiei unui text literar la contexte neliterare.* Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializarea filologie (filiera teoretică,profil umanist) care are prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferenţiat (CD).LIMBA ITALIANĂ 4Competenţe specifice: Limba modernă 2PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 125Limba modernă 31. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare1.1. Desprinderea semnificaţiei globale; identificarea şi selectarea informaţiei relevante / ideilor principaleşi a unor detalii din mesaje / documente simple / fragmente / texte autentice simple pentruîndeplinirea unor sarcini de lucru.1.2. Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt şi simplu.1.3. Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ, pe teme cunoscute.2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare2.1. Povestirea / Relatarea unei activităţi, unui fapt divers / eveniment / film, unor experienţe / întâmplăripersonale.2.2. Formularea de întrebări şi răspunsuri / de opinii argumentate despre ceea ce îi place / nu îi place, peo temă dată.2.3. Redactarea unei scrisori personale simple.2.4. Explicarea folosirii unui produs / aplicării unei proceduri şi răspunsul la întrebări de clarificare.2.5. Completarea de formulare de uz curent (CV, vize).3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă3.1. Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare.3.2. Formularea de opinii / sugestii, solicitarea şi formularea de instrucţiuni.3.3. Oferirea de răspunsuri şi informaţii la întrebări simple (interviu / chestionar).3.4. Redactarea unei scurte scrisori de răpuns la o scrisoare personală / oficială sau la anunţuri dinmass-media.4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare4.1. Redactarea unui text simplu, explicativ, prin transferarea informaţiilor dintr-o schemă / diagramă /tabel / desen.4.2. Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje simple pe teme de viaţăcotidiană.4.3. Rezumarea unui text simplu.4.4. Traducerea unor mesaje simple, din limba italiană în limba maternă / din limba maternă în limbaitaliană.LIMBA ITALIANĂ 5Competenţe specifice: Limba modernă 3PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

126 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008FILIERA TEHNOLOGICĂClasa a XI-a si a XII-a, filiera tehnologica – ruta directă şi ruta progresivă de calificare profesională (toatecalificările profesionale)COMPETENŢE GENERALE− Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris, identificarea şi selectarea de informaţii înscopul îndeplinirii unor sarcini de lucru.− Producerea de mesaje orale sau scrise în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate.− Realizarea de interacţiuni, în comunicarea orală (în situaţie de examen) sau scrisă, peteme cotidiene şi pe teme profesionale.COMPETENŢE SPECIFICE1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru1.1. Identificarea punctelor de vedere / a opiniilor, atitudinilor exprimate de interlocutor (în situaţie deexamen).1.2. Identificarea de informaţii-cheie, necesare şi suficiente pentru a rezolva o sarcină de lucru.2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru2.1. Identificarea de informaţii, idei şi opinii relevante - necesare pentru a îndeplini o sarcină de lucru – întexte de informare generală / în texte referitoare la domeniul de activitate.2.2. Scanarea unui text mai lung pentru identificarea rapidă de informaţii / detalii specifice pentrurezolvarea unei sarcini de lucru.2.3. Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte diferitepentru rezolvarea unei sarcini de lucru.2.4. Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul ocupaţional în diverse forme de prezentare.2.5. Identificarea sensului cu ajutorul contextului, în texte pe teme legate de specialitate.3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea; solicitarea şi oferirea deinformaţii, clarificări şi explicaţii.3.2. Formularea clară, precisă şi în mod politicos a informaţiilor/ instrucţiunilor şi a întrebărilor/solicitărilor, folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile uzuale.3.3. Prezentarea de descrieri:• pe subiecte legate de domenii de interes propriu şi / sau profesional.• * de activităţi, stări şi experienţe personale legate de viaţa cotidiană şi de domeniul de activitate.• * de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional.4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate4.1. Transmiterea de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul de activitate.4.2. Completarea de documente şi formulare profesionale, specifice domeniului ocupaţional.4.3. Redactarea unor texte funcţionale variate, structurate, şi cu folosirea de conectori.4.4. Adecvarea formatului şi limbajului la context, la tipul de text, la subiect şi la cititorul intenţionat;utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea scrisă, formală şi informală.* Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru Limba 2.LIMBA ITALIANĂPROGRAMA DE BACALAUREAT 20086Competenţe specifice: Filiera tehnologică

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 127III. CONŢINUTURILIMBA MODERNĂ 1 (normal, intensiv, bilingv)1. DOMENII TEMATICETemele pentru expuneri / redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limbaitaliană pentru ciclul liceal (L1) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţade fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general.DOMENIUL PERSONAL• Viaţa personală (stil de viaţă, alimentaţie, sănătate, educaţie; activităţi în timpul liber, călătorii; etc.).• Relaţii interpersonale în familie şi în societate, bunele maniere, relaţii între tineri (munca în echipă /participarea la proiecte de cooperare educativă etc.).• Pregătirea tinerilor pentru viaţa activă (civism, proiecte de dezvoltare personală şi de inserţie socială).• Universul adolescenţei (viaţa cotidiană, cultură, sport, probleme ale vieţii cotidiene: droguri / alcool /fumat / SIDA etc.); universul afectiv al tinerilor.DOMENIUL PUBLIC• Ţări, oraşe, călătorii – obiective / situri culturale şi turistice• Aspecte semnificative din viaţa contemporană (sociale / economice / tehnice / culturale / ecologice).• Serviciile în societatea contemporană (servicii medicale / hoteliere / instituţii de spectacole etc.).• Locuri şi instituţii publice (administrative / culturale); relaţia cu instituţiile şi serviciile publice.• Mijloace moderne de comunicare în masă.• Mediu urban / mediu rural.• Mediul înconjurător; ocrotirea mediului şi dezvoltarea durabilă.DOMENIUL OCUPAŢIONAL• Universul profesiilor şi al meseriilor – aspecte relevante; cunoaşterea unor aspecte semnificative dinviaţa profesională (activităţi şi profesiuni).• Preocupări, proiecte de formare individuală / profesională.DOMENIUL EDUCAŢIONAL, CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE• Aspecte de cultură şi civilizaţie în societatea italiană.• Repere de cultură şi civilizaţie ale spaţiului cultural italian; viaţa culturală (muzee / festivaluri /evenimente culturale etc.); obiceiuri, tradiţii, sărbători tradiţionale; personalităţi din sfera culturală /ştiinţifică / sportivă / religiei / muzicii / literaturii;• Condiţia şi rolul femeii în societatea contemporană.• Progresul tehnologic în societatea avansată universul mass-media.• Instituţii europene şi procesul de integrare europeană; * construcţia europeană, aportul Italiei laacest proces.• Generaţia tânără şi comunicarea în mediul electronic.LIMBA ITALIANĂ 7Conţinuturi: Limba modernă 1PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

128 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20082. FUNCŢII COMUNICATIVESe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante(registru formal / informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare urmatoarelor funcţii comunicative,prevăzute de Programele şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L1):• A exprima acordul/dezacordul• A da /a cere informaţii practice• A exprima posibilitatea sau imposibilitatea• A a-şi exprima admiraţia, interesul• A exprima gusturi, preferinţe• A exprima îndoiala/regretul• A solicita repetarea/reformularea unuimesaj• A confirma/infirma o informaţie• A solicita confirmare/infirmarea uneiinformaţii• A formula un raţionament relaţionândcauze, efecte, ipoteze• A exprima sentimente, stări emoţionale şifizice• A solicita/a oferi informaţii despre obiecte,locuri, acţiuni, persoane (identitate,pregătire, preocupări, profesie, proiecte,realizări)• A descrie persoane, fapte, atitudini• A descrie obiecte, locuri, fenomene• A realiza descrieri/prezentări de oraşe,personalităţi/aspecte culturale şi sociale• A relata o întâmplare/eveniment/o suită deacţiuni/ o discuţie• A explica un fenomen, o stare• A argumenta un punct de vedere personal• A face o expunere pe o temă dată• A exprima interese, intenţii şi preferinţelegate de dezvoltarea profesională• A situa un eveniment în timp• A da instrucţiuni, indicaţii• *A exprima aprecieri asupra unei acţiuni/aunui produs concret sau abstract3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRIISe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurilegramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L1).Elemente de fonetică,lexic şi semantică• cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi funcţiilorcomunicative specificate mai sus.• relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, familii de cuvinte)• câmp lexical • limbaje specializate • figuri de stil, *registre ale limbii,• denotaţie/conotaţieElemente de morfologieArticolul • hotărât, nehotărât, partitiv• folosirea şi omiterea articolului• prepoziţia articulatăSubstantivul • gen, număr (inclusiv cazuri particulare: substantive cu pluralneregulat şi substantive “sovrabbondanti”) • exprimarea cazurilorAdjectivul (calificativ şipronominal)• acordul adj. calificativ, gradele de comparaţie (forme regulate şiforme sintetice), sensul şi comportamentul unor adjective în funcţiede poziţia faţă de substantiv (buono, grande, alto, santo, semplice,vecchio, certo)• adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative şinehotărâte)Numeralul • cardinal şi ordinal, exprimarea secolelor, procentelor; numeraledistributive, colective şi colective cu valoare substantivală (paio,coppia, decina, dozzina, centinaio, migliaio)Pronumele • pronumele personale cu funcţie de subiect / de politeţe• pronumele personale complemente (locul lor în fraza afirmativă,interogativă, negativă şi imperativă)• pronumele personale complemente combinate (locul lor în frazaafirmativă, negativă şi imperativă)• pronumele reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ,nehotărât • pronumele ne şi ci/vi.LIMBA ITALIANĂ 8Conţinuturi: Limba modernă 1PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 129Verbul • modul indicativ (timpuri simple şi compuse)• modul condiţional (prezent, trecut)• modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, mai mult ca perfect)• modul imperativ (forma afirmativă şi negativă)• moduri nepersonale (infinitiv, gerunziu, participiu): prezent şitrecut• acordul participiului trecut• diateză activă, reflexivă şi pasivăAdverbul • adverbul de mod, de timp, de loc, de afirmaţie şi de negaţie• grade de comparaţie; adverbe cu grade de comparaţieneregulatăPrepoziţia, conjuncţia • prepoziţiilor şi locuţiuni prepoziţionale• conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale, coordonatoare şisubordonatoare• subiectul şi predicatul, acordul subiectului cu predicatulElemente de sintaxă• atributul• complementul (direct, indirect), complementele circumstanţiale.• concordanţa timpurilor la indicativ• cazurile de folosire a conjunctivului şi concordanţa la conjunctiv• exprimarea : cauzei, concesiei, scopului, condiţiei (periodoipotetico), necesităţii / posibilităţii, consecinţei• subordonata implicită şi explicităElemente de organizarea discursului, tipuri detexte• fraza activă, fraza pasivă• fraza afirmativă şi negativă• fraza interogativă (directă şi indirectă)• fraza impersonală, imperativă, exclamativă;• indicatori temporali şi spaţiali, articulatori logici; discurs direct şiindirect;• textul descriptiv, narativ, poetic, argumentativ (structura şi orientareaargumentativă, idei, argumente, exemple; analiză, producere şiordonare de paragrafe; diverse tipuri de articulatori); rezumatul detext; scrisoare.• documentul iconic: lectura imaginii – imaginea publicitară,interpretarea imaginii fixe.4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂTextele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:a) Sursa : pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc., în limba italiană;b) Tipul de text: text autentic literar / neliterar;c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil şi tipul de probă (oral /scris);d) Dificultate: în funcţie de nivel şi forma de studiu.L1 : Tipuri de texte• texte autentice de informare generală, pagini Internet;• articole de presă, texte publicitare;• articole de enciclopedie / lucrări de popularizare;• opinii, comentarii / dialoguri / interviuri / rapoarte / referate / eseuri / povestiri etc.;• texte funcţionale (proces-verbal, reclame, anunţuri, cereri, chestionare, fişe, prospecte, diagrame,grafice, tabele, formulare, C.V.); corespondenţă personală (scrisoare, felicitări, invitaţii etc.) şi oficială/ administrativă;• texte literare autentice; texte de tip reflexiv /eseul reflectiv; fragmente de critică literară;Notă: în plus, pentru clasele de bilingv, se vor include:1. Dante Alighieri: La Divina Commedia (l’Inferno, il Purgatorio, il Paradiso; presentazione generale, iltitolo, la struttura, le fonti di ispirazione, l’argomento,la topografia, i numeri e la simmetria, il rapportopena-peccato, il mondo antico ed il mondo contemporaneo al poeta, la lingua, i quattro sensi delpoema); l’Inferno – canti V, XXVI (il tema, le fonti di ispirazione, i protagonisti, il rapporto pena-peccato,LIMBA ITALIANĂ 9Conţinuturi: Limba modernă 1PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

130 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008la modernità dei due protagonisti nei relativi canti; Dante, giudice ed uomo durante l’incontro conFrancesca ed Ulisse).2. Francesco Petrarca: Il Canzoniere (il titolo, la struttura, i temi, la lingua e lo stile, la novità dell’opera); isonetti Solo e pensoso, Erano i capei d’oro a l’aura sparsi.3. Giovanni Boccaccio: Il Decamerone (il titolo, le fonti di ispirazione, la struttura, la cornice, i temi,ilrealismo dell’opera, la lingua e lo stile, la fortuna); Frate Cipolla (il tema, i personaggi, lacaratterizzazione di fra’ Cipolla, la costruzione del suo discorso, la società contadina del Trecento, ilrealismo boccaccesco).4. Carlo Goldoni: La riforma teatrale (il rifiuto dell’improvvisazione e del canovaccio e la stesura scrittadell’opera, la scelta dei caratteri, l’abbandono della maschera, la ricerca della verità e della semplicitànell’azione e nei dialoghi, la lingua, la critica garbata di cose e persone); La locandiera (il contestostorico, i personaggi, la caratterizzazione di Mirandolina, la modernità della protagonista, i personaggi, lacritica sociale).5. Giacomo Leopardi: L’Infinito (il tema ed i precursori, la struttura della poesia, la lingua e lo stile).6. Alessandro Manzoni: I promessi sposi: il primo grande romanzo della letteratura italiana (il generee la corrente letterari, le fonti di ispirazione ed i modelli, la composizione del romanzo, il vero storico e laProvvidenza, la struttura del romanzo, l’epoca storica, i personaggi, i fini del romanzo, la lingua e lo stile,l’importanza dell’opera)7. Giovanni Verga: La roba (il genere letterario, il contesto storico-sociale, il carattere veristico dell’opera, iltema, la caratterizzazione del protagonista, la critica sociale, il tipo di narrazione, la lingua e lo stile).8. Italo Svevo: La coscienza di Zeno (il contesto culturale, la struttura, i temi, i personaggi, le tecnichenarrative, la lingua e lo stile, l’originalità del romanzo).9. Luigi Pirandello: Il treno ha fischiato (il tema, la caratterizzazione del protagonista, i personaggi e lesituazioni, il contrasto vita/forma, il tipo di narratore).10. Giovanni Pascoli: La mia sera (il titolo, la struttura della poesia, i temi pascoliani, elementi deldecadentismo in Pascoli la lingua, lo stile e le innovazioni).11. Giuseppe Ungaretti: San Martino del Carso, Fratelli (l’ermetismo e la poetica ungarettiana, il tema, lanovità del linguaggio poetico).12. Eugenio Montale: Meriggiare pallido e assorto, Spesso il mal di vivere ho incontrato, Felicitàraggiunta (il tema esistenziale, i motivi ricorrenti ed i simboli, la struttura delle poesie, la lingua e lostile).13. Dino Buzzati: Il mostro colombre (Sessanta racconti).14. Gabriele D’Annunzio: La pioggia nel pineto.15. Italo Calvino: Il barone rampante.* Temele, funcţiile comunicative, elementele de construcţie a comunicării şi tipurile de texte marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv, suntobligatorii numai la specializările filologie (din cadrul filierei teoretice, profil umanist) şi ştiinţe sociale (din cadrul filierei vocaţionale, profilmilitar M.A.I.), au prevăzută în curriculumul diferenţiat 1 oră/ săpt. la limba modernă 1.LIMBA ITALIANĂ 10Conţinuturi: Limba modernă 1PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 1311. DOMENII TEMATICELIMBA MODERNĂ 2Temele pentru expuneri / redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limbaitaliană pentru ciclul liceal (L2) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţade fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general.DOMENIUL PERSONAL• Viaţa personală:− familia (membrii familiei; relaţii interpersonale în familie);− alimentaţie, sănătate etc.;− relaţii între tineri (viaţa şcolară, comportamentul în societate, munca în echipă, activităţi de timp liber:sport, turism, hobby)• Universul adolescenţei :− viaţa cotidiană, stiluri de viaţă;− universul afectiv al tinerilor; raportul între generaţii;− tinerii şi provocări ale societăţii contemporane.DOMENIUL PUBLIC• Ţări, regiuni, oraşe – obiective turistice şi culturale.• Lumea contemporană (aspecte sociale, economice, politice, istorice, tehnice).• Mediul înconjurător; aspecte semnificative din mediul urban / rural.• Telecomunicaţii, transporturi moderne, mijloacele moderne de comunicare în masă.DOMENIUL OCUPAŢIONAL• Universul profesiilor şi al meseriilor:− meserii, profesii, ocupaţii, activităţi, meserii de viitor;− cunoaşterea unor aspecte semnificative din viaţa profesională.− preocupări, proiecte legate de viitorul profesional.DOMENIUL EDUCAŢIONAL. CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE• Tipuri de habitat şi stiluri de viaţă.• Universul cultural italian/ trecut şi prezent.• Tradiţii, obiceiuri, sărbători.• Personalităţi din sfera artistică, ştiinţifică, sportivă.• *Italia în procesul de integrare europeană.• * Relaţiile italo-române/ integrare europeană.LIMBA ITALIANĂ 11Conţinuturi: Limba modernă 2PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

132 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20082. FUNCŢII COMUNICATIVESe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante(registru formal / informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare urmatoarelor funcţii comunicative,prevăzute de Programele şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L2):• A solicita şi a oferi informaţii generaledespre obiecte, locuri, acţiuni persoane• A solicita şi a da informaţii de ordinpersonal/general• A solicita şi a oferi informaţii despre locuride interes cultural/turistic• A cere confirmare/infirmare unor informaţiidespre produse, servicii/experienţe şi/sauactivităţi profesionale• A solicita repetarea şi reformularea unuimesaj• A cere şi a da clarificări pentru înţelegereaunui mesaj• A descrie obiecte, locuri, fenomene• A caracteriza persoane, fapte, atitudini• A povesti o întâmplare, un eveniment• A explica un fenomen, o stare• A exprima sentimente şi stări sufleteşti• A exprima certitudinea, îndoiala• A cere şi a exprima o părere/o dorinţă/opreferinţă• A exprima acordul/dezacordul, satisfacţiasau regretul• A da/cere lămuriri, sfaturi• A formula o interdicţie• A situa un eveniment în timp• A face o expunere pe o temă dată• A exprima obligaţia, necesitatea şiposibilitatea de a face ceva• *A susţine cu argumente o opinie personală3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRIISe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurilegramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L2).Elemente fonetice şi lexicale• cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi funcţiilor comunicative specificatemai sus.• câmpuri lexicale; registre ale limbii italiene• relaţii semantice: antonimie, sinonimie, omonimie; familii de cuvinteArticolul şisubstantivulAdjectivulNumeralulPronumeleVerbulElemente de morfologie şi sintaxă- articolul hotărât şi nehotărât, folosirea și omiterea articolului- articolul partitiv- prepoziţii articulate- substantivul – gen, număr (formarea pluralului regulat şi neregulat )- adjectivul calificativ: acordul şi gradele de comparaţie (formele regulate şi sintetice)- adjective pronominale (posesive, demonstrative şi nehotărâte)- numeralul cardinal şi ordinal, exprimarea secolelor şi procentelor, numeralul distributiv- pronumele personal subiect (forme accentuate şi neaccentuate)- pronumele personal complement direct şi indirect (locul lor în fraza afirmativă, negativă şiImperativă); formele combinate- pronumele posesiv- pronumele demonstrativ- pronumele relativ- pronumele nehotărât (forme frecvente)- pronumele adverbiale ne şi ci/vi- modul indicativ- modul imperativ, cu folosirea pronumelui personal- modul condiţional (prezent şi trecut)- modul conjunctivLIMBA ITALIANĂ 12Conţinuturi: Limba modernă 2PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 133AdverbulPrepoziţia,conjuncţiaSintaxapropoziţieiSintaxafrazeiTipuri şiforme defraze- modurile nepersonale: infinitiv, participiu, gerunziu (prezent, perfect)- adverbul, gradele de comparaţie- prepoziţii şi conjuncţii cu mare frecvenţă în comunicare- subiectul, predicatul, acordul subiectului cu predicatul; atributul; complementul (direct,indirect), complementele circumstanţiale- concordanţa timpurilor la modul indicativ- concordanţa timpurilor la modul conjunctiv- folosirea conjunctivului- exprimarea cauzei, scopului, condiţiei (periodo ipotetico), consecinţei, concesiei- asertivă (afirmativă şi negativă), interogativă, imperativăElemente de organizare a discursului, tipuri de texte(recunoaştere, caracteristici / elemente structurale de bază)- textul narativ, descriptiv, publicitar, poetic, *argumentativ.4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ(caracteristici comune, p. 4, pag. 9)L2 : Tipuri de texte• texte / fragmente autentice de informare generală, pagini Internet• texte de popularizare / texte din mass-media (presă scrisă, anunţuri, publicitate)• texte / paragrafe descriptive şi narative; interviu, sondaj de opinii• eseuri şi texte funcţionale (corespondenţă – scrisoare, mesaj email, telegramă, felicitare, invitaţie; cereri,formulare,procese verbale, rapoarte, prospecte, cereri, reclamaţii;)* scurte povestiri , comentarii, texte literare autentice; critică literară ;eseu de opinie, eseu argumentativ etc.* Temele, funcţiile comunicative, elementele de construcţie a comunicării şi tipurile de texte, marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv,sunt obligatorii numai la specializarea filologie (din cadrul filierei teoretice, profil umanist) care are prevăzută în curriculumul diferenţiat1 oră/ săpt. la limba modernă 2.LIMBA ITALIANĂ 13Conţinuturi: Limba modernă 2PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

134 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20081. DOMENII TEMATICELIMBA MODERNĂ 3Temele pentru expuneri / redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limbaitaliană pentru ciclul liceal (L3) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţade fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general.DOMENIUL PERSONAL• Persoane (însuşiri fizice, naţionalitate, starea sănătăţii).• Familia: membrii familiei, relaţii interpersonale.• Petrecerea timpului liber: aniversări, activităţi sportive / artistice, emisiuni de radio / televiziune/excursii / vacanţe etc.• Universul adolescenţei (viaţă cotidiană,preocupări, idoli, vestimentaţie, modă etc.); relaţii între tineri(în activitatea şcolară, în timpul liber, corespondenţă); universul afectiv al tinerilor.DOMENIUL PUBLIC• Orientarea în spaţiu, situarea geografică, călătorii, mijloace de transport.• Mediul urban / mediul rural.• Lumea înconjurătoare: plante şi animale.• Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, tehnologice, ecologice / educaţie etc.);• Alimentaţie, cumpărături, magazine, preţuri.DOMENIUL OCUPAŢIONAL• Universul profesiilor şi al meseriilor: aspecte relevante; proiecte de continuare a studiilor şi/sau deformare profesională.DOMENIUL EDUCAŢIONAL• Şcoala (relaţii cu colegii, orar, materii).• Mass-media pentru tineret.• Cultură şi civilizaţie italiană: regiuni, oraşe, obiective turistice, culturale.• Obiceiuri, tradiţii: sărbători tradiţionale, bucătăria italiană.• Personalităţi din sfera culturală, ştiinţifică, sportivă.• *Italia în procesul de integrare europeană.2. FUNCŢII COMUNICATIVESe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante(registru formal / informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare urmatoarelor funcţii comunicative,prevăzute de Programele şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L3):• a prezenta / a se prezenta / a răspunde laprezentare; a vorbi despre sine• a iniţia, a continua, a încheia un schimbverbal• a solicita şi a oferi informaţii de ordinpersonal• a solicita / a da informaţii diverse (desprepersoane/ obiecte / activităţi / timp / oră,program de lucru)• a descrie un obiect, o persoană• a relata o acţiune, o suită de acţiuni• a invita, a accepta, a refuza o invitaţie / ceva• a cere repetarea, explicitarea mesajului• a se scuza / a răspunde la scuze• a exprima gusturi, preferinţe• a exprima o apreciere / o judecată• a caracteriza acţiuni sau persoane• a exprima o opinie personală• a exprima acordul, dezacordul• a exprima stări emoţionale (mulţumire /satisfacţie, teamă), sentimente• a invita, a sfătui, a recomanda• a exprima regretul• a exprima motivul, cauza• a formula o sugestie, o recomandare• *a exprima certitudine, îndoialăLIMBA ITALIANĂ 14Conţinuturi: Limba modernă 3PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 1353. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRIISe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurilegramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal ( L3).Elemente fonetice şi lexicale• cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi actelor de vorbirespecificate mai sus.• relatii semantice : sinonime, antonime, familii de cuvinte.• câmpuri lexicale.ArticolulSubstantivulAdjectivulNumeralulPronumeleVerbulAdverbulPrepoziţia şiconjuncţiaElemente de morfologie şi sintaxă- folosirea articolului hotărât şi nehotărât, prepoziţii articulate- articolul partitiv- gen, număr, pluralul substantivelor, substantive cu plural neregulat- adjectivul calificativ: gradele de comparaţie- adjectivul demonstrativ, posesiv- cardinal şi ordinal, exprimarea secolelor, cele patru operaţii aritmetice- pronumele personale subiect, complement direct şi indirect, pronumele de politeţe- pronumele combinate- pronumele demonstrativ şi posesiv- pronumele relative şi interogative- pronumele nehotărâte- modul indicativ (prezent, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, viitorul simplu șiviitorul anterior)- modul condiţional (prezent și trecut)- modul conjunctiv şi cazurile de folosire a acestuia- modul imperativ- moduri nepersonale- modul participiu, acordul participiului trecut cu subiectul- adverbul de mod, de timp, de loc, de cantitate, de afirmaţie şi de negaţie- prepoziţii şi conjuncţii frecvente în comunicare4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ(caracteristici comune, p. 4, pag. 9)L3 : Tipuri de texte• fragmente / texte de informare generală (descriptive, narative)• articole de presă, publicitateLIMBA ITALIANĂ 15Conţinuturi: Limba modernă 3PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009

136 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008FILIERA TEHNOLOGICĂLIMBA MODERNĂ 1, LIMBA MODERNĂ 2Clasele a XI-a şi a XII-a, ruta directă de calificare profesionalăClasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională1. DOMENII TEMATICESe recomandă următoarele teme:DOMENIUL PERSONAL• Viaţa personală: educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri;• Relaţii interpersonale / profesionale, viaţa de echipă;• Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber).DOMENIUL PUBLIC• Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice/ştiinţifice/tehnice/ecologice/strategii de utilizare aresurselor);• Tinerii şi viaţa comunitară;• Democraţie, civism şi drepturile omului;• Mass-media.DOMENIUL OCUPAŢIONAL• Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional;• Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;• Organizarea locului de muncă (instituţiei, companiei), comportament profesional, deontologie profesională;• Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de specializare);• Produse şi servicii, calitatea serviciilor / produselor.DOMENIUL EDUCAŢIONAL• Descoperiri ştiinţifice şi tehnice;• Viaţa culturală şi lumea artelor;• Patrimoniul socio-cultural european;• Repere culturale ale spaţiului italian – trecut şi prezent.2. FUNCŢII COMUNICATIVESe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante(registru formal / informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare urmatoarelor funcţii comunicative,prevăzute de Programele şcolare de limba italiană pentru filiera tehnologică.- a solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordinpersonal- a solicita şi a oferi informaţii legate decompletare a unui formular- a solicita şi a oferi informaţii cu caracter deorientare- a solicita şi a oferi informaţii despre produse şiservicii (inclusiv despre costuri, preţuri etc.)- a solicita şi a oferi informaţii despre fenomene,evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţiprofesionale- a solicita şi a oferi informaţii despre programulzilnic / săptămânal- a descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene,LIMBA ITALIANĂPROGRAMA DE BACALAUREAT 200916- a solicita şi a da instrucţiuni / indicaţii- a solicita şi a da sfaturi- a solicita şi a formula propuneri, sugestii- a solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul- a corecta / încuraja / avertiza pe cineva- a exprima obligaţia / necesitatea / interdicţia dea face ceva- a exprima diverse grade de certitudine- a exprima presupuneri- a exprima probabilitatea- a exprima acţiuni / stări posibile- a exprima condiţii- a exprima cauze şi consecinţePrecizări

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 137activităţi, evenimente, procese- a formula comparaţii între persoane, obiecte,locuri, fenomene, evenimente, procese, stări,acţiuni şi fapte prezente cu cele trecute- a formula oferte / invitaţii- a accepta şi a refuza o ofertă / invitaţie- a exprima şi a argumenta refuzul de a face oacţiune- a solicita şi acorda / refuza permisiunea de faceceva- a oferi un obiect în mod politicos- a exprima mulţumiri- a cere scuze- a utiliza formule adecvate contextual de iniţiere,întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusivtelefonice)- a cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie(faţă în faţă, la telefon)- a exprima intenţii, dorinţe, preferinţe- a exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret,încredere, îndoială, îngrijorare, temere- a exprima o hotărâre sau o promisiune- a formula concluzii- a formula decizii- a solicita / a exprima opinii, puncte de vederepersonale- a argumenta / justifica opinii / puncte de vederepersonale- a exprima satisfacţia / insatisfacţia faţă de unpunct de vedere- a exprima şi a motiva acordul / dezacordul- a contrazice opiniile altora- a cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unuimesaj- a cere şi a da detalii şi explicaţii- a solicita repetarea şi reformularea3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRIISe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurilegramaticale studiate, conform programelor scolare pentru filiera tehnologica*.Articolul: cazuri de folosire a articolului cu nume proprii, cu nume de rudenie, precedate de adjectivulposesiv; alte situaţii de folosire şi omitereSubstantivul: substantive cu forma speciale de plural, pluralul substantivelor compuseAdjectivul: calificativ, cu formele speciale de comparativ şi superlativ, cu superlative neregulate; adjectivedeterminativePronumele: pronumele personal, poziţia formelor neaccentuate, pronumele combinate, pronumele ne,ci/vi,pronumele quanto, pronumele nehotărâte, pronumele relative, pronumele interogativeNumeralul: numerale cardinale şi ordinale (fracţionare); procenteVerbul: diateza activă, pasivă şi reflexivă; verbe neregulate, folosirea modurilor şi timpurilor: moduripersonale şi nepersonaleAdverbul: grade de comparaţie ale adverbelor, locul adverbelor în propoziţieCuvinte de legătură: conjuncţii şi prepoziţiiSintaxă: fraza condiţională; concordanţa timpurilor la indicativ şi conjunctiv; vorbirea directă şi indirectă4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂFiliera tehnologica: Tipuri de texte• Text informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (reţete, instrucţiuni de folosire), publicitar, argumentativ* O.M. Nr. 3488 / 23.03.2006)LIMBA ITALIANĂPROGRAMA DE BACALAUREAT 200917Precizări

138 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008IV. PRECIZĂRI1. Proba orală :- timpul de lucru: 10 - 15 minute- prezentarea: 10 - 15 minute.Proba scrisă :- timpul de lucru: 3 ore.2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu nivelul şi forma de studiu.3. Textele folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze,sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune sursepentru ca elevii:- să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris;- să-şi însuşească structuri gramaticale noi, să şi le consolideze pe cele vechi;- să înveţe cuvinte şi expresii noi şi să înveţe sensuri variate ale aceluiaşi cuvânt încontexte diferite; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre;- să înveţe a considera şi a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;- să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoarepersonale;- să înveţe cum să găsească anumite detalii / exemple pentru susţinerea opiniilorpersonale;- să-şi îmbogăţească cunoştinţele legate de cultura şi civilizaţia franceză.NOTĂ• Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat2009 se realizează în conformitate cu prezenta programă de examen.• Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sauîn scris şi nu pe conţinutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate înconcordanţă cu programa şcolară, fără a viza conţinutul unui manual anume.Manualul şcolar este doar unul din suporturile didactice utilizate de profesori şielevi în predare-învăţare, care ajută la parcurgerea programei şcolare prinînsuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.LIMBA ITALIANĂPROGRAMA DE BACALAUREAT 200918Precizări

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 139PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009PROGRAMA PENTRU LIMBA JAPONEZAI. Statutul disciplinei in cadrul examenului de bacalaureatIn baza Legii Invatamantului nr. 84 / 1995, republicata cu modificarile si completarileulterioare, si in conformitate cu metodologia de organizare si desfasurare a examenului debacalaureat 2004, aprobata prin Ordin al Ministrului Educatiei si Cercetarii, absolventii deliceu, invatamant de zi, au dreptul de a sustine examenul de bacalaureat la limba japoneza inregim de:- Limba japoneza ca limba moderna - proba orala, pentru filiera teoretica - (proba B)- Limba japoneza ca limba moderna – proba scrisa, la alegere, din aria curricularacorespunzatoare specializarii, pentru filiera teoretica – specializarea filologie (proba E)II. Obiectivele examenului de bacalaureat la limba japonezaRespectand tipologia generala a structurii planului de invatamant privind studiullimbilor moderne in liceu, examenul de bacalaureat la limba japoneza este construit peprogramele scolare in vigoare aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 5201 / 24. 12. 2002.Candidatii la examenul de bacalaureat la limba japoneza vor trebui sa stapaneascasistemele fonologic, lexical, gramatical si stilistic al limbii japoneza, precum si elemente decultura si civilizatie nipona, pentru a fi capabili sa recepteze si sa produca mesaje orale sauscrise.Baremele de notare sunt:• analitice, fara a exagera in detaliere• construite in favoarea candidatului, pentru a reflecta mai bine ‘ceea ce stie’ / ‘ceeace poate sa faca’ candidatulIII. COMPETENTE EVALUATEPentru a se evalua competenta de comunicare orala sau scrisa, candidatilor lise va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru.PROBA ORALA1. Receptarea mesajelor transmise oral in diferite situatii de comunicare• identificarea sensului unor cuvinte• recunoasterea si folosirea unor elemente si structuri gramaticale studiate• selectarea unor informatii din texte diferite, pentru a indeplini o sarcina de lucru• raspuns la intrebari (chestionar)2. Producerea de mesaje orale, adecvate unor anumite contexte• folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate, pe totparcursul comunicarii orale• rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru• relatarea coerenta a unui eveniment / fapt divers / unei experiente personale• descrierea unor obiecte / locuri / persoane conoscute3. Realizarea de interactiuni in comunicare orala• realizarea unui chestionar pe baza unei teme date de catre examinator, respectandregulile gramaticale invatate• formularea de opinii personale in legatura cu un text dat• redactarea de intrebari potrivite / corecte pentru raspunsuri date4. Transferul si medierea mesajelor orale in situatii diverse de comunicare• adaptarea cunostiintelor lexicale si gramaticale in exercitii de role-play• transformarea vorbirii directe in vorbire indirectaLIMBA JAPONEZĂ – Programa de bacalaureat 2007 1

140 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008• traducerea unui text in / din limba japoneza (avand cuvintele dificile explicate)PROBA SCRISA1. Receptarea mesajelor transmise in scris in diferite situatii de comunicare• identificarea ideiilor principale dintr-un text de informare generala / narativ /descriptiv• recunoasterea si folosirea unor elemente si structuri gramaticale studiate• selectarea unor informatii din texte diferite, pentru a indeplini o sarcina de lucru• utilizarea informatiilor dintr-un text nestudiat la clasa in diverse exercitii : cu alegereduala / multipla / text lacunar / raspuns la intrebari etc2. Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte• valorificarea adecvata a competentelor lingvistice dobandite (lexicale, semantice,gramaticale)• rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru (exercitii de particule,texte lacunare, completarea unor formule gramaticale, construirea unor propozitii pe oformula gramaticala data)• relatarea coerenta a unui eveniment real sau imaginar• descrierea unor obiecte sau locuri3. Realizarea de interactiuni in comunicare scrisa• formularea de raspunsuri la un chestionar / interviu dat• formularea de opinii personale in legatura cu un text dat• redactarea de intrebari potrivite / corecte pentru raspunsuri date4. Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii diverse de comunicare• reformularea unor replici intr-un dialog• transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta• traducerea unui text in / din limba japoneza (avand cuvintele dificile explicate)IV. CONTINUTURI1. LEXIC si SEMANTICAElementele de lexic si semantica se invata si se insusesc in paralel cu celelalte competentelingvistice, fiind in interdependenta permanenta cu ele.Din perspectiva bacalaureatului, evaluarea acestor elemente vizeaza controlulvocabularului: varietatea, adecvarea, ortografia in raport cu textul sau retroversiunea data, sise regasesc in schemele de notare.NOTAElementele de vocabular care vor fi evaluate nu vor depasi nivelul de 3 kyu si se regasesc inmanualele studiate la clasa.Clasa a IX – a E de masta Nigongo (Bunkei 85) (L1 - 25)Clasa a X - a Minna no Nihongo, vol. 1, (L1 - L14)Clasa a XI - a Minna no Nihongo, vol. 2, (L15 - L25)Clasa a XII - a Minna no Nihongo, vol. 2, (L26 –L40)Pentru evaluarea kanji-lor insusiti se va tine seama de:- lista ceruta pentru Noryoku Shiken / Atestatul International de Limba Japoneza (nivelul 4kyu)- manualul studiat la clasa: Basic Kanji Book 500, vol. 1, Bojinsha, Japan, (L1 – L25)2. ACTE DE VORBIRESe va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elemente si structurilexicale corespunzatoare actelor de vorbire din Programa de limba japoneza pentru ciclulliceal- a se prezenta, a prezenta pe cineva- a vorbi despre sine- a descrie locuri, persoane, obiecte pe baza unor imagini date- a relata evenimenteLIMBA JAPONEZĂ – Programa de bacalaureat 2007 2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 141- a da si a cere informatii practice cuiva- a propune / a invita / a refuza- a-si exprima acordul / dezacordul- a vorbi despre sine- a participa la o conversatie orala- a exprima o opinie personala- a relata spusele unei alte persoane folosind vorbirea indirecta- a cere permisiunea / a interzice3. GRAMATICAElementele de gramatica cuprinse in Programa de limba japoneza pentru ciclul liceal (MEC –CNC 2002) organizate pe:- clase: substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb, adverb, conjunctii,particule- categorii : timp, aspect- structuri : propozitii si fraze, subordonate- procese si relatii : topica, transformare, etc.Pentru structurile gramaticale ce vor fi evaluate in cadrul examenului de bacalaureat se vatine cont de programa de Noryoku Shiken (nivelul 3).3. TEXTETipul de text: autentic (literar)Sursa: manualele studiate, carti din spatiul niponLungimea: 50-125 de cuvinteDificulatate: nu vor depasi gradul de dificultate al textelor din manualNotaIn cazul textelor studiate la clasa candidatul va trebui sa demonstreze cunoasterea integralaatat a lexicului, cat si a stucturilor gramaticale studiate.In cazul textelor nestudiate, acestea vor fi selectate pe teme familiare, fara sa depaseasca cadificultate gramaticala nivelul de 4 kyu (Noryoku Shiken / Atestatul de Limba Japoneza) si sevor explica elementele de vocabular necunoscute.V. PRECIZARITimpul de lucru: 3 oreSubiectele: vor fi elaborate in concordanta cu programa scolara si cu manualele studiate.Textele la prima vedere / nestudiate la clasa folosite pentru examen nu exclud studiereatextelor din manuale, deoarece aceste sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:- sa invete a aborda un text necunoscut- sa se familiarizeze cu diverse teme si stiluri ale limbii- sa invete cuvinte si expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor in diferite contexte- sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa le consolideze pe cele vechi- sa invete cum sa gaseasca anumite detalii sau exemple pentru sustinerea opiniilor personaleNotă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi aprogramelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didacticeutilizate de profesori şi de elevi în predare-învăţare, conţinutul acestuia fiind valorificat înfuncţie de specificările din prezenta programă de bacalaureat şi din programa şcolarăcorespunzătoare filierei / profilului / specializării.LIMBA JAPONEZĂ – Programa de bacalaureat 2007 3

142 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA LATINĂ1. SATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile actualei legi a învăţământului, absolvenţii claselor de liceu, filierateoretică, susţin examenul naţional de limba şi literatura latină , ca disciplină de profil, probă laalegere, iar testele sunt elaborate în funcţie de numărul de ore săptămânal din curriculumdiferenţiat ( CD), 2 ore /săptămână, la clasa a XI-a, 1 oră / săptămână , la clasa a XII-a , profiluman, specializarea filologie. Competenţele de evaluat, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte)respectă următoarele documente:PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A IX- A, Seria Liceu, Licee teoretice, profilumanist, specializarea filologie şi ştiinţe sociale, aprobată prin OMEdC nr. 3458, în 9 03 2004;PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A X- A, Seria Liceu, Licee teoretice, profil umanist,specializarea filologie şi ştiinţe sociale, aprobată prin OMEdC nr. 4598, în 31 08 2004;PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A XI- A , CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI,Liceu teoretic, profil uman, specializarea filologie, aprobată prin OMEdC nr. 3252, în 13 02 2006;PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A XII- A , CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI,Liceu teoretic, profil uman, specializarea filologie, aprobată prin OMEdC nr. 5959 în 22 12 2006.2. COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURICandidaţii care studiază limba latină în clasele IX-XII sunt evaluaţi pe baza unor texte –în special,nestudiate la clasă – din opera lui Caius Iulius Caesar, Bellum Gallicum, pentru a se verifica achiziţiilelingvistice, abilităţile de traducere a unui text din limba latină în limba română, abilităţile de analizămorfologică şi sintactică, la nivelul propoziţiei şi frazei (maximum o frază formată din cincipropoziţii).Candidaţilor le se vor solicita:- să descopere, prin raportare la context, cu ajutorul dicţionarului latin-român, sensulunităţilor lexicale, în vederea traducerii textului latin propus;- să analizeze patru termeni din punct de vedere morfologic şi sintactic;- să identifice tipurile de propoziţii şi felul lor.2.2. În partea a doua a probei se rezolvă un test grilă (zece cerinţe) care evaluează nivelulcunoştinţelor de cultură latină, influenţele greceşti, cu referire la viaţa şi opera autorilor studiaţişi contextul socio-politic.Se are în vedere şi mitologia greco-romană, fundament al culturiieuropene.În partea a treia candidaţii redactează un eseu semistructurat, valorificând , în primul rând,textul latinesc, apoi traducerea literară care doar facilitează înţelegerea fragmentului înoriginal .Candidaţii abordează textul literar, mai ales din punct de vedere ideatic, dar şistilistic, demonstrând că sunt capabili să respecte şi regulile redactării unei compoziţii.Competenţele vizate sunt următoarele:- sesizarea unor aspecte socio-politice şi culturale specifice perioadei cuprinse întresecolul I a. chr. şi I p. Chr.;- identificarea modelelor antice ale unor genuri, specii;- recunoaşterea unor mărci estetice ale unor genuri şi specii, precum:- discursul / oratio (Cicero);- minitratatul moral (Cicero);- analele şi istoria naţională (Titus Livius);- epopeea (Vergilius);

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 143- elegia (Catullus, Horatius, Ovidius);- oda (Horatius);- romanul (Petronius);- identificarrea unor elemente definitorii pentru arta discursului, a naraţiunii, a portretului(Cicero, Titus Livius, Petronius);- demonstrarea valorii de model a capodoperelor poeziei latine (Catullus, Vergilius,Horatius, Ovidius);- identificarea influenţelor de doctrină literară asupra evoluţiei literaturii univesale(Horatius);- recunoaşterea unor teme şi motive poetice în poezia latină (Catullus, Vergilius,Horatius, Ovidius);- analiza stilistică şi interpretarea textului literar latin.2.3.CONŢINUTURIA. MorfosintaxăSubstantivul (gen, număr, caz, declinările I-V);Adjectivul (clasificare, gradele de comparaţie);Pronumele (personal, reflexiv, posesiv, relativ – interogativ, demonstrativ;Numeralul cardinal, ordinal;Verbul- verbe regulate, diateza activă şi pasivă;- verbe neregulate: esse şi compuşii, ferre şi compuşii, fieri, velle;- verbe deponente.Noţiuni de sintaxă a propoziţiei şi a frazei:-- valorile fundamentale ale cazurilor;-- propoziţii principale / secundare, regente / subordonate;-- subordonatele relative, participialele relative şi absolute, completivele(infinitivale, completiva cu quod+Ind., conjunctivale), cicumstanţialeleconstruite cu indicativul şi circumstanţialele introduse de conjuncţiile ut şicum;-- consecutio temporum, aplicată subordonatelor de mai sus;-- gerunzialele şi gerundivalele;B.Reprezentanţi ai literaturii latine din secolul I a. Chr. până în secolul I p. Chr.1. Marcus Tullius Cicero – Catilinare (In Catilinam,I), Despre prietenie (De amicitia);2. Caius Valerius Catullus – Poezii (Carmina)**;3. Publius Vergilius Maro – Eneida (Aeneis);4. Quintus Horatius Flaccus – Ode (Carmina)**, Arta poetică (Epistula ad Pisones)**;5. Publius Ovidius Naso – Tristele (Tristia), Pontica (Epistulae ex Ponto)**;6. Titus Livius – De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita, Libri I-V);7. Titus Petronius Niger –Satyricon ( Satyricon).-------------------------------------------**Textele din manualele aprobate2.4. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂCICERO, M.T. – Opere alese, vol I-III, Editura Univers, Bucureşti, 1973.CICERO, M.T. – In Catilinam quattuor orationes, trad. de Eugen Lovinescu, EdituraNaţională Ciornei, Bucureşti 1983.CICERO, M.T. – De amicitia, trad. N. Derera, Editura Universală Alcaly, Bucureşti, 1938.CATULLUS, C.V – Carmina, trad. Theodor Naum, Editura pentru Literatură Universală,Bucureşti, 1969; reedit. EdituraTeora, Bucureşti, 1999.

144 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20083. PRECIZĂRIVERGILIUS, P. M. – Eneida, trad. G Coşbuc Editura Univers, Bucureşti 1980; trad. D.Murăraşu, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti, 1956 şi alte ediţii recente.HORATIUS, Q.F. – Opera omnia,vol.I-II, ediţie critică, bilingvă, îngrijită de Mihai Nichita,selecţia traducerilor Traian Costa, Editura Univers, Bucureşti, 1980.OVIDIUS, P.N. – Tritele şi Ponticele, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966; Scrisoridin exil,Tristele şi Ponticele, trad.Th. Naum, ediţie de N.Lascu, Editura Mondero, Bucuresti,2000.LIVIUS TITUS – Ab Urbe condita (De la întemeierea Romei), vol I-II, trad. Paul PopescuGăleşanu, Editura Minerva, Bucureşti, 1976.PETRONIUS, T.N. – Satyricon, în volumul Seneca-Petronius, trad. Eugen Cizek, Editurapentru Literatură, 1967 şi alte ediţii.Timp de lucru –3 ore. Se permite utilizarea dicţionarului latin-român.Gradul de dificultate în rezolvarea subiectelor este corelat cu repartizarea materiei, pe anii de studiu şiîn funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal (2 ore/săptămână, la clasa a XI-a, 1 oră, la clasa a XIIa).Se utilizează manualele de Limba latină, aprobate de MEdC, în ultimii patru ani (începând cu anul2004).

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 145BACALAUREAT 2009PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA PORTUGHEZĂI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile Legii învăţământului în vigoare, toţi absolvenţii învăţământuluiliceal vor susţine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie(proba B). De asemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opţională(proba E sau F).Luând în considerare noul Plan-cadru pentru învăţământul liceal şi Programele şcolare,examenul de bacalaureat 2009 menţine aceeaşi structură în ceea ce priveşte:- probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere);- competenţele de evaluat, şi, în general, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte);- repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral şi scris), în funcţie de numărulde ore de studiu săptămânal:• 3-4 ore• BilingvAtât pentru proba orală, cât şi pentru proba scrisă, candidaţii tuturor profilurilor, vor fievaluaţi pe baza unor texte necunoscute / nestudiate la clasă.Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sau în scris şi nupe conţinutul textelor din manuale.II.COMPETENŢE DE EVALUATCompetenţele generale şi specifice sunt aceleaşi pentru toate profilurile (3-4 ore şi clasebilingve), în funcţie de probă (oral/scris).1. LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore şi clase bilingve1.1. PROBA ORALĂPentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi, indiferent denumărul de ore săptămânal de studiu:• să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut / nestudiat la clasă.• să demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut prin:- identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;- recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;- răspuns la întrebări (chestionar);- traducere / retroversiune;- rezumarea informaţiei pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformulareatextului prin contragere / reducere;- exprimarea propriilor păreri în legătură cu o afirmaţie / ideile / conţinutultextului dat, comentarea unui paragraf / unei idei / ideilor textului respectiv.Candidaţii pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propriaexperienţă de viaţă.• să demonstreze capacitatea de exprimare prin:- folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot,parcursul comunicării orale;LIMBA PORTUGHEZĂ – Programa de bacalaureat 2009 1

146 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008- rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;- relatarea unui eveniment / fapt divers / unei întâmplări / unei experienţepersonale; prezentarea unui film / unei cărţi; descrierea unui obiect, uneipersoane / unui personaj, unei activităţi, unor locuri cunoscute / imaginare;prezentarea / comentarea unui subiect, printr-un discurs (monolog) convingător,logic şi coerent pe o temă dată, integrând exemple relevante şi un punct devedere personal.Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propriaexperienţă.• să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală)în situaţie de examen.1.2. PROBĂ SCRISĂPentru evaluarea competenţei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi:• să dovedească capaciatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut /nestudiat la clasă prin:- identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice;- recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate;- identificarea informaţiilor semnificative din text: exerciţii (cu alegere duală /multiplă / răspuns la întrebări / text lacunar etc.) / rezumarea textului(desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante);- exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conţinutului textului;comentarea unui paragraf / unei idei / ideilor textului.• să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:- valorificarea adecvată a competenţelor lingvistice dobândite (lexicale, semantice,gramaticale, de ortografiere corectă);- rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;- relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unor întâmplări / unei experienţepersonale;- descrierea unor obiecte / locuri (cunoscute / imaginare) / activităţi; descrierea /caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalităţi marcante;- construirea unui interviu / dialog situaţional (pornind sau nu de la reperele oferitede text);- redactarea unui C.V. / unei cărţi poştale / felicitări / scrisori (personale /administrative) integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;- construirea unui discurs logic şi coerent, pe baza unei teme, pornind de la oafirmaţie / un text dat: continuarea unui text / unei idei, comentarea unui subiect/ exprimarea şi / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere;redactarea unui eseu structurat / liber.• să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: printraducerea în / din limba portugheză a unui text literar (clase bilingve) / neliterar (3-4ore).III.CONŢINUTURI1. LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore şi bilingv1.1 ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂElementele de lexic şi de semantică se învaţă, se dezvoltă şi se folosesc pe măsură ce seachiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului deLIMBA PORTUGHEZĂ – Programa de bacalaureat 2009 2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 147bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul destăpânire a vocabularului (inclusiv pronunţia şi ortografierea corectă).1.2 ACTE DE VORBIRESe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şistructuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limbaportugheză pentru ciclul liceal:- a se prezenta, a prezenta pe cineva- a se prezenta într-un interviu de angajare / C.V.- a vorbi despre sine- a vorbi despre starea fizică- a face o expunere pe o temă dată- a exprima un raţionament / o judecată- a exprima o opinie personală / stări / sentimente- a argumenta o opinie personală- a relata evenimente- a descrie locuri, persoane, obiecte- a da, a cere informaţii practice cuiva- a exprima gusturi şi preferinţe- a sfătui pe cineva / a cere cuiva să facă ceva / a interzice- a situa în spaţiu şi timp- a exprima cantitatea / calitatea; a compara- a propune / a invita, a accepta / a refuza- a-şi exprima acordul / dezacordul- a face o urare a felicita- a rezuma un text (idei esenţiale)- a participa la o conversaţie / interacţiune orală (în situaţie de examen)1.3 CONŢINUTURI LINGVISTICESe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şistructurile gramaticale studiate, conform Programei de limba portugheză pentru ciclulliceal.Lexic: relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii decuvinte), câmp lexical / semantic, conotaţie / denotaţie.Articolul: hotărât, nehotărât; contragerea.Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formareasubstantivelor pornind de la un verb).Adjectivul: adjectivul calificativ, acord; gradele de comparaţie; adjectivul posesiv;demonstrativ.Numeralul: cardinal şi ordinal.Pronumele: personal, forme, pronumele personal cu funcţie de subiect, complementdirect, complement indirect; Formas de tratamento; pronumele posesiv,demonstrativ, relativ şi nehotărât.Verbul: modul indicativ (timpuri simple şi compuse), condiţional (prezent,perfect), conjunctiv (prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect,viitor), imperativ (afirmativ şi negativ); forme nominale (infinitivulimpersonal şi personal, gerunziu simplu şi compus, participiu);LIMBA PORTUGHEZĂ – Programa de bacalaureat 2009 3

148 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008perifraze verbale uzuale: estar a, ter de, ter que, haver de + inf., ir +inf., ir a + inf., vir a + inf., acabar de, precisar de.verbe auxiliare: ter, haver, ser, estar.folosirea verbelor ser şi estar.diateza pasivă; conjugarea pronominală, cu pronume personale (o, a,os, as), conjugarea pronominală reflexivă.Adverbul: de afirmaţie, negaţie; adverbe de timp, de loc, de mod; locuţiuniadverbiale; gradele de comparaţie; adverbele cá şi lá – utilizareemfatică.Prepoziţia: folosirea prepoziţiilor: a, de, em, com, por, para, até, desde;contragerea cu articol sau pronume; locuţiuni prepoziţionale.Sintaxa propoziţiei: subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect),Sintaxa frazei:complementele circumstanţiale.concordanţa la indicativ; concordanţa la conjunctiv; folosireaconjunctivului: după verbe de voinţă, îndoială, sentimente, verbede opinie, după conjuncţii, locuţiuni conjuncţionale, expresiiimpersonale, în propoziţii relative;exprimarea cauzei, scopului, ipotezei, consecinţei, concesiei,condiţiei, comparaţiei.Tipuri şi forme de fraze: activă, pasivă, negativă, impersonală;imperativă, exclamativă, interogativă, emfaza1.4 TEXTE ŞI TEMEpentru comunicarea orală şi scrisăTextele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:a) Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă (din ziare, reviste) în limba portugheză;b) Tipul de text: text autentic literar / neliterar;c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150-350 de cuvinte);d) Dificultate: în funcţie de profil.Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limbaportugheză, dar vor diferi ca grad de dificultate, în funcţie de profil.♦ TEXTETipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic,ghid, expunere, eseu).♦ TEMETemele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitateaînconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general:• Viaţa personală şi socială: identitate (C.V.); relaţii între tineri, idealuri şi proiecte,tinerii şi comunitatea, tinerii şi idolii lor; familia: membrii, ocupaţii; sănătate(droguri / SIDA / tabagismul / alcoolul …) etc.;• Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport;restaurant, hotel, camping, aeroport, gară, poştă, bancă, meteo etc.;• Timp liber: fim-de-semana / vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică,dans) etc.;• Societate: educaţie; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri …); mass-media;modă; conflicte între generaţii; muncă / şomaj; violenţă / non-violenţă etc.;• Mediul înconjurător: oraş / sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc.;LIMBA PORTUGHEZĂ – Programa de bacalaureat 2009 4

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 149• Spaţiul lusofon: Portugalia contemporană (evenimente marcante); oraşe şiprovincii; obiceiuri, tradiţii, sărbători; personalităţi culturale şi ştiinţifice;lusofonia şi ţările lusofone;• Comunitatea europeană: locuri şi monumente europene (inclusiv din România);patrimoniul cultural, ştiinţific şi tehnic european (inclusiv contribuiţii şipersonalităţi româneşti); ecouri ale culturii româneşti în plan european; instituţiieuropene.IV.PRECIZĂRI1. Proba orală:- timpul de lucru: 15 minute- prezentarea: 10 minuteProba scrisă:- timp de lucru: 3 ore.2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiusăptămânal. Diferenţierile (de probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ(micşorând / mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) şi nucantitativ (micşorând / mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).3. Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuiesă neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt celemai bune surse pentru ca elevii:- să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris;- să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să şi le consolideze pe cele vechi;- să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre;- să înveţe a considera şi a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;- să înveţe cuvinte şi expresii noi şi să înveţe sensuri variate ale aceluiaşi cuvânt încontexte diferite;- să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoarepersonale;- să înveţe cum să găsească anumite detalii / exemple pentru susţinerea opiniilorpersonale;- să-şi îmbogăţească cunoştinţele legate de cultura şi civilizaţia portugheză.Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2009 se vorrealiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare învigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi înpredare-învăţare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificările din prezenta programăde bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei / profilului / specializării.LIMBA PORTUGHEZĂ – Programa de bacalaureat 2009 5

150 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008BACALAUREAT 2009PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA RUSĂ(limba modernă 1, limba modernă 2, limba modernă 3)STATUTUL DISCIPLINEIÎn temeiul Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completărileulterioare, precum şi în conformitate cu Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenuluide bacalaureat 2009, absolvenţii de liceu, învăţământ de zi, seral şi cu frecvenţă redusă (promoţia2009 şi promoţiile anterioare), au dreptul de a susţine examenul de bacalaureat la Limba rusă calimbă modernă într-una din situaţiile următoare:• Limba rusă ca limbă modernă (L1, L2 sau L3) – proba B, probă orală obligatorie pentru toatefilierele, profilurile şi specializările din cadrul învăţământului liceal;• Limba rusă ca limbă modernă (L1, L2 sau L3) – proba E, probă scrisă la alegere din ariacurriculară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică, profil umanist, specializareafilologie;• Limba rusă ca limbă modernă (L1, L2 sau L3) – proba F, probă scrisă la alegere dintredisciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior – în conformitate culista disciplinelor la care se susţine examenul de bacalaureat 2009 pentru probele d, e şi f”,aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului.Programa pentru examenul de bacalaureat 2009, la disciplina Limba rusă (ca limbă modernă),este întocmită pe baza programelor şcolare de limba rusă pentru ciclurile inferior şi superior aleliceului, aprobate prin Ordinele ministrului educaţiei nr. 3458/09.03.2004, 4598/31.08.2004,3252/13.02.2006, 3488/ 23.03.2006 şi 5959/ 22.12.2006.TIPOLOGIA PROGRAMELOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATRespectând tipologia generală a structurii planurilor-cadru de învăţământ şi prevederile acestoraprivind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat 2009 se va desfăşura – la disciplinaLimba rusă (ca limbă modernă) – după următoarele tipuri de programe:⇒ Pentru LIMBA MODERNĂ 1• Programa 1A, valabilă pentru filierele teoretică şi vocaţională, toate profilurile şi specializările;• Programa 1B, valabilă pentru filiera tehnologică, toate calificările profesionale.⇒ Pentru LIMBA MODERNĂ 2• Programa 2A, valabilă pentru filierele teoretică şi vocaţională, toate profilurile şi specializările.• Programa 2B, valabilă pentru:oofiliera tehnologică, ruta directă, toate calificările profesionale;filiera tehnologică, ruta progresivă – calificările profesionale tehnician în activităţi decomerţ, tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie.⇒ Pentru LIMBA MODERNĂ 3• Programa 3, valabilă pentru:o absolvenţii de liceu care au început studiul limbii ruse în clasa a IX-a;o absolvenţii de liceu, filiera tehnologică, ruta progresivă – toate calificările profesionalecare în şcoala de arte şi meserii şi în anul de completare au studiat numai limbamodernă 1.Prezenta programă de bacalaureat preia din programele şcolare de limba rusă în vigoare,pentru ciclurile inferior şi superior ale liceului, competenţele specifice care vor fi evaluate prinprobele de examen.LIMBA RUSĂ – Programa de bacalaureat 2009 1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 151LIMBA MODERNĂ 1PROGRAMA 1A – LIMBA MODERNĂ 1, FILIERELE TEORETICĂ ŞI VOCAŢIONALĂI. COMPETENŢE EVALUATENOTĂ:Filierele teoretică şi vocaţională prezintă un corp comun de competenţe, neevidenţiate printehnoredactare. Pentru specializarea filologie – din cadrul filierei teoretice, profil umanist –corpului comun de competenţe i se adaugă şi competenţele marcate prin asterisc (*)şi corp de literă cursiv, prezentate în tabel sub linia punctată.1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare1.1 Selectarea ideilor principale din texte audiate sau citite, referitoare la probleme din domenii de interesgeneral şi din domeniul de specializare1.2 Corelarea, în mod coerent, a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text/din texte diferite,pentru a rezolva o sarcină de lucru1.3 Identificarea – în mesaje orale şi scrise, de tipuri şi conţinuturi diverse, – a unor puncte de vedere,opinii, atitudini şi sentimente exprimate, pentru a le raporta la propria experienţă1.4 Decodarea sensului unor elemente de vocabular nefamiliare, din context sau prin asocieri/ conexiuni1.5 Analizarea unor situaţii descrise în texte audiate/ citite, în scopul formulării de soluţii/ al luării unordecizii*1.6 Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, fundalulacţiunii, voce auctorială, naraţiune la pers. I şi a III-a)/ a unor mijloace de expresie artistică (simboluri,metafore etc.)2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare2.1 Relatarea coerentă – oral/ în scris – sub formă de povestire, descriere sau de monolog, a unorfapte, evenimente, situaţii reale sau imaginare, a unor aspecte privind persoane sau locuri din domeniide interes general / din domeniul de specializare2.2 Prezentarea, oral/ în scris, a unor filme, cărţi, evenimente, experienţe personale, cu formularea deidei, de opinii sau de puncte de vedere proprii şi susţinerea acestora cu argumente/de exemple pertinente2.3 Elaborarea unui eseu argumentat logic şi susţinut cu exemple pertinente din experienţa personalăsau preluate din alte surse2.4. Redactarea de texte funcţionale variate (scrisoare personală, scrisoare de intenţie, invitaţie,felicitare, C.V. etc.), cu folosirea de conectori, respectând convenţiile specifice2.5 Utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea orală şi scrisă – formală şi informală – adecvândformatul şi limbajul la context şi la tipul de text2.6 Oferirea şi solicitarea, oral/în scris, de informaţii şi de instrucţiuni clare şi precise pentru îndeplinireaunei sarcini de lucru2.7 Completarea de formulare de uz curent şi specifice domeniului de specializare*2.8 Redactarea de eseuri de opinie, eficiente/ convingătoare*2.9 Argumentarea, oral/ în scris, a modului personal de interpretare a unui text literar3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă3.1 Participarea la conversaţii, folosind un limbaj adecvat funcţional la context şi respectândnormele socio-culturale, în funcţie de rol şi de relaţia cu interlocutorul/ interlocutorii3.2 Solicitarea şi oferirea de reformulări/ clarificări/ explicaţii, în cadrul unui schimb de mesajeorale sau scrise3.3 Susţinerea unui punct de vedere în cadrul unei discuţii orale/ al unui schimb de mesajescrise, pe teme de interes general sau din domeniul de specializare3.4 Formularea, oral/ în scris, a unor ipoteze sau de răspunsuri adecvate la ipoteze emise de ceilalţi3.5 Oferirea de răspunsuri, oral sau în scris, la un chestionar pe teme de interes, în care suntmotivate opţiunile3.6 Solicitarea – oral/ în scris, adresată interlocutorului – de a formula idei, opinii, păreri, respectivoferirea de răspunsuri/ comentarii adecvate la acestea3.7 Redactarea de mesaje de răspuns pe diferite teme, către diverşi destinatari, în diferitescopuri de comunicare (pentru a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.), cuadecvarea formatului şi a limbajului la subiect şi la receptor3.8. Solicitarea şi oferirea de răspunsuri concrete şi de ordin personal în cadrul unui interviu*3.9 Susţinerea cu argumente şi contraargumente relevante a unui punct de vedere în cadrulunei discuţii/ unui schimb de mesaje scrise, pe teme culturale/ literareLIMBA RUSĂ – Programa de bacalaureat 2009 2

152 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20084. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare4.1 Traducerea din limba rusă în limba română/ *din limba română în limba rusă, a unui text dedificultate medie, din domenii de interes general/ din domeniul de specializare4.2 Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă4.3 Rezumarea în scris, într-un un număr determinat de cuvinte/ enunţuri, a unui text citit4.4 Transferul de informaţii factuale, din texte referitoare la domeniul de specializare, în diverseforme de prezentare*4.5 Rezumarea, oral/ în scris, – într-un număr determinat de cuvinte/ enunţuri – a esenţialuluidintr-un text citit (literar/ nonliterar)*4.6 Parafrazarea unui citat, folosind exemple personale/prin raportare la propria experienţă*4.7 Raportarea unui mesaj literar la experienţa personalăII. CONŢINUTURI EVALUATECandidaţii la examenul de bacalaureat vor trebui să stăpânească sistemele fonologic,lexical, gramatical şi stilistic al limbii ruse, care sunt prevăzute de programele şcolare în vigoarecorespunzătoare filierei/ profilului/ specializării, astfel încât să demonstreze capacitatea de arecepta şi de a produce mesaje orale sau scrise, precum şi de a interacţiona în situaţii decomunicare enunţate, potrivit următoarelor teme:Domeniul personal- Viaţa personală (date personale, familie, sănătate, stil de viaţă, factori de risc, comportamentsocial, timp liber/ timp ocupat, hobby-uri)- Relaţii interpersonale / interumane / profesionale, viaţa de echipă- Universul adolescenţei (cultură, sport, activităţi de timp liber etc.)- Pregătirea pentru viaţa activă (proiecte de dezvoltare personală şi de inserţie socială)Domeniul public- Ţări şi oraşe – România în context european- Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, culturale, ştiinţifice, tehnice, ecologice etc.)- Tinerii în viaţa comunitară: roluri, drepturi, îndatoriri- Mass-media. Mijloace moderne de comunicare în masă- Generaţia tânără şi tehnologia informaţieiDomeniul ocupaţional- Universul profesiilor. Aspecte legate de viitorul profesional şi de profesiuni: activităţiprincipale, locuri de muncă- Produse şi servicii (paşapoarte, viză, declaraţie vamală, poştă, transport, cazare, asistenţămedicală, cumpărături). Calitatea serviciilor şi a produselorDomeniul educaţional. Cultură şi civilizaţie rusă- Oferte educaţionale în domeniul de specializare. Instituţii de învăţământ superior de profil din Rusia- Descoperiri ştiinţifice şi tehnice- Itinerare turistice şi spirituale în spaţiul de cultură şi civilizaţie rusă- Patrimoniu cultural rus şi universal (în funcţie de specializare). Repere ale spaţiului de culturăşi civilizaţie rusă – trecut şi prezent.- Viaţa culturală şi lumea artelor. Figuri reprezentative ale muzicii şi artelor plastice din Rusia(secolul al XIX-lea)- Mari scriitori ruşi – viaţa şi universul creaţiei (prezentare generală): A.S. Puşkin, M. Iu. Lermontov,N.V. Gogol, I.S. Turgheniev, F.M. Dostoievski, L.N. Tolstoi, A.P. Cehov, S.A. Esenin,*B.L. Pasternak sau M.A. Bulgakov, *A.A.Ahmatova sau *M.I. Ţvetaeva.А.С. Пушкин («Евгений Онегин», *лирика – одно стихотворение по выбору); М.Ю. Лермонтов(«Демон» или «Герой нашего времени», *лирика – одно стихотворение по выбору);*Н.В.Гоголь (одно произведение по выбору); И.С. Тургенев (одно произведение по выбору);А.П. Чехов (один рассказ по выбору, одна пьеса по выбору); Л.Н. Толстой («Война и мир»,*«Анна Каренина»); Ф.М. Достоевский (одно произведение по выбору), С.А. Есенин (*лирика,одно стихотворение по выбору); *А.А. Ахматова (лирика – одно стихотворение по выбору)или *М.И. Цветаева (лирика – одно стихотворение по выбору); *Б.Л. Пастернак («ДокторЖиваго») или *М.А. Булгаков («Мастер и Маргарита»).LIMBA RUSĂ – Programa de bacalaureat 2009 3

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 153- *Curente literare (romantism, realism, modernism) – prezentare generală, reprezentanţi.- *Tipuri umane în literatura rusă: eroul romantic, omul de prisos, omul mărunt, personajul feminin.- * Dialogul culturilor. Interferenţe culturale româno-ruseACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicării încadrul ariilor tematice menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare de limba rusă(limba modernă 1), în vigoare pentru ciclurile inferior şi superior ale liceului, corespunzătoare filierelorteoretică şi vocaţională, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004,3252/ 13.02.2006 şi 5959/ 22.12.2006.PROGRAMA 1B – LIMBA MODERNĂ1, FILIERA TEHNOLOGICĂ, TOATE CALIFICĂRILEPROFESIONALEI. COMPETENŢE EVALUATE1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru1.1 Identificarea informaţiilor necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global al unuimesaj audiat1.2 Obţinerea – dintr-un mesaj oral, referitor la domenii de interes general sau la domeniul despecializare, – a unor detalii relevante pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru1.3 Decodarea sensului unor elemente lexicale nefamiliare, din context sau prin asocieri/ conexiuni1.4 Identificarea unor opinii, atitudini, sentimente exprimate într-un mesaj oral2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru2.1 Identificarea – în texte de informare generală sau din domeniul ocupaţional – de informaţii şiopinii relevante pentru sarcina de lucru2.2 Scanarea unui text de specialitate sau de informare generală, în scopul identificării deinformaţii/ detalii specifice pentru rezolvarea unei sarcini de lucru2.3 Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text/ din textediferite, pentru a rezolva o sarcină de lucru2.4 Analizarea avantajelor şi dezavantajelor unor situaţii descrise în texte, în scopul identificăriide soluţii şi al luării unor decizii2.5 Transferul de informaţii din texte referitoare la domeniul ocupaţional, în diverse forme de prezentare2.6 Identificarea, prin raportare la context sau prin asocieri/ conexiuni, a sensului unor aspecte deconţinut nefamiliare/ necunoscute2.7 Traducerea din limba rusă în limba română a unor mesaje scrise, referitoare la domenii deinteres general şi la domeniul de specializare3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate3.1 Oferirea şi solicitarea de informaţii/ instrucţiuni necesare pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru3.2 Formularea clară, precisă şi politicoasă a unor întrebări şi răspunsuri3.3 Prezentarea de descrieri clare şi detaliate, pe teme din domenii de interes propriu şi/sau profesional3.4 Comunicarea – într-o manieră clară, precisă şi politicoasă – a unor informaţii sau instrucţiuni, înscopul îndeplinirii unei sarcini de lucru privind domenii de interes general şi domeniul de specializare3.5 Utilizarea adecvată a termenilor de specialitate comuni/ familiari, relevanţi pentru sarcina de lucru4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate4.1 Completarea de documente şi formulare de lucru specifice domeniului ocupaţional4.2 Redactarea de texte funcţionale diverse, structurate folosind adecvat conectorii specifici4.3 Transmiterea clară şi precisă a unor informaţii sau instrucţiuni vizând aspecte din domeniide interes general sau domeniul de specializare4.4 Utilizarea convenţiilor specifice folosite în comunicarea scrisă formală şi informală, adecvândformatul şi limbajul la subiect şi la cititorul intenţionatLIMBA RUSĂ – Programa de bacalaureat 2009 4

154 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20085. Participă la interacţiuni verbale, orale şi scrise, pe teme cotidiene şi pe teme profesionale5.1 Avansarea şi susţinerea cu argumente a unor opinii/ opţiuni în cadrul unor conversaţii/discuţii/ corespondenţă pe teme diverse de interes general sau din domeniul de specializare5.2 Solicitarea în mod adecvat a opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea5.3 Iniţierea de acţiuni adecvate pentru confirmarea sau clarificarea sensului unui mesaj5.4 Oferirea, la cerere, a unor clarificări/ explicaţii – atunci când informaţia nu este înţeleasăimediat – în conversaţii/ discuţii/ corespondenţă pe teme de interes5.4 Participarea la conversaţii folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiilefolosite în comunicarea orală, precum şi normele sociale şi culturale, în funcţie de rol şi derelaţiile cu interlocutorul/ interlocutoriiII. CONŢINUTURI EVALUATECandidaţii la examenul de bacalaureat vor trebui să stăpânească sistemele fonologic,lexical, gramatical şi stilistic al limbii ruse, care sunt prevăzute de programele şcolare în vigoare,corespunzătoare filierei/ profilului/ specializării, astfel încât să demonstreze capacitatea de arecepta şi de a produce mesaje orale sau scrise, precum şi de a interacţiona în situaţii decomunicare enunţate, potrivit următoarelor teme:Domeniul personal- Viaţa personală: date personale, educaţie, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, stil de viaţă,timp liber/ timp ocupat, hobby-uri- Relaţii interpersonale / profesionale, viaţa de echipă, comportament social- Universul adolescenţei (cultură, sport, activităţi de timp liber etc.).Domeniul public- Ţări şi oraşe – România în context european- Aspecte din viaţa contemporană (istorice, culturale, socio-economice/ ştiinţifice/ tehnice/ ecologice/strategii de utilizare a resurselor)- Tinerii şi viaţa comunitară- Democraţie, civism şi drepturile omului- Mass-media.Domeniul ocupaţional- Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional- Aspecte teoretice şi practice ale specializării- Locul de muncă (instituţie, companie): organizare, comportament şi deontologie profesională- Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de domeniul de specializare)- Produse şi servicii (paşapoarte, viză, declaraţie vamală, poştă, transport, cazare, asistenţămedicală, cumpărături etc.). Calitatea serviciilor şi a produselor.Domeniul educaţional. Cultură şi civilizaţie rusă- Descoperiri ştiinţifice şi tehnice- Viaţa culturală şi lumea artelor- Patrimoniul socio-cultural european- Repere culturale ale spaţiului etnolingvistic rus – trecut şi prezent. Figuri reprezentative aleliteraturii, muzicii, artelor plastice etc. – prezentare generală.ACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicării încadrul domeniilor tematice menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare de limbarusă (limba modernă 1), în vigoare pentru ciclurile inferior şi superior ale liceului, corespunzătoarefilierei tehnologice, aprobate prin Ordinele ministrului nr. 3458/09.03.2004, 4598/32.08.2004 şi 3488/23.03.2006.LIMBA RUSĂ – Programa de bacalaureat 2009 5

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 155LIMBA MODERNĂ 2PROGRAMA 2A – LIMBA MODERNĂ 2, FILIERELE TEORETICĂ ŞI VOCAŢIONALĂI. COMPETENŢE EVALUATENOTĂ:Filierele teoretică şi vocaţională prezintă un corp comun de competenţe, neevidenţiate printehnoredactare. Pentru specializarea filologie – din cadrul filierei teoretice, profil umanist –corpului comun de competenţe i se adaugă şi competenţele marcate prin asterisc (*)şi corp de literă cursiv, prezentate în tabel sub linia punctată.1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare1.1 Identificarea ideilor principale în mesaje orale şi/ sau scrise, referitoare la aspecte din viaţacotidiană şi din domeniul de specializare1.2 Selectarea – din texte orale şi/ sau scrise din domeniul de specializare – a unor informaţiipunctuale/ a unor opinii relevante, pentru a rezolva o sarcină de lucru1.3 Discriminarea între informaţii factuale şi opinii, în mesaje orale şi/sau scrise1.4 Decodarea semnificaţiei unor elemente lexicale nefamiliare, din context sau prin asocieri/ conexiuni*1.5 Identificarea de avantaje şi dezavantaje ale unor situaţii descrise în texte, pentru a formula soluţii*1.6 Corelarea unor informaţii din diverse părţi ale unui text literar/ din texte literare diferite, pentru arezolva o sarcină de lucru2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare2.1 Elaborarea, oral/în scris, de descrieri clare şi detaliate pe subiecte din domenii de interes personalşi/ sau profesional2.2 Prezentarea orală/ relatarea în scris a unui fapt divers/ film/ întâmplări/ eveniment socio-culturalsau profesional, subliniind elementele semnificative2.3 Elaborarea unui text structurat pe subiecte de interes general, cu prezentarea unor opinii/ ipotezeşi susţinerea acestora cu argumente şi exemple2.4 Prezentarea unui monolog structurat pe o temă dată, susţinut de exemple din viaţa personală saudin alte surse2.5 Elaborarea de texte funcţionale variate, redactate conform convenţiilor specifice folosite încomunicarea scrisă2.6 Completarea unor documente (formular, chestionar etc.) de uz curent şi specifice domeniului despecializare*2.7 Prezentarea şi comentarea unui film/ a unei cărţi, prin raportare la experienţa personală, cuexprimarea de opinii sau de impresii despre acestea3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă3.1 Participarea la conversaţii folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile folosite încomunicarea orală şi normele sociale şi culturale3.2 Exprimarea unor sentimente şi reacţii (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferenţă,regret, uimire etc.) în cadrul unor interacţiuni orale şi/ sau scrise, referitoare la evenimente/situaţii/ experienţe trăite sau aflate3.3 Solicitarea în mod adecvat a opiniei interlocutorului sau comentarea succintă a unui punct devedere/ a unor păreri exprimate de partener în cadrul unui schimb de mesaje orale sau scrise3.4 Redactarea de texte funcţionale pe diverse teme, adresate anumitor destinatari în diferitescopuri de comunicare (pentru a exprima intenţii, a obţine ceva, a informa, a convinge, a felicita,a invita, a refuza etc.)3.5 Adecvarea formatului şi a limbajului la subiect şi la interlocutor/ la cititorul intenţionat, cuutilizarea convenţiilor folosite în comunicarea orală şi scrisă, formală şi informală3.6 Solicitarea/ oferirea de răspunsuri concrete şi de ordin personal în cadrul unui interviu*3.7 Solicitarea/ oferirea de clarificări/ explicaţii, în cadrul unui schimb de mesaje orale sauscrise pe teme culturale sau din domeniul de specializareLIMBA RUSĂ – Programa de bacalaureat 2009 6

156 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20084. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare4.1 Redarea succintă (oral şi/ sau în scris), prin cuvinte proprii, a conţinutului unui mesaj/ text simpludin domenii de interes general4.2 Traducerea în scris, din limba rusă în limba română/*din limba română în limba rusă, a unui mesajpe teme din universul familiar/ din domeniul de specializare4.3 Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje orale sau scrise, pe teme dinviaţa cotidiană4.4 Rezumarea, oral/ în scris, a conţinutului unui mesaj liber sau funcţional, într-un număr limitat decuvinte/ enunţuri4.5 Transferul de informaţii factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare*4.6 Reformularea unei idei emise în cadrul unui dialog pe teme culturale/ literare, printr-unenunţ explicativ mai amplu, la solicitarea interlocutorului*4.7 Transferul şi adaptarea semnificaţiei unui text literar la contexte neliterareII. CONŢINUTURI EVALUATECandidaţii la examenul de bacalaureat vor trebui să stăpânească sistemele fonologic,lexical, gramatical şi stilistic al limbii ruse, care sunt prevăzute de programele şcolare în vigoarecorespunzătoare filierei/ profilului/ specializării, astfel încât să demonstreze capacitatea de arecepta şi de a produce mesaje orale sau scrise, precum şi de a interacţiona în situaţii decomunicare enunţate, potrivit următoarelor teme:Domeniul personal- Viaţa personală (date personale, familie, sănătate, stil de viaţă, factori de risc, comportamentsocial, timp liber/ timp ocupat, hobby-uri)- Relaţii interpersonale / interumane / profesionale, viaţa de echipă- Universul adolescenţei (cultură, sport, activităţi de timp liber etc.)- Pregătirea pentru viaţa activă (proiecte de dezvoltare personală şi de inserţie socială)Domeniul public- Ţări şi oraşe – România în context european- Aspecte semnificative din viaţa contemporană: socio-economice, culturale, ştiinţifice, tehnice,ecologice- Tinerii în viaţa comunitară: roluri, drepturi, îndatoriri- Mass-media. Mijloace moderne de comunicare în masă- Generaţia tânără şi tehnologia informaţieiDomeniul ocupaţional- Universul profesiilor. Aspecte legate de viitorul profesional şi de profesiuni: activităţiprincipale, locuri de muncă- Produse şi servicii (paşapoarte, viză, declaraţie vamală, poştă, transport, cazare, asistenţămedicală, cumpărături etc.). Calitatea serviciilor şi a produselorDomeniul educaţional. Cultură şi civilizaţie- Oferte educaţionale în domeniul de specializare. Instituţii de învăţământ superior de profil dinRusia- Descoperiri ştiinţifice şi tehnice- Itinerare turistice şi spirituale în spaţiul de cultură şi civilizaţie rusă- Patrimoniul cultural rus şi universal (în funcţie de specializare). Repere ale spaţiului de culturăşi civilizaţie rusă – trecut şi prezent- Viaţa culturală şi lumea artelor. Figuri reprezentative ale muzicii şi artelor plastice din Rusia(sec. al XIX-lea)- Mari scriitori ruşi – viaţa şi universul creaţiei (prezentare generală): A.S. Puşkin, M. Iu. Lermontov,*N.V. Gogol, I.S. Turgheniev, F.M. Dostoievski, L.N. Tolstoi, A.P. Cehov, S.A. Esenin,*B.L. Pasternak sau *M.A.Bulgakov, *A.A. Ahmatova sau *M.I. ŢvetaevaА.С. Пушкин («Евгений Онегин», *лирика – одно стихотворение по выбору); М.Ю. Лермонтов(«Демон» или «Герой нашего времени», *лирика – одно стихотворение по выбору); *Н.В. Гоголь(одно произведение по выбору); И.С. Тургенев (одно произведение по выбору); А.П. Чехов(один рассказ по выбору, одна пьеса по выбору); Л.Н. Толстой («Война и мир», *«АннаКаренина»); Ф.М. Достоевский (одно произведение по выбору), С.А. Есенин (*лирика, одностихотворение по выбору); *А.А. Ахматова (лирика – одно стихотворение по выбору) или*М.И. Цветаева (лирика – одно стихотворение по выбору); *Б.Л. Пастернак («Доктор Живаго»)или *М.А. Булгаков («Мастер и Маргарита»).LIMBA RUSĂ – Programa de bacalaureat 2009 7

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 157- *Curente literare (romantism, realism, modernism) – prezentare generală, reprezentanţi.- *Tipuri umane în literatura rusă: eroul romantic, omul de prisos, omul mărunt, personajul feminin.- * Dialogul culturilor. Interferenţe culturale româno-ruseACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicăriiîn cadrul ariilor tematice menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare delimba rusă (limba modernă 2), în vigoare pentru ciclurile inferior şi superior ale liceului,corespunzătoare filierelor teoretică şi vocaţională, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 şi 5959/ 22.12.2006.PROGRAMA 2B – LIMBA MODERNĂ 2, FILIERA TEHNOLOGICĂ, TOATE CALIFICĂRILEPROFESIONALEI. COMPETENŢE EVALUATE1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru1.1 Identificarea informaţiilor-cheie pentru desprinderea sensului global al unui mesaj oral1.2 Obţinerea – din mesaje orale, referitoare la domenii de interes general sau la domeniul despecializare, – a unor informaţii specifice/ a unor detalii relevante pentru rezolvarea uneisarcini de lucru1.3 Decodarea sensului unor elemente lexicale nefamiliare, din context sau prin asocieri/ conexiuni2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru2.1 Identificarea – în texte pe teme din domenii de interes general sau din domeniul de specializare– a unor informaţii factuale, a unor idei sau opinii necesare pentru rezolvarea unor sarcini de lucru2.2 Scanarea unui text, pentru identificarea unor detalii specifice, în scopul rezolvării uneisarcini de lucru2.3 Decodarea sensului unor elemente de conţinut – cu ajutorul contextului sau prin asocieri/conexiuni – în texte pe teme din domenii de interes general sau din domeniul de specializare2.4 Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte diferite, pentru rezolvareaunei sarcini de lucru2.5 Transferul unor informaţii factuale din texte referitoare la domeniul ocupaţional, în diverseforme de prezentare2.6 Formularea unor opinii/ puncte de vedere legate de domeniul de activitate2.7 Traducerea din limba rusă în limba română a unor mesaje scrise, referitoare la domenii deinteres general şi la domeniul de specializare3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate3.1 Oferirea şi solicitarea de informaţii necesare pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru3.2 Comunicarea de informaţii sau instrucţiuni/ formularea de întrebări, într-o manieră clară şipoliticoasă3.3 Descrierea de activităţi, stări şi experienţe personale legate de viaţa cotidiană/ de domeniul despecializare3.4 Prezentarea de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional3.5 Realizarea de prezentări simple pentru promovarea de produse şi servicii specifice domeniuluiocupaţional3.6 Utilizarea unor termeni de specialitate comuni, relevanţi pentru sarcina de lucru4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate4.1 Completarea de documente şi formulare de lucru specifice domeniului ocupaţional4.2 Redactarea de texte funcţionale structurate, folosind adecvat conectorii specifici4.3 Transmiterea clară şi precisă, oral şi în scris, a unor informaţii sau instrucţiuni vizândaspecte din domenii de interes general sau domeniul de specializare4.4 Utilizarea adecvată a convenţiilor specifice folosite în comunicarea scrisă formală şi informală4.5 Redactarea de texte funcţionale diverse, structurate şi folosind conectori specificiLIMBA RUSĂ – Programa de bacalaureat 2009 8

158 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20085. Participă la interacţiuni verbale, orale şi scrise, pe teme cotidiene şi pe teme profesionale5.1 Oferirea de opinii proprii şi susţinerea lor cu argumente în conversaţii pe teme diverse deinteres general sau din domeniul ocupaţional5.2 Solicitarea în mod adecvat a opiniilor interlocutorului/ destinatarului şi răspunsul adecvat laacestea1.4 Iniţierea de acţiuni adecvate pentru confirmarea sau pentru clarificarea unor aspecteconţinute într-un mesaj oral sau scris pe teme din domenii de interes de interes general şi dindomeniul de specializare, atunci când informaţia nu este înţeleasă imediat5.3 Oferirea, la cerere, a unor clarificări/ explicaţii – atunci când informaţia nu este înţeleasăimediat – în conversaţii/ discuţii/ corespondenţă pe teme din domenii de interes de interesgeneral şi din domeniul de specializare5.4 Participarea la conversaţii, folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile folositeîn conversaţie, precum şi normele sociale şi culturale, în funcţie de rol şi de relaţiile cu interlocutorulII. CONŢINUTURI EVALUATECandidaţii la examenul de bacalaureat vor trebui să stăpânească sistemele fonologic,lexical, gramatical şi stilistic al limbii ruse, care sunt prevăzute de programele şcolare în vigoarecorespunzătoare filierei/ profilului/ specializării, astfel încât să demonstreze capacitatea de arecepta şi de a produce mesaje orale sau scrise, precum şi de a interacţiona în situaţii decomunicare enunţate, potrivit următoarelor teme:Domeniul personal- Viaţa personală: date personale, educaţie, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, stil de viaţă,timp liber/ timp ocupat, hobby-uri- Relaţii interpersonale / profesionale, viaţa de echipă, comportament social- Universul adolescenţei (cultură, sport, activităţi de timp liber etc.).Domeniul public- Ţări şi oraşe – România în context european- Aspecte din viaţa contemporană (istorice, culturale, socio-economice/ ştiinţifice/ tehnice/ecologice/ strategii de utilizare a resurselor)- Tinerii şi viaţa comunitară- Democraţie, civism şi drepturile omului- Mass-media.Domeniul ocupaţional- Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional- Aspecte teoretice şi practice ale specializării- Locul de muncă (instituţie, companie): organizare, comportament profesional- Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de domeniul de specializare)- Produse şi servicii (paşapoarte, viză, declaraţie vamală, poştă, transport, cazare, asistenţămedicală, cumpărături etc.). Calitatea serviciilor şi a produselorDomeniul educaţional. Cultură şi civilizaţie- Descoperiri ştiinţifice şi tehnice- Viaţa culturală şi lumea artelor- Patrimoniul socio-cultural european- Repere culturale ale spaţiului etnolingvistic rus – trecut şi prezent. Figuri reprezentative aleliteraturii, muzicii, artelor plastice etc.ACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicăriiîn cadrul domeniilor tematice menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare delimba rusă (limba modernă 2), în vigoare pentru ciclurile inferior şi superior ale liceului,corespunzătoare filierei tehnologice, aprobate prin Ordinele ministrului nr. 3458/09.03.2004,4598/32.08.2004 şi 3488/ 23.03.2006.LIMBA RUSĂ – Programa de bacalaureat 2009 9

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 159LIMBA MODERNĂ 3PROGRAMA 3 – LIMBA MODERNĂ 3, TOATE FILIERELE, PROFILURILE ŞI SPECIALIZĂRILE/CALIFICĂRILE PROFESIONALEI. COMPETENŢE EVALUATE1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare1.1 Identificarea şi selectarea informaţiei esenţiale / a ideilor principale dintr-un text de informare1.2 Identificarea şi selectarea de informaţii factuale din mesaje orale / din documente simple /din texte pe subiecte de interes, pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru1.3 Extragerea ideilor principale şi a unor detalii din texte de informare, în vederea îndepliniriiunei sarcini de lucru1.4 Selectarea informaţiilor relevante din diferite texte / fragmente de texte descriptive sau narative,în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru1.5 Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor, într-un text argumentativ pe teme cunoscute2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare2.1 Povestirea/ relatarea, oral şi/sau în scris, a unor experienţe sau întâmplări personale, a unuifapt divers, a unui eveniment/ descrierea unor persoane, obiecte, locuri din universul familiar2.2 Formularea de întrebări şi răspunsuri şi de opinii argumentate despre ceea ce îi place / nu îiplace, pe o temă dată2.3 Redactarea unei scrisori personale simple, cu respectarea convenţiilor specifice stilului epistolar2.4 Explicarea folosirii unui produs/ a aplicării unei proceduri şi răspunsul la întrebări de clarificare2.5 Completarea unor formulare de uz curent (CV, viză etc.)3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă3.1 Solicitarea şi formularea de opinii/ de sugestii/ de instrucţiuni în vederea desfăşurării uneiactivităţi/ a îndeplinirii unei sarcini de lucru3.2 Oferirea de răspunsuri şi informaţii la întrebări simple în cadrul unui interviu / chestionar3.3 Exprimarea acordului sau a dezacordului într-o interacţiune orală sau scrisă, formală sauinformală, pe teme cunoscute3.4 Elaborarea unui răspuns la o scrisoare personală/ oficială, la un anunţ din mass-media3.5 Reformularea unui mesaj/ oferirea de clarificări sau explicaţii, la cererea interlocutorului4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare4.1 Rezumarea, oral sau în scris, într-un număr limitat de cuvinte/ enunţuri, a unui text pe temedin domenii de interes general4.2 Redactarea unui scurt text explicativ, prin transferarea informaţiilor dintr-o schemă/ diagramă/dintr-un tabel/ desen, folosind un limbaj comun4.3 Transformarea – din vorbire directă în vorbire indirectă – a unor mesaje pe teme din viaţa cotidiană4.4 Traducerea din limba rusă în limba română a unor mesaje simple pe teme de interes generalII. CONŢINUTURI EVALUATECandidaţii la examenul de bacalaureat vor trebui să stăpânească sistemele fonologic,lexical, gramatical şi stilistic al limbii ruse, care sunt prevăzute de programele şcolare în vigoarecorespunzătoare filierei/ profilului/ specializării, astfel încât să demonstreze capacitatea de arecepta şi de a produce mesaje orale sau scrise, precum şi de a interacţiona în situaţii decomunicare enunţate, potrivit următoarelor teme:Domeniul personal- Viaţa personală: date personale, familie, sănătate, programul zilei (timp liber/ timp ocupat), relaţiiinterpersonale- Petrecerea timpului liber: ocupaţii, activităţi sportive, hobby-uri, televiziune etc.- Universul adolescenţei: viaţa cotidiană, vestimentaţie/ modă etc.- Relaţii între tineri (în activitatea şcolară, în timpul liber, corespondenţă)- Universul afectiv al tinerilorLIMBA RUSĂ – Programa de bacalaureat 2009 10

160 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Domeniul public- Călătorii, mijloace de transport, orientarea în spaţiu- Mediul urban / mediul rural- Aspecte din viaţa contemporană: educaţionale, socio-economice, tehnologice, ecologice etc.- Lumea înconjurătoare: om – natură – anotimpuri, natura şi viaţa- Mass-mediaDomeniul ocupaţional- Universul profesiilor: profesiuni, aspecte relevante legate de profesiuni şi de viitorulprofesional, proiecte de formare profesională- Demersuri administrative (completare de formulare, C.V.)- Servicii (paşapoarte, viză, vamă, transport, cazare, asistenţă medicală, cumpărături şi magazine).Domeniul educaţional. Cultură şi civilizaţie rusă- Şcoala: discipline de învăţământ, orar, activităţi specifice- Repere ştiinţifice şi culturale: cucerirea cosmosului, tehnologii informatice, muzică, literatură,arte plastice etc.- Cultură şi civilizaţie rusă: oraşe, locuri şi obiective de interes turistic şi cultural din Rusia- Instituţii de învăţământ superior din Rusia şi oferte educaţionale (în funcţie de specializare)- Repere culturale ale spaţiului etnolingvistic rus – trecut şi prezent. Figuri reprezentative aleliteraturii, muzicii, artelor plastice etc.ACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicăriiîn cadrul ariilor tematice menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare delimba rusă (limba modernă 3), în vigoare pentru ciclurile inferior şi superior ale liceului,aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 şi5959/ 22.12.2006.STRUCTURA PROBELOR DE EXAMENA. PROBA ORALĂ (PROBĂ OBLIGATORIE)În cadrul probei B, probă orală de limbă modernă (L1, L2 sau L3), toţi candidaţii vor fi solicitaţisă-şi demonstreze competenţa de comunicare, prin rezolvarea unor sarcini de lucru vizândinteracţiunea în comunicarea orală, producerea de mesaje orale şi receptarea conţinutului unuitext necunoscut selectat în conformitate cu domeniile tematice prevăzute de prezenta programă debacalaureat. Textul necunoscut va fi structurat, din punct de vedere lingvistic, la un nivel dedificultate situat în limitele programelor şcolare de limba rusă, în vigoare pentru ciclurile inferior şisuperior ale liceului – potrivit filierei/ profilului/ specializării/ calificării profesionale.Examinarea candidaţilor la proba orală se va face pe baza unui bilet de examen care vaconţine – pentru toate tipurile de programă (1A, 1B, 2A, 2B, 3) – trei subiecte, fiecare dintreacestea evaluând competenţe diferite.Subiectul 1 va consta din susţinerea orală a propriului C.V. redactat în limba rusă şi a unuiscurt dialog situaţional (cu profesorul examinator) pornind de la o temă indicată pe biletul deexamen, vizând demonstrarea competenţelor de interacţiune în comunicarea orală.Subiectul 2 va consta din lectura expresivă a unui text necunoscut şi din rezolvarea unorsarcini de lucru pe baza acestuia, vizând demonstrarea competenţelor de receptare amesajului scris.Subiectul 3 va consta din prezentarea monologată a unei teme indicate pe biletul deexamen, corelate cu textul de la subiectul 2, vizând demonstrarea competenţelor deproducere a mesajului oral. În acest context candidatul va fi solicitat să formuleze şi aprecieriunanim acceptate sau personale, valorificând propria experienţă şi elementele de cultură şicivilizaţie rusă sau universală.LIMBA RUSĂ – Programa de bacalaureat 2009 11

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 161B. PROBA SCRISĂVerificarea candidaţilor la proba scrisă va consta din rezolvarea a trei subiecte elaboratecorespunzător tipului de programă (programa 1A, programa 1B, programa 2A, programa 2B sauprograma 3).Subiectul 1 va consta din redactarea unui eseu (structurat, nestructurat)/ din relatarea uneiîntâmplări sau a unui eveniment etc./ din formularea şi argumentarea unei opinii/ a unei atitudinipersonale (de ex. interes, dezinteres, acord, dezacord etc.) referitoare la o temă dată, pornindde la un stimul (citat, proverb, aforism, imagini etc.)/ din redactarea unui text funcţional (scrisoarede intenţie, scrisoare personală). Aceste sarcini de lucru vor evalua competenţe de producere amesajului scris şi/ sau competenţe de interacţiune în comunicarea scrisă.Subiectul 2 va consta din rezolvarea unor sarcini de lucru pornind de la un text dat, cum arfi: răspunsuri la întrebări, completarea unui text lacunar pornind de la un şir de cuvinte date,ordonarea logică/ cronologică a unor enunţuri date într-o ordine aleatorie, reconstituirea unorenunţuri dintr-un număr limitat de cuvinte/ sintagme date într-o ordine aleatorie desprindereaideilor principale, extragerea unor detalii sau a unor informaţii factuale dintr-un text etc. Acestesarcini de lucru vor evalua competenţe de receptare a mesajului scris.Subiectul 3 va consta din rezolvarea unor sarcini de lucru vizând traducerea în/ din limbarusă a unui text, parafrazarea unui citat prin raportare la propria experienţă, rezumarea unui textîntr-un număr determinat de cuvinte/ enunţuri, reformularea unor idei incluzând un punct de vederepropriu etc. Aceste sarcini de lucru vor evalua competenţe de transfer sau de mediere amesajului scris.Cerinţele privind sarcinile de lucru vor fi formulate în limba rusă, clar, concis şi la obiect,fără a se da modele de rezolvare. Formularea cerinţelor poate fi însoţită şi de stimuli (texte,citate, aforisme, elemente grafice etc.), care vor fi avuţi în vedere în tratarea subiectuluirespectiv, indicându-se, după caz, numărul de cuvinte/ enunţuri/ rânduri.C. MOD DE NOTAREPunctajul maxim pentru rezolvarea corectă a tuturor subiectelor înscrise în proba de examen estede 100 puncte, distribuite după cum urmează:PROBA ORALĂPROBA SCRISĂSubiectul 1 = 30 puncte (30%) Subiectul 1 = 30 puncte (30%)Subiectul 2 = 30 puncte (30%) Subiectul 2 = 30 puncte (30%)Subiectul 3 = 30 puncte (30%) Subiectul 3 = 30 puncte (30%)Din oficiu = 10 puncte (10%) Din oficiu = 10 puncte (10%)TOTAL = 100 puncte TOTAL = 100 puncteNota finală se va calcula prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de candidat în urmarezolvării subiectelor.Criteriile de stabilire a punctajului pentru fiecare subiect vor fi indicate în baremele de corectare şide notare care vor fi transmise comisiilor, împreună cu subiectele.D. TIMP DE LUCRULa proba orală, fiecărui candidat i se acordă 10-15 minute pentru pregătirea răspunsului şi10-15 minute pentru susţinerea răspunsului.Proba scrisă se elaborează pe durata a 3 (trei) ore.LIMBA RUSĂ – Programa de bacalaureat 2009 12

162 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Pentru a asigura premisele reuşitei candidaţilor la examenul de bacalaureat, subiectele vor fiechilibrate, cu grad mediu de dificultate în raport cu nivelul prevăzut de programa de examen,astfel încât să permită rezolvarea lor în limita timpului alocat.PRECIZĂRIPregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2009se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi ale programelorşcolare în vigoare pentru ciclurile inferior şi superior ale liceului, postate pe website-ul MinisteruluiEducaţiei, Cercetării şi Tineretului (http://www.curriculum2008.edu.ro).Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sau în scris şinu pe conţinutul textelor din manuale. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume.Lista programelor şcolare de limba rusă în vigoareü Programe şcolare de Limba rusă (limba modernă 1, limba modernă 2, limba modernă 3)pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului (toate filierele, profilurile şi specializările),aprobate prin Ordinul ministrului nr. 3458/ 09.03.2004.ü Programe şcolare de Limba rusă (limba modernă 1, limba modernă 2, limba modernă 3)pentru clasa a X-a, ciclul inferior al liceului (toate filierele, profilurile şi specializările) –aprobate prin Ordinul ministrului nr. 4598/31.08.2004.ü Programe şcolare de Limba rusă (limba modernă 1, limba modernă 2, limba modernă 3)pentru clasa a XI-a, ciclul inferior al liceului (filierele teoretică şi vocaţională) – aprobate prinOrdinul ministrului nr. 3252/13.02.2006.ü Programe şcolare de Limba rusă (limba modernă 1, limba modernă 2, limba modernă 3)pentru clasa a XII-a, ciclul superior al liceului (filierele teoretică şi vocaţională) – aprobateprin Ordinul ministrului nr. 5959/ 22.12.2006.ü Programe şcolare de Limba rusă pentru ciclul superior al liceului. Filiera tehnologică: clasele a XI-aşi a XII-a (ruta directă de calificare profesională), clasele a XII-a şi a XIII-a (ruta progresivă decalificare profesională) – aprobate prin Ordinul ministrului nr. 3488/ 23.03.2006.Manuale recomandatePentru Limba modernă 1 şi Limba modernă 2:ü Clasa a IX-a, L1: autori Eugen Noveanu şi Maria Dumitrescu, EDP RA, 2004.ü Clasa a IX-a, L2: autori Eugen Noveanu şi Maria Dumitrescu, EDP RA, 2004.ü Clasa a X-a: autor Diana Tetean, ediţia 1997 şi următoarele.ü Clasa a XI-a: autori Onufrie Vinţeler şi Odarca Ardelean, EDP, ediţia 1997 şi următoarele.ü Clasa a XII-a: autori Lelia Muşat şi Antoaneta Olteanu, EDP, ediţia 1998 şi următoarele.Pentru Limba modernă 3 (anii I – IV de studiu):ü Limba rusă. Manual pentru clasa a VII-a. L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu,Maria Dumitrescu, EDP, 2001.ü Russkaia reci. Manual de limba rusă. Clasa a VII-a, L2, autori: Viktor Kosteţki, AnaPopovici, Editura Sigma, 2001.ü Limba rusă. Manual pentru clasa a VII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, ElenaProca, ediţia 1997 şi următoarele.ü Limba rusă. Manual pentru clasa a VIII-a. L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu,Maria Dumitrescu, EDP, 2001.ü Russkaia reci. Manual de limba rusă. Clasa a VIII-a, L2, autori: Viktor Kosteţki, AnaPopovici, Editura Sigma, 2001.ü Limba rusă. Manual pentru clasa a VIII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, ElenaProca, EDP, ediţia 1997 şi următoarele.NOTĂ: Manualele şcolare reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate deLIMBA RUSĂ – Programa de bacalaureat 2009 13

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 163către profesori şi de către elevi în activitatea de predare-învăţare şi de pregătire aexamenului de bacalaureat, conţinutul acestora fiind valorificat în funcţie de prevederileprogramelor şcolare în vigoare.LIMBA RUSĂ – Programa de bacalaureat 2009 14

164 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAȚIONAL DE BACALAUREAT – 2009PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA SPANIOLĂI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului, absolvenții tuturor claselor de liceu vorsusține ca probă obligatorie un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alegeo limbă străină si la una din probele opționale.II.COMPETENȚE DE EVALUARE1. PROBA ORALĂPentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați, indiferent denumărul de ore săptămânal de studiu:• să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut/ nestudiat la clasă.• să demonstreze capacitatea de a învelege un text prin:−−−−identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice;recunoasterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate;traducere;rezumarea informației pertinente (desprinderea ideilor principale)/ reformularea textului princontragere/ reducere.Candidații pot face trimiteri la asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experiență de viață.• să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:− folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursulcomunicării orale;− răspuns la întrebări;− rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru;− relatarea unui eveniment/ a unui fapt divers/ a unei întâmplări/ a unei experiențe personale,descriere, prezentarea/ comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs(monolog) convingător, logic și coerent, integrând exemple sau argumente interesante, relevanteși un punct de vedere personal.− emiterea unor judecăți de valoare, comentarea unui paragraf/ unei idei/ ideilor textului, exprimareapropriilor păreri în legătură cu ideile/ conținutul textului respectiv.− transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers, pornind de la un text.Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență.• să demonstreze capacitatea de a participa activ la conversație (interacțiune orală) însituație de examen.2. PROBA SCRISĂPentru evaluarea competenței de comunicare în scris, candidații vor fi solicitați:• să dovedească capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut/ nestudiatla clasă prin:− identificarea informațiilor semnificative din text prin: exerciții (cu alegere duală/ multiplă/ răspunsla întrebări/ text lacunar, etc.)/ rezumarea textului (desprinderea și selectarea ideilor și aelementelor relevante);− comentarea unui paragraf/ a unei idei/ a ideilor textului; exprimarea propriilor păreri în legătură cuideile / conținutul textului respectiv;− identificarea sensului unor cuvinte și a relațiilor semantice;− recunoasterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate.• să dovedească capacitatea de a analiza și interpreta textul dat prin construirea unuidiscurs scris logic, coerent și convingător.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 165III.• să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:−−−−−−−−−−folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate;rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru;desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar;redactarea unui C.V./ unei scrisori personale/ unui articol de presă, integrând argumente,comentarii, un punct de vedere personal;descrierea unor locuri (cunoscute/ imaginare)/ activități; descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/ unei personalități marcante;relatarea unui eveniment și a unei experiențe personale;continuarea unui text, unei idei/ construirea unui text pe un subiect/ o temă dată;redactarea unui eseu structurat/ comentarea unui subiect/ exprimarea și/ sau argumentarea uneiopinii personale/ a unui punct de vedere, pe baza unui text/ a unei teme date, susținută deexemple sau argumente interesante și relevante;rezumarea unui texttransformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers.• să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba spaniolă a unui text literar (bilingv)/ neliterar (1-2 ore, 3-4 ore și minorități).NOTĂ: Atât la oral, cât și la scris, se vor elabora următoarele tipuri de bilete:•1-2 ore • 3-4 ore •bilingv • Minorități / L3Biletele vor conține texte necunoscute. Selecția acestora, în ce priveste gradul de dificultate, seva face în funcție de numărul de ore alocate pe săptămână. Din punctul de vedere al tematicii,conținutul textelor se va axa pe:1. Universul personal și social/profesional2. Universul cotidian3. Oameni și locuri4. Timpul liber5. Pasiuni6. Societatea și civilizația contemporană7. Mijloace de comunicare în societatea modernă8. Mediul înconjurător9. Obiceiuri și tradiții (hispanice și românesti)10. Elemente de cultură și civilizație hispanică11. Comunitatea europeanăCONȚINUTURIELEMENTE DE LEXIC ȘI DE SEMANTICĂElementele de lexic și de semantică se învață, se dezvoltă și se folosesc pe măsură ce seachiziționează și celelalte competențe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat,evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea și gradul de stăpânire al vocabularului(inclusiv pronunția și ortografierea corectă).TEXTE și TEME (pentru comunicarea orală și scrisă)Textele și temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:a) Sursa : pasaje din cărți , articole de presă (din ziare, reviste) în limba spaniolă;b) Tipul de text: text autentic literar/ neliterar;c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcție de profil (150 – 350 de cuvinte);d) Dificultate : în funcție de profil.Textele de examen nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba spaniolă, darvor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la Bilingv la Minorități / L3.2

166 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008BILINGVGRAMATICĂ1. Articolul- hotărât și nehotărât- modificări eufonice- omiterea articolului- valorile neutrului lo2. Substantivul- genul și numărul substantivelor- substantive defective de număr- cazuri speciale de schimbare a sensului în funcție de gen- funcțiile dativului3. Adjectivul- grade de comparație (inclusiv forme neregulate)- apocopare și modificări de sens în funcție de situarea față de substantiv- adjectivul posesiv- adjectivul demonstrativ- adjective nehotărâte4. Pronumele- pronumele personal (forme accentuate/ neaccentuate)- pronumele posesiv- pronumele reflexiv- pronumele relativ- pronumele interogativ- interogația directă/ indirectă- pronumele nehotărîte- valorile lui se5. Verbul- formele și folosirea timpurilor și modurilor- clase de verbe neregulate- timpurile narațiunii și ale descrierii- folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativă- folosirea verbelor ser/ estar cu valoare copulativă- perifraze verbale (estar, ir, llevar, andar, venir, seguir + gerunziul; perifraze incoative și terminative cuinfinitivul; perifraze verbale obligative)- diateza pasivă ser-estar- substantivizarea infinitivului- exprimarea probabilității6. Adverbul- de timp, de loc, de mod- interogativ/ relativ- negativ- adverbul de probabilitate7. Prepoziția- prepoziții simple și compuse- contrast de-desde, por-para, a-en8. Conjuncția- conjuncții și locuțiuni conjuncționale9. Sintaxa- subordonata temporală, condițională, finală, relativă, cauzală, consecutivă, concesivă- concordanța timpurilor3

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 167- stil direct / indirect10. Lexicologia- familia de cuvinte- derivare și compunere- sinonime, antonime, omonime, paronime, câmp semantic- accentul – rol de distingere între paronimeACTE DE VORBIRE- a caracteriza persoane/ personaje- a exprima opinia- a exprima o judecată/ dorință- a comunica prin telefon- a relata o intrigă- a relata un eveniment posibil- a justifica/ a argumenta- a descrie un peisaj- a exprima un sentiment- a interzice- a trage concluzii- a da/ a cere informații practice- a convinge- a exprima o ipotezăCOMUNICARE SCRISĂ- a comunica prin scrisori / a redacta o scrisoare de răspuns- a redacta o caracterizare a unei persoane / personaj- a descrie un peisaj- a rezuma o intrigă- a redacta un eseu- a redacta o narațiune, respectând anumite cerințe- a redacta o scrisoare oficială / CV1-2 ore, 3-4 oreGRAMATICĂ1. Articolul- hotărât și nehotărât- modificări eufonice- valorile articolului neutru lo2. Substantivul- substantive defective de număr- formarea prin derivare și compunere- genul și numărul substantivelor3. Adjectivul- apocopare- modificarea de sens în funcție de poziția față de substantiv- grade de comparație (forme regulate/ neregulate)- adjectivul posesiv- adjective nehotărâte și distributive4. Pronumele- personal - forme neaccentuate (dativ, acuzativ)- reflexiv4

168 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008- posesiv- nehotărât și negativ- interogativ- relativ- valorile lui se5. Verbul- formele și folosirea timpurilor și modurilor- folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativă- folosirea verbelor ser/ estar cu valoare copulativă- perifraze verbale (estar, seguir, ir + gerunziul; perifraze incoative și terminative)5

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 169- diateza pasivă cu ser - estar6. Adverbul- de timp, de loc, de mod- negativ- relativ- interogativ7. Prepoziția- sensuri de bază ale prepozițiilor a, con, de, en, por, para…- opozițiile a/en, por/para- corelațiile de/a, desde/hasta- prepoziții grupate8. Sintaxa-coordonarea- subordonarea temporală, cauzală, condițională, concesivă, consecutivă, relativă- si condițional- stil direct/indirect – corespondența timpurilor9. Lexicologie- familia de cuvinte- sinonime- antonime- omonime- câmpuri semanticeACTE DE VORBIRE- a relata activități la trecut, prezent și viitor- a exprima o dorință / un sentiment / o judecată- a comunica prin telefon- a exprima opinia- a formula o invitație- a accepta /a refuza- a descrie persoane / locuri- a caracteriza persoane / personaje- a exprima visuri / speranțe- a cere / a da informații practice- a convinge- a exprima o ipotezăCOMUNICAREA SCRISĂ- a comunica prin scrisori / a redacta o scrisoare de răspuns / a redacta o scrisoare oficială /CV- a redacta o invitație / a răspunde în scris la o invitație- a caracteriza persoane / personaje- a rezuma un text- a redacta un text narativ- a redacta un eseuMinorități / L3GRAMATICĂ1. Articolul- hotărât și nehotărât2. Substantivul6

170 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008- gen și număr (cazuri particulare)3. Numeralul- cardinal și ordinal4. Adjectivul- gradele de comparație5. Pronumele- personal (forme accentuate și neaccentuate)- demonstrativ- posesiv- relativ- interogativ6. Verbul- forma și folosirea timpurilor și a modurilor- perifraze verbale uzuale (estar + gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze obligative, incoative și terminative)- folosirea verbelor ser și estar- exprimarea probabilității7. Adverbul- de timp, de loc, de mod8. Prepoziția- principalele prepoziții: a, de, con, sobre…9. Conjuncția- conjuncții coordonatoare- conjuncții subordonatoare10.Sintaxa– coordonarea– subordonarea temporală, cauzală, condițională, concesivă, consecutivă și relativă– si condițional– stil direct / indirect11. Semantică- familia de cuvinte- sinonime- antonime- câmpuri semanticeACTE DE VORBIRE- a se prezenta / a prezenta pe cineva- a cere / a oferi informații- a relata o întâmplare- a exprima o părere personală- a exprima preferințe / dorințe / sentimente- a comunica prin telefon- a recomanda- a exprima o îndoială- a exprima obligația- a descrie un personaj- a exprima visuri / speranțe- a exprima cantitateaCOMUNICARE SCRISĂ- a redacta scrisori personale- a redacta un text pe o temă familiară7

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 171- a caracteriza persoane / personaje- a rezuma un text- a redacta o povestire- a redacta mesaje formale (CV, scrisori)- a completa formulare tipizateIV.PRECIZĂRI1. Probea) Proba orală:- timpul de lucru: 15 minute.- prezentarea: 10 minute.b) Proba scrisă:- timpul de lucru: 3 ore.2. Structura și dificultatea subiectelor (itemilor)Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu numărul de ore de studiu săptămânal.Diferențierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micșorând/ mărind gradulde dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) și nu cantitativ (micșorând/ mărind numărul deitemi sau de sarcini de lucru).NOTĂ:Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2009 se vor realizaîn conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare.Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predareînvățare,conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă debacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/ profilului/ specializării.8

172 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2009DISCIPLINA FIZICĂA. STATUTUL DISCIPLINEIFIZICA are în cadrul Examenului de Bacalaureat pentru anul şcolar 2008 — 2009 statutul dedisciplină opţională, putând fi aleasă ca probă “E” sau ”F” în funcţie de filiera, profilul şispecializarea absolvită.În intenţia de a veni în întâmpinarea candidaţilor care se pregătesc pentru continuarea studiilor îndiferite filiere din învăţământul superior, elevii vor opta în timpul probei de examen pentru douădintre cele patru modulele (I. MECANICĂ, II. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, III. PRODUCEREAŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, IV. OPTICĂ).Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMAPENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, aprobată prin O.M.E.C.T. Subiectele nu vizeazăconţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate deprofesori şi elevi, ce ajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formareade competenţe.Conţinutul programei de examen a fost stabilit ţinându-se seama de Programele Şcolare de Fizică învigoare pentru absolvenţii promoţiei 2009.Au fost respectate câteva principii:1. Volumul programei de examen, redus faţă de cel din curriculum, se limitează la unelecapitole ale Fizicii care permit, în cadrul examenului de bacalaureat, o evaluare a atingeriicompetenţelor de mai jos;2. Cunoştinţele de matematică necesare examenului de Fizică cuprind, în afara celor dearitmetică, algebră şi geometrie elementară, operaţii cu puteri raţionale, operaţii fundamentale cufuncţii trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei funcţii cu metodele analizeimatematice, folosirea integralei definite şi a geometriei analitice;3. Numerotarea capitolelor şi a temelor nu coincide cu cea din curriculum, dar formulareaconţinutului respectă întocmai programa şcolară a fiecărei clase;4. Lista de termeni conţine explicit cunoştinţele care ar putea interveni in itemii subiectului deexamen;5. Pornind de la obiectivele generale şi specifice ale învăţării fizicii s-a optat pentru un conţinutunic al programei de examen, atât pentru filiera teoretică, cât şi pentru cea tehnologică.B. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:1.1. definirea sau recunoaşterea unor concepte specifice fizicii menţionate în lista de termeniconţinută în acest material;1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor şi teoremelor fizicii, adefiniţiilor mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură ale acestora;1.4. descrierea semnificaţiilor termenilor sau simbolurilor folosite în legi sau relaţii.Pagina 1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 1732. Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şiaplicativ:2.1. selectarea informaţiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrulproblemelor;2.2. aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;2.3. utilizarea adecvată a unor algoritmi şi a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;2.4. utilizarea reprezentărilor schematice şi grafice ajutătoare pentru înţelegerea şi rezolvareaunei probleme;2.5. interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obţinute în rezolvarea unor probleme.3. Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiană prin folosirea într-un mod integrat acunoştinţelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:3.1. identificarea fenomenelor fizice în situaţii din viaţa cotidiană;3.2. realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii, în scopulexplicării principiilor de funcţionare ale unor aparate şi montaje simple;3.3. selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice;3.4. anticiparea evoluţiei fenomenelor fizice, pornind de la date prezentate;3.5. descrierea şi explicarea unor fenomene din viata cotidiană folosind cunoştinţe integratedin diferite domenii ale fizicii.4. Identificarea unor relaţii între informaţii rezultate din explorarea şi experimentareadirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:4.1. decodificarea informaţiilor conţinute în reprezentări grafice sau tabele;4.2. selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.C. ARII TEMATICEI. MECANICACONŢINUTURI1. PRINCIPII ŞI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ1.1. Mişcare şi repaus1.2. Principiul I1.3. Principiul al II-lea1.4. Principiul al III-lea1.5. Legea lui Hooke. Tensiunea în fir1.6. Legile frecării la alunecare2. TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ2.1. Lucrul mecanic. Puterea mecanică2.2. Teorema variaţiei energiei cinetice a punctului material2.3. Energia potenţială gravitaţională2.4. Legea conservării energiei mecanicePagina 2

174 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008LISTA DE TERMENI1. PRINCIPII ŞI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ• viteză, vectorul viteză• acceleraţie, vectorul acceleraţie• modelul punctului material• principiul inerţiei• principiul fundamental al mecanicii clasice• unitatea de măsură a forţei• principiul acţiunilor reciproce• forţe de contact între corpuri• legile frecării la alunecare• legea lui Hooke, forţa elastică• forţa de tensiune2. TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ• lucrul mecanic, mărime de proces• unitatea de măsură a lucrului mecanic• interpretarea geometrică a lucrului mecanic• expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forţa de greutate în câmp gravitaţionaluniform• lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare la alunecare• puterea mecanică• unitatea de măsură a puterii în S.I.• randamentul planului înclinat• energia cinetică a punctului material• teorema variaţiei energiei cinetice a punctului material• energia potenţială• variaţia energiei potenţiale gravitaţionale a sistemului corp – Pământ• energia mecanică, mărime de stare• legea conservării energiei mecaniceII. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂCONŢINUTURI1. NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ2. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII3. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL4. MOTOARE TERMICELISTA DE TERMENI1. NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ• masă moleculară• masă moleculară relativă• cantitate de substanţă• masă molarăPagina 3

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 175• volum molar• numărul lui Avogadro• echilibru termic• corespondenţa între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius şi valoarea numerică aacesteia în scara Kelvin2. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII• lucrul mecanic în termodinamică, mărime de proces• interpretarea geometrică a lucrului mecanic în termodinamică• energia internă a unui sistem termodinamic, mărime de stare• căldura, mărime de proces• înveliş adiabatic• principiul I al termodinamicii• coeficienţi calorici (relaţii de definiţie, unităţi de măsură în SI)• relaţia Robert - Mayer3. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL• energia internă a gazului ideal ( monoatomic, diatomic, poliatomic)• variaţia energiei interne, lucrul mecanic şi cantitatea de căldură pentru transformările simpleale gazului ideal ( izobară, izocoră, izotermă, adiabatică)4. MOTOARE TERMICE• explicarea funcţionării unui motor termic• descrierea principalelor cicluri termodinamice - Otto, Diesel – pe baza cărora funcţioneazămotoarele termiceIII. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUUCONŢINUTURI1. CURENTUL ELECTRIC2. LEGEA LUI OHM3. LEGILE LUI KIRCHHOFF4. GRUPAREA REZISTOARELOR ŞI GENERATOARELOR ELECTRICE5. ENERGIA ŞI PUTEREA ELECTRICĂLISTA DE TERMENI1. CURENTUL ELECTRIC• curentul electric• intensitatea curentului electric• unitatea de măsură a intensităţii curentului electric• circuit electric simplu• tensiune electromotoare a unui generator electric, tensiunea la bornele generatorului, cădereade tensiune în interiorul generatorului2. LEGEA LUI OHM• rezistenţa electrică• legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit şi pentru întreg circuitul• unitatea de măsură pentru rezistenţa electrică• rezistenţa electrică a unui conductor liniar• rezistivitatea electrică, dependenţa rezistivităţii electrice de temperaturăPagina 4

176 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20083. LEGILE LUI KIRCHHOFF• reţeaua electrică• nodul de reţea• ochiul de reţea• legile lui Kirchhoff4. GRUPAREA REZISTOARELOR ŞI GENERATOARELOR ELECTRICE• rezistenţa electrică echivalentă a grupării serie, paralel sau mixtă a mai multor rezistori• rezistenţa electrică echivalentă şi t.e.m. echivalentă corespunzătoare grupării serie / paralel amai multor generatoare electrice5. ENERGIA ŞI PUTEREA ELECTRICĂ• expresia energiei transmise de generator consumatorului într-un interval de timp• expresia energiei disipate în interiorul generatorului• randamentul unui circuit electric simplu• puterea electrică; relaţii ce caracterizează puterea electricăIV. OPTICACONŢINUTURI1. OPTICA GEOMETRICĂ1.1. Reflexia şi refracţia luminii1.2. Lentile subţiri. Sisteme de lentile2. OPTICA ONDULATORIE2.1. Interferenţa3. ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ3.1. Efect fotoelectric externLISTA DE TERMENI1. OPTICA GEOMETRICĂ• reflexia luminii• refracţia luminii• legile reflexiei• legile refracţiei• indicele de refracţie• punctele conjugate• fasciculele paraxiale• imaginile reale/virtuale• lentila optică• elementele caracteristice ale unei lentile subţiri (axe, centru optic, focare);• convergenţa unei lentile subţiri• formulele lentilelor subţiri• imaginile obiectelor reale/virtuale în lentile subţiri• sisteme de lentile2. OPTICA ONDULATORIE• condiţii de obţinere a interferenţei staţionare• dispozitive de interferenţă localizată3. ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ• legile efectului fotoelectric extern• ipoteza lui Planck. Ipoteza lui Einstein. Ecuaţia lui Einstein• interpretarea legilor efectului fotoelectric externPagina 5

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 177MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUICENTRUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT2009BIOLOGIEI. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENÎn cadrul examenului de bacalaureat, biologia poate constitui probă la alegere dinaria curriculară corespunzătoare specializării sau probă la alegere dintre disciplinele dincelelalte arii curriculare.II.COMPETENŢE DE EVALUATVarianta I• Ierarhizarea unităţilor sistematice ale lumii vii, evidenţiind evoluţia de la simplu lacomplex.• Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principiispecifice ştiinţelor biologice.• Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale ale celulelor, ţesuturilor, organelor,sistemelor de organe la plante, animale şi om, utilizând limbajul ştiinţific adecvat;descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.• Caracterizarea unor taxoni, structuri, funcţii ale organismelor, a unor fenomene, procesebiologice, a unor boli care afectează organe, sisteme de organe, etc.• Explicarea unor procese şi fenomene biologice şi a interrelaţiilor dintre ele; explicareastructurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.• Explicarea unor adaptări structurale şi funcţionale ale organismelor la variaţiile de mediu,pe baza conceptelor biologice fundamentale.• Compararea modurilor de realizare a funcţiilor fundamentale ale organismelor(asemănări, deosebiri), evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii, evoluţia lumii vii, etc.• Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţiifundamentale ale organismelor, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unorefecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra eredităţii, a funcţiilor organismelor.• Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc.• Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:- realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc.;- elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;- rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date, etc.;- alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii - problemă şirezolvarea lor;- proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare,certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.;- explicarea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;- prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;- prevenirea unor boli care afectează organe, sisteme de organe;- explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului.• Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologicefundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate;evoluţia de la simplu la complex.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2009BIOLOGIE1

178 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Varianta II• Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principiispecifice ştiinţelor biologice.• Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om,precum şi a funcţiilor acestora.• Descrierea particularităţilor funcţionale ale sistemelor de organe la om; stabilireacorelaţiei structură-funcţie; descrierea principalelor caracteristici structurale alematerialului genetic.• Descrierea particularităţilor biotopului şi ale biocenozei.• Caracterizarea unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afectează organe,sisteme de organe, etc.• Compararea funcţiilor fundamentale şi evidenţierea interdependenţei lor pentrumenţinerea integralităţii organismului uman.• Explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţificăadecvată.• Explicarea unor adaptări funcţionale ale organismului uman la variaţiile mediului (stimuliinterni, stimuli externi).• Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţiifundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretareaunor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra funcţiilor organismului uman.• Identificarea şi interpretarea unor relaţii interspecifice în ecosistemele antropizate.• Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc.• Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:- realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc.;- elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;- rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date, etc.;- alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii - problemă şirezolvarea lor;- proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare,certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.;- recunoaşterea, prevenirea unor boli care afectează organe, sisteme de organe;- explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;- explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului, aimpactului antropic asupra ecosistemelor naturale.• Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologicefundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate;evoluţia de la simplu la complex.III. CONŢINUTURIPentru proba la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării sau proba laalegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, proba de biologie se poate susţine înuna dintre cele două variante:I. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ - clasele a IX-a şi a X-a.II.ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ - claselea XI-a şi a XII-a.Conform listei disciplinelor la care se susţine examenul de bacalaureat 2009 pentruprobele d, e şi f, aprobată de M. E. C. T., se poate opta pentru una dintre cele două variante,dacă biologia a fost studiată în cele două clase de liceu, cuprinse în varianta aleasă.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2009BIOLOGIE2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 179I. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂCONŢINUTURI - CLASA A IX-A1. DIVERSITATEA LUMII VII1.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE: taxoni (regn, încrengătură, clasă, ordin, familie, gen, specie)nomenclatură binară, procariot, eucariot;VIRUSURI: caractere generale, clasificare: adenovirusuri, ribovirusuri, exemple la om;REGNURI: clasificare, caracterizare generală: la fiecare grup se prezintă caractere de regn,încrengătură, clasă, legate de mediul şi modul de viaţă, morfologie, tipul de locomoţie, denutriţie, de respiraţie, de reproducere (fără cicluri evolutive), importanţă şi exemplereprezentative;- Monera: - Bacterii: eubacterii;- Protiste: - Sporozoare;- Alge unicelulare, euglene;- Fungi: - Ascomicete;- Bazidiomicete;- Plante: - Alge pluricelulare;- Briofite: briate;- Pteridofite: filicate;- Gimnosperme: conifere;- Angiosperme: dicotiledonate, monocotiledonate;- Animale: - Celenterate: hidrozoare, scifozoare;- Platelminţi (trematode, cestode), nematelminţi (nematode), anelide(oligochete, hirudinee);Moluşte: lamelibranhiate, gasteropode, cefalopode;Artropode: arahnide, crustacei, insecte;Cordate: - Vertebrate: peşti osoşi, amfibieni (anure, urodele), reptile, păsări,mamifere placentare.1.2. CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ÎN ROMÂNIA: specii ocrotite, rezervaţii naturale,parcuri naţionale.2. CELULA - UNITATEA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A VIEŢII2.1. STRUCTURA, ULTRASTRUCTURA ŞI ROLUL COMPONENTELOR CELULEI(enunţarea funcţiei fără descrierea mecanismelor):- procariote: structură;- eucariote:- învelişul celulei:- membrană celulară (model mozaic fluid);- perete celular;- citoplasmă:- fundamentală;- structurată - organite celulare: reticul endoplasmatic, ribozomi, mitocondrii,aparat Golgi, lizozomi, centrozom, plastide, vacuole;- nucleu - membrană nucleară, nucleoli, carioplasmă-cromatină (acizii nucleici - tipuri şi rol);2.2. DIVIZIUNE CELULARĂ: - importanţă, clasificare:- ciclul celular;- indirectă (cariochinetică);- cromozomi şi fus de diviziune – alcătuire şi rol;- mitoză ( faze, importanţă);- meioză (etape, faze, importanţă).3. EREDITATEA ŞI VARIABILITATEA LUMII VII3.1. CONCEPTE: ereditate, variabilitate.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2009BIOLOGIE3

180 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20083.2. MECANISMELE TRANSMITERII CARACTERELOR EREDITARE- Legile mendeliene ale eredităţii:- legea purităţii gameţilor;- legea segregării independente a perechilor de caractere;- abateri de la segregarea mendeliană: codominanţa.3.3. RECOMBINARE GENETICĂ PRIN SCHIMB RECIPROC DE GENE3.4. DETERMINISM CROMOZOMAL AL SEXELOR (fără subtipuri);3.5. INFLUENŢA MEDIULUI ASUPRA EREDITĂŢII (mutaţii, clasificare, factori mutageni);3.6. GENETICĂ UMANĂ: boli ereditare - clasificare şi exemple.CONŢINUTURI - CLASA A X-A1. ŢESUTURI VEGETALE ŞI ANIMALE: clasificare, structură, rol.1.1. ŢESUTURI VEGETALE- embrionare primare - apicale, intercalare;- definitive: de apărare - epidermă; fundamentale - asimilatoare, de depozitare;conducătoare, secretoare.1.2. ŢESUTURI ANIMALE- epiteliale: de acoperire, secretoare - tipuri de glande; senzoriale;- conjunctive: moi, semidure, dure (osos compact, osos spongios); sângele;- muscular: striat, neted;- nervos: neuronul, celula glială.2. STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMELOR VII2.1. FUNCŢII DE NUTRIŢIE• NUTRIŢIA AUTOTROFĂ- fotosinteza: ecuaţie chimică, etape (fără mecanismul intim al fotosintezei),evidenţiere (după CO 2 absorbit, după substanţă organică produsă, după O 2 produs),importanţă; rolul pigmenţilor asimilatori (clorofila a şi clorofila b).• NUTRIŢIA HETEROTROFĂ- heterotrofia la fungi: saprofită, parazită, exemple, importanţă;- heterotrofia la plante: parazită;- nutriţia simbiontă (licheni);- digestia la animale: tipuri de digestie (intracelulară, extracelulară);- sistem digestiv la mamifere: tub digestiv (componente - localizare, morfologie, fărăstructura peretelui) şi glande anexe (glande salivare, ficat, pancreas exocrin) – localizare,rolul lor în digestia chimică a alimentelor;- boli ale sistemului digestiv la om (gastrită, ulcer gastroduodenal, toxiinfecţii alimentare,hepatită virală acută) - manifestări, cauze şi prevenire.• RESPIRAŢIA- respiraţia aerobă: ecuaţie chimică, localizare (fără mecanismul respiraţiei celulare);- respiraţia anaerobă: ecuaţie chimică, localizare, exemple; fermentaţii (exemple defermentaţie - alcoolică, lactică, acetică, importanţă);- respiraţia la plante: evidenţiere (după consumul de substanţă organică, dupăconsumul de O 2 şi după CO 2 produs);- respiraţia la animale:- sistem respirator la mamifere: căi respiratorii, plămâni - localizare, structură,mecanismul ventilaţiei pulmonare - inspiraţie, expiraţie;- boli ale sistemului respirator la om (bronşită, laringită, astm bronşic,pneumonie,TBC ) - manifestări, cauze şi prevenire.• CIRCULAŢIACirculaţia la plante:- absorbţia apei şi a sărurilor minerale: localizare, mecanismele absorbţiei;- circulaţia sevelor: forţe care contribuie la circulaţia sevelor.Circulaţia la animale:- mediul intern la mamifere (sângele - compoziţie, rol);PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2009BIOLOGIE4

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 181- sistem circulator la mamifere: inimă (localizare, structura macroscopică, rol), vasede sânge (artere, vene, capilare, rol);- boli ale sistemului circulator la om (varice, ateroscleroză, hipertensiune arterială,infarct miocardic, accident vascular cerebral) - manifestări, cauze şi prevenire.• EXCREŢIAExcreţia la plante:- transpiraţia - prezentare generală, localizare;Excreţia la animale:- sistem excretor la mamifere: căi urinare şi rinichi (localizare, structură şi rol - fărămecanismul formării urinei);- boli ale sistemului excretor la om (litiază urinară, insuficienţă renală cronică) -manifestări, cauze şi prevenire.2.2. FUNCŢII DE RELAŢIE• SENSIBILITATEASensibilitatea şi mişcarea la planteSensibilitatea la animale:- organe de simţ la mamifere (ochiul, urechea, nasul, limba, pielea) - structură şi rol;- deficienţe senzoriale la om: (miopie, hipermetropie, strabism, astigmatism,surditate) - manifestări, cauze şi remedii;- sistem nervos la mamifere - SNC (măduva spinării, encefal -localizare, componente, rol);- boli ale SNC la om (boala Parkinson, paralizie, epilepsie, scleroză în plăci) -manifestări, cauze şi prevenire şi factori de risc (consum de droguri, alcool, cafea, tutun).• LOCOMOŢIA LA ANIMALESistem locomotor la mamifere (scheletul şi musculatura membrelor).2.3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE• REPRODUCEREA LA PLANTEReproducerea asexuată la plante: specializată şi vegetativă;Reproducerea sexuată la angiosperme: floare - structură; fecundaţie; sămânţă - alcătuire;fruct - tipuri reprezentative de fructe.• REPRODUCEREA LA OMSistemul reproducător femel şi sistemul reproducător mascul (localizare, structură şi rol);Boli cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, candidoză, SIDA) - manifestări, cauze şiprevenire.II. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂCONŢINUTURI - CLASA A XI-A1. ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN- topografia organelor şi a sistemelor de organe - planuri şi raporturi anatomice;2. FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN2.1. FUNCŢIILE DE RELAŢIE• SISTEMUL NERVOS- clasificarea sistemului nervos din punct de vedere topografic şi funcţional;- sistemul nervos somatic: funcţia reflexă - actul reflex, funcţia de conducere -clasificarea căilor de conducere si rolul acestora;- sistemul nervos vegetativ - clasificare, efecte ale stimulării simpaticului şiparasimpaticului;- noţiuni elementare de igienă şi de patologie: meningită, comă, hemoragii cerebrale.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2009BIOLOGIE5

182 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008• ANALIZATORII- segmentele unui analizator;- fiziologia analizatorilor: vizual, auditiv, vestibular, cutanat;- noţiuni elementare de igienă şi patologie: herpes, cataractă, glaucom, conjunctivită, otită.• GLANDELE ENDOCRINE- topografie, hormoni – efecte definitorii: hipofiză, tiroidă, pancreas, suprarenale, gonade;- disfuncţii (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, boalaBasedow-Graves, mixedem, nanism tiroidian, guşă endemică, diabet zaharat).• SISTEMUL OSOS- scheletul - alcătuire, rol, creşterea în lungime şi în grosime a oaselor;- noţiuni elementare de igienă şi patologie: deformări, fracturi, entorse, luxaţii;• SISTEMUL MUSCULAR- muşchi scheletici: principalele grupe, tipuri de contracţii;- noţiuni elementare de igienă şi de patologie: oboseală musculară, întinderi şi rupturimusculare.2.2. FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE• DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA- transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv;- absorbţia intestinală;- fiziologia intestinului gros;- noţiuni elementare de igienă şi patologie: carii dentare, stomatită, enterocolite,ciroză hepatică, litiază biliară, pancreatită.• CIRCULAŢIA- grupe sanguine, imunitate;- activitatea cardiacă, parametri funcţionali - frecvenţă cardiacă, debit cardiac,tensiune arterială, puls arterial;- circulaţia mare şi mică;- noţiuni elementare de igienă şi patologie: cardiopatie ischemică, hemoragii interneşi externe, leucemii, anemii.• RESPIRAŢIA- ventilaţia pulmonară, transportul gazelor, schimbul de gaze, volume şi capacităţirespiratorii;- noţiuni elementare de igienă şi patologie: gripă, fibroză pulmonară, emfizem.• EXCREŢIA- formarea şi eliminarea urinei;- noţiuni elementare de igienă şi de patologie: cistită, nefrită, glomerulonefrită.2.3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE- sistemul reproducător: componente, fiziologie;- sănătatea reproducerii: planificare familială, concepţie şi contracepţie, sarcina şinaşterea;- noţiuni elementare de igienă şi de patologie: anexită, adenom de prostată.CONŢINUTURI - CLASA A XII-A1. GENETICĂ1.1. GENETICĂ MOLECULARĂ• ACIZII NUCLEICI - compoziţia chimică;- structura primară şi secundară a ADN;- tipuri de ARN, structură şi funcţii;- funcţia autocatalitică şi heterocatalitică.• ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC: virusuri, procariote şi eucariote;1.2. GENETICĂ UMANĂ• GENOMUL UMAN - complementul cromozomial.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2009BIOLOGIE6

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 183• MUTAGENEZA ŞI TERATOGENEZA - anomalii cromozomiale asociate canceruluiuman (fenotipul cancerului, agenţi carcinogeni).• DOMENII DE APLICABILITATE ŞI CONSIDERAŢII BIOETICE ÎN GENETICA UMANĂ- sfaturile genetice;- diagnosticul prenatal;- fertilizarea in vitro;- clonarea terapeutică;- terapia genică.2. ECOLOGIE UMANĂ• CARACTERISTICILE ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE ŞI MODALITĂŢI DEINVESTIGARE; particularităţi ale biotopului şi biocenozei; relaţii interspecifice înecosistemele antropizate.• IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR NATURALE: degradareahabitatelor, introducerea de specii noi, supraexploatarea resurselor biologice(defrişare, păşunat, pescuit, vânătoare), urbanizare şi industrializare, deteriorareamediului prin poluare chimică, fizică, biologică.IV. PRECIZĂRI:Biologia este susţinută ca probă scrisă.Timpul alocat probei este de 3 ore.Punctajul maxim este de 100 puncte dintre care 10 puncte se acordă din oficiu. Notafinală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10. Nota minimă pentrupromovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte.Conform “Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat2009”, pregătirea pentru examen şi elaborarea subiectelor se realizează înconformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT,avizată prin O.M.E.C.T.Conţinuturile din programa de examen (termeni, concepte, principii, legispecifice biologiei, etc.) vor fi abordate din perspectiva competenţelorprezentate la punctul II.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Ele vor fi elaborate pebaza competenţelor prezentate la punctul II şi nu pe baza conţinuturilor comuneale manualelor şcolare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturiledidactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la realizarea competenţelorcuprinse în programa şcolară.Programa pentru examenul de bacalaureat a fost elaborată în conformitate cuProgramele şcolare de biologie pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a, învigoare.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2009BIOLOGIE7

184 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Ministerul Educaţiei, Cercetării şi TineretuluiCentrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul PreuniversitarPROGRAMELE DE EXAMEN PENTRU CHIMIEBACALAUREAT-2009STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENChimia are, în contextul examenului de bacalaureat pentru anul şcolar2008-2009, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă ca probă E sau F,probă scrisă (cf. Legii învăţământului nr. 84/1995, art. 26 (1) şi (2) referitoare laprobele de examen, diferenţiate în funcţie de filieră, profil, specializare, calificareaprofesională şi opţiunea elevului).Elevii care susţin bacalaureatul la chimie, ca probă scrisă pe durata de3 ore, pot opta pentru Programa I chimie organică sau pentru Programa IIchimie generală şi anorganică, pentru absolvenţii care au studiat chimia şi înciclul superior de liceu, sau pentru Programa III chimie, pentru absolvenţii careau studiat chimia numai în ciclul inferior de liceu.Conţinutul programelor de examen a fost stabilit pe baza PROGRAMELORDE CHIMIE aprobate prin Ordin al ministrului educaţiei cercetării şi tineretului:programele şcolare de chimie pentru clasa IX-a cu nr. 3458/ 09.03.2004,programele şcolare de chimie pentru clasa X-a cu nr. 4598 din 31. 08. 2004,programele şcolare de chimie pentru clasele a XI-a aprobate cu nr. 3252/13.02.2006, programele şcolare de chimie pentru clasa XII-a cu nr 5959/22.12.2006 (se aplică şi la clasa a XIII-a filiera tehnologică, ruta progresivă decalificare profesională), programa pentru şcoala de arte şi meserii clasa a IX-aaprobată cu nr. 3458/ 19.03.2004, programa pentru şcoala de arte şi meserii clasaa X-a aprobată cu nr. 3552/ 08.04.2004, programa pentru anul de completareclasa a XI-a aprobată cu nr. 3872/ 13.04.2005.CHIMIE ORGANICĂ (PROGRAMA I)♦ Filiere, specializări (calificări profesionale) care susţin proba numai din conţinuturi TC (NIVEL I)FILIERA TEORETICĂPROFIL REAL, Specializarea: Matematică-InformaticăFILIERA TEHNOLOGICĂPROFIL TEHNIC, Calificările profesionale:Tehnician operator tehnică de calcul, Tehnician operator procesare text/ imagine, Tehniciandesenator pentru construcţii şi instalaţii, Tehnician mecatronist, Tehnician de telecomunicaţii,Tehnician proiectant CAD, Tehnician designer vestimentar, Tehnician în instalaţii electrice, Tehnicianoperator telematică, Tehnician în automatizări.Tehnician mecanic pentru întreţinere si reparaţii, Tehnician producţie film şi televiziune, Tehnicianprelucrări mecanice, Tehnician multimedia, Tehnician electronist, Tehnician electrotehnist, Tehnicianaviaţie, Tehnician electromecanic, Tehnician instalaţii de bord (avion), Tehnician în construcţii şilucrări publice, Tehnician prelucrări la cald, Tehnician instalator pentru construcţii, Tehnician înindustria textilă, Tehnician în industria pielăriei, Tehnician transporturi, Tehnician metrolog,Tehnician operator roboţi industriali, Tehnician în prelucrarea lemnului, Tehnician poligraf,Tehnician producţie poligrafică, Tehnician audio-video.PROFIL RESURSE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională: Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare.FILIERA VOCATIONALĂPROFIL MILITAR, Specializarea: Matematică-InformaticăCHIMIE-Programe pentru bacalaureat -2009 1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 185♦Filiere, specializări (calificări profesionale) care susţin proba din conţinuturi TC şi CD (NIVEL II)FILIERA TEORETICĂPROFIL REAL, Specializarea: Ştiinţe ale NaturiiFILIERA TEHNOLOGICĂPROFIL RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI. Calificări profesionale:Tehnician chimist de laborator, Tehnician în industria sticlei şi ceramicii, Tehnician în industriamaterialelor de construcţii, Tehnician în chimie industrială, Tehnician ecolog şi protecţia calităţiimediului, Tehnician hidro-meteorolog, Tehnician analize produse alimentare, Tehnician veterinarpentru animale de companie, Tehnician agromontan, Tehnician veterinar, Tehnician în silvicultură şiexploatări forestiere, Tehnician în industria alimentară, Tehnician în agricultură, Tehnician înagroturism.COMPETENŢE DE EVALUAT1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.1.1. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale.1.2. Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora.1.3. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă2. Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.2.1. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.2.2. Formularea de concluzii care să demonstreze relaţii de tip cauză-efect.2.3. Evaluarea măsurii în care concluziile investigaţiei susţin predicţiile iniţiale.3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrândraţionamente deductive şi inductive.3.1. Rezolvarea problemelor cantitative/calitative.3.2. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie.3.3. Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme.4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formulareaexplicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.4.1. Utilizarea în mod sistematic, a terminologiei specifice, într-o varietate de contexte decomunicare.4.2. Procesarea unui volum important de informaţii şi realizarea distincţiei dintre informaţiirelevante/irelevante şi subiective/obiective.4.3. Decodificarea şi interpretarea limbajului simbolic şi înţelegerea relaţiei acestuia culimbajul comun.5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra proprieipersoane şi asupra mediului.5.1. Analizarea consecinţelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante şifolosirea necorespunzătoare a produselor chimice.5.2. Justificarea importanţei compuşilor organici.CONŢINUTURI NIVEL I1. Structura şi compoziţia substanţelor organice. Elemente organogene. Legăturichimice în compuşii organici; tipuri de catene de atomi de carbon, serie omoloagă;formule brute, moleculare şi de structură ale claselor de compuşi organici studiaţi.Izomeria de catenă, de poziţie, de funcţiune pentru compuşii organici studiaţi.CHIMIE-Programe pentru bacalaureat -2009 2

186 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20082. Clasificarea compuşilor organici: hidrocarburi şi compuşi cu funcţiuni:• Compuşi cu grupe funcţionale monovalente: compuşi halogenaţi, compuşihidroxilici, amine.• Compuşi cu grupe funcţionale divalente şi trivalente: compuşi carbonilici,compuşi carboxilici.• Compuşi cu funcţiuni mixte: aminoacizi, zaharide.3. Alcani – serie omoloagă, denumire, formule de structură; izomerie de catenă;proprietăţi fizice, proprietăţi chimice: clorurarea metanului, monohalogenareapropanului, izomerizarea butanului, cracarea şi dehidrogenarea butanului; arderea;benzine, cifra octanică; putere calorică.4. Alchene - serie omoloagă, denumire, formule de structură; izomerie de catenă şide poziţie, dehidrohalogenarea 2-bromobutanului, proprietăţi fizice, proprietăţichimice: adiţia H 2, X 2, HX, H 2O; regula lui Markovnicov; polimerizarea.5. Alchine - serie omoloagă, denumire, formule de structură; structura acetilenei,izomerie de catenă şi de poziţie; proprietăţi fizice, proprietăţi chimice: adiţia H 2, X 2,HX, H 2O, regula lui Markovnicov; arderea.Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil.Importanţa polimerilor.6. Arene: benzen, toluen, naftalină – formule de structură, proprietăţi chimice –halogenarea, nitrarea, alchilarea benzenului cu propenă.7. Alcooli: metanol, etanol, glicerină– formule de structură, denumire, proprietăţifizice (stare de agregare, solubilitate în apă, punct de fierbere). Proprietăţi chimice:fermentaţia acetică, arderea metanolului, obţinerea trinitratului de glicerină,deshidratarea 2-butanolului. Oxidarea etanolului (KMnO 4, K 2Cr 2O 7 ). Importanţapractică şi acţiunea biologică a etanolului.8. Acizi carboxilici: formule de structură, proprietăţi fizice; proprietăţi chimice:reacţii cu metale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonaţi, reacţia cualcooli. Importanţa practică.Esterificarea acidului salicilic; hidroliza acidului acetilsalicilic.9. Grăsimi- hidrogenarea grăsimilor lichide.Agenţi tensioactivi: săpunuri şi detergenţi – acţiunea de spălare.10. Zaharide (glucoza, zaharoza, amidonul, celuloza) – stare naturală, proprietăţifizice, importanţă.• Monozaharide: glucoza şi fructoza (formule plane); oxidarea glucozei cu reactivTollens şi Fehling.• Polizaharide: hidroliza enzimatică a amidonului; identificarea amidonului. Fibrenaturale şi artificiale.11. Aminoacizi (glicina, alanina, valina, serina, cisteina, acidul glutamic, lisina):denumire, clasificare, proprietăţi fizice; caracter amfoter.• Proteine- condensarea aminoacizilor; hidroliza enzimatică a proteinelor.Importanţa reacţiei de hidroliză.12. Cauciuc natural şi cauciucul sintetic: proprietăţi fizice şi importanţa.13. Calcul stoechiometric, randament. Utilizări ale substanţelor studiate.Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.CHIMIE-Programe pentru bacalaureat -2009 3

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 187CONŢINUTURI NIVEL II1. Structura alchenelor. Izomeria geometrică, izomeria optică: carbon asimetric,enantiomeri, amestec racemic.2. Amine: denumire, clasificare, caracter bazic, alchilarea aminelor, diazotareaanilinei. Sinteza metiloranjului.3. Fenoli: denumire, clasificare, caracter acid, nitrarea fenolului.4. Conversie utilă, conversie totală.CHIMIE ANORGANICĂ ŞI GENERALĂ (PROGRAMA II)♦ Filiere, specializări (calificări profesionale) care susţin proba numai din conţinuturi TC (NIVEL I)FILIERA TEORETICĂPROFIL REAL, Specializarea: Matematică-InformaticăFILIERA TEHNOLOGICĂPROFIL TEHNIC, Calificările profesionale:Tehnician operator tehnică de calcul, Tehnician operator procesare text/ imagine, Tehniciandesenator pentru construcţii şi instalaţii, Tehnician mecatronist, Tehnician de telecomunicaţii,Tehnician proiectant CAD, Tehnician designer vestimentar, Tehnician în instalaţii electrice, Tehnicianoperator telematică, Tehnician în automatizări.Tehnician mecanic pentru întreţinere si reparaţii, Tehnician producţie film si televiziune, Tehnicianprelucrări mecanice, Tehnician multimedia, Tehnician electronist, Tehnician electrotehnist, Tehnicianaviaţie, Tehnician electromecanic, Tehnician instalaţii de bord (avion), Tehnician în construcţii şilucrări publice, Tehnician prelucrări la cald, Tehnician instalator pentru construcţii, Tehnician înindustria textilă, Tehnician în industria pielăriei, Tehnician transporturi, Tehnician metrolog,Tehnician operator roboţi industriali, Tehnician în prelucrarea lemnului, Tehnician poligraf,Tehnician producţie poligrafică, Tehnician audio-video.PROFIL RESURSE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI, Calificările profesionale:Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare, Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului,Tehnician hidro-meteorolog, Tehnician analize produse alimentare, Tehnician veterinar pentruanimale de companie.Tehnician agromontan, Tehnician veterinar, Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere, Tehnicianîn industria alimentară, Tehnician în agricultură, Tehnician în agroturism.FILIERA VOCATIONALĂPROFIL MILITAR, Specializarea: Matematică-Informatică♦Filiere, specializări (calificări profesionale) care susţin proba din conţinuturi TC şi CD (NIVEL II)FILIERA TEORETICĂPROFIL REAL, Specializarea: Ştiinţe ale Naturii.FILIERA TEHNOLOGICĂPROFIL RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI. Calificări profesionale:Tehnician chimist de laborator, Tehnician în industria sticlei şi ceramicii,Tehnician în industria materialelor de construcţii, Tehnician în chimie industrială.COMPETENŢE DE EVALUAT1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.1.1. Clasificarea sistemelor chimice studiate după diferite criterii.CHIMIE-Programe pentru bacalaureat -2009 4

188 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20081.2. Descrierea comportării speciilor chimice studiate într-un context dat.1.3. Diferenţierea substanţelor chimice după natura interacţiunilor dintre atomi, ioni,molecule.1.4. Structurarea cunoştinţelor anterioare, în scopul explicării proprietăţilor unui sistemchimic.1.5. Interpretarea caracteristicilor fenomenelor sistemelor studiate, în scopul identificăriiaplicaţiilor acestora.2. Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.2.1. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.2.2. Formularea de concluzii folosind informaţiile din surse de documentare, grafice,scheme, date experimentale care să răspundă ipotezelor formulate.2.3. Utilizarea investigaţiilor în vederea obţinerii unor explicaţii de natură ştiinţifică.3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrândraţionamente deductive şi inductive.3.1. Analizarea problemelor pentru a stabili contextul, relaţiile relevante, etapele rezolvării.3.2. Aplicarea algoritmilor de rezolvare de probleme, în scopul aplicării lor în situaţii dincotidian.3.3. Evaluarea strategiilor de rezolvare a problemelor pentru a lua decizii asupramaterialelor/condiţiilor analizate.4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formulareaexplicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.4.1. Aplicarea corespunzătoare a terminologiei ştiinţifice în descrierea sau explicareafenomenelor şi proceselor.4.2. Folosirea corectă a terminologiei specifice chimiei.5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra proprieipersoane şi asupra mediului.5.1. Compararea acţiunii unor produse procese chimice asupra propriei persoane sauasupra mediului.5.2. Anticiparea efectelor unor acţiuni specifice asupra mediului înconjurător.CONŢINUTURI NIVEL II. Structura atomului. Tabelul periodic al elementelor chimice.1. Atom. Element chimic. Izotopi. Straturi. Substraturi. Orbitali. Clasificarea elementelorîn blocuri de elemente: s, p, d, f. Structura învelişului electronic pentru elementele dinperioadele 1, 2, 3.2. Corelaţii între structura învelişului electronic, poziţia în tabelul periodic şi proprietăţiale elementelor: caracter metalic, caracter nemetalic. Variaţia caracterului metalic şinemetalic al elementelor în grupele principale şi în perioadele 1, 2, 3.3. Proprietăţi chimice ale sodiului: reacţii cu O 2, Cl 2, H 2O. Proprietăţi chimice aleclorului: reacţii cu H 2, Fe, H 2O, Cu, NaOH , NaBr, KI.II. Legături chimice. Interacţii între atomi, ioni, molecule.1. Legătura ionică. Cristalul de NaCl. Importanţa practică a NaCl.2. Legătura covalentă polară; molecule polare: H 2O şi HCl. Legătura covalentănepolară; molecule nepolare: H 2, N 2, Cl 2; mol, volum molar, numărul lui Avogadro,ecuaţia de stare a gazelor perfecte. Legătura coordinativă ( NH 4 + şi H 3O + ). Proprietăţifizice ale apei. Importanţa practică a Cl 2 şi HCl.3. Legătura de hidrogen.CHIMIE-Programe pentru bacalaureat -2009 5

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 189III. Soluţii apoase.1. Soluţii. Concentraţia soluţiilor: concentraţia procentuală masică, concentraţiamolară. Solubilitatea substanţelor. Dizolvarea substanţelor ionice şi a substanţelorcu molecule polare în apă; factorii care influenţează dizolvarea.2. Soluţii apoase de acizi (tari şi slabi) şi baze (tari şi slabe): HCl, HCN, NaOH, NH 3;cupluri acid-bază conjugate.IV. Echilibrul chimic.1. Echilibre acido-bazice. pH-ul soluţiilor apoase de acizi monoprotici tari şi bazemonoprotice tari. Indicatori de pH: turnesol, fenolftaleina (virajul culorii).2. Reacţii acido-bazice. Reacţia de neutralizare; titrarea acid tare - bază tare.V. Noţiuni de electrochimie.1. Reacţii de oxido-reducere. Număr de oxidare. Stabilirea coeficienţilor reacţiilorredox. Caracter oxidant şi reducător.2. Aplicaţii ale reacţiilor redox: pila Daniell, acumulatorul cu plumb (construcţie şifuncţionare). Coroziunea şi protecţia anticorosivă.3. Electroliza soluţiei şi topiturii de NaCl.VI. Noţiuni de termochimie.1. Reacţii exoterme, reacţii endoterme.2. Entalpie de reacţie. Caldura de combustie- arderea hidrocarburilor. Legea Hess.VII. Noţiuni de cinetică chimică.Reacţii lente, reacţii rapide. Catalizatori. Inhibitori.VIII. Calcule chimiceRezolvarea de exerciţii şi probleme de calcul stoechiometric; exerciţii de stabilire acoeficienţilor stoechiometrici ai ecuaţiilor redox, exerciţii de calcul a concentraţieiprocentuale de masă şi concentraţiei molare; calcularea pH-ului soluţiilor de acizitari şi baze tari.CONŢINUTURI NIVEL II1. Elemente din blocul d; structura învelişului electronic pentru elemente dinperioada a 4a.2. Legătura coordinativă (combinaţii complexe: reactiv Tollens, reactiv Schweizer,tetrahidroxoaluminatul de sodiu).3. Echilibrul chimic. Legea acţiunii maselor; Kc, Ka, Kb, Kw. Principiul luiLe Châtelier şi factorii care influenţează echilibrul chimic4. Viteza de reacţie, constanta de viteză, legea vitezei.5. Seria potenţialelor standard de reducere.CHIMIE ( PROGRAMA III)FILIERA TEORETICĂPROFIL UMANIST, Specializările: Filologie, Ştinţe Sociale.FILIERA TEHNOLOGICĂPROFIL SERVICII, calificările profesionale:Tehnician în turisn, Tehnician în activităţi de poştă, Tehnician în activităţi economice, Tehnicianîn administraţie, Tehnician în achiziţii şi contractări.FILIERA VOCAŢIONALĂCHIMIE-Programe pentru bacalaureat -2009 6

190 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROFIL ARTISTIC, Specilizările: Arhitectură, Arte ambientale şi design, Arte plastice şidecorative, Muzică, Coregrafie, Arta actorului.PROFIL TEOLOGIC, Specializarea Teologie: Teologic ortodox, Patrimoniu cultural, Teologiccatolic, Teologic unitarian, Teologic reformat, Teologic baptist, Teologic penticostal, Teologicadventist, Teologic musulman.PROFIL PEDAGOGIC, Specializările: Învăţător, Educatoare, Bibliotecar-documentarist,Instructor-amator, Instructor pentru activităţi extraşcolare, Pedagog şcolar.PROFIL SPORTIV, TOATE SPECIALIZĂRILE.PROFIL MILITAR (Licee ale Ministerului Administraţiei şi Internelor), Specializarea: Ştinţesociale.COMPETENŢE DE EVALUAT1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.1.1. Diferenţierea compuşilor în funcţie de structura acestora.1.2. Descrierea comportării speciilor chimice studiate într-un context dat.2. Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.2.1. Formularea de concluzii folosind informaţiile din surse de documentare, grafice,scheme, date experimentale care să răspundă ipotezelor formulate.3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrândraţionamente deductive şi inductive.3.1. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie.3.2. Analizarea problemelor pentru a stabili contextul, relaţiile relevante, etapele rezolvării.4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formulareaexplicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.4.1. Folosirea corectă a terminologiei specifice chimiei.5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra proprieipersoane şi asupra mediului.5.1. Anticiparea efectelor unor acţiuni specifice asupra mediului înconjurător.5.2. Analizarea consecinţelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante şifolosirea necorespunzătoare a produselor chimiceCHIMIE ORGANICĂ (PROGRAMA III)CONŢINUTURII. Structura şi compoziţia substanţelor organice. Elemente organogene. Legăturichimice în compuşii organici; tipuri de catene de atomi de carbon, formule brute,moleculare şi de structură ale claselor de compuşi organici studiaţi.Utilizări ale compuşilor organici studiaţi.II Hidrocarburi1. Alcani – denumire, formule de structură, izomerie de catenă la alcani (C 4 – C 5 );proprietăţi fizice, proprietăţi chimice: clorurarea metanului, arderea.2. Alchene - denumire, formule de structură; izomerie de catenă, izomerie de poziţie(C 4 – C 5), proprietăţi fizice, proprietăţi chimice ale etenei: adiţia H 2, X 2, HX, H 2O;polimerizarea.3. Alchine – acetilena, formulă de structură; proprietăţi fizice, proprietăţi chimice:adiţia H 2, Br 2, HCl, H 2O la acetilenă; arderea.CHIMIE-Programe pentru bacalaureat -2009 7

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 191Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil.4. Arene: benzen, naftalină; formule de structură, proprietăţi fizice, proprietăţichimice: clorurarea benzenului , nitrarea benzenului şi a naftalinei.III. Compuşi cu funcţiuni.1. Alcooli: metanol, etanol – proprietăţi fizice (stare de agregare, solubilitate în apă,punct de fierbere). Fermentaţia acetică, arderea metanolului; acţiunea biologică aetanolului.2. Acizi carboxilici: acid acetic – proprietăţi fizice; proprietăţi chimice: reacţii cumetale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonaţi, reacţia cu etanolul.Importanţa practică.CHIMIE ANORGANICĂ ŞI GENERALĂ (PROGRAMA III)CONŢINUTURII. Soluţii apoase.1. Soluţii. Solubilitatea substanţelor. Concentraţia soluţiilor: concentraţiaprocentuală masică, concentraţia molară.2. Reacţia de neutralizare: acid tare - bază tare. Indicatori de pH: turnesol,fenolftaleina (virajul culorii).II. Noţiuni de electrochimie.1. Reacţii de oxido-reducere. Număr de oxidare. Stabilirea coeficienţilor reacţiilorredox. Caracter oxidant şi reducător.2. Proprietăţi chimice ale sodiului: reacţii cu Cl 2, H 2O. Proprietăţi chimice ale clorului:reacţii cu H 2, Fe, H 2O, Cu, NaBr, KI.III. Calcule chimiceRezolvarea de exerciţii şi probleme cu calcul stoechiometric.Utilizarea noţiunilor de: mol, volum molar, numărul lui Avogadro; exerciţii destabilire a coeficienţilor stoechiometrici ai ecuaţiilor redox, exerciţii de calcul aconcentraţiei procentuale de masă şi a concentraţiei molare.NOTĂ:Conform “Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea examenului deBacalaureat -2009”, pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează înconformitate strictă cu PROGRAMELE PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT,avizate prin OMECT. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume.Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şide elevi, care ajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şiformarea de competenţe.CHIMIE-Programe pentru bacalaureat -2009 8

192 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009disciplina INFORMATICĂ, intensiv informaticăI. STATUTUL DISCIPLINEIDisciplina INFORMATICĂ are statutul de disciplină opţională aleasă din aria curricularăcorespunzătoare specializării matematică-informatică, intensiv informatică, la proba ”E“.II.COMPETENŢE DE EVALUAT– construirea algoritmilor corespunzători unor prelucrări elementare şi reprezentarea lorprin intermediul programelor pseudocod şi programelor scrise în limbaj de programare(Pascal sau C/C++, la alegere);– analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucratede algoritmul corespunzător;– abstractizarea rezolvării prin construirea unor algoritmi echivalenţi;– identificarea şi utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj deprogramare;– definirea şi utilizarea unor tipuri de date proprii;– identificarea şi utilizarea operatorilor predefiniţi elementari;– identificarea şi utilizarea subprogramelor predefinite elementare;– identificarea şi utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat;– definirea şi apelul unor subprograme proprii cu înţelegerea mecanismelor de transferprin intermediul parametrilor;– identificarea proprietăţilor unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cuajutorul calculatorului şi utilizarea unor modele de memorare a acestora;– organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de dateadecvate;– organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri decontrol şi module de program;– folosirea unor metode sistematice de rezolvare pentru probleme de generare;– analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegeriialgoritmului optim.INFORMATICA, intensiv informatică – Programa de bacalaureat 2009 1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 193III.CONŢINUTURI1. Algoritmi1.1. Noţiunea de algoritm, caracteristici1.2. Date, variabile, expresii, operaţii1.3. Structuri de bază (liniară, alternativă şi repetitivă)1.4. Descrierea algoritmilor (programe pseudocod)2. Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere)2.1. Vocabularul limbajului2.2. Constante. Identificatori2.3. Noţiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaţionali2.4. Definirea tipurilor de date2.5. Variabile. Declararea variabilelor2.6. Definirea constantelor2.7. Structura programelor. Comentarii2.8. Expresii. Instrucţiunea de atribuire2.9. Citirea/scrierea datelor2.10. Structuri de control (instrucţiunea compusă, structuri alternative şi repetitive)3. Subprograme predefinite3.1. Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor3.2. Proceduri şi funcţii predefinite4. Tipuri structurate de date4.1. Tipul tablou4.2. Tipul şir de caractere– operatori, proceduri şi funcţii predefinite pentru: citire, afişare, concatenare,căutare, extragere, inserare, eliminare şi conversii (şir ↔ valoare numerică)4.3. Tipul înregistrare5. Fişiere text5.1. Fişiere text. Tipuri de acces5.2. Proceduri şi funcţii predefinite pentru fişiere text6. Algoritmi elementari6.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr6.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid6.3. Şirul lui Fibonacci. Calculul unor sume cu termenul general dat6.4. Determinare minim/maxim6.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, inserţiei, selecţiei, numărării)6.6. Interclasare6.7. Metode de căutare (secvenţială, binară)6.8. Analiza complexităţii unui algoritm (considerând criteriile de eficienţă duratade executare şi spaţiu de memorie utilizat)7. Subprograme definite de utilizator7.1. Proceduri şi funcţii– declarare şi apelINFORMATICA, intensiv informatică – Programa de bacalaureat 2009 2

194 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008– parametri formali şi parametri efectivi– parametri transmişi prin valoare, parametri transmişi prin referinţă– variabile globale şi variabile locale, domeniu de vizibilitate7.2. Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme8. Recursivitate8.1. Prezentare generală8.2. Proceduri şi funcţii recursive9. Metoda backtracking (iterativă sau recursivă)9.1. Prezentare generală9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking10. Generarea elementelor combinatoriale10.1. Permutări, aranjamente, combinări10.2. Produs cartezian, submulţimi, partiţii11. Structuri dinamice de date (alocare dinamică)11.1. Tipul referinţă/pointer. Operatori de adresare11.2. Noţiunea de variabilă dinamică11.3. Structuri de date înlănţuite alocate dinamic– liste liniare (definire şi operaţii: inserare, căutare, eliminare element)– liste particulare (stive, cozi, liste circulare) şi operaţii specifice12. Grafuri12.1. Grafuri neorientate– terminologie (nod/vârf, muchie, adiacenţă, incidenţă, grad, lanţ, lanţelementar, ciclu, ciclu elementar, lungime, subgraf, graf parţial)– proprietăţi (conex, componentă conexă, graf complet, hamiltonian,eulerian)– metode de reprezentare (matrice de adiacenţă, liste de adiacenţă)12.2. Grafuri orientate– terminologie (nod/vârf, arc, adiacenţă, incidenţă, grad intern şi extern,drum, drum elementar, circuit, circuit elementar, lungime, subgraf, graf parţial)– proprietăţi (tare conexitate, componentă tare conexă)– metode de reprezentare (matrice de adiacenţă, liste de adiacenţă)12.3. Arbori– terminologie (nod, muchie, rădăcină, descendent, descendent direct/fiu,ascendent, ascendent direct/părinte, fraţi, nod terminal, frunză)– metode de reprezentare în memorie (matrice de adiacenţă, liste ”dedescendenţi”, vector ”de taţi”)INFORMATICA, intensiv informatică – Programa de bacalaureat 2009 3

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 195PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009disciplina INFORMATICĂI. STATUTUL DISCIPLINEIDisciplina INFORMATICĂ are statutul de disciplină opţională aleasă din aria curricularăcorespunzătoare specializării matematică-informatică, la proba ”E“.II.COMPETENŢE DE EVALUAT– construirea algoritmilor corespunzători unor prelucrări elementare şi reprezentarea lorprin intermediul programelor pseudocod şi programelor scrise în limbaj de programare(Pascal sau C/C++, la alegere);– analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucratede algoritmul corespunzător;– abstractizarea rezolvării prin construirea unor algoritmi echivalenţi;– identificarea şi utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj deprogramare;– definirea şi utilizarea unor tipuri de date proprii;– identificarea şi utilizarea operatorilor predefiniţi elementari;– identificarea şi utilizarea subprogramelor predefinite elementare;– identificarea şi utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat;– definirea şi apelul unor subprograme proprii cu înţelegerea mecanismelor de transferprin intermediul parametrilor;– identificarea proprietăţilor unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cuajutorul calculatorului şi utilizarea unor modele de memorare a acestora;– organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de dateadecvate;– organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri decontrol şi module de program;– folosirea unor metode sistematice de rezolvare pentru probleme de generare;– analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegeriialgoritmului optim.INFORMATICA – Programa de bacalaureat 2009 1

196 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008III.CONŢINUTURI1. Algoritmi1.1. Noţiunea de algoritm, caracteristici1.2. Date, variabile, expresii, operaţii1.3. Structuri de bază (liniară, alternativă şi repetitivă)1.4. Descrierea algoritmilor (programe pseudocod)2. Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere)2.1. Vocabularul limbajului2.2. Constante. Identificatori2.3. Noţiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaţionali2.4. Definirea tipurilor de date2.5. Variabile. Declararea variabilelor2.6. Definirea constantelor2.7. Structura programelor. Comentarii2.8. Expresii. Instrucţiunea de atribuire2.9. Citirea/scrierea datelor2.10. Structuri de control (instrucţiunea compusă, structuri alternative şi repetitive)3. Subprograme predefinite3.1. Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor3.2. Proceduri şi funcţii predefinite4. Tipuri structurate de date4.1. Tipul tablou4.2. Tipul şir de caractere– operatori, proceduri şi funcţii predefinite pentru: citire, afişare, concatenare,căutare, extragere, inserare, eliminare şi conversii (şir ↔ valoare numerică)4.3. Tipul înregistrare5. Fişiere text5.1. Fişiere text. Tipuri de acces5.2. Proceduri şi funcţii predefinite pentru fişiere text6. Algoritmi elementari6.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr6.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid6.3. Şirul lui Fibonacci. Calculul unor sume cu termenul general dat6.4. Determinare minim/maxim6.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, inserţiei, selecţiei, numărării)6.6. Interclasare6.7. Metode de căutare (secvenţială, binară)6.8. Analiza complexităţii unui algoritm (considerând criteriile de eficienţă duratade executare şi spaţiu de memorie utilizat)7. Subprograme definite de utilizator7.1. Proceduri şi funcţii– declarare şi apelINFORMATICA – Programa de bacalaureat 2009 2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 197– parametri formali şi parametri efectivi– parametri transmişi prin valoare, parametri transmişi prin referinţă– variabile globale şi variabile locale, domeniu de vizibilitate7.2. Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme8. Recursivitate8.1. Prezentare generală8.2. Proceduri şi funcţii recursive9. Metoda backtracking (iterativă sau recursivă)9.1. Prezentare generală9.2. Probleme de generare10. Generarea elementelor combinatoriale10.1. Permutări, aranjamente, combinări10.2. Produs cartezian, submulţimi11. Liste11.1. Structuri de date înlănţuite (reprezentări grafice, reprezentări statice înmemorie)11.2. Liste liniare simplu înlănţuite (definire şi operaţii: inserare, căutare, eliminare)11.3. Liste particulare (stive, cozi, liste circulare) şi operaţii specifice12. Grafuri12.1. Grafuri neorientate– terminologie (nod/vârf, muchie, adiacenţă, incidenţă, grad, lanţ, lanţelementar, ciclu, ciclu elementar, lungime, subgraf, graf parţial)– proprietăţi (conexitate, componentă conexă, graf complet)– metode de reprezentare (matrice de adiacenţă, liste de adiacenţă)12.2. Grafuri orientate– terminologie (nod/vârf, arc, adiacenţă, incidenţă, grad intern şi extern,drum, drum elementar, circuit, circuit elementar, lungime, subgraf, graf parţial)– proprietăţi (tare conexitate, componentă tare conexă)– metode de reprezentare (matrice de adiacenţă, liste de adiacenţă)12.3. Arbori– terminologie (nod, muchie, rădăcină, descendent, descendent direct/fiu,ascendent, ascendent direct/părinte, fraţi, nod terminal, frunză)– metode de reprezentare în memorie (matrice de adiacenţă, liste ”dedescendenţi”, vector ”de taţi”)INFORMATICA – Programa de bacalaureat 2009 3

198 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA: ECONOMIEBACALAUREAT 2009STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, disciplina Economie are statut de disciplinăopţională şi poate fi aleasă:• la proba E (susţinută din aria curriculară corespunzătoare specializării), numai de cătreelevii care au absolvit specializarea Ştiinţe sociale;• la proba F (susţinută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoarespecializării), de către elevii de la oricare filieră şi specializare, cu excepţia celor care auabsolvit specializarea Ştiinţe sociale.COMPETENŢE DE EVALUAT• Utilizarea adecvată a conceptelor specifice disciplinei Economie• Analizarea, evaluarea şi exemplificarea comportamentului raţional al agenţilor economici îneconomia de piaţă• Analizarea, explicarea şi compararea unor procese şi fenomene specifice vieţii economice• Evaluarea unor fenomene economiceCONŢINUTURII. Consumatorul şi comportamentul său raţional• Nevoi şi resurse• Cererea• Consumatorul şi comportamentul său (costul de oportunitate, utilitatea economică)II. Producătorul/întreprinzătorul şi comportamentul său raţional• Proprietatea şi libera iniţiativă• Oferta• Factorii de producţie şi combinarea acestora• Costuri, productivitate, profit, eficienţă economicăIII. Piaţa –întâlnire a agenţilor economici• Relaţia cerere-ofertă-preţ în economia de piaţă• Mecanismul concurenţial• Forme ale pieţei: Piaţa monetară, Piaţa capitalurilor, Piaţa munciiIV. Economia deschisă.• U.E. – mecanisme de integrare economică

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 199PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA: FILOSOFIEBACALAUREAT 2009STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, disciplina Filosofie are statut de disciplină opţionalăşi poate fi aleasă:• la proba E (susţinută din aria curriculară corespunzătoare specializării), numai de cătreelevii care au absolvit specializarea Ştiinţe sociale;• la proba F (susţinută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoarespecializării), de către elevii de la filiera teoretică (cu excepţia celor care au absolvitspecializarea Ştiinţe sociale) şi de la filiera vocaţională.COMPETENŢE DE EVALUAT• Precizarea semnificaţiei filosofice a unor concepte• Analizarea unui text filosofic din perspectiva temei, problemei, soluţiei propuse şiargumentelor cu care este susţinută soluţia• Analizarea comparativă şi critică a structurii argumentative a unor puncte de vederefilosofice, a premiselor şi a consecinţelor acestora• Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o problemă filosoficăCONŢINUTURII. Omul• Problematica naturii umane• Sensul vieţiiII. Morala• Teorii morale• Probleme de etică aplicatăIII. Politica• Libertate şi responsabilitate social-politică• Egalitate şi dreptate• Teorii politice moderne şi contemporane• Drepturile omuluiIV. Cunoaşterea• Forme de cunoaştere şi tipuri de adevăr• Adevăr şi eroareV. Filosofia• Filosofie şi viaţă

200 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA: PSIHOLOGIEBACALAUREAT 2009STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, disciplina Psihologie are statut de disciplinăopţională şi poate fi aleasă:la proba E (susţinută din aria curriculară corespunzătoare specializării) de către elevii care auabsolvit specializarea Ştiinţe sociale şi de către elevii care au absolvit filiera vocaţională, profilulpedagogic;la proba F (susţinută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării),de către elevii de la oricare filieră şi specializare, cu excepţia celor care au absolvit specializareaŞtiinţe sociale şi de către elevii care au absolvit filiera vocaţională, profilul pedagogic.COMPETENŢE DE EVALUAT• Analizarea şi exemplificarea proceselor psihice, a componentelor personalităţii, precum şi acorelaţiilor dintre ele• Explicarea specificului şi a rolului/importanţei diferitelor categorii de procese psihice şicomponente ale personalităţii pornind de la elemente date (situaţii de viaţă, texte,concepte)• Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problematicăpsihologică• Utilizarea adecvată a conceptelor specifice psihologieiCONŢINUTURII. Procesele psihice şi rolul lor în evoluţia personalităţii• Procese cognitive senzoriale: caracterizare generală• Procese cognitive superioare: gândirea; memoria; imaginaţia• Activităţi şi procese reglatorii: limbajul, motivaţia; voinţa; afectivitatea; atenţiaII. Sructura şi dezvoltarea personalităţii• Caracterizarea generală a personalităţii• Temperamentul• Aptitudinile; inteligenţa, ca aptitudine generală• Caracterul• Creativitatea

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 201PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA: PEDAGOGIEBACALAUREAT 2009PROBA ESTATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, disciplina Pedagogie are statut de disciplinăopţională şi poate fi aleasă la proba E (susţinută din aria curriculară corespunzătoarespecializării) de către elevii care au absolvit filiera vocaţională, profilul pedagogic.COMPETENŢE DE EVALUAT• Analizarea şi evaluarea principalelor produse curriculare – plan de învăţământ, programeşcolare, manuale etc. – cu ajutorul unor criterii şi metode adecvate• Caracterizarea şi analiza comparativă a tipurilor, a metodelor şi a formelor de evaluare,apreciind rolul acestora în practica evaluării• Interpretarea şi evaluarea semnificaţiilor domeniilor educaţiei în raport cu dezvoltareapersonalităţii• Explicarea finalităţilor şi a obiectivelor educaţionale, a caracteristicilor diferitelor tipuri deeducaţie, în scopul integrării lor într-un demers didactic centrat pe nevoile de dezvoltare aleelevilor• Formularea unor direcţii de orientare şcolară cu ajutorul aspectelor specifice diferitelor tipuride educaţieCONŢINUTURI1. Educaţia – delimitări conceptuale: structura acţiunii educaţionale, determinările educaţiei,funcţiile individuale şi sociale ale educaţiei, rolul educaţiei în dezvoltarea personalităţii.Educabilitatea2. Forme şi tipuri de educaţie: educaţia formală, nonformală, informală3. Medii educaţionale – şcoala, familia, biserica, mijloacele de informare în masă, organizaţiilenonguvernamentale4. Noţiunea de curriculum5. Surse şi criterii de selecţie şi de organizare a conţinuturilor învăţării6. Dimensiuni metodologice şi evaluative ale produselor curriculare: plan de învăţământ,programe şcolare, manuale şi auxiliare curriculare (softuri educaţionale, pachete deînvăţare, suporturi audio – video)7. Sisteme de clasificare a obiectivelor8. Categorii de finalităţi educaţionale9. Metodologia instruirii: metode de instruire, resurse tehnice ale instruirii, categorii demijloace de învăţământ, noi tehnologii informaţionale şi de comunicare10. Tipuri, metode şi forme de evaluare a rezultatelor şcolare: funcţiile evaluării, strategii/ formede evaluare (iniţială, continuă/ formativă, sumativă), tipuri de probe de evaluare (orală,scrisă, practică), metode de evaluare (observaţia curentă, chestionare, teste, lucrăripractice). Metode complementare de evaluare (portofoliul, proiectul, testul de performanţăetc.)11. Teoria educaţiei: domenii educaţionale reprezentative. Educaţia intelectuală – obiective,raportul formativ – informativ. Educaţia morală – obiective, raportul conştiinţă – conduitămorală. Educaţia estetică – obiective. Educaţia religioasă – obiective. Educaţia fizică –obiective. Educaţia tehnologică – obiective. Noile educaţii (educaţia interculturală, educaţiapentru sănătate, educaţia ecologică, educaţia antreprenorială etc.) – obiective12. Consilierea şcolară şi profesională – obiective, factorii orientării13. Socializarea – mecanisme, funcţii, etape14. Educaţia permanentă, necesitate în lumea contemporană – specific, conţinut, obiective,metode, forme de organizarePedagogie, proba E

202 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA: ECONOMIE APLICATĂBACALAUREAT 2009PROBA FSTATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, disciplina Economie aplicată are statut de disciplinăopţională şi poate fi aleasă numai la proba F (susţinută din celelalte arii curriculare, altele decâtcele corespunzătoare specializării), de către elevii care au absolvit filiera tehnologică.COMPETENŢE DE EVALUAT• Analizarea, explicarea şi exemplificarea caracteristicilor menajelor; rezolvarea unorprobleme specifice spaţiului privat• Luarea deciziilor cu caracter economic, potrivit rolurilor asumate• Utilizarea adecvată şi aplicarea conceptelor şi instrumentelor specifice economiei şiantreprenoriatului în activitatea unei firmeCONŢINUTURII. Menajele• Menajele: caracteristici; nevoi specifice menajurilor• Surse de venituri şi obiective de cheltuieli; bugetul personal şi bugetul de familie• Proiecte ale menajelor; cost de oportunitate• Instrumente de economisire şi de investire specifice persoanelor fizice (depozit bancar,titluri de valoare, credit de consum, credit ipotecar, credit pentru nevoi personale)• Riscuri şi asigurarea persoanei contra riscurilor (asigurări obligatorii şi facultative)II. Întreprinzătorul şi firma• Înfiinţarea şi dezvoltarea firmei- Oportunităţi şi riscuri cu privire la înfiinţarea şi gestionarea unei firme – analizaSWOT- Elaborarea planului managerial; structura planului- Bugetul de venituri şi cheltuieli pentru activităţile propuse: veniturile şi cheltuielilefirmei• Locul şi rolul firmei pe piaţă- Constituirea resurselor financiare: posibilităţi de finanţare pe piaţa monetară şi pepiaţa capitalurilor- Asigurarea resurselor materiale – relaţiile firmei cu furnizorii- Asigurarea resurselor umane necesare firmei: angajaţii firmei – criterii de recrutare;salarizarea personalului firmei şi alte forme de venit pentru angajaţi- Aplicarea planului managerial: derularea activităţilor firmei (consumul eficient defactori de producţie, indicatori de eficienţă – productivitate, costuri, profit);comercializarea rezultatelor activităţii- Imaginea firmei: crearea şi promovarea imaginii firmei; promovarea produselor prinreclamă şi publicitateEconomie aplicată, proba F

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 203PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA: LOGICĂ ŞI ARGUMENTAREBACALAUREAT 2009STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, disciplina Logică şi argumentare are statut dedisciplină opţională şi poate fi aleasă:• la proba E (susţinută din aria curriculară corespunzătoare specializării), numai de cătreelevii care au absolvit specializarea Ştiinţe sociale;• la proba F (susţinută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoarespecializării), de către elevii de la oricare filieră şi specializare, cu excepţia celor care auabsolvit specializarea Ştiinţe sociale.COMPETENŢE DE EVALUAT• Analizarea structurii şi/sau corectitudinii formelor şi operaţiilor logice• Utilizarea adecvată a conceptelor, operaţiilor şi instrumentelor specifice logicii înargumentare• Transpunerea unui enunţ din limbaj natural în limbaj formal şi din limbaj formal în limbajnaturalCONŢINUTURII. Introducere în Logică şi argumentare• Argumentarea şi structura argumentăriiII. Analiza logică a argumentelor• Termenii: caracterizare generală (definire, tipuri de termeni); raporturi între termeni• Propoziţii: caracterizare generală (definire, structură); tipuri de propoziţii categorice şicompuse; raporturi între propoziţii• Raţionamente: caracterizare generală (definire, structură); tipuri de raţionamente• Definirea şi clasificarea: caracterizare generală; corectitudine în definire şi clasificareIII. Tipuri de argumentare• Deductivă: argumente/raţionamente imediate cu propoziţii categorice (conversiunea şiobversiunea); silogismul (caracterizare generală, figuri şi moduri silogistice, verificareavalidităţii prin metoda diagramelor Venn); argumente/raţionamente cu propoziţii compuse;demonstraţia• Nedeductivă: inducţia completă; inducţia incompletăIV. Argumentare şi contraargumentare• Evaluarea argumentelor (validitatea argumentelor)• Erori de argumentare

204 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA: SOCIOLOGIEBACALAUREAT 2009PROBA ESTATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, disciplina Sociologie are statut de disciplinăopţională şi poate fi aleasă numai la proba E (susţinută din aria curriculară corespunzătoarespecializării), de către elevii care au absolvit specializarea Ştiinţe sociale.COMPETENŢE DE EVALUAT• Utilizarea adecvată a metodelor, tehnicilor şi instrumentelor de investigare sociologică înanalizarea unor fenomene ş procese sociale• Analizarea procesului socializării şi a rolului unor agenţi de socializare• Argumentarea necesităţii ordinii şi controlului social pentru funcţionarea normală a uneisocietăţiCONŢINUTURII. Perspectiva sociologică asupra societăţii. Metodologia cercetării sociologice• Specificul cunoaşterii sociologice. Metode, tehnici, procedee, instrumente ale investigaţieisociologice• Etapele investigaţiei sociologiceII. Societatea şi viaţa socială• Structura socială: status şi rol; relaţii sociale; grupuri sociale; grupuri mici; stratificarea socială(stratificarea în societăţile tradiţionale, industriale şi postindustriale)• Instituţii şi organizaţii sociale: familia, şcoala, biserica, statul; partidele politice, ONG-urile• Socializarea: rolul, stadiile, agenţii de socializare• Probleme sociale (discriminarea, infracţionalitatea, conflictele sociale, corupţia, sărăcia)• Ordine şi control socialSociologie, proba E

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 205PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA: EDUCAŢIE ANTREPRENORIALĂBACALAUREAT 2009PROBA FSTATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, disciplina Educaţie antreprenorială are statut dedisciplină opţională şi poate fi aleasă numai la proba F (susţinută din celelalte arii curriculare,altele decât cele corespunzătoare specializării), de către elevii de la oricare filieră şi specializare,cu excepţia celor care au absolvit specializarea Ştiinţe sociale.COMPETENŢE DE EVALUAT• Utilizarea adecvată a conceptelor specifice antreprenoriatului• Analizarea şi exemplificarea caracteristicilor activităţii antreprenoriale şi alecomportamentului antreprenorial• Proiectarea unui comportament de tip antreprenorial, ca răspuns la solicitările mediuluieconomic concurenţial şi dinamicCONŢINUTURII. Managementul resurselor personale• Individul ca întreprinzător• Calităţi şi competenţe ale întreprinzătorului de succesII. Iniţierea şi derularea unei afaceri• Planul de afaceri şi problemele aplicării acestuia• Instrumente necesare studierii pieţei• Resursele necesare derulării unei afaceri (financiare, materiale, umane)• Obţinerea produsului• Promovarea produsului• Evaluarea afacerii; decizii posibile referitoare la afacere (continuare, dezvoltare şidiversificare, lichidare)III. Etica în afaceri• Principii etice în relaţiile cu angajaţii firmei şi cu partenerii de afaceri• Protecţia consumatoruluiIV. Risc şi reuşită în afaceri• Riscul în afaceri (tipuri de risc şi modalităţi de minimizare a riscului)• Modele de reuşită în afaceriEducaţie antreprenorială, proba F

206 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DEBACALAUREAT – 2009BISERICA BAPTISTĂSTUDIUL BIBLIEI /STUDIUL VECHIULUI TESTAMENT ŞI NOULUI TESTAMENTI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, STUDIUL BIBLIEI/ STUDIULVECHIULUI TESTAMENT ŞI NOULUI TESTAMENT are un statut de disciplină despecialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic şi poate fi susţinută la proba E laalegere cu disciplina DOCTRINE BIBLICE.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea conceptelor şi noţiunilor specifice disciplinei2. Identificarea şi interpretarea ideilor de bază ale unui text biblic şi situareaacestuia în context3. Explicarea scopului şi a implicaţiilor din relatarea unor concepte, evenimentesau întâmplări biblice4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri şi idei date5. Utilizarea corectă şi adecvată a limbajului teologicSTUDIUL VECHIULUI TESTAMENTIII. CONŢINUTURI1. Genesa: Cartea Începuturilor (Schultz, p. 23-30, 45-59)1.1 Creaţia (zilele, omul, femeia)1.2 Căderea (ispitirea şi neascultarea, urmările neascultării, prima profeţiemesianică)1.3 Potopul (cauze, descriere, legământul cu Noe)1.4 Babel (descriere, urmări)1.5 Avraam (chemare, legământ credinţa ca neprihănire, jertfirea lui Isaac)1.6 Iacov (lupta cu oamenii: Esau, Isaac, Laban; lupta cu Dumnezeu: Betel,Peniel, schimbarea numelui; profeţia mesianică: Gen. 49:10)1.7 Iosif (visul, vinderea ca rob, întemniţarea, înălţarea, Iosif ca salvator,caracterul lui).2. Exodul. Legământul lui Dumnezeu cu poporul Său (Schultz, p. 63, 70-88)2.1 Eliberarea din Egipt (robia aspră, pregătirea lui Moise, scopul urgiilor,împietrirea lui Faraon, moartea întâilor născuţi, Paştele)2.2 Legământul Mozaic (scopul, conţinutul, Decalogul, diferite legi)2.3 Cortul întâlnirii (elemente componente)3. Iosua: Cucerirea ţării Canaan (Schultz, p. 123-135)Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Baptistă

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 2073.1 Intrarea în Canaan (Iosua 1:8, iscoadele, trecerea Iordanului, cădereaIerihonului, Ai)3.2 Cucerirea ţării (campania de sud şi nord)4. Judecători. Ghedeon şi Samson (Schultz, p. 135-150)4.1 Caracteristicile perioadei judecătorilor (păcat, pedeapsă, pocăinţă, pace,Jud. 21:25)4.2 Ghedeon (istoria, caracterizarea personajului)4.3 Samson (istoria, caracterizarea personajului)5. Samuel, ultimul judecător al lui Israel (Schultz, p. 156-161)5.1 Naşterea şi chemarea5.2 Samuel ca judecător (judecarea şi învăţarea poporului)5.3 Instituirea monarhiei (ungerea lui Saul şi a lui David)6. Saul, primul rege al Israelului (Schultz, p. 161-165)6.1 Credincioşia lui Saul (ungerea, biruinţa asupra duşmanilor)6.2 Căderea lui Saul (neascultarea de Dumnezeu, prigonirea lui David)7. David, întemeietorul Statului naţional evreu (Schultz, p. 167-184)7.1 Împărat peste Iuda şi Israel7.2 Păcatul lui David şi consecinţele lui7.3 Legământul davidic (2 Samuel 7:11-16)8. Profeţii mesianice în cartea Isaia (Schultz, p. 379-400)8.1 Contextul cărţii Isaia (autor, dată, context istoric)8.2 Profeţii mesianice (7:14, 9:1-6, 11:1-5,53)8.3 Împlinirea profeţiilor în Noul Testament (numai a celor enumerate maisus).STUDIUL NOULUI TESTAMENT1. Contextul cultural-religios al Noului Testament (Tenney, p. 59-105)1.1. Teologia iudaismului (monoteism, Dumnezeu ca Tată, omul – creaţia luiDumnezeu, păcatul, aşteptarea mesianică)1.2. Templul şi sinagoga2. Evangheliile – privire generală (Tenney, p. 127-175)2.1. Autorul, data şi locul scrierii2.2. Destinaţia şi scopul evangheliei3. Viaţa şi lucrarea Domnului Isus Hristos (Tenney, p. 179-187)3.1. Naşterea şi copilăria3.2. Misiunea de trei ani (zonele geografice, exemple de lucrări)3.3. Moartea, învierea, înălţarea4. Învăţătura Domnului Isus şi minunile Sale (Tenney, p. 197-203)4.1. Metodele de învăţare ale lui Isus4.2. Scopul şi conţinutul învăţăturii4.3. Minunile lui Isus (împlinirea profeţiilor mesianice, exemple)5. Divinitatea şi umanitatea Domnului Isus în Evanghelia după Ioan (Tenney, p.174-175)5.1. Prologul Evangheliei după Ioan5.2. Afirmaţiile „Eu sunt…”5.3. Minunile5.4. Elementele esenţiale ale naturii umane6. Prima călătorie misionară: iudaizatorii (Tenney, p. 229-237, 240, 245-246)6.1. Biserica din Antiohia Siriei (motivaţiile misiunii)6.2. Traseul şi piedicile întâlnite6.3. Conciliul din Ierusalim (probleme şi soluţia)Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Baptistă

208 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20087. Epistola către Romani (Tenney, p. 274-279)7.1. Autor, destinatari, scop7.2. Revelaţia lui Dumnezeu, justificarea credinciosului, relaţia creştinului custatul, îngăduinţa creştină.NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cuPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.E.C.T.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintresuporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea programeişcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.Bibliografie recomandată:1. Schultz, J. Samuel, Călătorie prin Vechiul Testament, Harper and Row Publishers, Inc.,19802. Talpoş, Vasile Dr., Studiu introductiv în Legea, Istoria şi Poezia Vechiului Testament,Ed. Didactică şi Pedagogică, 19993. Tenney, C. Merrill, Studiu al Noului Testament, Eerdmans Publishing Co., 1986I. STATUTUL DISCIPLINEIDOCTRINE BIBLICEÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, DOCTRINE BIBLICE are un statut dedisciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, specializareaTeologie Baptistă şi poate fi susţinută la proba E la alegere cu disciplina STUDIUL BIBLIEI/STUDIUL VECHIULUI TESTAMENT ŞI NOULUI TESTAMENT.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea conceptelor şi noţiunilor specifice disciplinei2. Identificarea şi interpretarea ideilor de bază ale unui text biblic şi situareaacestuia în context3. Interpretarea din punct de vedere doctrinar a unor afirmaţii date şi explicareaacestora în contextul scripturii4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri şi idei date5. Utilizarea corectă şi adecvată a limbajului teologicIII. CONŢINUTURI1. Bibliologie – De ce Sola Scriptura (Erickson, cap. 9-10, Thiessen, p. 72-79)1.1. Teorii ale inspiraţiei Scripturii1.2. Doctrina biblică a inspiraţiei1.3. Ineranţa Scripturii2. Trinitate – Cine este Dumnezeu (Erickson, cap. 15, Thiessen, p. 85-114)2.1. Baza biblică a doctrinei, interpretări diacronice2.2. Esenţa naturii divine2.3. Atributele naturale (nonmorale) ale lui Dumnezeu2.4. Atributele morale ale lui DumnezeuPrograme pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Baptistă

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 2092.5. Natura lui Dumnezeu: unitate şi trinitate3. Trinitate – Ce face Dumnezeu (Erickson, cap. 17, Thiessen, p. 9-20)3.1. Revelaţia (generală şi specială) – descoperirea de Sine a lui Dumnezeu3.2. Creaţia - baza biblică, semnificaţia teologică a doctrinei4. Cristologie – Cine este Isus Cristos (Erickson, cap. 32-33, Thiessen, p. 251-257)4.1. Divinitatea lui Cristos – baza biblică4.2. Umanitatea lui Cristos – baza biblică4.3. Unitatea persoanei lui Cristos5. Cristologie – Ce a făcut Cristos pe pământ (Erickson, cap. 39, Thiessen, p. 261-285)5.1. Semnificaţia morţii lui Cristos5.2. Sfera de cuprindere a morţii lui Cristos5.3. Interpretări greşite ale morţii lui Cristos5.4. Învierea lui Cristos6. Pneumatologie – Cine este Duhul Sfânt (Erickson, cap. 40)6.1. Divinitatea Duhului Sfânt6.2. Personalitatea Duhului Sfânt7. Pneumatologie – Ce face Duhul Sfânt (Erickson, cap. 41, Thiessen, p. 288-294)7.1. Lucrarea Duhului Sfânt în Vechiul Testament7.2. Lucrarea Duhului Sfânt în viaţa lui Isus Cristos7.3. Lucrarea Duhului Sfânt în viaţa credinciosului7.4. Darurile Duhului Sfânt şi darurile miraculoase în prezent8. Antropologie – Ce este omul (Erickson, cap. 23, 24, Thiessen p. 188-192, 209-226)8.1. Chipul lui Dumnezeu în om8.2. Natura constituţională a omului (trihotomism şi dihotomism)8.3. Originea sufletului8.4. Căderea omului în păcat şi consecinţele căderii9. Hamartologie – Cât de grav este păcatul (Erickson, cap. 26, 27, Thiessen, p. 205-209)9.1. Termeni pentru păcat: ratarea ţintei, încălcarea legii9.2. Originea şi natura esenţială a păcatului9.3. Sursa păcatului – învăţătura biblică10. Soteriologie – Cum poate fi mântuit omul (Erickson, cap. 44-47)10.1. Începutul mântuirii – aspecte subiective: chemare eficace, convertire,regenerare10.2. Începutul mântuirii – aspecte obiective: unirea cu Cristos, justificarea, adopţia10.3. Continuarea mântuirii: sfinţirea credinciosului10.4. Desăvârşirea mântuirii: glorificarea credinciosului11. Eclesiologie – Cum fiinţează Biserica lui Cristos (Erickson, cap. 49-50, 52-53)11.1. Metaforele biblice ale Bisericii11.2. Concepţii de bază despre botezul creştin11.3. Concepţii majore despre Cina Domnului11.4. Condiţii pentru participarea la actele de cult11.5. Funcţiile Bisericii12. Escatologie – Despre finalul istoriei (Erickson, cap. 56, 59)12.1. Moartea fizică12.2. Starea intermediară12.3. Starea finalăNOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cuPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.E.C.T.Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Baptistă

210 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintresuporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea programeişcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.Bibliografie recomandată:1. Erickson, J. Millard, Teologie creştină, vol. I-III, Ed. Cartea Creştină, Oradea, 19982. Thiessen, Henry Clarence, Prelegeri de teologie sistematică, Societatea MisionarăRomână, 19863. Douglas, J.D., editor, Dicţionar Biblic, Ed. Cartea Creştină, Oradea, 19954. Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Baptist din RomâniaPrograme pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Baptistă

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 211PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DEBACALAUREAT – 2009BISERICA GRECO-CATOLICĂSTUDIU BIBLICI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, STUDIU BIBLIC are un statut dedisciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic şi poate fi susţinută laproba E la alegere cu disciplina CATEHISM.II.COMPETENŢE DE EVALUAT1. Identificarea mesajului biblic într-un context dat;2. Caracterizarea unui personaj biblic;3. Descrierea şi interpretarea unor evenimente biblice în contextul Revelaţiei;4. Utilizarea adecvată a limbajului teologic;5. Interpretarea personală a textului sacru;6. Comentarea textului sacru din punct de vedere teologic şi spiritual.III. CONŢINUTURI:1. Vechiul Testament:1. Creaţia2. Potopul3. Perioada Patriarhilor:a. Chemarea lui Avraamb. Jertfa lui Isaacc. Lupta lui Iacov cu îngerul4. Moise şi ieşirea din Egipt5. Drumul în deşert şi legea de pe Sinai6. Regele David7. Regatul de nord şi profeţii săi:a. Profetul Ilieb. Profetul Osea8. Regatul de Sud şi profeţii săi:a. Chemarea profetului Isaiab. Profeţia lui Isaia despre Emanuelc. Noul Legământ ( Ier 31)9. Rugăciunea lui Israel: Ps 8; Ps 50(51); Ps 21(22)2. Noul Testament1. Cele patru evanghelii: autor; destinatari, mesaj2. Buna Vestire3. Naşterea lui Isus4. Închinarea magilor5. Botezul lui Isus6. Fericirile7. Parabola semănătorului8. Parabola samariteanuluiPrograme pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Greco-Catolică

212 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20089. Nunta din Cana10. Minunea orbului din naştere11. Agonia lui Isus în Ghetsimani12. Cina cea de Taină13. Învierea lui Isus14. Rusaliile15. Chemarea Sf. PaulNOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cuPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintresuporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea programeişcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.CATEHISMI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, CATEHISM are un statut de disciplină despecialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic şi poate fi susţinută la proba E laalegere cu disciplina STUDIU BIBLIC.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Descrierea adevărurilor de credinţă;2. Identificarea mesajului biblic într-un context dat;3. Utilizarea adecvată a limbajului teologic;4. Descrierea sacramentelor;5. Explicarea poruncilor şi a normelor de morală creştină.III. CONŢINUTURI1. Teologie dogmatică:1. Revelaţia lui Dumnezeu. Transmiterea revelaţiei.2. Crearea lumii văzute şi nevăzute.3. Misterul Întrupării, copilăriei şi vieţii publice a lui Isus.4. Misterul Pascal: patima, moartea şi Învierea Domnului.5. Spiritul Sfânt Sfinţitorul.6. Însuşirile Bisericii.7. Sacramentele de iniţiere.8. Sacramentele de vindecare.9. Sacramentele de slujire.10. Viaţa veşnică: raiul, purgatoriul, iadul.2. Teologie morală:1. Conştiinţa morală.2. Păcatul.3. Legea morală4. Porunca întâi.5. Porunca a doua şi a treia.6. Porunca a patra.7. Porunca a cincea.8. Porunca a şasea şi a noua.9. Porunca a şaptea şi a zecea.Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Greco-Catolică

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 21310. Porunca a opta.NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cuPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintresuporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea programeişcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Greco-Catolică

214 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DEBACALAUREAT – 2009I. STATUTUL DISCIPLINEIBISERICA ORTODOXĂDOGMATICĂ ORTODOXĂÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, DOGMATICA ORTODOXĂ are un statutde disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor şi liceelor teologice, profil teologic şi poatefi susţinută la proba E la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE.II. COMPETENŢE DE EVALUARE1. Interpretarea corectă a conţinutului dogmelor creştin – ortodoxe;2. Definirea conceptelor şi noţiunilor specifice religiei în general şi învăţăturii ortodoxe, înspecial;3. Argumentarea învăţăturilor de credinţă ortodoxă, în diferite contexte de dialog interreligios;4. Utilizarea adecvată a limbajului religios a terminologiei cu care operează teologia dogmatică;5. Stimularea interesului pentru studiul sfintei scripturi şi a sfintei tradiţii, în vederea ca adevărdivin revelat;6. Aplicare valorilor creştine în viaţa moral-religioasă, având ca finalitate mântuirea.III. CONŢINUTURI1. Revelaţia dumnezeiască (Revelaţia naturală şi supranaturală).2. Căile de transmitere a Revelaţiei supranaturale: Sfânta Scriptură (inspiraţia, lectura şitâlcuirea), Sfânta Tradiţie (Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie, aspectul statornic şi dinamic alSfintei Tradiţii, monumente sau documente ale Sfintei Tradiţii, criteriile Sfintei Tradiţii).Raportul dintre Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiţie şi Sfânta Biserică (deosebiri confesionale).3. Cunoaşterea lui Dumnezeu (cunoaşterea naturală, supranaturală, catafatică şi apofatică;cunoaşterea lui Dumnezeu în împrejurările concrete ale vieţii).4. Atributele lui Dumnezeu (raportul dintre fiinţa şi lucrările lui Dumnezeu; originea divinoumanăa atributelor lui Dumnezeu; atributele naturale, intelectuale şi morale).5. Dogma Sfintei Treimi (descoperirea Sfintei Treimi în Sfânta Scriptură; formularea dogmeiSfintei Treimi şi precizarea terminologiei trinitare; Persoanele Sfintei Treimi; raportul dintrePersoanele Sfintei Treimi - perihoreză şi apropriere).6. Crearea lumii nevăzute (introducere; originea îngerilor; natura şi funcţia îngerilor; numărul şiierarhia îngerilor; starea morală a îngerilor; îngerii cei răi sau diavolii; cinstirea îngerilor).7. Crearea lumii văzute (referatul biblic).8. Crearea omului - antropologia creştină (originea omului; natura omului; omul caprotopărinte; sufletul omenesc - funcţiile şi spiritualitatea sa; nemurirea sufletului-argumente;teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului).Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Ortodoxă

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 2159. Starea originară a omului, potrivit învăţăturii ortodoxe.10. Căderea omului în păcat (originea şi fiinţa păcatului strămoşesc; teorii privind transmitereapăcatului strămoşesc; urmările păcatului strămoşesc şi deosebiri confesionale).11. Dumnezeu Proniatorul (aspectele şi realitatea providenţei dumnezeieşti).12. Dumnezeu Mântuitorul (introducere; pregătirea omenirii pentru venirea Mântuitorului,proorociri despre venirea Mântuitorului; Întruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatică şiurmările ei dogmatice; chenoza).13. Opera de mântuire a lui Iisus Hristos (raportul dintre Persoana şi opera Mântuitorului, întreitaslujire a Mântuitorului; Răscumpărarea şi aspectele ei - deosebiri confesionale; adeverireamorţii şi Învierii Domnului).14. Dumnezeu Sfinţitorul (Persoana şi lucrarea Duhului Sfânt; relaţia dintre Hristos şi DuhulSfânt în iconomia mântuirii; harul divin mântuitor, însuşiri; harul, harismele şi darurileSfântului Duh; raportul dintre har şi libertatea omului - interconfesional).15. Mântuirea subiectivă; etapele îndreptării, condiţiile însuşirii mântuirii subiective; mântuireasubiectivă privită interconfesional).16. Cinstirea sfinţilor, cinstirea sfintelor moaşte, cinstirea sfintelor icoane, cinstirea sfintei cruci,preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale.17. Sfânta Biserică (întemeierea; fiinţa, însuşirile şi membrii Bisericii; deosebiri confesionale cuprivire la Biserică).18. Sfintele Taine (fiinţa, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine şiierurgiile în viaţa Bisericii şi a credincioşilor).19. Eshatologia creştină (învăţătura creştină despre moarte şi judecata particulară; stareasufletelor după moarte: rai şi iad, din punct de vedere interconfesional; combaterea doctrineidespre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; înviereamorţilor şi judecata obştească - judecata universală; milenismul sau milenarismul).BIBLIOGRAFIE:Pr. Prof. dr. I. Zăgrean - Teologie Dogmatică - manual pentru Seminariile Teologice,Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1991 (se poate utiliza orice ediţie ulterioară), după care se fixează baremul şi punctajul.Material suplimentar:Pr. Prof Dr. Dumitru Popescu, Iisus Hristos, Pantocrator, Editura I.B.M.B.O.R.,Bucureşti, 2005;Pr. Conf. Dr. George Remete, Dogmatica Ortodoxă. Manual pentru seminariileteologice, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2000.Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Ortodoxă 2

216 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008I. STATUTUL DISCIPLINEIISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNEÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, ISTORIA BISERICII ORTODOXEROMÂNE are un statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor şi liceelorteologice, profil teologic şi poate fi susţinută la proba E la alegere cu disciplina DOGMATICAORTODOXĂ.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Înţelegerea noţiunilor istorice de bază, în contextul diversităţii în timp a fenomenelor istorice,în general, şi de istorie bisericească, în special;2. Identificarea conţinutului, de fond şi detaliu, ale unui document şi interpretarea, transmitereaşi receptarea corectă a mesajului;3. Descrierea rolului bisericii ortodoxe romane, ca factor de formare, imbogăţire şi păstrare alimbii, culturii şi identităţii naţionale ;4. Utilizarea corectă a metodelor şi tehnicilor de cercetare, specifice ştiinţelor istorice, înanaliza fenomenelor studiate;5. Întocmirea unei lucrări, folosind corect termenii şi noţiunile cu care operează istoria.III. CONTINUTURI1. Începuturile vieţii creştine pe teritoriul ţării noastre. Mărturii lingvistice.2. Mărturii arheologice despre răspândirea creştinismului pe teritoriul ţării noastre.3. Viaţa creştină în Scythia Minor: Martiri, Episcopia Tomisului, teologi din Scythia Minor.4. Mitropolia Ungrovlahiei. Mitropolia Severinului.5. Mitropolia Moldovei în sec. XIV - XV.6. Viaţa bisericească în Transilvania în sec. XIV - XV.7. Viaţa monahală la români în sec. XIV - XV: Sfântul Nicodim de la Tismana. Mânăstiri maiimportante.8. Tiparul în Ţara Românească şi Moldova în sec. al XVI-lea: Macarie, Filip Moldoveanu,Diaconul Coresi.9. Mitropolia Ungrovlahiei în prima jumătate a sec. al XVII-lea: Mitropoliţii Teofil şi Ştefan.10. Mitropolia Ungrovlahiei în a doua jumătate a sec. al XVII-lea. Mitropoliţii Varlaam şiTeodosie. Biblia de la Bucureşti.11. Mitropolitul Varlaam al Moldovei.12. Mitropolitul Petru Movilă şi Sinodul din Iaşi.13. Mitropoliţii Ilie Iorest şi Simion Ştefan ai Transilvaniei.14. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei.15. Mitropolitul Antim Ivireanul.16. Lupta clerului şi a credincioşilor pentru apărarea Ortodoxiei în Transilvania în sec. al XVIIIlea.17. Biserica din Ţara Românească în timpul regimului fanariot. Mitropoliţi şi Episcopi deRâmnic - îndrumători ai culturii.Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Ortodoxă 3

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 21718. Biserica din Moldova în timpul regimului fanariot. Mitropoliţi mai însemnaţi.19. Viaţa monahală în ţările române în sec. al XVIII-lea. Stareţul Paisie şi ucenicii lui.20. Mitropoliţii Veniamin Costche al Moldovei şi Grigorie Dascălul al Ungrovlahiei21. Mitropolitul Andrei Şaguna.22. Biserica din România între anii 1859 - 1918. Reformele bisericeşti ale lui Alexandru IoanCuza. Recunoaşterea autocefaliei.23. Biserica Ortodoxă Română în perioada 1918 - 1944. Patriarhii Miron Cristea şi NicodimMunteanu.24. Biserica Ortodoxă Română după 1948. Patriarhii Justinian Marina, Iustin Moisescu şi PreaFericitul Patriarh Teoctist Arăpaşu.BIBLIOGRAFIE :Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu - Istoria Bisericii Ortodoxe Române - Manual pentruSeminariile Teologice, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii OrtodoxeRomâne, Bucureşti, 2006 (se pot folosi şi ediţiile anterioare).Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Ortodoxă 4

218 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DEBACALAUREAT – 2009BISERICA PENTICOSTALĂI. STATULTUL DISCIPLINEIPNEUMATOLOGIEÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, PNEUMATOLOGIA are un statut dedisciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic şi poate fi susţinută laproba E la alegere cu disciplina DOCTRINE BIBLICE.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea şi explicarea conceptelor şi noţiunilor de bază specifice pneumatologiei;2. Analiza şi interpretarea doctrinelor şi simbolurilor teologice;3. Corelarea cunoştinţelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ;4. Elaborarea unui eseu structurat;5. Aplicarea învăţăturii de credinţă în rezolvarea problemelor din viaţa individului şi acomunităţii;6. Utilizarea adecvată a limbajului teologic.III. CONŢINUTURI1. Doctrina despre Duhul Sfânt şi locul ei în teologie.2. Duhul Sfânt este o Persoană.3. Dumnezeirea Duhului Sfânt.4. Simbolurile Duhului Sfânt .5. Denumirile Duhului Sfânt.6. Pogorârea Duhului Sfânt la Rusalii.7. Cele patru lucrări de bază ale Duhului Sfânt.8. Roada Duhului Sfânt.9. Plinătatea Duhului Sfânt.10. Cele nouă daruri ale Duhului .11. Călăuzirea Duhului Sfânt .12. Rolul şi locul Duhului Sfânt în predicarea Evangheliei.NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cuPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintresuporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea programeişcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Penticostală

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 219DOCTRINE BIBLICEI. STATULTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, DOCTRINE BIBLICE are un statut dedisciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic şi poate fi susţinută laproba E la alegere cu disciplina PNEUMATOLOGIA.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea conceptelor şi noţinilor biblice de bază;2. Interpretarea unui text biblic;3. Corelarea cunoştinţelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ;4. Elaborarea unui eseu structurat;5. Aplicarea învăţăturii de credinţă în rezolvarea problemelor din viaţa individului şi acomunităţii;6. Utilizarea adecvată a limbajului teologic.III. CONŢINUTURI1. Canonul Bibliei . Criterii de canonicitate.2. Autoritatea şi inspiraţia Scripturii. Importanţa Bibliei în viaţa creştinului.3. Natura şi atributele lui Dumnezeu.4. Învăţătura despre Trinitate.5. Revelaţia lui dumnezeu. Revelaţia generală şi revelaţia specială.6. Lucrările lui Dumnezeu . Creaţia.7. Persoana lui Isus Christos. Divinitate şi umanitate.8. Lucrarea lui Isus Christos. Moartea şi Învierea Sa9. Ispăşirea realizată de Isus Christos.10. Originea omului. Căderea şi păcatul originar.11. Păcatul . Natura păcatului şi consecinţele lui.12. Planul de mântuire a omenirii.13. Actele de cult ale Bisericii. Botezul şi cina Domnului.14. Slujbele din Biserică.15. Funcţiile Bisericii : închinare, părtăşie, evanghelizareNOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cuPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unuldintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgereaprogramei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Penticostală

220 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DEBACALAUREAT – 2009BISERICA REFORMATĂSTUDII BIBLICE/VECHIUL TESTAMENT ŞI NOUL TESTAMENTI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, STUDII BIBLICE/VECHIULTESTAMENT ŞI NOUL TESTAMENT, materia claselor a IX-a şi a X-a, are un statut dedisciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic şi poate fi susţinută laproba E la alegere cu disciplina STUDII BIBLICE /ISTORIA BISERICII REFORMATE, materiaclaselor a XI-a şi a XII-a.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea conceptelor specifice al limbajului biblic;2. Utilizarea adecvată a termenilor limbajul biblic;3. Susţinerea cu argumente biblice a unui concept religios dat;4. Interpretarea unei text biblic pe baza unei structuri de idei dat;5. Redactarea unei compoziţii, pe baza unui plan de idei, în care să se evidenţieze caracteristicileşi interferenţele fundamentale ale conţinutului textului biblic dat, şi să motiveze în compoziţieaccepţiunile sale, conform cerinţelor formulate.III. CONŢINUTURIA. STUDII BIBLICE DIN VECHIUL TESTAMENT1. Primele istorisiri• Facerea lumii (Geneza 1–2,4a.)• Primul om în grădina Eden (Gen. 2,4b+25)• Căderea în păcat şi alungarea din Paradis (Gen.cap.3)• Cain şi Abel (Gen.4,1-16)• Istoria lui Noe (Gen.6,5–9,17)• Turnul din Babel (Geneza 11,1–9.)2. Istoria patriarhilor• Chemarea lui Avraam; Avraam şi Sara în Egipt (Gen.12,1-20)• Legământul (Gen. cap.15)• Agar şi Ismael (Gen. cap.16)• Reînnoirea legământului, circumcizia, prevestirea naşterii lui Isaac (Gen. cap. 17)• Vizita Domnului la Avraam, mijlocirea lui Avraam pentru Sodoma (Gen.cap. 18)• Nimicirea Sodomei şi Gomorei, salvarea lui Lot (Gen. 19, 1-29)• Naşterea lui Isaac, izgonirea lui Agar şi Ismael (Gen. 21,1-21)• Jerftirea lui Isaac (Gen. 22,1-19)• Căsătoria lui Isaac cu Rebeca, naşterea lui Iacov şi Esau (Gen.cap.24 şi Gen. 25,19-26)Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Reformată 1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 221• Vinderea dreptului de întâi-născut. Înşelăciunea şi fuga lui Iacov. Visul şi jurământul luiIacov (Gen. 25,27-34 şi Gen. 27,1-28,22)• Iacov la Laban, soţiile şi copiii lui (Gen. 29,1-30,24)• Întoarcerea acasă a lui Iacov şi lupta lui la valea Iabocului (Gen. 32, 2-32)• Copilăria, visele şi ajungerea în Egip a lui Iosif (Gen.cap.37)• Iosif în casa lui Potifar şi în închisoare (Gen. 39,1 – 40,23)• Iosif explică visele faraonului şi devine supraveghetor al Egiptului (Gen.cap.41)• Primul drum în Egipt al fraţilor lui Iosif (Gen.cap. 42)• Al doilea drum, Iacov se mută în Egipt (Gen. 43,1 – 46,7; 47,1-6; 50,20)3. Fapta slobozitoare a lui Dumnezeu• Captivitatea şi naşterea lui Moise (Exod 1,1 – 2,10)• Tinereţea, fuga din Egipt şi căsătoria lui Moise (Exod 2,11-25)• Chemarea lui Moise (Exod 3,1 – 4,17)• Aşezarea Paştilor şi pedeapsa a zecea (Exod cap. 12)• Trecerea Mării Roşii (Exod cap. 14)4. Migrarea în deşert şi ocuparea pământului făgăduinţei• Mana şi prepeliţele, apa din stâncă (Exod cap. 16 şi 17, 1-7)• Israel la Sinai şi Decalogul (Exod 19,1 – 20,21)• Viţelul de aur (Exod cap. 32)• Cercetarea Ierihonului. Rahav şi spionii. Ocuparea Ierihonului (Iosua capitolele 2 şi 6)5. Perioada judecătorilor• Debora şi Barac (Judecători cap. 4)• Ghideon (Judecători capitolele 6–7)• Samson (Judecători capitolele 13–16)• Rut (Rut capitolele 1-4)6. Perioada regilor• Naşterea şi chemarea lui Samuil(1 şi 3)• Israeliţii cer un rege. Regele Saul (capitolele 8–10)• Dumnezeu îl alege pe David. David în curtea lui Saul (16.)• David şi Goliat (1Samuil cap.17)• Ionatan şi David (18-20.)• Păcatul şi ispăşirea lui David (1Samuil capitolele 11–12.)• Revolta lui Absalom (1Samuil 15,1 – 19,5)• Judecata înţeleaptă a lui Solomon (1 Regi 3, 16-28)• Ilie. Văduva din Sarepta (1 Regi 17,1-24)• Ilie pe muntele Carmel (1 Regi 18,20-46)• Via lui Nabot (1 Regi cap. 21)• Răpirea lui Ilie la cer şi Elisei, proroc după Ilie (2 Regi 2,1-14)• Înmulţirea untdelemnului şi fiul Sunamitei (2 Regi 4,1-37)• Vindecarea lui Naaman (2 Regi cap. 5)7. Profeţii• Daniel şi cei trei tovarăşi ai săi în slujba lui Nebucadneţar (Daniel cap. 1)• Daniel explică primul vis al lui Nebucadneţar (Daniel cap. 2)Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Reformată 2

222 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008• Cuptorul arzând (Daniel cap. 3)• Al doilea vis, boala şi vindecarea lui Nebucadneţar (Daniel cap. 4)• Ospăţul lui Belşaţar (Daniel cap. 5)• Daniel în groapa leilor (Daniel cap. 6)• Profetul Iona (Iona capitolele 1-4)B. STUDII BIBLICE DIN NOUL TESTAMENT1. Naşterea lui Ioan Botezătorul şi a lui Iisus• Vizita îngerului Gabriel la Zaharia şi la Maria. Maria la Elisabeta. Naşterea lui IoanBotezătorul (Luca cap. 1)• Naşterea lui Isus după Luca: recensământul, păstorii, circumcizia lui Isus, Simion şi Ana(Luca 2,1–40)• Naşterea lui Isus după Matei: Visul lui Iosif, magii, fuga în Egipt, uciderea pruncilor,întoarcerea acasă (Matei 1,18 – 2,23)• Iisus la vârsta de 12 ani (Luca 2,41–52)2. Pregătirea lui Iisus• Predica lui Ioan Botezătorul la Iordan. Botezarea lui Iisus (Matei cap.3)• Ispitirea lui Iisus (Matei 4,1–11)3. Chemarea ucenicilor şi primul semn• Iisus îşi cheamă primii ucenici: Petru, Andrei, Iacov şi Ioan (Matei 4,18–25)• Chemarea lui Filip şi Natanael (Ioan 1,43-51)• Primul semn făcut de Isus: Nunta din Cana (Ioan 2,1-11)4. Isus în Galileea şi Iudea• Nicodim (Ioan 3, 1-21)• Samariteanca (Ioan 4,1-41)• Vindecarea paraliticului (Marcu 2,1-12)• Spicele de grâu şi sabatul (Marcu 2, 23-28)• Omul cu mâna uscată (Marcu 3,1-6)• Macarismele (Matei 5,3-12)• Femeia păcătoasă unge picioarele lui Isus (Luca 7,36-50)• Fiica lui Iair şi femeia cu hemoragie (Luca 8,40-56)• Moartea lui Ioan Botezătorul (Marcu 6,14-29)• Înmulţirea pâinilor (Ioan 6,1-15)• Schimbarea la faţă a lui Isus (Matei 17,1-13)• Tânărul bogat (Marcu 10,17-31)5. Parabolele lui Iisus• Pilda semănătorului şi explicaţia parabolei (Matei 13,1-23)• Pilda neghinei şi explicaţia parabolei (Matei 13,24-30 şi 36-43)• Pilda samariteanului milostiv (Luca 10,25-37)• Pilda fiului rătăcitor (Luca 15,11-32)• Pilda talanţilor (Matei 25,13-30)6. În drum spre Ierusalim• Învierea lui Lazăr (Ioan 11,1-45)• Orbul Bartimeu (Marcu 10,46-52)Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Reformată 3

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 223• Zacheu (Luca 19,1-10)• Intrarea în Ierusalim (Luca 19,28-40)• Curăţirea templului (Matei 21,12-17)• Judecata de apoi (Matei 25,31-46)7. Suferinţele, moartea şi învierea lui Isus• Isus spală picioarele ucenicilor (Ioan 13,1-20)• Vânzarea lui Isus. Cina cea de taină. Cina Domnului (Matei 26,14-29)• Înştiinţarea lui Petru. Rugăciunea de pe munte. Arestarea lui Isus şi tăgăduirea lui Petru(Luca 22, 31-62)• Isus condamnat de sinedriu (Matei 26,57-68)• Isus în faţa lui Pilat. Isus sau Baraba. Biciuire şi condamnare (Ioan 18,28 – 19,16)• În drum spre Golgota: Simon din Cirene (Matei 27,31-36)• Rugăciunea lui Isus pe cruce. Pocăinţa tâlharului răstignit (Luca 23,32-43)• Moartea lui Isus. Sutaşul (Marcu 15,33-39)• Îngroparea lui Isus şi păzirea mormântului (Matei 27,57-66)• Învierea lui Isus. Întâlnirea cu Maria şi cu ucenicii (Ioan 20,1-23)• Ucenicii din Emmaus (Luca 24,13-35)• Isus se arată la marea Tiberiadei. Dialogul cu Petru (Ioan 21,1-19)• Porunca botezului (Matei 28,16-20)8. Naşterea comunităţii creştine• Înălţarea (Fapte 1,1–14.)• Alegerea lui Matia (Fapte 1,15–26)• Pogorârea Sfântului Duh şi formarea Bisericii (Fapte cap. 2.)• Vindecarea ologului din naştere (Fapte 3,1-10)• Filip şi etiopianul (Fapte 8,26-40)• Isus se arată lui Saul (Fapte 9,1-22)C. Citate bibliceSe cere cunoaşterea aprofundată a următoarelor citate biblice:Vechiul TestamentGen.1,27; Gen. 3,15; Gen. 4,6–7; Gen. 4,10; Gen. 22,2; Gen. 32,27–28; Gen.50,20; Exod.3,14; Iosua 2, 11b; Iosua 6,16b; Iosua 6,26; Judec. 6,22b; Judec. 6,32; Judec. 14,14; Rut1,16b–17; 1Sam. 3,10; 1Sam. 8,5; 1Sam. 10,11b; 2Sam. 12,7a; 2Sam. 12,11–12; 1Regi 18,21; 2Regi 2,14; 2Regi 5,17; Dan. 1,7; Dan. 3,17–18; Dan. 6,27–28; Iona 3,2; Isaia 7, 14; Isaia9, 6; Isaia 11, 1–2.Noul TestamentMatei 1,22–23; Mat. 2,5–6; Mat. 3,17; Mat. 4,4; Mat. 4,7; Mat. 4,10; Mat. 5, 3–12; Luca1,28; Luca 2,14; Luca 2,29–30; Ioan 1,14; Luca 2,49; Ioan 1,46; Ioan 2,11; Ioan. 3,8; Ioan3,16; Ioan 4,24; Marcu 2,27–28; Luca 8,48; Marcu 6,23; Jn. 6,7; Mat. 17,4; Marcu 10,21b;Mat. 13,23; Mat. 13,30; Luca 10,27; Luca 10,29; Luca 15,21; Luca 15,31; Mat. 25,29; Ioan11,43; Marcu 10,47b; Luca 19,10; Luca 19,38; Luca 19,40; Mat. 21,13; Mat. 25,40; Ioan13,8b; Mat. 26,23; Luca 22,31–32; Luca 22,46; Luca 22,48; Luca 22,58; Luca 22,61–62;Mat. 26,63–64; Ioan 18,36; Ioan 19,5b; Luca 23,34; Luca 23,43; Ioan 19,27; Marcu 15,39;Ioan 20,29; Ioan 21,15; Mat. 28,18–20; Fapte 1,11; Fapte 2,42; Fapte 3,6; Fapte 8,36b–37;Fapte 9,4.Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Reformată 4

224 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008NOTĂ:Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod specialviziunea unui manual anume.STUDII BIBLICE /STORIA BISERICII REFORMATEI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, STUDII BIBLICE/ISTORIA BISERICIIREFORMATE, materia claselor a XI-a şi a XII-a, are un statut de disciplină de specialitatepentru elevii liceelor teologice, profil teologic şi poate fi susţinută la proba E la alegere cudisciplina STUDII BIBLICE/VECHIUL TESTAMENT ŞI NOUL TESTAMENT, materia claselora IX-a şi a X-a.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea de termeni, noţiuni, concepte folosite in istoria Bisericii ;2. Utilizarea adecvată, şi explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii în contexte complexe;3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o instituţie în complexitatea lui, dintr-oepoca dată;4. Interpretarea consecinţele istorice a unui eveniment, a unui proces istoric, sau a uneiinstituţii, pe baza unei structuri de idei date;5. Redactarea unei compoziţii-sinteză, pe baza unui plan de idei, în care să se evidenţiezecaracteristicile şi interferenţele fundamentale în epocă a evenimentului, sau personajuluiistoric dat;6. Utilizarea cunoştinţelor asimilate în evaluarea evenimentelor şi documentelor istorice, ţinândcont totodată de realitatea în care se găseşte astăzi confesiunea şi comunitatea din care faceparte, definind şi posibilităţile de dezvoltare ale acestora în viitor;7. Asumarea responsabilităţi pentru relaţiile sale cu semenii, cu comunitatea şi societatea,ţinând cont de determinarea lui istorică.III. CONŢINUTURI1. Viaţa primilor creştini. Viaţa şi slujirea apostolului Pavel2. Creştinătatea din sfârşitul secolului I. până la Constantin cel MareCreştinismul ca religie de stat; Erezii şi secte; Origene; Monahismul; Misiunea; Sinoadeleecumenice3. Biserica celor două imperii romaneSchisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice4. Epoca cruciadelorRegatul latin din Ierusalim; Richard Inimă de Leu; Schimbarea tendinţei cruciadelor5. AlbigenţiiMotivele naşterii sectelor secolelor XI–XIII.; Valdezii, albigenţii;6. Jan Hus şi John WyclifHusiţii; Evenimente premergătoare papalităţii din Avignon;7. Papalitatea din AvignonPapalitatea dublă şi triplă8. Influenţa renaşterii şi a umanismului asupra BisericiiPrograme pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Reformată 5

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 225Antecedentele directe ale Reformei; Devotio moderna; Antropocentricitatea Renaşterii şi aumanismului; Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus9. Viaţa şi activitatea lui Martin LutherReformă; Indulgenţele; Viaţa lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 de teze“Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu să mă ajute!” ;10. Viaţa şi activitatea lui Huldrych ZwingliSlujirea la Maria Einsiedeln; „Şcoala de profeţi”; Hotărârile adunării imperiale din Speyer şiîmprejurările morţii lui Zwingli11. Viaţa şi activitatea lui Jean CalvinCuvântarea „Filozofia creştină” la deschiderea anului universitar în Paris şi consecinţeleINSTITUTIO RELIGIONIS CHRISTIANAE; Însemnătatea în activitatea reformatorului a primeiperioade geneveză, celei petrecute la Straßburg şi celei de a doua din Geneva;12. Creştinătatea maghiară din năvălirea tătarilor până la tragedia din MohácsPrezentările învăţăturilor Reformei în Ungaria; Primii reformatori maghiari: Dévai Bíró Mátyás,Ozorai Imre, Szegedi Kis István;13. Epoca Izabellei şi a lui Ioan SigismundReforma luterană şi elveţiană; Despărţirea Bisericilor Reformei;14. Contrareforma în EuropaContrareforma; Inchiziţia; Întemeierea şi funcţionarea ordinului iezuiţilor; Sinodul din Trento,Index librorum prohibitorum15. Biserica Reformată în secolul al XVII-leaBocskai István, Bethlen Gábor; Rákóczy György I.;16. Bisericile AnglieiAnglicanii, puritanii, presbiterienii, baptiştii; Restauraţia; Reformaţii scoţieni;17. Protestantismul nord-americanEmigrări. Pilgrim Fathers; Coloniştii şi Biserica; Libertatea americană a religiei: Pennsylvania;18. „Marea decădere a Transilvaniei” şi ultimele zile ale Principatului TransilvanRákóczy György II.; Lupte interne în Biserica Reformată; Apafi Mihály, ultimul principetransilvan; Independenţa principatului; Concepţii teologice noi: cartesianismul, cocceianismul19. Luptele pentru libertate ale kuruţilorPerioada care a urmat moartea lui Apafi; Intrarea Habsburgilor în Transilvania; Transilvania îşipierde independenţa; Izbucnirea luptei pentru libertate20. Epoca lui Leopold I., Carol III. şi a Mariei TerezaDiploma Leopoldinum, Carolina Resolutio; Contrareformă în Ungaria cu asistenţă imperială;Războaiele de succesiune; Prejudiciile pricinuite protestanţilor21. Iosif II.Absolutismul iluminist; Regele „cu pălărie”; Ordinul Toleranţei (Ungaria şi Transilvania)Efectul şi punerea în practică a Ordinului Toleranţei; Alte ordine; Căderea şi moartea lui Iosif II.22. Curente teologice în creştinismIluminismul; Mişcări de deşteptare sufletească în Europa (la scoţieni, germani, olandezi)23. Bisericile noastre protestante în secolele XIX–XX.Curente teologice: liberalismul, raţionalismul, romantica; Formarea mişcărilor ecumenice: 1948– Consiliul Ecumenic al Bisericilor;NOTĂ:Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod specialviziunea unui manual anume.Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Reformată 6

226 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DEBACALAUREAT – 2009BISERICA ROMANO-CATOLICĂSTUDIU BIBLIC/STUDIUL VECHIULUI TESTAMENT ŞI NOULUI TESTAMENTI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, STUDIU BIBLIC/STUDIUL VECHIULUITESTAMENT ŞI NOULUI TESTAMENT are un statut de disciplină de specialitate pentruelevii liceelor teologice, profil teologic şi poate fi susţinută la proba E la alegere cu disciplinaCATEHISM.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea noţiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revelaţiei;2. Interpretarea unor evenimente biblice, urmărind consecinţele acestora pentru viaţa decredinţă;3. Cunoaşterea răspunsurilor pe care Biblia le oferă principalelor întrebări existenţiale aleomului;4. Descrierea unor fapte, fenomene şi situaţii actuale prin raportarea la mesajul biblic;5. Utilizarea corectă şi adecvată a textului şi a limbajului biblic în diferite contexte.III. CONŢINUTURI1. Introducere în Vechiul Testamenta) Prezentarea generală a Biblieib) Contextul istorico-geografic al Sfintei Scripturic) Istoria redactării textului Sfintei Scripturi şi citirea textului sacrud) Textul originar şi traducerea Sfintei Scripturie) Inspiraţia Sfintei Scripturif) Interpretarea şi sensurile Sfintei Scripturig) Canonul şi împărţirea Sfintei Scripturih) Marile epoci ale istoriei biblicei) Sfânta Scriptură în viaţa Bisericii2. Pentateuhula) Prezentare generalăb) Izvoare redacţionalec) Cartea Genezei (prezentare generală)• Imnul creaţiei (Gen 1-11)• Istoria patriarhilor (Gen 12-50)d) Cartea Exodului (prezentare generală)• Chemarea lui Moise• Tema exodului• Tema legământului• DecalogulPrograme pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Romano-Catolică

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 227• Cortul Alianţeie) Cartea Leviticului (prezentare generală)• Sărbătorile, preoţia, jertfele Vechii Alianţef) Cartea Numerilor (prezentare generală)• Tema deşertuluig) Cartea Deuteronomului (prezentare generală)h) Reînnoirea Legământuluii) Shema Israelj) Imagini mesianice întâlnite în Pentateuh3. Introducere în Noul Testamenta) Canonul Noului Testamentb) Contextul istoric, social şi religiosc) Noţiuni introductive în Evanghelii4. Evangheliile sinopticea) Evanghelia după Sfântul Matei: prezentare generalăb) Evanghelia după Sfântul Marcu: prezentare generalăc) Evanghelia după Sfântul Luca: prezentare generalăd) Teme centrale din Evangheliile sinoptice:• Copilăria lui Isus• Începutul activităţii publice a lui Isus: Ioan Botezătorul, botezul lui Isus, ispitirea lui Isus• Activitatea în Galileea: Chemarea apostolilor, Predica de pe munte,• Drumul spre Ierusalim• Activitatea în Iudeea• Minunile şi parabolele lui Isus• Pătimirea, moartea lui Isus• Învierea şi glorificarea lui Isus• Trimiterea apostolilor în misiune6. Evanghelia după Sfântul Ioana) Prezentare generalăb) Specificul Evangheliei după Sfântul Ioanc) Teme centrale din Evanghelia după Sfântul Ioan:• Întruparea Logos-ului• Nunta din Cana• Dialogul lui Isus cu Nicodim• Înmulţirea pâinilor şi discursul euharistic• Păstorul cel bunNOTĂ:Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unuldintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea programeişcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Romano-Catolică

228 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008CATEHISMI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, CATEHISM are un statut de disciplină despecialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, specializarea Teologie Romano-Catolică şi poate fi susţinută la proba E la alegere cu disciplina STUDIU BIBLIC/STUDIULVECHIULUI TESTAMENT ŞI NOULUI TESTAMENT.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea noţiunilor fundamentale ale credinţei şi ale moralei creştine2. Interpretarea unor fapte, fenomene şi atitudini cotidiene din perspectiva învăţăturii Bisericii3. Explicarea semnificaţiei sacramentelor şi a modului de celebrare4. Utilizarea corectă a terminologiei specifice limbajului religiosIII. CONŢINUTURI1. Dumnezeu în întâmpinarea omuluia) Revelaţia lui Dumnezeu: definiţia şi etapeleb) Transmiterea revelaţiei: raportul între Tradiţie şi Sfânta Scripturăc) Sfânta Scriptură: inspiraţia, adevărul şi canonul2. Credinţa şi caracteristicile ei3. Crezul: Noţiuni introductive: istoric4. Credinţa în Dumnezeu Tatăla) Dumnezeu – creator a toateb) Omul – capodoperă a creaţieic) Păcatul primilor oameni5. Credinţa în Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeua) Întruparea – naşterea din Maria Fecioarab) Pătimirea, moartea şi învierea răscumpărătoare6. Credinţa în Duhul Sfânta) Numele, denumirile şi simbolurile Duhului Sfântb) Prezenţa Duhului Sfânt în Sfânta Scriptură, Tradiţia Bisericii, Magisteriul Bisericii, Liturgiasacramentală, rugăciune7. Biserica lui Isus Cristosa) Biserica în planul lui Dumnezeub) Biserica este una, sfântă, catolică şi apostolicăc) Credincioşii: ierarhie, laici, viaţa consacrată8. Misterul pascal în sacramentele Bisericii9. Celebrarea sacramentală a misterului pascal10. Sacramentele iniţierii creştine: Botezul, Mirul, Euharistia (locul lor în economia mântuirii,celebrare, roade specifice)11. Sacramentele de vindecare: Pocăinţa şi ungerea bolnavilor (locul lor în economia mântuirii,celebrare, roade specifice)12. Sacramentele de slujire: Preoţia şi Căsătoria (locul lor în economia mântuirii, celebrare,roade specifice)13. Cele zece porunci – generalităţiPrograme pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Romano-Catolică

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 22914. Iubirea faţă de Dumnezeu – poruncile I-III (fundamentare biblică, semnificaţie, păcateprin care sunt încălcate aceste porunci)15. Iubirea faţă de aproapele – poruncile IV-X (fundamentare biblică, semnificaţie, păcateprin care sunt încălcate aceste porunci)NOTĂ:Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unuldintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea programeişcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Romano-Catolică

230 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DEBACALAUREAT – 2009BISERICA UNITARIANĂSTUDII BIBLICE /VECHIUL TESTAMENT ŞI NOUL TESTAMENTI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, STUDII BIBLICE/VECHIULTESTAMENT ŞI NOUL TESTAMENT, materia claselor a IX-a şi a X-a, are un statut dedisciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic şi poate fi susţinută laproba E la alegere cu disciplina STUDII BIBLICE/ISTORIA BISERICII UNITARIENE, materiaclasei a XI-a.II.COMPETENŢE DE EVALUAT1. Identificarea punctului de vedere susţinut într-un text teologic;2. Elaborarea argumentelor pentru susţinerea unui punct de vedere personal;3. Interpretarea simbolurilor şi motivelor religioase dintr-un text dat;4. Interpretarea unor fragmente din Biblie (parabole, rugăciuni, povestiri, comparaţii) pebaza unei structuri de idei dată;5. Utilizarea limbajului teologic adecvat.III.CONŢINUTURI1. Relaţia divinitate - om (Schimbarea relaţiei divinitate - om în Vechiul Testament,Relaţia tată-individ);2. Elementele mitologice şi istorice în vechiul Testament (geneza, istoria şi formareaevreilor în comunitate religioasă; rolul concucătorilor în istoria evreilor - Moise, regii,judecătorii, profeţii; practica şi rolul religiei în viaţa cotidiană a evreilor);3. Simbolurile religioase din Vechiul Testament (chipul lui Dumnezeu, Eden, alungareadin Eden, potop, curcubeu, turnul Babel, scara lui Iacov; legământul)4. Caracteristicile specifice ale religiei evreieşti faţă de religia popoarelor înconjurătoare(Dumnezeu, rolul credinţei în comportamentul moral-religios al evreilor);5. Căile de cunoaştere ale lui Dumnezeu (rugăciunea, formele şi sensul rugăciuniiautentice, meditaţia, credinţa, caracterul personal al credinţei);6. Viaţa şi personalitatea lui Isus.7. Parabolele lui Isus (teme: cinstea şi adevărul, adevărul omenesc şi adevăruldumnezeiesc, iubirea faţă de semeni şi de Dumnezeu, Împărăţia cerurilor şi vocaţia omului,Fericirile).8. Învăţătura lui Isus despre Dumnezeu, despre om şi porunca iubirii.9. Viaţa şi personalitatea apostolilor.10. Locul şi valoarea Bibliei în religia unitariană; orientare în Biblie, traducerile.NOTĂ:Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Unitariană

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 231Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în modspecial viziunea unui manual anume.STUDII BIBLICE/ISTORIA BISERICII UNITARIENEI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, STUDII BIBLICE/ISTORIA BISERICIIUNITARIENE, materia clasei a XI-a, are un statut de disciplină de specialitate pentru eleviiliceelor teologice, profil teologic şi poate fi susţinută la proba E la alegere cu disciplina STUDIIBIBLICE/VECHIUL TESTAMENT ŞI NOUL TESTAMENT, materia claselor a IX-a şi a X-a.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea de termeni, noţiuni, concepte folosite în istoria Bisericii ;2. Utilizarea adecvată, şi explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii în contexte complexe;3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o instituţie în complexitatea lui, dintr-oepocă dată;4. Interpretarea consecinţelor istorice a unui eveniment, a unui proces istoric, sau a uneiinstituţii, pe baza unei structuri de idei date;5. Redactarea unei compoziţii-sinteză, pe baza unui plan de idei, în care să se evidenţiezecaracteristicile şi interferenţele fundamentale în epocă a evenimentului, sau personajuluiistoric dat;6. Utilizarea cunoştinţelor asimilate în evaluarea evenimentelor şi documentelor istorice, ţinândcont totodată de realitatea în care se găseşte astăzi confesiunea şi comunitatea din care faceparte, definind şi posibilităţile de dezvoltare ale acestora în viitor;7. Asumarea responsabilităţi pentru relaţiile sale cu semenii, cu comunitatea şi societatea,ţinând cont de determinarea lui istorică.III. CONŢINUTURI1. Formarea primelor comunităţi creştine. Comunitatea din Ierusalim. Răspindireacreştinismului. Mitropolii şi patriarhiile.2. Controverse teologice privind unitatea lui Dumnezeu în primele epoci ale creştinismului3. Creştinătatea din sfârşitul secolului I. până la Constantin cel MareCreştinismul ca religie de stat; Sinoadele ecumenice ; Prigonirea creştinilor4. Înălţarea şi decăderea papalităţii.5. Mişcările premergătoare reformei din EuropaJan Hus şi John Wyclif6 Viaţa şi activitatea lui Martin LutherReformă; Indulgenţele; Viaţa lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 de teze“Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu să mă ajute!” ;7. Viaţa şi activitatea lui Jean Calvin8. Începuturile mişcărilor antitrinitarieneViaţa şi activitatea lui Miguel Serveto, Fausto Sozzini, Giorgio Biandrata9. Începuturile mişcării unitariene din TransilvaniaPrograme pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Unitariană

232 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Viaţa şi activitatea lui Dávid Ferenc10. Biserica Unitariană din Transilvania în secolul al XVII-lea11. Complanaţia Desiană şi consecinţele acestuia12. Viaţa şi activitatea episcopului Koncz Boldizsár13. Diploma Leopoldinum şi consecinţele acestuia14. Rolul episcopilor şi patronilor din secolul al XVIII-lea15. Viaţa şi activitatea episcopului Kriza János16. Patronii şi episcopii secolului al XIX-lea17. Viaţa şi activitatea episcopului Ferencz József18. Istoricul colegiilor unitariene19. Biserica unitariană între cele două războaie mondiale20. Biserica Unitariană în timpul regimului comunist.NOTĂ:Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în modspecial viziunea unui manual anume.Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Unitariană

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 233PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DEBACALAUREAT – 2009CULTUL MUSULMANLEGISLATIE ISLAMICAI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, LEGISLATIE ISLAMICA are un statutde disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic şi poate fisusţinută la proba E.II. COMPETENTE GENERALE (în limba română):1. Utilizarea corecta a terminologiei specifice Legislatiei Islamice .(Scopul si obiectul destudiu);2. Interpretarea cu argumente din Coran si Sunna a notiunii ritualului, a felurilor si amodurilor de practicare a acestora;3. Definirea notiunii de "persoana responsabila" si a sarcinilor cei revin acestuia din punctde vedere al Legislatiei Islamice;4. Insusirea legilor Islamului si metodologia de aplicare a acestora in viata sociala.II. COMPETENTE GENERALE (în limba turcă):1. Fikih ilminin terminolojisini ,konusunu ve amacini dogru tanimak ve kullanmak.2. Kur'an'i Kerim ve Hadisler'den deliller getirerek ibadetin tanimini,yapilisini ve cesitleriniogrenmek.3. Mukellefin tanimini ve gorevlerini ogrenmek.4. Fikih ilminin konularini ve hukumlerini toplumsal hayatta uygulayabilmek.10.SINIFIII. CONŢINUTURIKONU 1 FIKIH İLMİA.Fıkıhın tanımı,konusu ve amacıKONU 2.İBADETA.İbadetin tanımı ve çeşitleriB.Ibadetin yapılışı amaçlarıKONU 3. MÜKELLEF VE GÖREVLERİA.Mükellefin görevleriKONU 4. TEMİZLİKA.Hades ve necasetin mahiyetiB.AbdestC.Gusül(Boy Abdest)KONU 5. NAMAZA.Namaz vakitleriB.Namazın farzlarıPrograma pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Cultul Musulman

234 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008C.Namazın Vacib ve sünnetleriKONU 6.NAMAZLARIN KILINIŞIA.Beş vakit namaz ve kılınışıB.Vitir namazı ve kılınışıC.Cenaze namazı ve kılınışıÇ.Cuma namazı ve kılınışıD.Bayram namazı ve kılınışıE.Teravih namazıKONU 7 NAMAZLARLA İLGİLİ DİĞER MESELELERA.Sehiv,tilavet ve şükür secdeleri11.SINIFKONU 8 ORUÇA.Orucun tanımı,önemi,hikmeti ve faydalarıB.Orucun farz olması ve çeşitleriC.Orucun şartları ve hükmüÇ.Oruc bozan ve bozmayan şeylerKONU 9 ZEKATA.Zekatın tanımı,önem,hikmeti ve faydalarıB.Zeketın tabi olan ve olmayan mallarC.Zekat verilecek kimseler ve öncelik sırasıKONU 10 SADAKAA.Sadaka ve çeşitleriB.Fıtır sadakasıKONU 11 HACCA.Hacc ve faydalarıB.Hacc ile ilgili terimleri ve hacc ibadetiC.Hacc çeşitleriÇ.Haccın rükünleriD.Haccın şartlarıE.UmreF.Hacc ve umreyle ilgili diğer meselelerKONU 12 KURBAN VE AVA.Kurbanın mahiyeti ve önemiB.Kurbanın vacib olamsı ve Kurban edilecek hayvanlarC.Nezir ve Ahika kurbanıÇ.Eti yenilen ve yenmeyen hayvanlar.NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cuPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Programa pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Cultul Musulman

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 235Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unuldintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgereaprogramei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.Programa pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Cultul Musulman

236 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DEBACALAUREAT – 2009BISERICA ADVENTISTĂSTUDIUL BIBLIEII. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, STUDIUL BIBLIEI are un statut dedisciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic şi poate fi susţinută laproba E la alegere cu disciplina DOGMATICĂ.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Cunoaşterea principalelor evenimente biblice.2. Definirea / caracterizarea termenilor esenţiali şi noţiunilor specifice folosite în Biblie.3. Identificarea şi interpretarea corectă a mesajului biblic in contextul marii lupte dintre bineşi rău.4. Caracterizarea unui personaj biblic.5. Elaborarea argumentelor biblice pentru susţinerea unui punct de vedere personal.6. Utilizarea corectă a terminologiei specifice disciplinei în comentarea textului biblic.III. CONŢINUTURI1. Date introductive despre Biblie (Autorul, inspiraţia, scrierea Bibliei, apocrife).2. Canonul şi împărţirea Sfintei Scripturi.3. Principalele perioade din istoria biblică (prezentare generală).4. Materiale auxiliare pentru studiul biblic.5. Traduceri ale Bibliei.A. VECHIUL TESTAMENT6. PERIOADA PATRIARHALĂa. Creaţiunea. Adam şi Eva. Cain şi Abel.b. Noe. Potopul. Turnul Babel.c. Perioada patriarhilor. Istoria vieţii patriarhilor (Avraam. Isaac. Iacov. Iosif.).7. EXODUL ŞI OCUPAREA CANAANULUIa. Viaţa şi chemarea lui Moise.a. Ieşirea din Egipt. Plăgile. Trecerea Mării Roşii.b. Poporul Israel la Sinai. Legământul. Decalogul. Sanctuarul.c. 40 de ani în pustie.d. Iosua. Cucerirea Canaanului.8. PERIOADA JUDECĂTORILORa. Ghedon.b. Samson.9. PERIOADA REGILORa. Samuel şi Saul.b. David. Ionatan şi David.Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Adventistă

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 237c. Solomon.d. Ilie.10. PERIOADA PROFEŢILORa. Ieremia.b. Isaia.c. Daniel.B. NOUL TESTAMENT11. EVANGHELIILE (Matei, Marcu, Luca, Ioan)a. Prezentare generală a evangheliilor şi particularităţi.b. Naşterea lui Isus Hristos.c. Isus la 12 ani.d. Botezul.e. Lucrarea lui Isus Hristos. Minuni şi vindecări.f. Pildele.g. Suferinţele, moartea şi învierea lui Isus Hristos.12. FAPTELE APOSTOLILORa. Înălţarea lui Isus Hristos la cer.b. Pogorârea Duhului Sfânt.c. Primii creştini. Primii misionari: Petru, Pavel.13. EPISTOLEa. Scrisorile lui Pavel – prezentare generala.b. Scrisorile lui Petru – prezentare generala.c. Scrisorile lui Ioan – prezentare generală.d. Alte scrisori.C. CĂRŢILE PROFETICE14. PREZENTARE GENERALĂa. Profeţii ale Vechiului Testament. Profeţii mari şi mici.b. Profeţia Noului Testament. Apocalipsa.c. Principii de interpretare a scrierilor profetice.15. APOCALIPSAa. Date introductive: autor, context istoric.b. Cele şapte biserici (componentele fiecărei scrisori, interpretarea frazelor simbolice,perioade istorice).c. Sigilii şi trâmbiţe (interpretarea frazelor simbolice, perioade istorice).d. Rămăşiţa şi criza finală (identificarea bisericii rămăşiţei; război în cer; biruinţaMielului).e. Fiara care semăna cu un leopard şi fiara cu coarne ca ale unui miel;f. Cele trei solii îngereşti (semnificaţii şi caracteristici; adevăratul şi falsul sigiliu;consecinţe ale primirii/refuzării soliei).g. Ultimele plăgi şi babilonul modern.h. Nunta Mielului şi mileniul (necazul cel mare; descrierea cetăţii sfinte; bucuriacelor mântuiţi şi cântarea Mielului).i. Noul Pământ (un cer nou si un pământ nou; caracteristicile celor mântuiţi;răsplătirea celor mântuiţi).LISTA DE TERMENI / NOŢIUNIAlfa şi Omega, Altar, Altarul de jertfă, Altarul tămâierii, Apocrifă, Apostoli, Biblie,Canon, Chivot, Chip divin, Creaţiune, Creaţionism, Curăţirea Sanctuarului, Decalog, Diacon,Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Adventistă

238 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Darurile Duhului Sfânt, Evanghelie, Evanghelii sinoptice, Epistolă, Haine albe, Idolatrie,Ierusalim, Inspiraţie, Israel, Înger, Întrupare, Înviere, Jertfă, Judecata de cercetare, Judecător,Laodiceea, Legământ, Lege veşnică, Leul din seminţia lui David. Levit, Martorul credincios,Masa pâinilor, Mielul lui Dumnezeu, Mileniul, Minune, Nazireat, Noul Pământ, Parabolă,Patriarh, Pecete, Planul Mântuirii, Neamuri, Pergament, Plagă, Preoţie, Profet, Profeţie,Rămăşiţă, Rege, Sabat, Sabatul ca semn, Sabatul pe noul pământ, Sanctuar, Scaunul dedomnie, Scrib, Semn, Seminţii, Sfânta Scriptură, Sfânta Sfintelor, Sfeşnic, Shekinah, Sigiliu,Solie îngerească, Suflet viu, Suflare de viaţă, Tablele legii, Teism, Tronul harului, Trâmbiţă,Viaţă veşnică, Viziune, Ziua Ispăşirii.DOGMATICAI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2009, DOGMATICĂ are un statut de disciplinăde specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, specializarea TeologieAdventistă şi poate fi susţinută la proba E la alegere cu disciplina STUDIUL BIBLIEI.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea / caracterizarea termenilor esenţiali şi noţiunilor specifice folosite în Biblie şi îndogmatica adventistă.2. Identificarea şi interpretarea corectă a mesajului biblic in contextul marii lupte dintre bineşi rău.3. Identificarea bazelor biblice ale doctrinelor majore care rezumă declaraţia de credinţă aBisericii Adventiste.4. Elaborarea argumentelor biblice pentru susţinerea unui punct de vedere personal.5. Utilizarea corectă şi adecvată a textului şi terminologiei biblice.III. CONŢINUTURI1. Doctrina despre Dumnezeua. Revelaţia lui Dumnezeu.b. Dumnezeirea – Sfânta Treime.c. Dumnezeu Tatăl, Creatorul, Susţinătorul şi Stăpânitorul întregii creaţiuni.d. Dumnezeu Fiul cel veşnic, Creator, Mântuitor Întrupat şi Judecător.e. Dumnezeu Duhul Sfânt, Părtaş al creaţiunii, Întrupării şi răscumpărării.2. Doctrina despre oma. Creaţiunea – opera desăvârşită a lui Dumnezeu.b. Natura omului - creat după chipul lui Dumnezeu.c. Originea răului şi căderea în păcat.3. Doctrina despre mântuirea. Planul de mântuire – marea luptă dintre bine şi rău.b. Viaţa, moartea şi învierea Domnului Hristos.c. Naşterea din nou.d. Îndreptăţirea prin credinţa în Isus Hristos lucrată de Duhul Sfânt.4. Doctrina despre bisericăa. Biserica – Comunitatea credincioşilor, trupul/mireasa lui Hristos.b. Soliile celor trei îngeri.c. Botezul – mărturie vizibilă şi simbol al unirii cu Hristos.d. Cina Domnului – părtăşia cu Hristos.Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Adventistă

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 239e. Darurile şi slujbele spirituale.f. Darul profeţiei.5. Doctrina despre viaţa creştinăa. Legea veşnică a lui Dumnezeu.b. Sabatul – monument al creaţiunii şi semn al legământului.c. Administrarea creştină a bunurilor vieţii.d. Comportamentul creştin.e. Căsătoria şi familia.6. Doctrina despre evenimentele finalea. Lucrarea lui Isus Hristos în Sanctuarul ceresc.b. A doua venire a Domnului Isus Hristos.c. Moartea şi învierea celor mântuiţi şi a celor nelegiuiţi.d. Mileniul şi sfârşitul păcatului.e. Noul pământ – căminul celor mântuiţi.LISTA DE TERMENI / NOŢIUNIA doua venire, Atotprezenţă, Atotputernicie, Atotştiinţă, Atribute divine, Biblie,Biserică, Biserica invizibilă, Canon, Călăuzire, Chivot, Creaţiune, Curăţirea Sanctuarului,Daruri duhovniceşti, Desăvârşit, Dragostea lui Dumnezeu, Dreptatea lui Hristos, Duhul Sfânt– Înlocuitorul, Duhul Sfânt - Mângâietor, Dumnezeire, Evanghelie, Făgăduinţa învierii,Fărădelege, Fiul omului, Haine albe, Iertare, Inspiraţie, Împăcare, Îndreptăţire, Îndreptăţireaîmpărtăşită, Îndreptăţirea atribuită, Înlocuitor, Întrupare, Înviere, Învierea parţială, Jertfă,Judecata de cercetare, Laodiceea, Lege Ceremonială, Legea Morală, Logos, Mărturisire,Mângâietor, Mântuitor, Mântuirea prin har, Mesia, Mielul lui Dumnezeu, Mileniul, Naşteredin nou, Natura umană, Natură divină, Neschimbător, Păcatul împotriva Duhului Sfânt,Personalitate, Planul Mântuirii, Plata păcatului, Ploaia târzie, Ploaia timpurie, Pocăinţă,Predare, Preexistenţă, Preoţie universală, Profet, Profeţie, Rămăşiţă, Revărsarea DuhuluiSfânt, Revelaţie, Revenirea vizibilă, Roada Duhului, Sabat, Sabatul ca semn, Sabatul pe noulpământ, Sanctuar, Scaunul de domnie, Semn, Sfânta Scriptură, Sfânta Sfintelor, Sfinţenia luiDumnezeu, Sfinţire, Sola Scriptura, Spiritul Profetic, Suficienţa Scripturilor, Solieîngerească, Tetelestai, Transformarea caracterului, Trinitate Divină, Tronul harului, Viaţăveşnică, Zi binecuvântată, Ziua Ispăşirii.TEXTE BIBLICE DE MEMORAT1. Doctrina despre Dumnezeu:2 Timotei 3: 16.17.; Exod 33: 20.; Romani 1: 19-20.; Tit 1: 3; Ioan 1: 14.; Numeri 12: 6-8.;Matei 4: 4.7.10.; Deuter. 6: 4.; Matei 3: 16.17.; Geneza 1: 2.26.; Ioan 10: 30; Ioan 16: 13-15.; 1Ioan 4: 8; Exod 34: 6.; Matei 5: 48.; Ioan 1: 1-3.; Mica 5: 2.; Filipeni 2: 6-8.; Ioan 4: 42.; 1 Timotei2: 5.; Marcu 3: 29.; Ioan 3: 5.; Ioel 2: 12.13.23.; Fapte 2: 41.2. Doctrina despre om:Gen. 1: 27.31.; Gen. 2: 2.3.16.17.; Isaia 14: 12-14.; Romani 7: 18; Romani 6: 23.; 1 Cor. 6: 11.3. Doctrina despre mântuire:Ioan 3: 16.; Apocalipsa 13: 8.; Geneza 3:15.; 1 Timotei 1: 15.; Fapte 4: 12.; Ioan 19: 30.; Ioan3: 3.8.; Ieremia 13: 23.; Marcu 1: 15.; Romani 3: 20.21.24.31.; Ezechiel 18: 24.; 1 Tes. 5: 23.Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Adventistă

240 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20084. Doctrina despre biserică:Apoc. 12: 17.; Apoc. 19: 10.; Apoc. 14: 6-12; Rom. 6: 4; Matei 28: 19-20.; Ioan 13: 3-5.14.;1 Cor. 11: 28-29.; 1 Cor. 12: 4-7.; Osea 12: 13.; Deuter. 18: 18.; 1 Cor. 14: 3.5. Doctrina despre viaţa creştină:Romani 7: 12; Geneza 26: 5; Exod 20: 2-17.; Marcu 12: 30-31.; Matei 5: 17-18.; Ezechiel 20:12.20.; Luca 4: 16.31.; Lev. 23: 32.; Isaia 58: 13-14.; Colos. 3: 23.24.; Isaia 44: 24.; Maleahi3: 10.; Ioan 10: 10.; Rom. 12: 1.2.; Efeseni 5: 21-25.31.33.6. Doctrina despre evenimentele finale:Daniel 8: 14.; Exod 25: 8.9.; Daniel 9: 24-27.; Apoc. 14: 7.; 1 Ioan 2: 1.; Ioan 14: 1-3.; Apoc.1: 7.; Matei 24: 14.36.44.; Gen. 2: 7.; Ecl. 9: 5-6.; 1 Tes. 4: 13-17.; Apoc. 20: 5.13.14.; Apoc.21: 1-3.22.Programe pentru Examenul de Bacalaureat 2009 – Discipline TEOLOGICE – Biserica Adventistă

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 241PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: TEHNIC – CONSTRUCŢIICalificarea profesională: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA MATERIALELOR DECONSTRUCTIITEHNICIAN IN INDUSTRIA STICLEI SI CERAMICIIVarianta 21. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cumodificările şi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E –probă scrisă pentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară„Tehnologii”, în funcţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programăopţională pentru calificările profesionale: Tehnician în industria sticlei şi ceramicii – rutadirectă şi Tehnician în industria materialelor de construcţii – ruta progresivă deprofesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante deprograme (varianta 1 sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculum-ul şcolar, având la bazăStandardele de Pregătire Profesională (SPP), pentru calificările de nivel 3 menţionate şi vizeazăevaluarea performanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelortehnice specializate din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme2. Comunicare3. Procesarea datelor numericeb) Unităţi de competenţe tehnice specializate:1. Fabricarea produselor din industria sticlei – calificarea a)(Procedee de fabricare aplicate în industria sticlei) – calificarea b)2. Fabricarea produselor din industria ceramicii – calificarea a)(Procedee de fabricare aplicate în industria ceramicii) – calificarea b)Conţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţăcu precizările incluse în SPP.1

242 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20082. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferenteacestoraUNITATEADECOMPETENŢĂFabricareaproduselor dinindustria sticlei(Procedee defabricare aplicateîn industria sticlei)COMPETENŢEDE EVALUATIdentifică tipurilede produse dinindustria sticleiDescrieproprietăţileproduselor dinindustria sticleiPrezintă procedeelede fabricare aproduselor dinindustria sticleiCONŢINUTURI- Tipuri de produse din industria sticlei (de menaj, ambalaj,geamuri, articole de laborator, fire şi fibre de sticlă, sticlespeciale )- Caracteristicile produselor- Proprietăţile produselor din industria sticlei- Definirea proprietăţilor:- Proprietăţi fizico – mecanice: densitate, rezistenţămecanică, elasticitate, duritate, fragilitate- Proprietăţi termice: căldură specifică, dilatare termică,conductibilitate termică, stabilitate termică- Proprietăţi electrice: conductibilitate electrică,rezistenţă electrică- proprietăţi optice: reflexia, refracţia, absorbţia luminii,dispersia luminii, dubla refracţie- proprietăţi chimice: stabilitate chimică- Influenţa proprietăţilor asupra caracteristicilorprodusului finit- Schemele tehnologice de fabricare a produselor din sticlă- Descrierea proceselor tehnologice de fabricare aproduselor din sticlă (geamuri, fire şi fibre de sticlă)- Particularităţi de fabricare a fiecărui tip de produsFabricareaproduselor dinindustria ceramicii(Procedee defabricare aplicateîn industriaceramicii)Identifică tipurilede produse dinindustria ceramiciiDescrieproprietăţileproduselor dinindustria ceramiciiPrezintă procedeelede fabricare aproduselor dinindustria ceramiciifinePrezintă procedeelede fabricare aproduselor dinindustria ceramiciibrute- Produse din industria ceramicii. Definiţii. Clasificare.Domenii de utilizare (construcţii, sanitar, menaj, tehnic,electrotehnic).- Proprietăţile produselor din industria ceramicii- Definirea proprietăţilor produselor ceramice: densitate,porozitate, puritate, rezistenţe mecanice, rezistenţă la şoctermic, stabilitate termică, rezistenţă chimică,transluciditate, grad de alb, gelivitate, etc.- Influenţa proprietăţilor asupra caracteristicilor produsuluifinit- Procesele tehnologice de fabricare a produselor dinindustria ceramicii fine: obiecte sanitare din porţelan, plăcidin faianţă sau gresie- Schemele tehnologice de fabricaţie- Particularităţi de fabricare a fiecărui produs (materiiprime, reţeta de fabricaţie, tipul şi varianta de preparare amasei ceramice, procedeul de fasonare, procedeul deglazurare, procedeul de decorare, temperatura de ardere,controlul calităţii, modul de ambalare, depozitare şitransport.)- Procesele tehnologice de fabricare a produselor dinindustria ceramicii brute: cărămizi pline sau cu goluri, ţigleşi coame, cărămizi de placaj- Schemele tehnologice de fabricaţie- Particularităţi de fabricare a fiecărui produs (materiiprime, reţeta de fabricaţie, tipul şi varianta de preparare amasei ceramice, procedeul de fasonare, temperatura deardere, controlul calităţii, modul de ambalare, depozitare şitransport.)2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 243BIBLIOGRAFIECalificare profesionala: Tehnician in industria sticlei si ceramicii V21. Dinescu, A., Gagea, L., Surdeanu, L., (1985), Utilajul şi tehnologia produselorceramice, Manual pentru clasele XI-XII ,Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti.2. Iordache, Gh., Ene, Gh., Rasidescu, M., (1987), Utilaje pentru industriamaterialelor de construcţii, Manual pentru clasele XI-XII Editura Tehnică,Bucureşti.3. Planurile – cadru, Standarde de Pregătire Profesională – www.edu.ro4. Popescu, G., (1980), Tehnologia materialelor de construcţii – Manual, EdituraDidactică şi Pedagogică, Bucureşti.5 Caracaş ,M,Busurcă ,P,Nicola,G, (2006)Manuale clasa a-X-a " Lucrător în industriasticlei",Editura Oscar Print ,M1 -Topirea amestecului de materii prime ,M2 -Fasonarea sticlei,M3 -Recoacerea sticlei , M4 -Finisarea sticleiCalificare profesionala :Tehnician in industria materialelor de constructii V11. Cioară,A ,Căluşer, S,(1992),Chimia sistemelor silicatice şi analize tehnice, manual pentruclasele IX-XII, Licee industriale cu profil de materiale de construcţii şi şcoli profesionale ,EDP,Bucureşti2.Marieta Olaru Managementul calităţii, cls. X, Ed. Economica Preuniversitaria3

244 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profil: TEHNIC – CONSTRUCŢIICalificarea profesională: TEHNICIAN INSTALATOR PENTRU CONSTRUCŢIIVarianta 21. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa Tehnic are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programăopţională pentru profilul Tehnic, domeniul Construcţii şi lucrări publice calificareaprofesională :Tehnician instalator pentru construcţii – ruta progresivă de profesionalizare.Pentru profilul Tehnic, domeniul şi calificarea profesională mai sus enunţată , absolventul areposibilitatea de a opta pentru una din cele două programe reprezentative ale profilului.Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardul depregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor,axată pe demonstrarea competenţelor tehnice specializate din cadrulurmătoarelor unităţi de competenţă:1. Desen tehnic de instalaţii2. Măsurători în instalaţiiConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 2452. Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şi conţinuturiloraferente acestoraUnităţi decompetenţeUC:Desentehnic deinstalaţiiCompetenţe individualeC 20.2 Realizează planuri deinstalaţii tehnico-sanitareConţinuturi tematice1. Norme şi standarde pentru desenul tehnic deinstalaţii tehnico-sanitare2. Reprezentarea instalaţiilor exterioare (apărece potabilă, canalizare)- plan de situaţie- profil în lung- detalii specifice de montare şi îmbinareC20.3 Realizează planuri deinstalaţii de gaze naturalecombustibileC20.4 Realizează planuri deinstalaţii de încălzire centrală3. Reprezentarea instalaţiilor interioare (apă recepotabilă, apă caldă, de canalizare meteorică şimenajeră)- plan subsol- plan parter şi etaj- schema coloanelor- schema izometrică- detalii specifice de montare şi îmbinare1. Norme şi standarde în vigoare privindproiectarea , execuţia şi exploatarea instalaţiilorde gaze naturale combustibile2. Reprezentarea standard a instalaţiilorexterioare de gaze naturale- plan de situaţie- profil în lung- detalii specifice de montare şi îmbinare3. Reprezentarea standard a instalaţiilorinterioare de gaze naturale- plan branşament- plan parter şi etaj- schema izometrică- detalii specifice de montare şi îmbinare1. Norme şi standarde pentru desenul tehnic deinstalaţii de încălzire2. Reprezentarea reţelelor termice exterioare- plan de situaţie- profil în lung- detalii specifice de montare şi îmbinare3. Reprezentarea instalaţiilor interioare deîncălzire centrală- plan subsol- plan parter şi etaj- schema coloanelor- schema izometrică- detalii specifice de montare şi îmbinare4. Rreprezentarea instalaţiilor interioare deîncălzire centrală proprie

246 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Unităţi decompetenţeUC:Măsurătoriîn instalaţiiCompetenţe individualeC20.5 Realizează planuri deinstalaţii de ventilare şi decondiţionareC. 1. Realizează măsurătorila lucrări de instalaţiiexecutateC.2. Întocmeşte schiţa unuireleveuConţinuturi tematice1. Norme şi standarde pentru desenul tehnic deinstalaţii de ventilare şi de condiţionare2. Reprezentarea standard a instalaţiilor deventilare mecanică- vedere în plan şi schemă3. Reprezentarea standard a instalaţiilor decondiţionare- vedere în plan- schemă izometrică- detalii specifice de montare şi îmbinare4. Rreprezentarea centralei de ventilare şicondiţionare a aerului- vedere în plan- detalii specifice de montare şi îmbinare aechipamentelor din centrala de ventilare şi decondiţionare a aerului1. Proiecte de execuţie la lucrări de instalaţiiexecutate: instalaţii exterioare (de apă-canal, dedistribuţie gaze), instalaţii interioare (de apă,canalizare, de încălzire centrală, de ventilare şicondiţionare a aerului, de gaze), branşamente(de apă, de gaze).2. Respectarea datelor din proiecte: trasee,diametre, materiale pentru conducte; poziţiaarmăturilor, aparatelor pieselor şi accesoriilorspecifice tipului de instalaţie.3. Măsurători efectuate: lungimi conducte;număr şi tip pentru armături, aparate şi piesespeciale.4. Instrumente de măsură: ruletă, metru, riglăgradată, colţare, echere, compase, şubler,aparate topografice.5. Stabilirea cantităţilor de lucrări: prinnumărare, măsurare, calcul conformindicatoarelor de norme de deviz.6. Schiţe de releveu pentru: clădiri şi instalaţiiexistente (clădiri de locuit sau industriale;instalaţii exterioare (de apă-canal, de distribuţiegaze); instalaţii interioare (de apă, canalizare, deîncălzire centrală, de ventilare şi condiţionare aaerului, de gaze); branşamente (de apă, degaze).7. Respectarea datelor din proiecte:trasee, diametre, materiale pentru conducte;poziţia armăturilor, aparatelor pieselor şiaccesoriilor specifice tipului de instalaţie;distanţe faţă de clădiri sau alte reţele edilitare.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 247Unităţi decompetenţeCompetenţe individualeC. 3. Coordonează trasareainstalaţiilor interioare şiexterioare pe terenC.4. Elaboreazăantemăsurători pentru lucrăride instalaţiiConţinuturi tematice8. Date din proiecte de execuţie: axe conducte,cote de montare pentru instalaţii interioare (deapă, canalizare, de încălzire centrală, deventilare şi condiţionare a aerului, de gaze) şiinstalaţii exterioare (branşamente de apă, degaze; instalaţii exterioare de apă, de canalizare,de gaze).9. Puncte de reper: cotă pardoseală finită, cotazero, linie de vagris, repere de nivelment,distanţe faţă de clădiri sau alte reţele edilitare.10. Metode de materializare a traseelorinstalaţiilor (axe conducte, cote de montare) şi apoziţiilor de montare a pieselor şi accesoriilor(pe instalaţii interioare: armături, obiectesanitare, brăţări, piese de susţinere, piese decurăţire, ramificaţii; pe instalaţii exterioare(armături, cămine de vizitare, cămine de vane,piese de susţinere, piese de curăţire, ramificaţii,regulatoare, contoare, răsuflători) în interiorulclădirilor pe elementele de construcţie şi peteren.11. Surse de documentare: desene de execuţie;memoriu tehnic; fişe tehnologice; cataloage;standarde; normative; indicatoare de norme dedeviz.12. Tipuri de antemăsurători: pe categorii delucrări, pentru o lucrare, pe obiect de investiţii.13. Categorii de lucrări de instalaţii: exterioare(de apă-canal, de distribuţie gaze), interioare (deapă, canalizare, de încălzire centrală, deventilare şi condiţionare a aerului, de gaze),branşamente (de apă, de gaze).14. Calcule la elaborarea antemăsurătorii pecategorii de lucrări: lungimi conducte pediametre şi material; bucăţi pe tipuri dearmături; aparate şi piese speciale etc; suprafeţe;volume.Bibliografie• Desen tehnic de construcţii - D.Prundeanu, R. Mărgineanu, V.Sârbu / Ed. Didactica sipedagogică,1997• Desen de construcţii – V.Sârbu / Ed.Didactică şi Pedagogică,1992• Desen tehnic – D.Burduşel, M.Tănăsescu, M.Ionescu / Ed.Sigma,2000• Desen de construcţii şi instalaţii – V.Florea / Ed.Didactică şi Pedagogică,1989• Desen de construcţii şi instalaţii – D.Prundeanu, R.Mărgineanu, V.Sârbu / Ed.Didactica siPedagogică,1986• Desen tehnic- D.Burduşel, M.Tănăsescu, M.Ionescu / Ed.Sigma,2000• Desen Tehnic – G.Lichiardopol, E. Ghiţă,V.Ghiţă / Ed.All Educational,2000• Desen de construcţii şi instalaţii - A.Coliu,C.Tsicura / Ed.didactică şi Pedagogică,1980

248 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008• Desen tehnic de instalatii - V.Florea, E.Tonciu, V. Sirbu /Ed.Didactica si Pedagogica, 1995• Economia si organizarea productiei in constructii-montaj - Dumbrava si colectiv/Ed.Didactica siPedagogica, 1994• Desen de constructii si instalatii - V.Sarbu /Ed.Didactica si Pedagogica, 1984• Masuratori si atasamente “-indrumator de lucrarari - Hossu Corina / Ed.Universitatea tehnica din ClujNapoca ,fac.de Constructii-1998.• Organizarea si conducerea intreprinderilor de constructii - indrumator de lucrari – Paun Alan ;AttilaFoldvari ;Mihai Rafiroiu / Ed.Universitatea tehnica din Cluj Napoca ,fac.de Constructii• Indreptar economic in construcţii – St. Gheorghita ; M. Anghelescu ; E. Rolea• Indicator norme de deviz C

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 249PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: TEHNIC - CONSTRUCŢIICalificările profesionale:TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCRIISI INSTALATIITEHNICIAN ÎN CONSTRUCTII SI LUCRARIPUBLICE,TEHNICIAN INSTALATOR IN CONSTRUCTII1. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cumodificările şi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureatproba E – probă scrisă pentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, dinaria curriculară „Tehnologii”, în funcţie de specializarea aleasă de elev.Programa Tehnic 1 are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul deprogramă opţională pentru profilul Tehnic, calificările profesionale: Tehniciandesenator pentru construcrii si instalatii – ruta directă de profesionalizare, respectiv:Tehnician în constructii si lucrari publice, Tehnician instalator in constructii - rutaprogresivă de profesionalizare. Pentru profilul Tehnic, calificările profesionale mai susenunţate, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele trei programereprezentative ale profilului.Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bazăStandardele de pregătire profesională (SPP), pentru calificările de nivel 3 menţionate şivizează evaluarea performanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şia competenţelor tehnice generale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Prelucreaza datele numerice;2. Interpreteaza rezultatele obtinute si prezinta concluziile;b) Unităţi de competenţe tehnice generale:1. Documentaţia tehnico-economicăConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi acriteriilor de performanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să serealizeze în concordanţă cu precizările incluse în SPP.

250 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Unităţi decompetenţăDocumentaţiatehnicoeconomică2. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilorCompetenţeC. 1.Selecteazădocumentaţia tehnicoeconomicăspecificălucrărilor deconstrucţii,instalaţii şilucrărilorpubliceConţinuturi1. Surse de documentare: standarde; normative;legislaţia în vigoare specifică lucrărilor de construcţii şiinstalaţii; indicatoare de norme de deviz; cărţi tehnicepentru utilaje şi echipamente; fişe tehnologice; normede protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului specifice;proiecte pentru un obiect de investiţie pe diferite faze(studii de pre şi fezabilitate, STE, documentaţie delicitaţie, caiete de sarcini, proiecte de autorizare,proiecte de execuţie).2. Obiect de investiţie: execuţia, repararea, extindereasau reabilitarea unor construcţii, instalaţii şi lucrăripublice (clădiri civile şi industriale; instalaţii interioareşi exterioare de: apă-canal, gaze, încălzire centrală,ventilare şi condiţionare a aerului; tronsoane de căi decomunicaţii).3. Documentaţie tehnică de execuţie: desene deexecuţie; memorii de arhitectură; memorii tehnice;breviare de calcul; antemăsurători pe categorii delucrări; liste de cantităţi de lucrări aferente fiecăreicategorii de lucrări; liste de utilaje şi echipamente.4. Documentaţie economică de execuţie: devize pecategorii de lucrări; devize pe obiecte; deviz general;extrase de resurse, graficul de eşalonare a investiţiei.5. Documentaţie de evidenţă a lucrărilor în execuţie:grafice de execuţie a lucrărilor; procese verbale detrasare a lucrărilor; registre – jurnal de cantităţi delucrări executate; ataşamente; situaţii de lucrări;dispoziţii de şantier, note de renunţare la executareaunor lucrări, note de comandă pentru lucrărisuplimentare, registre de evidenţă consumuri demateriale şi analize comparative de material, manoperăşi utilaj; procese verbale pentru lucrări ascunse şiaparente; registre de urmărire a calităţii lucrărilor;registre de evidenţă funcţionare şi consumuri specificepentru utilaje; procese verbale de recepţie a lucrărilor;fişe de pontaj pentru personal; fişe de instruire privindprotecţia muncii, PSI şi protecţia mediului.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 251Unităţi decompetenţăDocumentaţiatehnicoeconomicăProcesareadatelornumericeDocumentaţiatehnicoeconomicăCompetenţeC. 2.Elaborează laproiectaredocumentaţiatehnicăspecificălucrărilor deconstrucţii,instalaţii şilucrărilorpubliceC. 2.PrelucreazădatelenumericeC. 3.Elaborează laproiectaredocumentaţiaeconomicăspecificălucrărilor deconstrucţii,instalaţii şilucrărilorpubliceConţinuturi6. Desene de execuţie pentru un obiect de investiţii:execuţia, repararea, extinderea sau reabilitarea unorconstrucţii, instalaţii şi lucrări publice (clădiri civile şiindustriale; instalaţii exterioare şi interioare de: apă-canal, degaze, de încălzire centrală, de ventilare şi condiţionare aaerului; tronsoane de căi de comunicaţii).7. Documentaţie tehnică de execuţie: memorii de arhitectură;memorii tehnice; liste de cantităţi de lucrări aferente fiecăreicategorii de lucrări; liste de utilaje şi echipamente;antemăsurători pe categorii de lucrări.8. Articole de deviz din indicatoare de norme de devizspecifice lucrărilor de construcţii, instalaţii şi lucrărilorpublice.9. Cantităţi de lucrări: stabilite prin calcul conform desenelorde execuţie.10. Elaborarea antemăsurătorilor pe categorii de lucrărifolosind metoda clasică de calcul şi aplicaţii softwarespecifice întocmirii antemăsurătorilor la lucrări deconstrucţii şi lucrărilor publice.11. Elaborarea normelor locale pentru lucrări neexplicitate înarticole de deviz.12. Calcule: puteri, radicali, procente, scări şi proporţii, înmai multe etape cu numere de mai multe mărimi13. Formule de calcul: transformări de unităţi de măsură,calcule economico-financiare, ecuaţii liniare cu douăvariabile, media aritmetică, geometrică, dispersia, abatereamedie pătratică.14. Reprezentare grafică în plan a datelor obţinute.15. Citirea graficelor: coordonatele graficului, relaţia dintremărimile reprezentate.16. Documentaţie economicăde execuţie pentru lucrări de construcţii, instalaţii şi lucrăripublice: devize pe categorii de lucrări; devize pe obiecte;deviz general; extrase de resurse (de materiale, de forţă demuncă, de utilaje, de transport); graficul de eşalonare ainvestiţiei.17. Surse de documentare: antemăsurători pe categorii şigrupe de lucrări; indicatoare de norme de deviz specificelucrărilor de construcţii, instalaţii şi lucrărilor publice;cataloage şi oferte de preţuri pentru materiale, manoperă,utilaj şi transport.18. Elaborarea devizelor şi a extraselor de resurse folosindmetoda clasică de calcul şi aplicaţii software specifice

252 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008DocumentaţiatehnicoeconomicăProcesareadatelornumericeDocumentaţiatehnicoeconomicăC. 4.Intocmeste sicompleteazădocumente deevidenţă lapunctele delucruC. 3.InterpreteazărezultateleobţinuteC. 5.Stabileşteconcordanţadintredocumentaţiatehnicoeconomicăşicondiţiileconcrete dedesfăşurare alucrărilorcalculului devizelor şi al extraselor de resurse.19. Elaborarea graficului de eşalonare a investiţiei.20. Puncte de lucru: şantiere de construcţii, instalaţii şilucrări publice pentru obiecte de investiţii (execuţia,repararea, extinderea sau reabilitarea unor construcţii,instalaţii şi lucrări publice - clădiri civile şi industriale;instalaţii exterioare şi interioare de apă-canal, de gaze, deîncălzire centrală, de ventilare şi condiţionare a aerului;tronsoane de căi de comunicaţii).21. Documente de evidenţă: grafice de execuţie a lucrărilor;registre – jurnal de cantităţi de lucrări executate; ataşamente;situaţii de lucrări; registre de evidenţă de consumuri demateriale şi analize comparative de material, manoperă şiutilaj.22. Cerinţe de respectat în timpul execuţiei lucrărilor: datedin proiectele de execuţie; termene de execuţie; calitateamaterialelor şi a lucrărilor executate; consumuri specifice deresurse materiale, umane şi utilaje.23. Comparare rezultate cu valori date pentru determinarea :erorilor/ abaterilor , cauzelor, tipurilor de erori, tendinţelor.24. Tipuri de grafice: liniare, în coloane şi bare, circulare,radar, Gantt.25. Tipuri de diagrame: cumulativă, Paretto, de dispersie.26. Concluzii în baza unei analize critice27. Utilizarea rezultatelor în luarea deciziilor optime28. Puncte de lucru: şantiere de construcţii, instalaţii şilucrări publice pentru obiecte de investiţii (execuţia,repararea, extinderea sau reabilitarea unor construcţii,instalaţii şi lucrări publice - clădiri civile şi industriale;instalaţii exterioare şi interioare de apă-canal, de gaze, deîncălzire centrală, de ventilare şi condiţionare a aerului;tronsoane de căi de comunicaţii).29. Date din documentaţie: amplasament lucrare; vecinătăţi;construcţii, instalaţii şi lucrări publice existente; elementecomponente (caracteristici tehnice şi dimensionale, traseeinstalaţii, poziţii, materiale şi tehnologii) pentru lucrări deconstrucţii, instalaţii şi lucrări publice în execuţie.30. Neconcordanţe: lucrări suplimentare; lucrări la care serenunţă; schimbarea elementelor componente (caracteristicitehnice şi dimensionale, poziţii, trasee, materiale şitehnologii) pentru lucrări de construcţii, instalaţii şi lucrăripublice în execuţie.31. Documentaţie de întocmit: dispoziţii de şantier, note derenunţare la execuţia unor lucrări, note de comandă pentrulucrări suplimentare.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 253Nota: continuturile tematice au fost selectate pornind de la modulul VII - DocumentatieTehnico-Economica, clasa a XI-a, ruta de specializare prin liceu tehnologic si modululIII – Documentatie Tehnico-Economica, clasa a XII-a, ruta de specializare prin scoalade arte si meserii.Bibliografie• Desen tehnic de construcţii - D.Prundeanu, R. Mărgineanu, V.Sârbu / Ed. Didactica sipedagogică,1997• Desen de construcţii – V.Sârbu / Ed.Didactică şi Pedagogică,1992• Desen tehnic – D.Burduşel, M.Tănăsescu, M.Ionescu / Ed.Sigma,2000• Desen de construcţii şi instalaţii – V.Florea / Ed.Didactică şi Pedagogică,1989• Desen de construcţii şi instalaţii – D.Prundeanu, R.Mărgineanu, V.Sârbu / Ed.Didactica siPedagogică,1986• Desen tehnic- D.Burduşel, M.Tănăsescu, M.Ionescu / Ed.Sigma,2000• Desen Tehnic – G.Lichiardopol, E. Ghiţă,V.Ghiţă / Ed.All Educational,2000• Desen de construcţii şi instalaţii - A.Coliu,C.Tsicura / Ed.didactică şi Pedagogică,1980• Desen tehnic de instalatii - V.Florea, E.Tonciu, V. Sirbu /Ed.Didactica si Pedagogica,1995• Economia si organizarea productiei in constructii-montaj - Dumbrava sicolectiv/Ed.Didactica si Pedagogica, 1994• Desen de constructii si instalatii - V.Sarbu /Ed.Didactica si Pedagogica, 1984• Masuratori si atasamente “-indrumator de lucrarari - Hossu Corina / Ed.Universitateatehnica din Cluj Napoca ,fac.de Constructii-1998.• Organizarea si conducerea intreprinderilor de constructii - indrumator de lucrari – PaunAlan ;Attila Foldvari ;Mihai Rafiroiu / Ed.Universitatea tehnica din Cluj Napoca ,fac.deConstructii• Indreptar economic in construcţii – St. Gheorghita ; M. Anghelescu ; E. Rolea• Indicator norme de deviz C

254 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: TEHNIC – CONSTRUCŢIICalificarea profesională:TEHNICIAN ÎN CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICEVarianta 21. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru profilul Tehnic, calificarea profesională: Tehnician în construcţii şi lucrări publice – rutaprogresivă de profesionalizare. Pentru profilul Tehnic, calificarea mai sus enunţată, absolventul areposibilitatea de a opta pentru una din cele două programe reprezentative ale profilului.Programa este elaborată în conformitate cu curriculum-ul şcolar, având la bază Standardelede pregătire profesională (SPP), pentru calificările de nivel 3 menţionate şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Rezolvarea de probleme;2. Comunicare si numeraţie;b) Unităţi de competenţe tehnice generale:1. Desen de construcţii şi lucrări publice;2. Măsurători în construcţii şi lucrări publice;Conţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 2552. Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şi conţinuturilorUnităţi decompetenţeUC:Desen deconstrucţii şilucrăripubliceaferente acestoraCompetenţe individualeC 1. Interpretează desenede arhitectura şiconstrucţiiConţinuturi tematice1. Elemente de standardizare: formate, linii,scări, simboluri convenţionale, elemente decotare2. Tipuri de desene:- planuri de arhitectură şi rezistenţă pentruclădiri,- Secţiuni şi detalii de arhitectură şi rezistenţăpentru clădiriC 2. Realizează planuri dearhitectura , secţiuni şi detalii1. Planuri parter, etaj, şi învelitoare , secţiuniverticale, vederi, detalii de pardoseli :reprezentări la scarăUC:Măsurătoriîn construcţiişi lucrăripubliceC 3. Reprezintă elemente deconstrucţie din lemn, dinzidărie, din beton simplusi armat, metalice si izolaţiiC 4. Realizează planuri derezistentaC .1 Execută schiţe dereleveu1. Îmbinări ale elementelor din lemn, planşeedin lemn, şarpante , tâmplărie din lemn2. Pereţi din zidărie simplă de cărămidă3. Fundaţii din beton simplu si armat, stâlpi,grinzi şi planşee din beton armat4. Îmbinări la elemente de construcţii metalice,grinzi şi stâlpi metalici5. Izolaţii termice la pereţi şi acoperişuri-terasăşi izolaţii hidrofuge la acoperişuri – terasă şi lafundaţii1. Planuri de fundaţii2. Planuri de cofraj pentru planşee3. Planuri de armare ale planseelor şi a detalii dearmare cu bare independente1. Categorii de lucrări de construcţii:de terasamente, de betoane, de zidărie,de finisaje, de izolaţii, de tâmplărie,pentru construcţii metalice.2. Măsurători la lucrări de construcţii existentecu instrumente adecvate: ruletă, metru; riglăgradată; colţare; echere; compas; şubler; aparatetopografice3. Calcule în urma măsurătorilor, în vedereacotării şi executării releveelor4. Schiţe de releveu la scară: planuri, secţiuni şidetalii

256 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008C.2 Elaboreazăantemăsurători pentru lucrăride construcţiiC .3 Coreleazădocumentaţia pentru oconstrucţie existentă cusituaţia reală5. Surse de documentare specifice6. Defalcarea lucrărilor de construcţii pecategorii de lucrări.7. Efectuarea de calcule pentru elaborareaantemăsurătorii pe articole de deviz.8. Centralizarea datelor pentru o lucrare deconstrucţie9. Identificarea şi interpretarea surselor deinformare şi documentare pentru construcţiaexistentă10. Efectuarea de măsurători pe categorii delucrări11. Compararea documentaţiei existente cusituaţia din teren12. Reprezentarea de noi schiţe de releveupentru eventuale neconcordanţe.Bibliografie• Desen tehnic de construcţii - D.Prundeanu, R. Mărgineanu, V.Sârbu / Ed. Didactica sipedagogică,1997• Desen de construcţii – V.Sârbu / Ed.Didactică şi Pedagogică,1992• Desen tehnic – D.Burduşel, M.Tănăsescu, M.Ionescu / Ed.Sigma,2000• Desen de construcţii şi instalaţii – V.Florea / Ed.Didactică şi Pedagogică,1989• Desen de construcţii şi instalaţii – D.Prundeanu, R.Mărgineanu, V.Sârbu / Ed.Didactica siPedagogică,1986• Desen tehnic- D.Burduşel, M.Tănăsescu, M.Ionescu / Ed.Sigma,2000• Desen Tehnic – G.Lichiardopol, E. Ghiţă,V.Ghiţă / Ed.All Educational,2000• Desen de construcţii şi instalaţii - A.Coliu,C.Tsicura / Ed.didactică şi Pedagogică,1980• Desen tehnic de instalatii - V.Florea, E.Tonciu, V. Sirbu /Ed.Didactica si Pedagogica, 1995• Economia si organizarea productiei in constructii-montaj - Dumbrava si colectiv/Ed.Didactica siPedagogica, 1994• Desen de constructii si instalatii - V.Sarbu /Ed.Didactica si Pedagogica, 1984• Masuratori si atasamente “-indrumator de lucrarari - Hossu Corina / Ed.Universitatea tehnica din ClujNapoca ,fac.de Constructii-1998.• Organizarea si conducerea intreprinderilor de constructii - indrumator de lucrari – Paun Alan ;AttilaFoldvari ;Mihai Rafiroiu / Ed.Universitatea tehnica din Cluj Napoca ,fac.de Constructii• Indreptar economic in construcţii – St. Gheorghita ; M. Anghelescu ; E. Rolea• Indicator norme de deviz C

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 257PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profil: TEHNIC – CONSTRUCŢIICalificarea profesională:TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCŢII ŞIINSTALAŢIIVarianta 2Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Prezenta programă are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programăopţională pentru profilul tehnic, domeniul construcţii şi lucrări publice, calificarea profesională:Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii – ruta directă de profesionalizare.Pentru profilul, domeniul şi calificarea mai sus enunţate, absolventul are posibilitatea de aopta pentru una din cele două programe reprezentative ale profilului.Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardele depregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:Unităţi de competenţe tehnice specializate:a) Desen tehnic de constructii si lucrări publiceb) Desen tehnic de instalaţii1

258 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Conţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şi conţinuturilor aferenteacestoraUnităţi decompetenţeDESENTEHNIC DECONSTRUCTIISI LUCRĂRIPUBLICECompetenţe individualeC1. Interpretează desenede arhitectura şi construcţiiC2. Realizează planuri dearhitectura , secţiuni,vederi şi detaliiC3. Reprezintă elementede construcţie: din lemn,din zidărie, din betonsimplu si armat, metalicesi izolaţiiC4. Realizează planuri derezistentaConţinuturi tematice1. .Elemente de standardizare: formate,linii, scări, simboluri convenţionale, elementede cotare2. Tipuri de desene:- planuri de arhitectură şi rezistenţă pentruclădiri,- Secţiuni şi detalii de arhitectură şi rezistenţăpentru clădiri- planuri de situaţie, de ansamblu, secţiunispecifice1. Plan parter, plan etaj, plan învelitoare,secţiuni verticale, faţade, detalii de pardoseli :reprezentări la scară1. Îmbinări ale elementelor din lemn, planşeedin lemn, şarpante , tâmplărie din lemn2. Pereţi din zidărie simplă de cărămidă3. Fundaţii din beton simplu si armat, stâlpi,grinzi şi planşee din beton armat4. Îmbinări la elemente de construcţiimetalice, grinzi şi stâlpi metalici5. Izolaţii :- Izolaţii termice la pereţi şi acoperişuriterasă- Izolaţii hidrofuge la acoperişuriterasă şi la fundaţii1. Planuri de fundaţii2. Planuri de cofraj pentru planşee3. Planuri de armare ale planseelor şi adetaliilor de armare cu bare independente2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 259Unităţi decompetenţeDESENTEHNIC DEINSTALAŢIICompetenţe individualeC1. Aplică noţiunile debază ale desenuluiindustrialC2. Realizează planurilede instalaţii tehnicosanitareşi de gazeC3. Realizează planuri deinstalaţii de încălzirecentralăConţinuturi tematice1. Desen tehnic industrial conformprescripţiilor standard :- linii şi haşuri ( simbol, aspect, grosimi ,denumire, domeniul de utilizare)- cotarea în desenul industrial( elemente de cotare şi reguli de notare avederilor, secţiunilor, rupturilor, haşurilor şisuprafeţelor)1. Norme şi standarde în vigoare privindproiectarea instalaţiilor tehnico-sanitare şi degaze2. Reprezentarea instalaţiilor exterioare (apărece potabilă, canalizare, gaze naturale)- plan de situaţie- profil în lung- detalii specifice de montare şi îmbinare3. Reprezentarea instalaţiilor interioare (apărece potabilă, apă caldă, de canalizare meteoricăşi menajeră, gaze naturale)- plan subsol ( apă, canalizare)- plan parter şi etaj- schema coloanelor- schema izometrică- detalii specifice de montare şi îmbinare1. Norme şi standarde pentru desenul tehnic deinstalaţii de încălzire2. Reprezentarea reţelelor termice exterioare- plan de situaţie- profil în lung- detalii specifice de montare şi îmbinare3. Reprezentarea instalaţiilor interioare deîncălzire centrală- plan subsol- plan parter şi etaj- schema coloanelor- schema izometrică- detalii specifice de montare şi îmbinare4. Reprezentarea instalaţiilor interioare deîncălzire centrală proprie3

260 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Unităţi decompetenţeCompetenţe individualeC4. Realizează planuri deinstalaţii de ventilare şi decondiţionareConţinuturi tematice1. Norme şi standarde pentru desenul tehnic deinstalaţii de ventilare şi de condiţionare2. Reprezentarea standard a instalaţiilor deventilare mecanică- vedere în plan şi schemă3. Reprezentarea standard a instalaţiilor decondiţionare- vedere în plan- schemă izometrică- detalii specifice de montare şi îmbinare4. Reprezentarea centralei de ventilare şicondiţionare a aerului- vedere în plan- detalii specifice de montare şi îmbinare aechipamentelor din centrala de ventilare şi decondiţionare a aeruluiBibliografie• Desen tehnic de construcţii - D.Prundeanu, R. Mărgineanu, V.Sârbu / Ed. Didactica sipedagogică,1997• Desen de construcţii – V.Sârbu / Ed.Didactică şi Pedagogică,1992• Desen tehnic – D.Burduşel, M.Tănăsescu, M.Ionescu / Ed.Sigma,2000• Desen de construcţii şi instalaţii – V.Florea / Ed.Didactică şi Pedagogică,1989• Desen de construcţii şi instalaţii – D.Prundeanu, R.Mărgineanu, V.Sârbu / Ed.Didactica siPedagogică,1986• Desen tehnic- D.Burduşel, M.Tănăsescu, M.Ionescu / Ed.Sigma,2000• Desen Tehnic – G.Lichiardopol, E. Ghiţă,V.Ghiţă / Ed.All Educational,2000• Desen de construcţii şi instalaţii - A.Coliu,C.Tsicura / Ed.didactică şi Pedagogică,1980• Desen tehnic de instalatii - V.Florea, E.Tonciu, V. Sirbu /Ed.Didactica si Pedagogica, 1995• Economia si organizarea productiei in constructii-montaj - Dumbrava sicolectiv/Ed.Didactica si Pedagogica, 1994• Desen de constructii si instalatii - V.Sarbu /Ed.Didactica si Pedagogica, 1984• Masuratori si atasamente “-indrumator de lucrarari - Hossu Corina / Ed.Universitatea tehnicadin Cluj Napoca ,fac.de Constructii-1998.• Organizarea si conducerea intreprinderilor de constructii - indrumator de lucrari – PaunAlan ;Attila Foldvari ;Mihai Rafiroiu / Ed.Universitatea tehnica din Cluj Napoca ,fac.deConstructii• Indreptar economic in construcţii – St. Gheorghita ; M. Anghelescu ; E. Rolea• Indicator norme de deviz C4

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 261PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: TEHNIC – CONSTRUCŢIICalificarea profesională: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA MATERIALELOR DECONSTRUCŢIITEHNICIAN IN INDUSTRIA STICLEI SI CERAMICIIVarianta 11. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cumodificările şi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E –probă scrisă pentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară„Tehnologii”, în funcţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programăopţională pentru calificările profesionale: Tehnician în industria sticlei şi ceramicii – rutadirectă şi Tehnician în industria materialelor de construcţii – ruta progresivă deprofesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante deprograme (varianta 1 sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculum-ul şcolar, având la bazăStandardele de Pregătire Profesională (SPP), pentru calificările de nivel 3 menţionate şi vizeazăevaluarea performanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelortehnice generale şi specializate din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme2. Comunicare3. Procesarea datelor numericeb) Unităţi de competenţe tehnice generale:1. Asigurarea calităţiic) Unităţi de competenţe tehnice specializate:1. Chimia sistemelor silicaticeConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţăcu precizările incluse în SPP.1

262 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20082. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestoraUNITĂŢI DECOMPETENŢĂChimia sistemelorsilicaticeCOMPETENŢE DECONŢINUTURI TEMATICEEVALUAT- Descrie structura silicaţilor - Noţiunea de structură. Tipuri de structurila silicaţi.- Structura cristalină a silicaţilor: metode deobţinere, proprietăţi, unitatea structurală debază din silicaţii cristalini, tipuri de structuricristaline la silicaţi, polimorfism,izomorfism, hidratarea şi deshidratareasilicaţilor cristalini.- Structura vitroasă a silicaţilor: metode deobţinere, proprietăţi.- Structura coloidală a silicaţilor: sistemecoloidale, metode de obţinere, proprietăţi,transformări.- Prezintă efectele termice care - Efecte termice care însoţesc transformărileînsoţesc transformările silicaţilor: căldura specifică, căldura desilicaţilorformare, căldura de reacţie, căldura detopire, căldura de solidificare, căldura detransformare polimorfă, metode pentrudeterminarea cantitativă a lor, unităţi demăsură.- Legea echilibrelor fazelor în sistemele de-Explică transformările fizicochimicedin sistemele desilicaţi- Aplică noţiunile de chimiasilicaţilor la studiul maselorceramice- Aplică noţiunile de chimie asilicaţilor la studiul maselorpentru obţinerea sticleisilicaţi. Aplicaţii în sistemele de silicaţi- Sisteme unare: procesul de solidificaretopireşi transformări polimorfe.- Sisteme binare: procesul de solidificaretopireîn sistemele binare cu eutectic, cu uncompus chimic congruent, cu un compuschimic incongruent, cu transformăripolimorfe- Compuşii oxidici principali ai silicaţilor:SiO 2 , Al 2 O 3 , CaO, MgO, Fe 2 O 3 .- Sisteme concrete de silicaţi: Al 2 O 3 - SiO 2 ,Na 2 O - SiO 2- Materii prime principale pentru maseleceramice.- Transformările fizico-chimice care au locîn timpul transformării maselor ceramice.- Materii prime principale pentru obţinereasticlei- Transformările fizico-chimice care au locîn timpul topirii.2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 263UNITĂŢI DECOMPETENŢĂAsigurareacalităţiiCOMPETENŢE DEEVALUATDescrie conceptele deasigurare a calităţii, controlulcalităţii şi sisteme de calitateBIBLIOGRAFIECONŢINUTURI TEMATICE• Conceptul de asigurarea calităţii,controlul calităţii, sisteme de calitateconform standardelor de calitateromâneşti, europene şi internaţionale• Asigurarea calităţii: calitate internă,calitate externă, calitate totală• Controlul calităţii: evaluarea calităţii,supravegherea calităţii, inspecţia calităţii,verificarea calităţii• Sisteme de calitate (terminologie,standarde româneşti, europene şiinternaţionale)• Elementele sistemului calităţii: deconducere, de desfăşurare a sistemuluicalităţii, documentaţia sistemului calităţiiCalificare profesionala: Tehnician in industria sticlei si ceramicii V21. Dinescu, A., Gagea, L., Surdeanu, L., (1985), Utilajul şi tehnologia produselorceramice, Manual pentru clasele XI-XII ,Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti.2. Iordache, Gh., Ene, Gh., Rasidescu, M., (1987), Utilaje pentru industriamaterialelor de construcţii, Manual pentru clasele XI-XII Editura Tehnică,Bucureşti.3. Planurile – cadru, Standarde de Pregătire Profesională – www.edu.ro4. Popescu, G., (1980), Tehnologia materialelor de construcţii – Manual, EdituraDidactică şi Pedagogică, Bucureşti.5 Caracaş ,M,Busurcă ,P,Nicola,G, (2006)Manuale clasa a-X-a " Lucrător în industriasticlei",Editura Oscar Print ,M1 -Topirea amestecului de materii prime ,M2 -Fasonarea sticlei,M3 -Recoacerea sticlei , M4 -Finisarea sticleiCalificare profesionala :Tehnician in industria materialelor de constructii V11. Cioară,A ,Căluşer, S,(1992),Chimia sistemelor silicatice şi analize tehnice, manual pentruclasele IX-XII, Licee industriale cu profil de materiale de construcţii şi şcoli profesionale ,EDP,Bucureşti2.Marieta Olaru Managementul calităţii, cls. X, Ed. Economica Preuniversitaria3

264 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: TEHNIC - ELECTRIC1. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa Tehnic are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programăopţională pentru profilul Tehnic, calificările profesionale: Tehnician electrician electronist auto,Tehnician în instalaţii electrice, Tehnician operator tehnică de calcul, Tehnician detelecomunicaţii, Tehnician operator telematică, Tehnician în automatizări - liceu tehnologic şiTehnician electronist, Tehnician electrotehnist, Tehnician electrotmecanic, Tehnicianenergetician, Tehnician operator roboţi industriali, - liceu, ruta progresivă. Pentru profilulTehnic, calificările profesionale mai sus enunţate, absolventul are posibilitatea de a opta pentru unadin cele două programe reprezentative ale profilului.Programele sunt elaborate în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardelede pregătire profesională (SPP), pentru calificările de nivel 3 menţionate şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe tehnice generale:1. TEHNICI DE MĂSURARE ÎN DOMENIU2. SISTEME DE AUTOMATIZARE;3. PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA PRODUCŢIE4. ASIGURAREA CALITĂŢIIConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 265POGRAMA TEHNIC - ELECTRIC 1Programa Tehnic Electric 1 vizează conţinuturile modulelor Sisteme de automatizare şi Tehnici demăsurare în domeniu care se studiază în clasa a XI a, respectiv a XII a- ruta progresivă.Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şi conţinuturilor aferenteacestoraUnităţi decompetenţeUC:SISTEME DEAUTOMATIZAREUC:TEHNICI DEMĂSURARE ÎNDOMENIUCompetenţe individualeC1. Caracterizeazăsistemele de reglareautomatăC2. Prezintă funcţionareacomponentelor sistemelorde reglare automatăC3. Analizeazăfuncţionarea sistemelor deautomatizare specificedomeniuluiC1. Explică structurainstalaţiilor / sistemelor demăsurare.C3 Utilizează tehnici demăsurare pentrudeterminarea /monitorizarea mărimilortehnice specifice proceselorindustriale.Conţinuturi tematice• Schema de principiu a unui sistem dereglare automată;• Mărimile care intervin în schema deprincipiu a unui sistem de reglareautomată;• Rolul funcţional al componentelorsistemului de reglare automată.• Elementele constructive alecomponentelor sistemelor de reglare:descriere, funcţionare• Sisteme de reglare automată specificedomeniului de pregătire: caracterizare şifuncţionare• Parametrii tehnici supravegheaţi: mărimielectrice şi neelectrice.• Instalaţii şi sisteme de măsurare- Tipuri de structuri ale sistemelor demăsurare (în lanţ, paralelă, în buclă),scheme structurale, principii defuncţionare.• Metode de măsurare- Metode directe- Metode indirecte- Metode implicite• Mijloace pentru măsurarea mărimilortehnice caracteristice proceselorindustriale:- geometrice (măsuri terminale pentrulungimi, şublere, micrometre)- electrice (ampermetre, voltmetre, ohmmetre,wattmetre, contoare electrice)1. Sisteme de reglare automată:1.1 Schema de principiu.1.2 Mărimile care intervin în schema de principiu a unui sistem de reglare automată: de intrare (dereferinţă), de reacţie, abaterea, de comandă, de execuţie (de reglare), de ieşire, perturbaţii;1.3 Componentele sistemului de reglare automată: rol, elemente constructive, principiul defuncţionare• traductoare: de intrare şi de reacţie (traductoare parametrice – rezistive, capacitiveşi inductive, traductoare generatoare);• regulatoare automate (structura generală);

266 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008• elemente de execuţie: structura generală, gruparea elementelor de execuţie pe categorii– electrice, hidraulice, pneumatice.1.4 Sisteme de reglare automată specifice domeniului de pregătire (elemente, rol, funcţionare)- reglarea automată a presiunii- reglarea automată a nivelului de lichid- reglarea automată adebitului- reglarea automată a temperaturiiPentru aceste exemple nu se cere reprezentarea schemei de principiu.2. Tehnici şi tehnologii de măsurare a mărimilor caracteristice proceselor tehnologice2.1 Proces de măsurare• Definiţie• Componentele procesului de măsurare: măsurand, etaloane, mijloace de măsurare, metode demăsurare ( definiţii, clasificări)2.3 Metode de măsurare- Metode directe, inclusiv extinderea domeniului de măsurare- Metode indirecte (metoda ampermetrului şi voltmetrului)- Metode implicite (de comparaţie): de punte, substituţiei3. Mijloace pentru măsurarea lungimilor: şublere, micrometre (elemente constructive, clase deexactitate, utilizări)4. Mijloace pentru măsurarea mărimilor electrice: tipuri constructive, proprietăţi, utilizări, scheme demontare în circuit: ampermetre, voltmetre, ohmmetre, wattmetre, contoare electrice.3. Instalaţii şi sisteme de măsurare3.1 Exemple de instalaţii şi sisteme de măsurare (elemente componenente, rol funcţional):• schema bloc a unui lanţ de măsurare analogic• schema bloc a unui lanţ de măsurare digitalBibliografieF. Mareş, T. Bălăşoiu, G.Fetecău, S. Enache, D.Bălăşoiu, D. FederenciucS. Hilohi, col.Mariana Tănăsescu TatianaGheorghiu, Camelia GheţuEugenia IsacElemente de comandă şi control pentru acţionări şi sistemede reglare automatăManual pentru clasele a XI – a şi a XII - aEditura Economică – Preuniversitaria, 2002Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi sistemede reglare automatăManual pentru clasele a XI – a şi a XII - aEditura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti – 2002Măsurări tehnice, manual pentru cl. a X-a EdituraARAMIS, Bucureşti – 2005Măsurări electrice şi electronice, manual pentru clasa a Xa, XI – a şi a XII – aEditura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1991T. Gheorghiu Auxiliar curricular pt modului „Tenhici de măsurare ...nivel 3” archive.tvet.ro/web/Aux_Nivel_3/Electric/Auxiliar curricular pt modului „Sisteme de automatizare”archive.tvet.ro/web/Aux_Nivel_3/

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 267PROGRAMA TEHNIC ELECTRIC 2Programa Tehnic Electric 2 vizează conţinuturile modulelor PLANIFICAREA ŞIORGANIZAREA PRODUCŢIE şi ASIGURAREA CALITĂŢII care se studiază în clasa a XII a, respectiva XIII a- ruta progresivă.Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şi conţinuturilor aferenteacestoraUnităţi decompetenţeUCPLANIFICAREAŞIORGANIZAREAPRODUCŢIEICompetenţe individualeC1 Analizează producţiaca rezultat al procesului deproducţie.C2 Analizează aspecte aleorganizării şi planificăriiproducţieiConţinuturi tematice• Conceptul de proces de producţie:- procese industriale- procese non-industriale• Criterii de clasificare a proceselor deproducţie:- modul de participare la executareaproduselor (procese de muncă de bază,procese auxiliare, procese de muncă dedeservire)- modul de execuţie (manuale, manualmecanice,procese de aparatură)- modul de obţinere a produselor finite dinmaterii prime (directe, sintetice,analitice)- natura tehnologică a operaţiilor efectuate(procese chimice, de schimbare aconfiguraţiei sau formei, de asamblare,de transport)- natura activităţii desfăşurate (procese deproducţie propriu-zise, procese dedepozitare sau magazinaj, procese detransport)• Componentele procesului de producţie:- mărimi de intrare- etape de realizare a procesului deproducţie- mărimi de ieşire• Metode de organizare a producţiei:- organizarea producţiei în flux (divizareaprocesului tehnologic pe operaţii,amplasarea locurilor de muncă, trecereamateriilor prime de la un loc de muncă laaltul)- organizarea producţiei individuale şi deserie mică (organizarea unităţilor deproducţie după principiul tehnologic,pentru fiecare loc de muncă)

268 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008UCASIGURAREACALITĂŢIIC3 Programează activităţispecifice locului demuncă.C1 Descrie conceptele deasigurare a calităţii,controlul calităţii şisisteme de calitateC3 Utilizează procedurilede audit al calităţii• Documente utilizate la planificareaactivităţilor specifice locului de muncă:- fişa de lansare a produsului/serviciului- fişe tehnologice- grafice- diagrame- planuri• Conceptul de asigurarea calităţii,controlul calităţii, sisteme de calitateconform standardelor de calitateromâneşti, europene şi internaţionale.• Asigurarea calităţii:- calitate internă- calitate externă- calitate totală• Controlul calităţii:- evaluarea calităţii,- supravegherea calităţii,- inspecţia calităţii- verificarea calităţii• Sisteme de calitate (terminologie,standarde româneşti, europene ţiinternaţionale)• Elementele sistemului calităţii:- de conducere- de desfăşurare a sistemului calităţii- documentaţia sistemului calităţii• Auditul calităţii –terminologie- evaluarea conformităţiiproceselor/produselor/serviciilor- evaluarea eficacităţii sistemului calităţii• Tipuri de audit:- auditul produsului- auditul procesului/ serviciului- auditul sistemului calităţii• Documente de audit:- plan de audit- raport de auditI. PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA PRODUCŢIEI1. Concepte fundamentale:1.1. Conceptul de proces de producţie. Procesul tehnologic, procesul de muncă.1.2. Procese industriale. Procese non-industriale.1.3. Componentele procesului de producţie: mărimi de intrare, etape de realizare a procesului deproducţie, mărimi de ieşire.2. Criterii de clasificare a proceselor de producţie:- după modul de participare la executarea produselor- după modul de execuţie- după modul de obţinere a produselor finite din materii prime- după natura tehnologică a operaţiilor efectuate- după natura activităţii desfăşurate3. Metode de organizare a producţiei:

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 2693.1. Organizarea producţiei în flux – definire, caracteristici3.2. Organizarea producţiei individuale (unicate) şi de serie mică – definire, caracteristici4. Documente utilizate la planificarea activităţilor specifice locului de muncă: fişa de lansare aprodusului/serviciului, fişe tehnologice, grafice, diagrame, planuriII. ASIGURAREA CALITĂŢII1. Concepte fundamentale:1.1. Conceptul de calitate, atributele calităţii1.2. Conceptul de asigurarea calităţii1.3. Controlul calităţii: evaluarea calităţii, supravegherea calităţii, inspecţia calităţii, verificareacalităţii1.4. Sistem de calitate. Elementele sistemului de calitate: de conducere, de desfăşurare asistemului calităţii1.5. Conceptul de calitate totala; principiile sistemului de management al calităţii totale2. Documentaţia sistemului calităţii: manualul calităţii, procedurile sistemului calităţii,documentele calităţii (instrucţiuni de lucru, formulare, specificaţii tehnice/desene/buletine deîncercări) – definire, caracteristici, structura.3. Auditul calităţii3.1. Conceptul de audit al calităţii. Scopul procesului de audit3.2. Dovezile de audit3.4. Tipuri de audit: auditul procesului/produsului/serviciului; auditul sistemului calităţii3.5. Documente de audit: planul de audit, raportul de audit: cerinte specifice, mod de utilizareBibliografieOlaru, M. Managementul Calităţii, Editura Economică, Bucureşti, 1999Olaru, M., Tanţău, A Managementul producţiei şi al calităţii, Editura EconomicăPreuniversitaria, Bucureşti,2002Miramis, M.,Certificarea ISO 900, Editura Teora, Bucureşti, 1998McElheron, P.Isaic-Maniu, Al., Manualul Calităţii, Editura Economică, Bucureşti, 1998Vodă, V.Olaru, M.Tehnici şi instrumente utilizate în managementul calităţii,Editura Economică, Bucureşti,2000Cozaş, A.Gestiunea calităţii produselor, Editura Dacia, Cluj- Napoca,1986***** Standardul SR EN ISO 9000/2001, Sisteme de management alcalităţii. Principii fundamentale şi vocabular***** Standardul SR EN ISO 9001/2001, Sisteme de management alcalităţii. Cerinţe***** Standardul SR EN ISO 10011, partea 1, 2 şi 3 /1994 Ghid pentruauditarea sistemelor de management al calităţii***** Standard ISO 10013/2001, Guidelines for quality managementsystem documentation***** Standard ISO 10014/1997, Guidelines for managing theeconomics of qualityDragulinescu, N., s.a Managementul calităţii serviciilor, Editura AGIR, 2003Enatescu A., s.a Calitate – Terminologie comentată, Editura tehnică, 2000

270 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profil: TEHNIC -MECANICStatutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – proba scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa Tehnic 1 si programa Tehnic 2 au, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008,statutul de programe opţionale pentru profilul Tehnic, calificările profesionale:• Ruta directă de profesionalizareo Tehnician mecatronisto Tehnician proiectant CAD• Ruta progresivă de profesionalizareo Tehnician aviatieo Tehnician metrologo Tehnician prelucrari la caldo Tehnician instalatii de bord (avion)o Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatiio Tehnician prelucrari pe maşini cu comandă numericăo Tehnician construcţii navaleo Tehnician prelucrari mecaniceo Tehnician transporturiPentru profilul Tehnic, calificările profesionale mai sus enunţate, absolventul areposibilitatea de a opta pentru una din cele două programe reprezentative ale profilului.Programa Tehnic - Mecanic 1Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardele depregătire profesională (SPP), pentru calificările de nivel 3 menţionate şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor tehnice generale din cadrulurmătoarelor unităţi de competenţă:1. Tehnici de măsurare în domeniu2. Asamblări mecaniceConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 271Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şi conţinuturiloraferente acestoraUnităţi decompetenţeCompetenţe individualeConţinuturi tematiceTehnici demăsurare îndomeniu1. Explică structura instalaţiilor /sistemelor de măsurare2. Execută operaţii pregătitoarepentru utilizarea tehnicilor demăsurareInstalaţii şi sisteme de măsurare- Clasificarea instalaţiilor şi sistemelor demăsurare după funcţiile îndeplinite:• de verificare / testare şi diagnosticarea echipamentelor, instalaţiilor,sistemelor industriale;• de supraveghere şi control aproceselor industriale- Elemente componente de bază aleinstalaţiilor şi sistemelor de măsurare (rolfuncţional, variante constructive): mijloacede măsurare, traductoare, adaptoare,înregistratoare, echipamente pentru achiziţia,transmiterea şi prelucrarea datelor, elementede automatizare- Reprezentări grafice ale structurii uneiinstalaţii/unui sistem de măsurare (schemestructurale)- Tipuri de structuri ale sistemelor demăsurare (în lanţ, paralelă, în buclă), schemestructurale, principii de funcţionare.• Documentaţia tehnică specificălucrărilor de măsurare / monitorizare amărimilor tehnice caracteristice proceselorindustriale (cărţi tehnice ale aparatelor şiechipamentelor de măsurare utilizate,instrucţiuni de utilizare)• Criterii de selectare a mijloacelor şimetodelor de măsurare: caracteristicileobiectului măsurat sau a procesuluicontrolat; parametrul controlat (valoriprognozate); indicatori metrologici şieconomici ai mijloacelor de măsurareaccesibile operatorului; tipul de producţie(unicate, serie mică, serie mare sau masă)în cadrul căreia se realizează procese demăsurare; productivitatea impusămăsurării; costul aplicării metodei• Operaţii pregătitoare pentru utilizareatehnicilor de măsurare: asigurareacondiţiilor de microclimat, reglajeprevăzute în instrucţiunile de utilizare,selectarea domeniilor de măsurare înfuncţie de valoarea prognozată (unde estecazul), verificarea legăturilor funcţionale

272 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Asamblărimecanice3. Utilizează tehnici de măsurarepentru determinarea /monitorizarea mărimilor tehnicespecifice proceselor industriale1. Stabileşte procesul tehnologicde asamblare2. Realizează produse specificeprin asamblări nedemontabile3. Efectuează lucrări deasamblare demontabilădintre componente• Metode de măsurare- Metode directe- Metode indirecte- Metode implicite• Mijloace pentru măsurarea mărimilortehnice caracteristice proceselorindustriale:- geometrice (măsuri terminale pentrulungimi şi unghiuri, rigle, şublere,micrometre, raportoare, comparatoare,indicatoare de nivel, planimetre,dozatoare volumetrice)- mecanice (dinamometre, manometre,vacuummetre, vitezometre, turometre,accelerometre, debitmetre)- fizico-chimice (balanţe, densimetre,vâscozimetre, ceasuri şi cronometre)- termice (termometre, contoare termice)- electrice (ampermetre, voltmetre,ohmmetre, wattmetre, contoareelectrice)Date iniţiale ale procesului de asamblare:documentaţia tehnică, programul deproducţieMetode de asamblare: metodainterschimbabilităţii totale, metodainterschimbabilităţii parţiale, metoda sortării,ajustării, reglăriiCondiţii materiale: utilaje, SDV-uri,materiale specificeAsamblări nedemontabile: prin presare,prin nituire, lipire, sudareOperaţii: de pregătire a reperelor, deasamblare nedemontabilă a produselorspecificeResurse: materiale, utilaje şi SDV-urispecifice, documentaţie tehnicăAsamblări demontabile: prin pene şiştifturi, prin caneluri, conuri, filete, cuelemente elasticeOperaţii: pregătirea reperelor pentruasamblare, asigurarea organelor deasamblare necesare, asamblarea propriu-zisăResurse: organe de asamblare, documentaţietehnică, SDV-uri

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 273Programa Tehnic –Mecanic 2Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardele depregătire profesională (SPP), pentru calificările de nivel 3 menţionate şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor tehnice generale din cadrulurmătoarelor unităţi de competenţă:1. Planificarea şi organizarea producţiei2. Sisteme şi tehnologii de fabricaţieConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şi conţinuturiloraferente acestoraUnităţi decompetenţePlanificareaşiorganizareaproducţieiCompetenţe individuale1. Analizează producţia carezultat al procesului deproducţieConţinuturi tematiceConceptul de proces de producţie:- procese industriale- procese non-industrialeCriterii de clasificare a proceselor deproducţie:- modul de participare la executareaproduselor (procese de muncă de bază,procese auxiliare, procese de muncă dedeservire)- modul de execuţie (manuale, manualmecanice,procese de aparatură)- modul de obţinere a produselor finite dinmaterii prime (directe, sintetice, analitice)- natura tehnologică a operaţiilor efectuate(procese chimice, de schimbare aconfiguraţiei sau formei, de asamblare, detransport)- natura activităţii desfăşurate (procese deproducţie propriu-zise, procese dedepozitare sau magazinaj, procese detransport)Componentele procesului de producţie:- mărimi de intrare- etape de realizare a procesului deproducţie- mărimi de ieşire

274 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Sisteme şitehnologiidefabricaţie2. Analizează aspecte aleorganizării şi planificăriiproducţiei3. Programează activităţispecifice locului de muncă1. Alege sistemul şi tehnologiade fabricaţieTipuri de producţie: individuală, în serie,în flux, de masă, automatizată, în celule defabricaţieMetode de organizare a producţiei:-organizarea producţiei în flux (divizareaprocesului tehnologic pe operaţii,amplasarea locurilor de muncă, trecereamateriilor prime de la un loc de muncă laaltul)-organizarea producţiei individuale şi deserie mică (organizarea unităţilor deproducţie după principiul tehnologic,pentru fiecare loc de muncă)-programare liniară-metoda PERT (tehnica evaluării repetate aprogramului)-metoda CPM (metoda drumului critic)-metoda “Just in time”Tendinţe:-sistem flexibil de fabricaţie(integrabilitate, adecvare, adaptabilitate,dinamism structural)-avantaje ale sistemului flexibilModalităţi de planificare a necesarului demateriale (materii prime şi materiale,semifabricate, unelte de lucru):-clasic-folosind softwareForţa de muncă:-profesionistă-calificată-necalificatăDocumente utilizate la planificareaactivităţilor specifice locului de muncă:-fişa de lansare a produsului/serviciului-fişe tehnologice-grafice-diagrame-planuriMediul industrial:-tipuri de produse-moduri şi tipuri de producţie-tipuri de fabricaţieMetode de integrare sistemică aîntreprinderii:-sisteme de fabricaţie inteligente-sisteme de fabricaţie holonice-sisteme de fabricaţie bioniceCriterii de evaluare a utilizării sistemelorde fabricaţie:-economic

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 275-de calitate-de competitivitate.2. Analizează sisteme şitehnologii de fabricaţie.3. Stabileşte legătura întresistemele de fabricaţie şiaspectele planificării şicontrolului.Componente ale sistemelor de fabricaţie:-concurenţa-sincronizarea-partajarea resurselor-interacţiuni între componente.Criterii de analiză a sistemelor defabricaţie:-ergonomie-evaluarea riscului-rezultatele activităţii-atribuţiile locului de muncă-tipuri de echipamente-tehnologii de fabricaţie.Analiza sistemelor de fabricaţie:-fenomene stocastice ce au loc(defectarea şi repararea maşinilor, variaţiatimpilor de prelucrare);-tehnici de simulare a funcţionăriisistemului;-metode analitice de descriere afenomenelorProcese în sistemele de fabricaţie:-prelucrarea-controlul-stocarea-manipularea-transportul-comanda-conducerea.Aspecte ale planificării şi controlului:-planificarea producţiei-controlul producţiei-controlul calităţii-sănătatea şi securitatea muncii-tehnologia informaţiei în realizareasistemelor de fabricaţieBibliografie• Asamblări mecanice – M.Pavelescu, S.Pavelescu / EDP, 2007;• Asamblări mecanice – A.Ciocalteu Vasilescu, M.Constantin / Ed CDPress, 2007 ;• Tehnici de măsurare în domeniu - A.Ciocalteu Vasilescu / CDPress, 2007 ;• Managementul producţiei şi al calităţii – M.Olaru, A.Tantau / Ed Economică, 2006;• Proiectarea liniilor de fabricatie flexibile – C.Rusu, O.Brudaru / Ed.Tehnica,1990 ;

276 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008• Proiectarea proceselor de pregatire a fabricatiei – P.Gladcov, C.Neagu, C.Gladcov /Ed.Proinvent, 2006 ;• Masini unelte. Caracteristici de calitate – Gh.Brabie, C.Mohora, B.Chirita / Ed.Agir siEd.Academiei Romane, 2002• Planificarea şi organizarea producţiei”,- M. Dobre, M. Majinescu• Ingineria integrată a produselor – G. Drăghici / Ed. Eurobit, Timişoara, 1999

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 277PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profil: TEHNIC – TEHNICI POLIGRAFICECalificarea profesională: TEHNICIAN OPERATOR PROCESARE TEXT/IMAGINEVarianta 2I. STATUTUL PROGRAMEIÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician operator procesare text/imagine – ruta directă deprofesionalizare. Pentru calificare profesională mai sus enunţată, absolventul are posibilitatea de aopta pentru una din cele două programe reprezentative ale domeniului - calificării.Având la bază Standardul de Pregătire Profesională, programa este elaborată pe bazaCurriculumului de specialitate şi vizează evaluarea performanţelor elevilor dobândite prinparcurgerea următorului modul :MI – Tehnoredactare, proiectare şi machetare (46 ore teorie) – Curriculum pentru clasa a XII-aConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.II.COMPETENŢE DE EVALUATNr. Unitatea decrt. competenţe/Modulul1. MI Tehnoredactare,proiectare şi machetareCompetenţe individuale1.1. Receptează lucrări cu destinaţie editorial tipografică.1.2. Întocmeşte macheta de principiu a lucrărilor cu destinaţieeditorial - tipografică.1.3. Utilizeză standardele şi regulile de tehnoredactare pentrua asigura calitatea şi corectitudinea paginării/tehnoredactării alucrărilor cu destinaţie editorial - tipografică.1.4. Realizează tehnoredactarea lucrărilor cu destinaţieeditorial - tipografică.III.CONŢINUTURI1. Tipuri de lucrări cu destinaţie editorial – tipografică. Caracteristici. Descriere.2. Lucrări de accidenţă:- tipărituri de reclamă (cărţi de vizită, etichete, afişe, banner-e, pungi, copertă, invitaţii, programe)- ambalaje, agendă, anuar- lucrări cu destinaţie financiar-contabilă (chitanţe, facturi, card-uri etc)- imprimate pentru evidenţă (registre de evidenţă, acte de studii etc.)3. Publicaţii periodice: reviste, ziare, magazine, gazetă.

278 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20084. Cărţi: manuale, beletristică, cărţi pentru copii, atlase, enciclopedii, ghid, culegere, compendiu etc.5. Documentarea lucrărilor tipografice:date tehnice, format.,text / categorii de text ,ilustraţie / tipuride ilustraţie6. Elementele de verificare / conformitate a lucrării receptate: numerotarea filelor, numerotareafigurilor, conformitatea numerotării figurilor cu textul, existenţa titlurilor, a copertei, planşelor.7. Tipuri de pagini: fila de gardă, coperta interioară, pagina de interior.8. Elemente de conţinut ale paginilor.9. Descrierea paginilor. Aplicaţii prin exemple concrete pentru toate tipuri de lucrări tipografice:lucrări de accidenţă, publicaţii periodice, cărţi etc10. Standarde în vigoare pentru tehnoredactarea, proiectarea şi machetarea lucrărilor editorial /tipografice.11. Standarde generale pentru editură - redacţie:- termeni principali privind publicaţiile şi componentele acestora- termeni utilizaţi în edituri, în tipografii, redacţii ;- originale de ilustraţie;- manuscrise pentru reproduceri tipografice.12. Standarde pentru tehnoredactarea publicaţiilor periodice:- prezentarea redacţională (prezentarea articolelor, titlul publicaţiei şi cel curent, fascicula,numerotarea, volumul, data publicării, paginaţia, prezentarea articolelor, index, cuprins) ;- prezentarea articolelor din publicaţiile ştiinţifice şi tehnice (definiţii, elemente de identificare,textul articolului, ilustraţii şi tabele, anexe, erată).13. Standarde pentru tehnoredactarea cărţilor şi broşurilor:- mijloace de exprimare, părţile cărţii ; foi de titlu, colecţii, notaţii (în fizică, chimie, matematică).14. Elemente de calcul editorial:- calcularea cotorului,- calcularea planşelor şi a copertei,- calcularea locului de plasare a textului- calcularea locului de plasare a ilustraţiei15. Indicaţii de tehnoredactare:- tematica,- formate indicate,- policromie,- indicaţii de culegere (font, dimensiune, stil),- plasament,- formatul de text,- coloncifru,- colontitlul,- rama albă, titluri,- numărul figurii/ilustraţiei, colonaje,- dimensiunea în cm a figurii/ilustraţiei,- poziţia imaginii faţă de text (îngropată, semiramată)Bibliografie pentru proiectare produse poligrafice1. Sorin Albaiu, N Stanica : Utilaje si tehnologie poligrafica - manual pentru licee industriale cuprofil de poligrafie clasa XI-a – Editura didactica si pedagogica , 19772. Theodor Badescu – Materiale poligrafice - Editura didactica si pedagogica , 19663. Inna Ciurea si Dinu Constantinescu, “Tehnica tiparului plan” – Editura didactica sipedagogica, Bucuresti, 19654. Helmut Kipphan, Handbook of Print Media” - Editura Springer-Verlag Berlin Heidelberg,editia 2001

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 2795. Lupea Severina , Olimpia Stan – Tehnici poligrafice, manual pentru clasa IX-a SAM –Editura Oscar Print - 20066. *** , Colectia de reviste“ Tehnica în tipografie” – SERTI, Bucuresti7. Ion Stancu - Gestiunea financiara - Editura economica. 1994

280 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: TEHNIC – PROCESARE TEXT-IMAGINECalificarea profesională: TEHNICIAN PRODUCŢIE FILM ŞI TELEVIZIUNEVarianta 1I. STATUTUL PROGRAMEIÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician producţie film şi televiziune – ruta progresivă deprofesionalizare. Pentru calificare profesională mai sus enunţată, absolventul are posibilitatea de aopta pentru una din cele două programe reprezentative ale domeniului-calificării.Având la bază Standardul de Pregătire Profesională, programa este elaborată pe bazaCurriculumului de specialitate şi vizează evaluarea performanţelor elevilor dobândite prinparcurgerea următoarelor module :M1 – Comunicare vizuală (66 ore teorie) – Curriculum pentru clasa a XII-aMIII – Sisteme de înregistrare a in formaţiilor audiovizuale (33 ore teorie) - Curriculumpentru clasa a XII-aConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.II.COMPETENŢE DE EVALUATNr. Unitatea deCompetenţe individualecrt. competenţe/Modulul1. MI Comunicare vizuală 1.1. Ilustrează regulile compoziţiei cadrului1.2. Apreciază aportul iluminării în estetica imaginii1.3. Identifică tipul de mişcare de aparat2. MIII Sisteme de înregistrare ainformaţiilor audiovizuale2.1. Înregistrează fotografic informaţiile audiovizuale2.2. Realizează înregistrări magnetice audiovizuale2.3. Aplică tehnici de înregistrare optică a informaţiilor2.4. Analizează sistemele de înregistrare magneto-opticăinformaţiilor2.5. Caracterizează înregistrarea holograficăIII. CONŢINUTURI1. Elemente de compoziţie şi limbaj vizual : compoziţia cadrului, percepţia şi sugestia, elementeleprincipale ale compoziţiei.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 2812. Tipuri de încadratură.3. Calcule de încadratură, redarea perspectivei obiectelor în cadru, determinarea limitelorcâmpului de claritate.4. Mijloace de exprimare specifice cinematografiei şi televiziunii.5. Noţiuni generale despre lumină şi culoare: natura luminii, spectrul radiaţiilor electromagnetice,fenomene de propagare a luminii, caracteristicile fundamentale ale culorii.6. Surse de lumină utilizate în cinematografie şi televiziune.7. Filtre utilizate la captarea imaginii cine – TV.8. Stiluri de iluminare.9. Mijloace de difuzare a luminii.10. Mişcări de aparat. Tipuri de mişcări, efecte obţinute.11. Echipamente şi dispozitive auxiliare de filmare.12. Noţiuni generale despre procesul fotografic.13. Obţinerea imaginii fotografice clasice şi digitale.14. Principiile înregistrării magnetice a imaginii şi sunetului.15. Înregistrarea şi redarea digitală audio – video.16. Înregistrarea optică a informaţiilor audiovizuale.17. Sisteme şi formate de discuri optice.18. Sisteme magneto – optice de înregistrare – redare a informaţiilor audiovizuale: principiulînregistrării magneto-optice, discuri magneto-optice, alte sisteme.19. Înregistrarea holografică a imaginilor: principiul înregistrării, reconstituirea imaginiiholografice.BIBLIOGRAFIETEHNICIAN PRODUCŢIE FILM ŞI TELEVIZIUNE1. Tehnica filmării şi aparatura - P. Alexandrescu, Al. Petculescu, I. Popescu, Editura Didacticăşi Pedagogică, Bucureşti, 19772. Echipamente electrice şi electronice pentru cinematografie, Al. Marin, P. Alexandru, ş.a.,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 19783. Televiziune, de la videocameră la monitor, Gh. Mitrofan, Ed. Teora, Bucureşti, 19964. Videocasetofoane, înregistrarea şi redarea magnetică a imaginii şi sunetului, Ed. ALL,Bucureşti5. Sonorizarea filmului de amatori, Al. Marin, A. Mâscă, Ed. Tehnică, Bucureşti, 19876. Sunetul în sala de cinematograf, Al. Marin, V. Burlacu, N. Niculescu, Ed. Tehnică, Bucureşti19857. Arta imaginii color video-TV, C-tin. Manoilă, Ed. Militară, 19978. Tehnica iluminatului artistic, V. Petrovici, Ed. Tehnică, 19769. Sisteme de înregistrare audio-video, Marius oteşteanu, Florin Alexa , Ed. De Vest,Timişoara, 199710. Tehnica filmului de la A la Z, Al. Marin, D. Morozan, Ed. Tehnică 198911. Percepţia imaginii cinematografice şi de televiziune, Ovidiu Răduleţ, Ed. Pritech, 2002

282 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.200812. Fotografia digitală - Ghid pentru începători, Iosef Giaglia, Barbara London, SC Coprint,200413. Efecte şi trucaje foto-cinematografice, D. Morozan, Leonida Tănăsescu, Ed. Tehnică, 197114. Tehnica înregistrării sunetului şi aparatura, Al. Marin, V. Burlacu, EDP, 197715. Fotografia digitală pentru amici, Iulia Adoir King, Ed. Tehnică, 200116. Tehnica fotografică, manual, D. Mociorniţa, Ed. Ag. de Informaţii CAMI, 200017. Aplicaţii ale fotografiei în ştiinţă şi tehnică, C. Oudrejezik şa, Ed. Tehnică, 197018. Tehnologia cinematografică, V. Burlacu, Al. Marin, EDP, 197419. Introducere în tehnica cinematografică, Pop Iuliu, Petculescu Alexandru, Ed. Tehnică, 108020. Imaginea TV, cum este…?!, M. Stâncan, SC Lumina Tipo, 200421. Tehnica proiecţiei cinematografice şi aparatura, Nicolescu Nicolae, ş.a., EDP, 197722. Tehnologia filmului, Al. Marin, D. Morozan, V. Stătescu, EDP, 197423. Optica foto-cinematografică, T. Răduleţ, Ed. Tehnică, 197724. Tehnologia prelucrării peliculei, V. Munteanu, EDP, 197525. Fotografia şi alte elemente de imagistică, Dan Bistriţeanu, Ed. ARVIN PRESS,200526. Lecţia de fotografie, Ioan Negrea, Ed. Albatros, 198427. Fotografia la lumina artificială, A.G. Simonov, Ed. Tehnică, 197128. Tehnica imaginii în cinematografie şi televiziune, N. Stanciu, St. Năstase, Al. Petculescu, T.Răduleţ, Ed. Tehnică, 197129. Montajul de film, Aurel Mâşcă, Adina Georgescu Obrocea, Ed. Ştiinţifică, 1987.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 283PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profil: TEHNIC – PROCESARE TEXT-IMAGINECalificarea profesională: TEHNICIAN PRODUCŢIE FILM ŞI TELEVIZIUNEVarianta 2I. STATUTUL PROGRAMEIÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician producţie film şi televiziune – ruta progresivă deprofesionalizare. Pentru calificare profesională mai sus enunţată, absolventul are posibilitatea de aopta pentru una din cele două programe reprezentative ale domeniului-calificării.Având la bază Standardul de Pregătire Profesională, programa este elaborată pe bazaCurriculumului de specialitate şi vizează evaluarea performanţelor elevilor dobândite prinparcurgerea următoarelor module :M1V – Tehnici şi tehnologii cinematografice (55 ore teorie) – Curriculum pentru clasa aXIII-aMV – Tehnici video (23 ore teorie) - Curriculum pentru clasa a XIII-aConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.

284 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008II.COMPETENŢE DE EVALUATNr. Unitatea decrt. competenţe/Modulul1. MIV Tehnici şi tehnologiicinematograficeCompetenţe individuale1.1. Obţine imaginea cinematografică1.2. Aplică tehnologii de înregistrare a sunetului1.3. Coordonează proiecţia cinematografică1.4. Utilizează sisteme de transfer a informaţiilor audio-videode pe un purtător pe altul2. MV Tehnici video 2.1. Aplică tehnologiile de bază pentru video şi TV2.2. Aplică tehnici de înregistrare a sunetului2.3. Utilizează sisteme de producţie pentru înregistrări videoşi sisteme de post-producţie2.4. Asigură transmisia şi recepţia semnalului audio-video2.5. Caracterizează înregistrarea holograficăIII.CONŢINUTURI1. Perceperea imaginii cinematografice.2. Tehnologia realizării filmelor.3. Aparate de filmat. Utilaje şi mijloace auxiliare pentru filmare.4. Metode de înregistrare a sunetului.5. Echipamente de înregistrare – redare a sunetului.6. Copia de film: componenţă, proprietăţi, dimensiuni ale imaginii şi fonogramei pe copia de film,formate şi dimensiuni ale imaginii obţinute pe ecran.7. Instalaţii de proiecţie: ecranul cinematografic, lanţul de reproducere a sunetului, aparate deproiecţie, utilaje şi dispozitive auxiliare.8. Sala de spectacol cinematografic.9. Transferul imaginii negative şi a copiilor de film pe bandă magnetică şi alţi purtători magnetici.10. Transferul copiilor de film de pe bandă magnetică pe peliculă.11. Transferul sunetului de pe bandă magnetică pe peliculă. Înregistrarea fotografică a sunetului.12. Principiile înregistrării video.13. Tehnici de realizare a filmelor şi programelor TV.14. Tipuri de sunete în televiziune.15. Particularităţile înregistrării sunetului în televiziune.16. Camere video color.17. Sisteme de studio şi multicamera.18. Sisteme video de post-producţie.19. Formarea imaginii electronice.20. Transmisia şi recepţia semnalelor TV.BIBLIOGRAFIETEHNICIAN PRODUCŢIE FILM ŞI TELEVIZIUNE1. Tehnica filmării şi aparatura - P. Alexandrescu, Al. Petculescu, I. Popescu, Editura Didacticăşi Pedagogică, Bucureşti, 19772. Echipamente electrice şi electronice pentru cinematografie, Al. Marin, P. Alexandru, ş.a.,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 19783. Televiziune, de la videocameră la monitor, Gh. Mitrofan, Ed. Teora, Bucureşti, 19964. Videocasetofoane, înregistrarea şi redarea magnetică a imaginii şi sunetului, Ed. ALL,Bucureşti

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 2855. Sonorizarea filmului de amatori, Al. Marin, A. Mâscă, Ed. Tehnică, Bucureşti, 19876. Sunetul în sala de cinematograf, Al. Marin, V. Burlacu, N. Niculescu, Ed. Tehnică, Bucureşti19857. Arta imaginii color video-TV, C-tin. Manoilă, Ed. Militară, 19978. Tehnica iluminatului artistic, V. Petrovici, Ed. Tehnică, 19769. Sisteme de înregistrare audio-video, Marius oteşteanu, Florin Alexa , Ed. De Vest,Timişoara, 199710. Tehnica filmului de la A la Z, Al. Marin, D. Morozan, Ed. Tehnică 198911. Percepţia imaginii cinematografice şi de televiziune, Ovidiu Răduleţ, Ed. Pritech, 200212. Fotografia digitală - Ghid pentru începători, Iosef Giaglia, Barbara London, SC Coprint,200413. Efecte şi trucaje foto-cinematografice, D. Morozan, Leonida Tănăsescu, Ed. Tehnică, 197114. Tehnica înregistrării sunetului şi aparatura, Al. Marin, V. Burlacu, EDP, 197715. Fotografia digitală pentru amici, Iulia Adoir King, Ed. Tehnică, 200116. Tehnica fotografică, manual, D. Mociorniţa, Ed. Ag. de Informaţii CAMI, 200017. Aplicaţii ale fotografiei în ştiinţă şi tehnică, C. Oudrejezik şa, Ed. Tehnică, 197018. Tehnologia cinematografică, V. Burlacu, Al. Marin, EDP, 197419. Introducere în tehnica cinematografică, Pop Iuliu, Petculescu Alexandru, Ed. Tehnică, 108020. Imaginea TV, cum este…?!, M. Stâncan, SC Lumina Tipo, 200421. Tehnica proiecţiei cinematografice şi aparatura, Nicolescu Nicolae, ş.a., EDP, 197722. Tehnologia filmului, Al. Marin, D. Morozan, V. Stătescu, EDP, 197423. Optica foto-cinematografică, T. Răduleţ, Ed. Tehnică, 197724. Tehnologia prelucrării peliculei, V. Munteanu, EDP, 197525. Fotografia şi alte elemente de imagistică, Dan Bistriţeanu, Ed. ARVIN PRESS,200526. Lecţia de fotografie, Ioan Negrea, Ed. Albatros, 198427. Fotografia la lumina artificială, A.G. Simonov, Ed. Tehnică, 197128. Tehnica imaginii în cinematografie şi televiziune, N. Stanciu, St. Năstase, Al. Petculescu, T.Răduleţ, Ed. Tehnică, 197129. Montajul de film, Aurel Mâşcă, Adina Georgescu Obrocea, Ed. Ştiinţifică, 1987

286 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Domeniul: TEHNIC – AUDIO – VIDEOCalificarea profesională: TEHNICIAN AUDIO - VIDEOVarianta 1I. STATUTUL PROGRAMEIÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician audio - video – ruta progresivă de profesionalizare.Pentru calificare profesională mai sus enunţată, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una dincele două programe reprezentative ale domeniului - calificării.Având la bază Standardul de Pregătire Profesională, programa este elaborată pe bazaCurriculumului de specialitate şi vizează evaluarea performanţelor elevilor dobândite prinparcurgerea următoarelor module :MIII – Tehnici de măsurare în domeniu (33 ore teorie) – Curriculum pentru clasa a XII-aMII – Asigurarea calităţii (16 ore teorie) - Curriculum pentru clasa a XIII-aConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.II.COMPETENŢE DE EVALUATNr. Unitatea decrt. competenţe/Modulul1. MIII Tehnici de măsurare îndomeniuCompetenţe individuale1.1. Explică structura instalaţiilor/ sistemelor de măsurare1.2. Execută operaţii pregătitoare pentru utilizareainstalaţiilor/ sistemelor de măsurare1.3. Utilizează tehnici de măsurare pentru determinarea/monitorizarea mărimilor fizice specifice proceselorindustriale2. MII Asigurarea calităţii 2.1. Descrie conceptele de asigurare a calităţii, controlulcalităţii şi sisteme de calitate2.2. Utilizează procedurile de audit al calităţiiIII.CONŢINUTURI1. Procese de măsurare: tipuri de procese, componentele procesului de măsurare.2. Metode de măsurare: matode diracte, metode indirecte, metode implicite.3. Mijloace pentru măsurarea mărimilor geometrice:

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 287a. măsurarea lungimilor (măsuri terminale pentru lungimi, rigle şublere,micrometre)b. măsurarea unghiurilor (măsuri terminale pentru unghiuri, raportoare)c. măsurarea suprafeţelor (planimetre)d. măsurarea volumului (dozatoare volumetrice)4. Mijloace pentru măsurarea mărimilor mecanice:a. măsurarea forţelor (dinamometre)b. măsurarea presiunii (manometre, vacuummetre)c. măsurarea vitezei (vitezometre, turometre)d. măsurarea debitului (debitmetre)5. Mijloace pentru măsurarea mărimiulor fizico – chimice:a. măsurarea masei (balanţe)b. măsurarea densităţii (densimetre)c. măsurarea timpului (conometre, ceasuri)6. Mijloace pentru măsurarea mărimilor termice:a. măsurarea temperaturii (termometre)b. măsurarea cantităţii de căldură (contoare termice)7. Mijloace pentru măsurarea mărimilor electrice:a. măsurarea intensităţii curentului electric (ampermetre)b. măsurarea tensiunii electrice (voltmetre)c. măsurarea rezistenţei electrice (ohmmetre)d. măsurarea puterii electrice (wattmetre)e. măsurarea energiei electrice (contoare electrice)8. Instalaţii şi sisteme de măsurare: clasificare.9. Elemente componente de bază ale instalaţiilor şi sistemelor de măsurare: rol funcţional,variante constructive.10. Reprezentări grafice ale structurii unei instalaţii/sistem de măsurare: scheme structurale.11. Tipuri de structuri ale sistemelor de măsurare: scheme structurale, principii defuncţionare.12. Conceptul de asigurarea calităţii, controlul calităţii, sisteme de calitate coformstandardelor de calitate româneşti, europene şi internaţionale.13. Controlul calităţii:- evaluarea calităţii,- supravegherea calităţii,- inspecţia calităţii- verificarea calităţii14. Sisteme de calitate (terminologie, standarde româneţti, europene ţi internaţionale)15. Elementele sistemului calităţii:16. Documentele sistemului calităţii:- Manualul calităţii- Procedurile sistemului calităţii- Proceduri/ instrucţiuni de lucru- Înregistrările calităţii17. Documente specifice locului de munca:- proceduri operaţionale- proceduri şi instrucţiuni de inspecţie- proceduri de încercări- instrucţiuni de lucru- fişe tehnologice- desene / specificaţii tehnice- buletine de analiză/ încercări18. Înregistrările calităţii:

288 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008- note de recepţie- registre de intrări- rapoarte de respingere- buletine de analiză pentru produse- registru pentru evidenţa analizelor efectuate- registru de evidenţa a neconformităţilor- buletin de verificare metrologică- registru de evidenţă a reclamaţiilor- planificarea şi evidenţa lucrărilor efectuate19. Auditul calităţii -terminologie20. Tipuri de audit:- auditul produsului- auditul procesului/ serviciului- auditul sistemului calităţii- audituri interne/ externe21. Documente de audit:- plan de audit- raport de audit- raport de acţiuni preventive/corective- rapoarte de neconformitate

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 289PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Domeniul: TEHNIC – AUDIO – VIDEOCalificarea profesională: TEHNICIAN AUDIO – VIDEOVarianta 2I. STATUTUL PROGRAMEIÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician audio - video – ruta progresivă de profesionalizare.Pentru calificare profesională mai sus enunţată, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una dincele două programe reprezentative ale domeniului - calificării.Având la bază Standardul de Pregătire Profesională, programa este elaborată pe bazaCurriculumului de specialitate şi vizează evaluarea performanţelor elevilor dobândite prinparcurgerea următorului modul :MIV – Sisteme de înregistrare a in formaţiilor audiovizuale (61 ore teorie) - Curriculumpentru clasa a XIII-aConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.II.COMPETENŢE DE EVALUATNr. Unitatea de competenţe/Modululcrt.1. MIV Sisteme de înregistrare a informaţiiloraudiovizualeCompetenţe individuale2.1. Înregistrează fotografic informaţiileaudiovizuale2.2. Înregistrează magnetic informaţiileaudiovizuale2.3. Înregistrează optic informaţiileaudiovizuale2.4. Înregistrează magneto-opticinformaţiile audiovizuale2.5. Caracterizează înregistrareaholograficăIII.CONŢINUTURI1. Procese fotografice: definire, clasificare, domenii de aplicare.

290 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20082. Procedee fotografice clasice: obţinerea imaginii fotografice clasice, obţinerea imaginiicinematografice.3. Sisteme fotografice4. Avantajele procedeelor fotografice clasice.5. Procedee neconvenţionale: definire şi clasificere.6. Tipuri de procedee neconvenţionale: diazotipia, cianotipia, procedeul Kalvar,înregistrarea termoplastică, termografia, electrofotografia.7. Înregistrare magnetică: principiul înregistrării magnetice, domenii de aplicabilitate.8. Sceme bloc a ănregistrării şi redării audio-video.9. Înregistrarea magnetică audio digitală.10. Înregistrarea optică.11. Înregistrarea optică video.12. Sistemul compact disc: structură, codarea semnalului, sisteme de redare.13. Formate particulare de discuri optice.14. Înregistrarea magneto–optică: principiul înregistrării, discuri magneto-optice.15. Sistemul Mini Disc.16. Alte sisteme magneto-optice: minidiscul cu date, discul MO cu superrezoluţie indusăIRISTER.BIBLIOGRAFIE1. Tehnica filmării şi aparatura - P. Alexandrescu, Al. Petculescu, I. Popescu, Editura Didacticăşi Pedagogică, Bucureşti, 19772. Echipamente electrice şi electronice pentru cinematografie, Al. Marin, P. Alexandru, ş.a.,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 19783. Televiziune, de la videocameră la monitor, Gh. Mitrofan, Ed. Teora, Bucureşti, 19964. Videocasetofoane, înregistrarea şi redarea magnetică a imaginii şi sunetului, Ed. ALL,Bucureşti5. Sonorizarea filmului de amatori, Al. Marin, A. Mâscă, Ed. Tehnică, Bucureşti, 19876. Sunetul în sala de cinematograf, Al. Marin, V. Burlacu, N. Niculescu, Ed. Tehnică, Bucureşti19857. Arta imaginii color video-TV, C-tin. Manoilă, Ed. Militară, 19978. Tehnica iluminatului artistic, V. Petrovici, Ed. Tehnică, 19769. Sisteme de înregistrare audio-video, Marius oteşteanu, Florin Alexa , Ed. De Vest,Timişoara, 199710. Tehnica filmului de la A la Z, Al. Marin, D. Morozan, Ed. Tehnică 198911. Percepţia imaginii cinematografice şi de televiziune, Ovidiu Răduleţ, Ed. Pritech, 200212. Fotografia digitală - Ghid pentru începători, Iosef Giaglia, Barbara London, SC Coprint,200413. Efecte şi trucaje foto-cinematografice, D. Morozan, Leonida Tănăsescu, Ed. Tehnică, 197114. Tehnica înregistrării sunetului şi aparatura, Al. Marin, V. Burlacu, EDP, 197715. Fotografia digitală pentru amici, Iulia Adoir King, Ed. Tehnică, 200116. Tehnica fotografică, manual, D. Mociorniţa, Ed. Ag. de Informaţii CAMI, 200017. Aplicaţii ale fotografiei în ştiinţă şi tehnică, C. Oudrejezik şa, Ed. Tehnică, 197018. Tehnologia cinematografică, V. Burlacu, Al. Marin, EDP, 197419. Introducere în tehnica cinematografică, Pop Iuliu, Petculescu Alexandru, Ed. Tehnică, 108020. Imaginea TV, cum este…?!, M. Stâncan, SC Lumina Tipo, 200421. Tehnica proiecţiei cinematografice şi aparatura, Nicolescu Nicolae, ş.a., EDP, 197722. Tehnologia filmului, Al. Marin, D. Morozan, V. Stătescu, EDP, 197423. Optica foto-cinematografică, T. Răduleţ, Ed. Tehnică, 197724. Tehnologia prelucrării peliculei, V. Munteanu, EDP, 197525. Fotografia şi alte elemente de imagistică, Dan Bistriţeanu, Ed. ARVIN PRESS,2005

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 29126. Lecţia de fotografie, Ioan Negrea, Ed. Albatros, 198427. Fotografia la lumina artificială, A.G. Simonov, Ed. Tehnică, 197128. Tehnica imaginii în cinematografie şi televiziune, N. Stanciu, St. Năstase, Al. Petculescu, T.Răduleţ, Ed. Tehnică, 197129. Montajul de film, Aurel Mâşcă, Adina Georgescu Obrocea, Ed. Ştiinţifică, 1987

292 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Domeniul: TEHNIC – MULTIMEDIACalificarea profesională: TEHNICIAN MULTIMEDIAVarianta 1I. STATUTUL PROGRAMEIÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician multimedia – ruta progresivă de profesionalizare. Pentrucalificare profesională mai sus enunţată, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din celedouă programe reprezentative ale domeniului-calificării.Având la bază Standardul de Pregătire Profesională, programa este elaborată pe bazaCurriculumului de specialitate şi vizează evaluarea performanţelor elevilor dobândite prinparcurgerea următoarelor module :MI – Comunicare vizuală (16 ore teorie) – Curriculum pentru clasa a XII-aMIII – Tehnologii multimedia (20 ore teorie) - Curriculum pentru clasa a XII-aMVI – Sunetul pentru multimedia (16 ore teorie) – Curriculum pentru clasa a XII-aConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.II.COMPETENŢE DE EVALUATNr. Unitatea de competenţe/ModululCompetenţe individualecrt.1. MI Comunicare vizuală 1.1. Selectează o gamă de metode, materiale şi formatemedia utilizate pentru realizarea imaginilor1.2. Analizează modalităţile prin care limbajul vizualpoate fi utilizat pentru a comunica idei şi înţelesuri.1.3. Comunică unei audienţe specifice un mesaj doritutilizând limbajul vizual2. MIII Tehnologii multimedia 2.1. Descrie cerinţele unui sistem multimedia3. MVI Sunetul pentru multimedia 3.1. Descrie utilizarea sunetului în sistemele multimediaIII.CONŢINUTURI1. Formate media utilizate pentru realizarea imaginilor2. Elemente formale utilizate în realizarea imaginilor3. Metode şi materiale utilizate în realizarea imaginilor

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 2934. Modalităţi prin care se poate utiliza limbajul vizual pentru a comunica idei/înţelesuri .5. Formate media utilizate pentru comunicarea mesajelor:- 2D (desene, picturi, fotografii, colaje, tipare, media digitală)- 3D (realizarea obiectelor, utilizarea materialelor, unelte, echipamente, procese şi tehnici,sculptare, modelare, construire, tăiere)- 4D (secvenţe video, film, spectacol, multimedia)6. Metode de eficientizare a comunicării7. Comunicarea unui mesaj dorit unei audienţe specifice• Impact vizual• Audienţă. Tipuri de audienţă8. Domenii: public, comercial, privat9. Ce reprezintă “Multimedia”?• Domenii de aplicabilitate• Prelucrări grafice• Prelucrări de imagini• Prelucrarea sunetului• Prelucrări video• Prezentare şi reclamă10. Tehnologii şi echipamente multimedia• Tehnologii şi echipamente de achiziţie• Echipamente şi suporturi de stocare• Echipamente pentru afişaj11. Produse multimedia:• CD, DVD, web, imagini în mişcare, animaţii, efecte speciale, grafică 3D, jocuri12. Cerinţe minime de sistem pentru rularea diferitelor produse mutimedia13. Pregătirea pentru utilizare a unui sistem multimedia14. Parametrii definitorii ai sunetului:- Acuitatea sunetului, timbrul sunetului, intensitatea sunetului15. Generarea sunetului.• Generarea sunetului cu difuzorul intern• Generarea sunetului cu placa de sunet• Principii, monofonie şi stereofonie,16. Componente hardware pentru manipularea sunetului: difuzor intern, căşti audio, difuzoareexterne (simple şi active), amplificatoare şi difuzoare, microfon, placă de sunet.17. Conversia analog-digitală principiul digitizării sunetului, placa de sunet (principiu, componente:mixer analogic, CODEC audio, generator FM, intrări/ieşiri)Autori:Ciobanu Mariana – prof., gr. II, Colegiul Tehnic „Media”, BucureştiZamfir Maria - prof. ing., gr.I, Colegiul Tehnic „Media”, Bucureşti

294 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Domeniul: TEHNIC – MULTIMEDIACalificarea profesională: TEHNICIAN MULTIMEDIAVarianta 2I. STATUTUL PROGRAMEIÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician multimedia – ruta progresivă de profesionalizare. Pentrucalificare profesională mai sus enunţată, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din celedouă programe reprezentative ale domeniului-calificării.Având la bază Standardul de Pregătire Profesională, programa este elaborată pe bazaCurriculumului de specialitate şi vizează evaluarea performanţelor elevilor dobândite prinparcurgerea următoarelor module :MI – Principii şi metode de design (20 ore teorie) – Curriculum pentru clasa a XIII-aMIV – Realizarea animaţiilor pentru multimedia (24 ore teorie) - Curriculum pentru clasa aXIII-aMV – Proiectarea interfeţei (20 ore teorie) – Curriculum pentru clasa a XIII-aConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.II.COMPETENŢE DE EVALUATNr.Unitatea deCompetenţe individualecrt. competenţe/Modulul1. MI Principii şi metode de design 1.1. Aplică principiul prin care forma influenţează scopulîn propria activitate1.2. Aplică principiul asocierii culturale în propriaactivitate2. MIV Realizarea animaţiilorpentru multimedia2.1. Investighează şi utilizează aplicaţiile de modelare 3Dpentru randarea modelelor3. MV Proiectarea interfeţei 3.1. Selectează şi analizează un sistem interactiv simplu3.2. Descrie şi utilizează elemente de interactivitate audioşi vizuale3.3. Proiectează o interfaţă interactivă utilizând elementeleprincipale de interfaţăIII.CONŢINUTURI1. Consideraţii estetice ale unui produs• Calităţi formale (aspect, finisare, decorarea suprafeţei)• Calităţi „moderne” (avant-garde, post-modern, tradiţional)2 Semnificaţie simbolică• Istorică• Contemporană (cultural, social, religios, politic, filosofic)3. Cerinţe funcţionale ale unui produs multimedia

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 295• Pentru domeniul economic: prezentări, programe de instruire, marketing, publicitate, demonstraţiide produse, cataloage, baze de date• Pentru domeniul educaţionalPentru locuri publice: furnizare de informaţii şi asistenţă4. Valori estetice• Individuale, grupuri culturale/ sociale, organizaţii comerciale, grupuri ţintă ale pieţei, probleme de“gust”5. Stiluri culturale• Istorice• Contemporane (tendinţe, modă, identitate individuală/ de grup)6. Semne şi simboluri7. Semnificaţie culturală (marketing, comercial, identitate, direcţional, propagandă, etică, de mediu)8. Formate de fişiere de animaţie• GIF, MNG, SVG, SWF, DIR şi DCR (formate Director), FLI şi FLC (formateAnimatorPro), MAX (formate 3D Studio Max), PICS (Supercard şi Director), AVI, QTşi MOV, MPEG9. Aplicaţii specializate pentru realizarea modelelor 3D şi a animaţiilor10. Instrumente şi tehnici 3D11. Sisteme interactive simple• Istoric• Producţie prin descompunere, abilităţi cerute în producţie, companii multimedia, avantajelesistemelor şi metodelor existente• Definire12. Tipuri de siteme interactive: video recorder, calculator, telefon, telecomandă, cronometru,busola electronică, camera digitală, pager.13. Elemente de interactivitate audio• Muzică de fond, ritm şi astil adecvate conţinutului, efecte de sunet ambiental, efecte specialepentru executarea clicurilor pe butoane, tranziţia paginilor, voci, efecte sincronizate cu animaţiasau îngropate în coloana audio a unui clip video, comutatoare pentru dezactivarea sunetului14. Elemente de interactivitate vizualeUtilizarea culorii pentru a indica o acţiune (de exemplu roşu=oprit / verde=pornit), utilizarea textuluipentru captarea atenţiei, identificare, ordonare după prioritate, aspect estetic, indicii textuale,utilizarea luminii pentru crearea diferitelor efecte (umbre, cadre, grafică 3D pentru sugerareaadâncimii, distanţei, spaţiului, perspectivei, realităţii), utilizarea animaţiilor (pentru captarea atenţiei,indicarea unei acţiuni, indicarea timpului parcurs, umor, aspect estetic)15. Planificarea, proiectarea şi asamblarea componentelor unei interfeţe interactiveAutori:Ciobanu Mariana – prof., gr. II, Colegiul Tehnic „Media”, BucureştiZamfir Maria - prof. ing., gr.I, Colegiul Tehnic „Media”, Bucureşti

296 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profil: TEHNIC – TEHNICI POLIGRAFICECalificarea profesională: TEHNICIAN OPERATOR PROCESARE TEXT/IMAGINEVarianta 1I. STATUTUL PROGRAMEIÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician operator procesare text/imagine – ruta directă deprofesionalizare. Pentru calificare profesională mai sus enunţată, absolventul are posibilitatea de aopta pentru una din cele două programe reprezentative ale domeniului - calificării.Având la bază Standardul de Pregătire Profesională, programa este elaborată pe bazaCurriculumului de specialitate şi vizează evaluarea performanţelor elevilor dobândite prinparcurgerea următoarelor module :MIII – Procesarea textului (32 ore teorie) – Curriculum pentru clasa a XI-aMV – Culoarea în poligrafie (24 ore teorie) - Curriculum pentru clasa a XI-aConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.II.COMPETENŢE DE EVALUATNr. Unitatea de competenţe/ModululCompetenţe individualecrt.1. MIII Procesarea textului 1.1. Formatează caracterele din cadrulmaterialului cules utilizând comenzilespecifice aplicaţiei soft alese.1.2. Formatează paragrafele din cadrulmaterialului cules utilizând comenzilespecifice aplicaţiei soft alese.2. MV Utilizarea culorii în poligrafie 2.1. Descompune originalul policrom înculorile fundamentale.2.2. Corectează culoarea de separaţie2.3. Imprimă o probă de culoare.III.CONŢINUTURI1. Caracteristicile fontului:- familii de caractere (numele fontului)

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 297- corpul de literă (unităţi de măsură specifice)- stilul de afişare a fontului (aldin, cursiv, obişnuit, aldin cursiv, subliniere2. Adăugarea de noi familii de caractere.3. Efecte speciale. Spaţierea caracterelor:- efecte speciale referitoare la font: taiere cu o linie, exponent, indice, normal umbrire, gravat,în relief, schiţă, majuscule ascunse, doar majuscule, ascuns, culoare, majusculă încorporată.- spaţiere: normală, extinsă, condensată.4. Modificarea caracteristicilor paragrafelor:- alinierea şi indentarea textului (tipuri de indentare: la stânga, la dreapta, specială),- spaţierea liniilor de text (tipuri de spaţiere: înainte, după, la un rând, la 1,5 rânduri, 2 rânduri,exactă, multiplă)5. Crearea şi administrarea tabulatorilor:- Tabulatori pentru aliniere la stânga- Tabulatori pentru aliniere la dreapta- Tabulatori pentru aliniere centrată- Tabulatori zecimali- Operaţii cu tabulatori: inserare, ştergere, mutare, modificarea distanţei dintre tabulatoriiimpliciţi, inserare caractere de umplere6. Administrarea întreruperilor din cadrul paragrafului şi a paginii:- Întreruperi. Tipuri de întreruperi în cadrul documentelor.- Sfârşitul de linie. Gestionarea sfârşitului de linie şi paragraf: rand solitar, nu se/ se pastreazalinii impreuna, nu se/se suprima liniile, nu se/se desparte în silabe.- Sfârşitul de pagină. Gestionarea sfârşitului de pagină: nu se / se pastrează paragrafeleîmpreună, sfârşit de pagină înainte/după paragraf.7. Utilizarea listelor marcate şi numerotate:- Crearea şi personalizarea listelor marcate (neordonate)- Crearea şi personalizarea listelor numerotate (ordonate)- Crearea listelor multinivel (schiţă)8. Game de culori. RGB. CMY şi CMYK- Caracteristicile (dimensiunile) culorii – HSL (Hue - nuanţă, Saturation - saturaţie, Lightness- strălucire).- Harta/scala dimesiunilor colorilor.- Normele CIE. Sistemul L*a*b*.9. Neconformităţi ale originalelor- defectiuni mecanice- defectiuni de culoare.10. Măsurarea culorii.- Unităţi de măsură pentru culoare.- Instrumente de măsură a culorii : densitometre, colorimetre, spectrofotometre.- Obţinerea separaţiei de culoare.- Măsurarea şi interpretarea colorilor de separaţie.11. Scanarea originalelor- calibrarea componentelor: monitor, scanner, imprimantă. Rezoluţie (rezolutia imaginii (72 ppi-300ppi), rezolutia monitorului, rezolutia imprimantei)- crearea profilelor pentru componente (monitor, scanner, imprimantă) prin teste (scanner,imprimanta), sau aplicaţiii software (Monitor Optimizer).- utilizarea comenzilor software specifice operaţiei de scanare: deschidere aplicaţie,previzualizare, scanare, salvare fisier imagine, copiere/mutare fişier imagine.12. Fundamentele fizice ale culorii.- Lumina – Lungimile de undă şi spectrul vizibil.- Variaţia lungimilor de undă.- Obiecte reflexive (hârtia), transmisive (film) , emisive (monitor).

298 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008- Perceperea culorii. Factori care influenţează perceperea culorii (lumina, obiectul, ochiul).13. Calitatea culorii :- gradaţia colorilor- tonalitatea culorilor- rezoluţie14. Atribuele culorii :- nuanţă- saturaţie- luminozitate- strălucire15. Controlul culorii- Instrumente de măsură a culorii : densitometru, colorimetru, spectrofotometre.Controlul software al culorii (limite de culoare, toleranţe).16. Echipamente pentru realizarea probei de tipar.17. Etapele realizării unei probe de culoare. Comenzi software pentru executarea separaţiei deculoare.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 299PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: TEHNIC – POLIGRAFIECalificarea profesională: TEHNICIAN PRODUCŢIE POLIGRAFICĂVarianta 21. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probăscrisă pentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară„Tehnologii”, în funcţie de specializarea aleasă de elev.Conţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze înconcordanţă cu precizările incluse în SPP.2. Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şi conţinuturiloraferente acestoraUnităţi decompetenţeUC: Analizaproceselor defabricatieCompetenţe individualeC1 - Stabileşte specificaţiiletehnice ale comenziiC2 - Realizează antecalcule şicalculaţii definitive de preţC3 - Aplică normele de calitate învigoare.Conţinuturi tematiceAnsamblul de date:Tipul lucrării: - carte, revistă, ziar, accidenţăFormateTirajNumăr de culoriMaterialePrisoaseTermen de livrareImpozitieModalităţi de imprimareModalităţi de asamblareÎnnobilareOperaţii speciale.Etape: Prepress, Imprimare, Postpress.Solutii alternative: Operaţii efectuate la alte unităţi.Materii prime şi materiale : Hârtie şi carton (pentrucoperte sau confecţii)Materiale de legătorie, pentru scoarţe (pânză,pergamoid, balacron, relutex)Folie de poleit scoarţe.AcetofanCoperte din material plastic.Materiale specifice legăturilor mecanice.Hârtie pentru forzat.Cutii de carton.Casete.Tarife :- calculate pornind de la cheltuielile deproducţie: folosirea şi întreţinerea utilajelor,materii prime şi materiale, cheltuieli peTehnici poligrafice 1

300 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Date:secţii şi ale întreprinderii, cheltuieli demanipulare şi transport- de manoperă tipografică.- pentru materiale sau operaţii deosebite.Calculul formatelor.Estimări: Prisoase imprimare.Prisoase legătorie.Comunicarea neconformităţilor : clientului.UC: Pregatireasi urmarireaproductieiC1 - Efectuează pregătireatehnică a producţiei.C2 - Efectuează programarea şilansarea producţieiC3 - Urmăreşte producţia.Documentaţii tehnice: fişe tehnologice generalefise tehnologice pe secţii deproducţie (pungi de comandă)Modificări ale: tehnologiilor de lucru, tirajelor lucrărilor,cantităţilor si sorturilor de materii prime şi materialeprevăzute iniţial .Necesarul de materii prime şi materiale: listacantităţilor repartizate pe lucrări .Programe de producţie: lunare, decadale sausăptămânale, pe beneficiari, secţii şi ateliere deproducţie precum şi pe utilaje.Lansarea în fabricaţie: transmiterea integrală şi în timputil a tuturor elementelor fiecărei lucrăriVerificarea: stocuri existente în magazii şi depozite.Înregistrarea:colectarea din secţiile şi atelierele de producţie ainformaţiilor şi analizarea respectării termenelorplanificate .Lucrări intermediare: corecturi, tipare de probă, ozalidemachete, semnaleAsigurarea asistenţei prin dispecerii de serviciu în tureBibliografie1. Sorin Albaiu, N Stanica : Utilaje si tehnologie poligrafica - manual pentru liceeindustriale cu profil de poligrafie clasa XI-a – Editura didactica si pedagogica , 19772. Theodor Badescu – Materiale poligrafice - Editura didactica si pedagogica , 19663. Inna Ciurea si Dinu Constantinescu, “Tehnica tiparului plan” – Editura didactica sipedagogica, Bucuresti, 19654. Helmut Kipphan, Handbook of Print Media” - Editura Springer-Verlag BerlinHeidelberg, editia 20015. Lupea Severina , Olimpia Stan – Tehnici poligrafice, manual pentru clasa IX-a SAM –Editura Oscar Print - 20066. *** , Colectia de reviste“ Tehnica în tipografie” – SERTI, Bucuresti7. Ion Stancu - Gestiunea financiara - Editura economica. 1994Tehnici poligrafice 2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 301PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: TEHNIC – POLIGRAFIE1. Statutul programeiCalificarea profesională: TEHNICIAN POLIGRAFVarianta 1În conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probăscrisă pentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară„Tehnologii”, în funcţie de specializarea aleasă de elev.Conţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze înconcordanţă cu precizările incluse în SPP.2. Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şiconţinuturilor aferente acestoraUnităţi decompetenţeUC: Rotativeofset cu hârtieîn bobinăCompetenţe individualeC1 Introduce şi conduce banda dehârtie în maşinăC2 Pregăteşte grupurile deimprimareC 3: Programează uscătorul,instalaţia de răcire în trepte siinstalaţia de aplicare a soluţiei cusiliconC4: Coordonează imprimareatirajuluiConţinuturi tematiceVariante posibile ale traseelor benziiDerulatoare de bobineDebitoare de bandăTensionarea benzii la nivelul grupurilorDispozitive de siguranţăLipirea automată a bobinelorFixarea formelor pe cilindrii postformăÎnlocuirea cauciucurilor offsetÎnlocuirea aşternuturilorPresiunea de imprimareUscătoarele de bandă. Parametrii de lucru aiuscătorului:temperatura de intrare, temperatura deieşire, debitul aerului comprimatInstalaţii de răcire în trepte a hârtieiInstalaţii de aplicat soluţie cu siliconTipuri de produse tipărite (în coli, în coliţe, în rolă)Asigurarea concordanţei parametrilor imprimării cu ceiai aparatelor de fălţuit şi eliminareCorecţii efectuate în timpul imprimării tirajuluiTehnici poligrafice 1

302 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008UC:FinisareaintegratăC1 – Taie şi/ sau perforeazăbenzile de hârtie în aparatele defălţuit sau aparatele de debitare incoliC2 - Fălţuieşte colile tipăriteC3 - Asamblează fascicolele prinlipire sau capsareC4 - Programează maşina denumărat şi stivuit coliţeReglarea rolelor trăgătoare ale aparatelor de fălţuitMontarea şi demontarea cuţitelor circulare şi lamelareMontarea şi demontarea contracuţitelorMontarea şi demontarea moletelor şi a perforatoarelorlongitudinaleTipuri de fălţuire pe rotativeRealizarea formatului pe falţaparate cu pâlnie:Mecanismul primului falţMecanismul celui de-al doilea falţMecanismul celui de-al treilea falţTrimiterea de la o pâlnie la altaTransportoareReglarea mecanismelor de lipit coliţeReglarea mecanismelor de capsat coliţeVariante de aşezare a coliţelorMaşini de numărat şi stivuit coliţeBibliografie: Rotative ofset cu hartie in bobina si Finisarea integrata.1. Sorin Albaiu, N Stanica : Utilaje si tehnologie poligrafica - manual pentru licee cuprofil de poligrafie clasa a XI-a – Editura didactica si pedagogica , 19772. Theodor Badescu – Materiale poligrafice - Editura didactica si pedagogica , 19663. Inna Ciurea si Dinu Constantinescu, “Tehnica tiparului plan” – Editura didactica sipedagogica, Bucuresti, 19654. Helmut Kipphan, Handbook of Print Media” -Editura Springer-Verlag BerlinHeidelberg, editia 20015. Lupea Severina , Olimpia Stan – Tehnici poligrafice, manual pentru clasa IX-a SAM– Editura Oscar Print - 20066. *** , Colectia de reviste“ Tehnica în tipografie” – SERTI, Bucuresti7. Polixenia Stanescu, Angela Constantin: Materiale Poligrafice, 19658. Sorin Albaiu, Elena Pavel: Utilajaul si tehnologia poligrafica – manual pentru licee cuprofil de poligrafie clasa a XII-a –Editura didactica si pedagogica, 1978.9. Zamfir M,Carp M, Olteanu M. - Manual pentru Scoala de arte si meserii, clasa a X- a–Editura Oscar Print- 2006Tehnici poligrafice 2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 303PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: TEHNIC – POLIGRAFIE1. Statutul programeiCalificarea profesională: TEHNICIAN POLIGRAFVarianta 2În conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probăscrisă pentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară„Tehnologii”, în funcţie de specializarea aleasă de elev.Conţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze înconcordanţă cu precizările incluse în SPP.2. Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şiconţinuturilor aferente acestoraUnităţi decompetenţăProiectareaproduselortipograficeCompetenţeindividualeIntocmeste listautilajelor necesarepentru executarealucrărilor policromeexecutate pemaşini de tiparoffsetIntocmeşte listamaterialelornecesare pentrulucrări policromeexecutate pemaşini de tiparofsetExecută calculeletehnico-economicenecesare lansăriilucrăriiConţinuturi tematice1. Etapele din fluxul tehnologic de realizare a unei lucrăritipografice, funcţie de format şi modul de finisare: montajîn coală, elaborarea formei de tipar, pregătireamaterialelor, imprimarea tiparului de probă, imprimareatirajului, finisare2. Lista SDV-urilor şi utilajelor folosite la realizarea unuiprodus tipografic3. Formate poligrafice.4.Stabilirea sorturilor de materiale necesare pentru unprodus poligrafic (materiale pentru montaj, suporturi deimprimare, cerneluri, diluanţi, aditivi, adezivi)5.Determinarea cantităţilor pentru materialele folosite lalucrare în funcţie de tiraj6. Aplicarea formulelor corespunzătoare pentruefectuarea calculelor profesionale: dimensiuni formatbrut, finit, număr semne pe pagină manoperă7. Estimarea preţului de cost al lucrării tipografice pebaza calculelor profesionale, în funcţie de tipul lucrăriidate – carte broşată, carte legată, revistă -, se estimeazăcantităţile de hârtie, cerneală, preţul de cost şi profitulTehnici poligrafice 1

304 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Bibliografie pentru proiectare produse poligrafice1. Sorin Albaiu, N Stanica : Utilaje si tehnologie poligrafica - manual pentru liceeindustriale cu profil de poligrafie clasa XI-a – Editura didactica si pedagogica , 19772. Theodor Badescu – Materiale poligrafice - Editura didactica si pedagogica , 19663. Inna Ciurea si Dinu Constantinescu, “Tehnica tiparului plan” – Editura didactica sipedagogica, Bucuresti, 19654. Helmut Kipphan, Handbook of Print Media” - Editura Springer-Verlag BerlinHeidelberg, editia 20015. Lupea Severina , Olimpia Stan – Tehnici poligrafice, manual pentru clasa IX-a SAM –Editura Oscar Print - 20066. *** , Colectia de reviste“ Tehnica în tipografie” – SERTI, Bucuresti7. Ion Stancu - Gestiunea financiara - Editura economica. 1994Tehnici poligrafice 2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 305PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: TEHNIC – POLIGRAFIECalificarea profesională: TEHNICIAN PRODUCŢIE POLIGRAFICĂVarianta 11. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probăscrisă pentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară„Tehnologii”, în funcţie de specializarea aleasă de elev.Conţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze înconcordanţă cu precizările incluse în SPP.2. Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şi conţinuturiloraferente acestoraUnităţi decompetenţeImprimareaclasicaCompetenţeindividuale1. Imprimălucrăripoligrafice prinprocedeul detipar offsetConţinuturi tematiceMaterii prime şi materiale:• soluţii de umezire• cerneluri• lacuri• accesorii pentru modificarea consistenţeicernelurilor• adaosuri pentru soluţii de umezire• hârtie• carton• metal• lemn• plastic dur• praf anticopiativPregătirea materiilor prime şi materialelor:• manipularea şi depozitarea suporturilor deimprimare• tăierea şi rotunjirea colilor – îndepărtarea stratuluisuperior al bobinelor – aclimatizarea suporturilor –satinarea şi firnisarea hârtiei şi cartonului• prepararea soluţiilor de umezire• introducerea în cerneală a diferitelor adaosuriMaşini de tipar offset:• cu hârtie în coli• rotative de ziare (OFFSET – WEB)• rotative de reviste (OFFSET - COMMERCIAL)Pregătirea maşinilor:• fixarea aşternuturilor pe cilindrii• fixarea cauciucurilor offsetTehnici poligrafice 1

306 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008• fixarea formelor pe cilindrii port-formă• reglarea aparatelor de cerneală• reglarea aparatelor de umezire• reglarea mecanismelor de alimentare cu hârtie• reglarea mecanismului de eliminare în coli sau aaparatelor de fălţuit, tăiat, lipit, agrafat• asigurarea registrelor• reglarea presiunilor de imprimare• setarea parametrilor dispozitivelor de uscare• alimentarea maşinii cu praf anticopiativ• pornirea dispozitivelor de eliminare a electricităţiistatice a hârtiei• efectuarea tiparului de probaPregătirea formei:• verificarea gosimii uniforme pe toată suprafaţa• controlul vizual al deteriorărilor mecanice• verificarea fixării elementelor tipăritoare pe placă• verificarea lipsei „tonului” sau a impurităţilor peelementele netipăritoare• verificarea poziţiei imaginii de pe placă în cazulformatului de imprimare• verificarea existenţei semnelor de control peplacă• Imprimarea tirajului:• imprimarea numărului total de coli al unei lucrări2. Realizeazăproduseimprimate prinserigrafiereForme de tipar serigrafic:ecrane de mătase, fire sinteticesau din metal (bronz, oţel)Realizarea formelor• efectuarea şabloanelor pe cale normală• efectuarea şabloanelor pe cale foto-mecanică(direct, indirect sau direct/indirect)• gravarea electronică a formelor (cu scântei)Maşini specializate• cu ecran plat pe suport plan• rotative• cu ecran plat şi cilindru de presiune rotativ• pentru imprimarea pe obiecte rotunde3. Utilizeazăprocedeul deimprimaretampograficDecalcomanii:• pachete de transfer obţinute prin serigrafiere saucombinat (serigrafiere şi tipar offset) destinateaplicării pe suportRealizarea formelor, gravarea clişeelorMaşini specializate:• cu sistem deschis• cu sistem închisProduse: din plastic dur şi suplu, ceramicăImprimarea:• manuală• semiautomată• automatăTehnici poligrafice 2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 3074. Tipăreştelucrăripoligrafice prinprocedeul detipar adâncMaterii prime şi materiale:• hârtie şi carton pentru tipar adânc• plastic suplu• cerneluri pentru tipar adânc• diluanţi pentru cerneluriPregătirea materiilor prime şi materialelor:• adăugarea în cerneală a toluenului sau atoluenului amestecat cu benzină în funcţie deviteza de imprimare• manipularea, depozitarea, tăierea şi rotunjireasuporturilor de imprimare• îndepărtarea stratului superior al bobinelor• aclimatizarea suporturilorMaşini de tipar adânc:• cu hârtie în coli• cu hârtie în bobinăPregătirea maşinilor:• fixarea aşternuturilor pe cilindrii maşinilor cuhârtia în coli sau şlefuirea mecanică a stratului decauciuc vulcanizat de pe cilindrii de presiune aimaşinilor cu hârtia în bobine• reglarea mecanismului de alimentare cu hârtie• fixarea cilindrilor monolit, a cilindrilor tubulari saua plăcilor de formă în maşină• reglarea presiunii între cilindrii• aranjarea suprapunerii şi a registrului deimprimare• executarea potrivelii pe maşinile cu hârtia în coli• reglarea parametrilor dispozitivelor de uscare(temperatură, debit de aer)• reglarea aparatelor de coasere cu sârmă• reglarea rachelului• reglarea mecanismului de eliminare• reglarea aparatelor de cernealăPregătirea formei:• acoperirea cilindrilor cu un strat de cupru de bază,cu un strat de argint şi cămaşa de cupruexterioară• gravarea formelor5. Imprimăprodusepoligrafice prinprocedeulflexograficImprimarea tirajului, imprimarea numărului total de tipareal unei lucrăriMaterii prime şi materiale:• cerneluri flexografice, solvenţi (apă, alcool)• hârtie, carton, plastic supluPregătirea materiilor prime şi materialelor:• manipularea şi depozitarea suporturilor deimprimare• îndepărtarea stratului superior al bobinelor• aclimatizarea suporturilor• introducerea în cerneluri a solvenţilorTehnici poligrafice 3

308 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Maşini de tipar flexografic:• rotative cu materialul care se imprimă în sulPregătirea maşinilor:• fixarea formelor în maşină• reglarea presiunii• reglarea peliculei de cerneală ce ajunge pe formă(distanţa între rachel şi cilindrul ceramic gravatANILOX)• asigurarea registrelor• setarea parametrilor (temperatură, debit de aer) aiaparatelor de uscarePregătirea formei:• realizarea formelor din fotopolimeri• matriţarea şi realizarea stereotipiilor de cauciucprin presare, urmată de vulcanizare• şlefuirea formelorImprimarea tirajului, imprimarea numărului total de tipareal unei lucrăriTehnici poligrafice 4

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 309PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009SERVICIIVarianta 21. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa Servicii 2 are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programăopţională pentru profilul Servicii, calificările profesionale: Tehnician în activităţi economice,Tehnician în administraţie, Tehnician în achiziţii şi contractări, Tehnician în turism, Tehnician înactivităţi de poştă – ruta directă de profesionalizare, respectiv: Tehnician în activităţi de comerţ,Organizator banqueting, Tehnician în gastronomie, Tehnician în hotelărie – ruta progresivă deprofesionalizare. Pentru profilul Servicii, calificările profesionale mai sus enunţate, absolventul areposibilitatea de a opta pentru una din cele două programe reprezentative ale profilului.Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardele depregătire profesională (SPP), pentru calificările de nivel 3 menţionate şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme;2. Comunicare;3. Iniţierea unei afacerib) Unităţi de competenţe tehnice generale:1. Planificarea operaţională;2. Finanţarea afacerii.

310 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Conţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.2. Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şi conţinuturiloraferente acestoraUnităţi decompetenţeCompetenţe individualeConţinuturi tematiceUC:PlanificareaoperaţionalăC1 Analizează structuraorganizatorică a unităţiieconomiceC2 – Organizează activităţiîn funcţie de obiectiveC 3:Evaluează rezultateleStructura organizatorică a întreprinderiiIdentificarea factorilor de influenţă a tipurilor destructuri organizatorice:- tipul şi complexitatea producţiei de bunuri şiservicii,- dimensiunile întreprinderii,- calificarea personalului,- cadrul juridic şi statul juridic de funcţionare.Tipuri de structuri organizatorice:- complexe, simpleStabilirea poziţiei sale în structuraorganizatorică:- în cadrul firmei, în cadrul compartimentelor,în cadrul birourilorDeterminarea relaţiilor ce se stabilesc în cadrulstructurii organizatorice:- ierarhice, funcţionale, de cooperare, dereprezentare, de stat major, de controlOrganizarea activităţiiIdentificarea obiectivelor pentru diferite poziţiiîn structura organizatorică:- post, funcţie, compartiment, agent economicEvaluarea rezultatelor activităţiiAlegerea modalităţilor de evaluare Feed-back:

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 311obţinute- autoevaluarea,- evaluarea internă (la nivel de unitate operativăde execuţie),- evaluare externăUCFinanţareaafaceriiC1 Determină sursele propriişi străine în finanţarea uneiafaceriC3 Analizează informaţiileeconomico-financiare dinbilanţSurse proprii şi străine în finanţarea uneiafaceri• identificarea tipurilor de surse de finanţare:proprii şi străine• selectarea surselor proprii de finanţare aleagentului economic şi caracteristicileacestora: capital, prime de capital, rezerve,rezultatul exerciţiului, rezultatul reportat,provizioane şi ajustări• selectarea surselor străine de finanţare dupănatură şi scadenţă şi caracteristicile lor:împrumuturi, datorii faţă de terţi, pe termenlung (mai mare de un an), pe termen scurt (mai mic de un anInformaţiile economico-financiare din bilanţ• identificare funcţiilor bilanţului: deinformare, de analiză, previzionalăBibliografie1 Suzana Ilie, CatalinaPopovici, Rodica AlbuPlanificare operaţionalăEd. Oscar Print,Bucureşti, 20062 Capotă Valentina, Planificare operaţională Ed. Akademos Art, 2007Dinescu Mirela,Paraschiv Daniela3 Coord. Camelia Ilie Finanţarea afaceriiEd. Oscar PrintSuzana4 Valentina Capotă, ş.a Finanţarea afacerii Ed. Akademos Art, 2007

312 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009SERVICII- COAFOR STILISTVarianta 11. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa 1 Servicii are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programăopţională pentru profilul Servicii, calificarea profesională: Coafor stilist – ruta progresivă deprofesionalizare. Pentru profilul Servicii, calificarea profesională mai sus enunţată, absolventul areposibilitatea de a opta pentru una din cele două programe reprezentative ale profilului.Programa este elaborată respectând curriculumul şcolar, având la bază Standardele depregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie, a competenţelor tehnicegenerale şi specializate din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme;2. Comunicare.b) Unitatea de competenţă tehnică generală:1. Igiena, securitatea muncii şi protecţia mediuluic) Unitatea de competenţă tehnică specializată:1. Îngrijirea păruluiConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP şi curriculum.1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 3132. Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şi conţinuturilorUnităţi decompetenţeIgiena,securitateamunciiprotecţiamediuluiaferente acestoraşiCompetenţe individualeC1: Aplică legislaţia privindigiena şi securitatea munciiConţinuturi tematiceLegislaţia privind igiena şi securitatea muncii însalonul de estetică şi îngrijire a corpuluiomenescTrusele de prim ajutor; materiale igienicosanitarespecifice locului de muncăCondiţii de calitatea a materialelor, produselor şiechipamentelor utilizate în salon, careinfluenţează igiena şi securitatea muncii(proprietăţi organoleptice ale produselor folositeîn coafură, termen de valabilitate, starea tehnicăa instrumentelor şi a aparatelor) .Condiţii de securitate pentru funcţionareaaparatelor din salonul de estetică şi îngrijire acorpului omenescIgiena,securitateamunciiprotecţiamediuluiIgiena,securitateamunciiprotecţiamediuluişişiC2: Desfăşoară acţiuni deevitare a riscurilor privindigiena şi securitatea munciiC3: Aplică măsuri deprotecţie a mediuluiReguli de sănătate şi securitate a munciispecifice (reguli de igienă, ergonomia activităţiilucrătorului, reguli de securitate a muncii)Metode de igienizare a posturilor de lucru şi ainstrumentelor (dezinfectare, sterilizare)Microclimatul în salonul de estetică şi îngrijire acorpului omenescFactori de risc în realizarea lucrărilor de frizerieşi coafură, consecinţe, modalităţi de prevenire aacţiunii lorPrimul ajutor în salonul de coafură (primulajutor în răniri, în arsuri şi opăriri, în arsuriproduse de substanţe chimice, în electrocutare,în caz de şoc).Măsuri de prevenire a incendiilorSurse de poluare: substanţe chimice, deşeuri,ambalaje, noxe, poluanţi foniciMijloace pentru îndepărtarea surselor de poluareşi a efectelorMăsuri de prevenire a poluării mediului2

314 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008ÎngrijireapăruluiÎngrijireapăruluiÎngrijireapăruluiC1: Realizează schema detratamentC2: Menţine starea desănătate a părului şi a pieliicapuluiC3: Educă clientul pentrumenţinerea sănătăţii păruluişi pielii capuluiExaminarea stării pielii capului şi a părului(moduri de examinare, aspecte urmărite)Starea pielii capului; tipuri de părProduse pentru îngrijirea şi tratarea pielii capuluişi a părului (tipuri, acţiune, mod de folosire,recomandări)Schema de tratament (produse recomandate,succesiunea şi intervalul de timp la care seaplică, mod de aplicare)Cauzele deteriorării păruluiMăsuri de prevenire a deteriorării părului întimpul realizării lucrărilor de coafurăProduse de styling (tipuri, acţiune, mod defolosire)Prezentarea schemei de tratamentBibliografie1 Ludmila Cosmovici Cosmetica de la A la Z Ed. Europartner,pag.21-292 Ludmila Cosmovici, L. Caleidoscop cosmeticEditura medicalăZisu3 Ioan Nastoiu ABC-ul primului ajutor Ed. Ceres – Buc.,1989*** Manualul frizerului si coaforului Editura didactică sipedagogică – 1971Elke Bolz Cum să ne coafam singure Editura Colosseum2000-1994Monica Nemeşu Stil şi inspiraţie în coafură Editura CoreusPublishing, 2006*** Ordin Nr.1136/ 27.06.2007privind aprobarea Normelor de igienăMinisterul SănătăţiiPublicepentru cabinetele de înfrumuseţarecorporalăDr Nicolae Poll, dr.Adriana Ileana ŞerbanNoţiuni fundamentale de igienăserviciide îngrijire corporalaEditura CrisbucUniversal, 1998dr. Andrei Firică Primul ajutor –Culegere de lectii Editura Medicală,Bucureşti 1979dr.Andrei Firica Să acordăm corect primul ajutor Edit. Medicala,Buc.1977*** Curs de igienă şi prim-ajutor Crucea Roşie, 1977*** Revista Ioana FRIZURI nr. 2/2005*** Legea 319 legea sănătăţii şi asecurităţii- norme de protecţia muncii.3

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 315Instructajul general şi periodic*** Ghid privind aplicarea normelor deigienă în unităţile de furnizare aserviciilor de igienă personală şiestetică umană din cooperaţiameşteşugărească 2007*** Sanitarii pricepuţi- Supliment alrevistei „Sănătatea”Ed Coresi-Bucuresti*** A şti cum! Wella*** Revista Estetica- iarnă 1997, toamnă1996, oct-nov 1999*** Revista Frizuri - nr.2/ 2005, nr. 2/2007*** Femeia de azi Apariţie: perioada 26 ·05 – 23 · 06 · 2007*** http://www.eva.ro/frumusete/cosmetica/viata-produselor-cosmetice-articol-1373.htmlhttp://www.eva.ro/frumusete/cosmetica/cat-timp-te-tin-produsele-cosmeticearticol-993.htmlwww.csid.ro.- Îngrijirea părului vopsitLonda, Head &Shoulder, BraunDistribuţie: HiparionDistribution SRL4

316 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009SERVICII- COAFOR STILISTVarianta 21. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa 2 Servicii- Coafor stilist are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutulde programă opţională pentru profilul Servicii, calificarea profesională: Coafor stilist – rutaprogresivă de profesionalizare. Pentru profilul Servicii, calificarea profesională mai sus enunţată,absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două programe reprezentative aleprofilului.Programa este elaborată respectând curriculumul şcolar, având la bază Standardele depregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme;2. Comunicare;3. Iniţierea unei afacerib) Unităţi de competenţe tehnice generale:1. Managementul salonului de estetică şi îngrijire a corpului omenesc.Conţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP şi curriculum.1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 3172. Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şi conţinuturilorUnităţi decompetenţeManagementulsalonului deestetică şiîngrijire acorpuluiomenescaferente acestoraCompetenţe individualeC1. Alcătuieşte schema deîncadrareC2: Aprovizionează cumateriale şi produseConţinuturi tematiceSchema de încadrare a salonului• Analizarea necesarului de personal lalocul de muncă:- structura organizatorică a unităţii,(postul, funcţia, ponderea ierarhică,compartimentul de muncă, legături dintrecompartimente, treapta (nivelul) ierarhic,realizarea organigramei)- legislaţie- volumul activităţii economice- concurenţa.Proiectarea şi analiza posturilor• Evaluarea locului de muncă:- natura postului- sarcinile şi activităţile specifice- poziţia în structura organizatorică- aria responsabilităţilor.• Identificarea profilului socio-profesional alpersonalului:- cunoştinţe profesionale- abilităţi profesionale- comunicare eficientă- motivaţi- comportament profesional (amabilitate,sociabilitate, diplomaţie, maleabilitate,inventivitate, răbdare, calm, punctualitate)• Elaborarea fişei postuluiElaborarea programului de aprovizionare• Stabilirea listei de resurse materiale înfuncţie de specificul salonului şi a2

318 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008C3: Acţionează pentruobţinerea randamentuluieconomicserviciilor prestate• Determinarea normei de consumspecific cu ajutorul metodei analitice,experimentale şi statistice• Stabilirea necesarului de resursemateriale cu ajutorul indicatorilor:- necesarul propriu-zis pentru realizareaserviciilor propuse- stocul de la sfârşitul perioadei de program- necesarul total de resurse materiale.• Documentele care stau la baza efectuăriicomenzilor şi recepţiei mărfurilorDepozitarea materialelor• Organizarea depozitelor:- tipuri de depozite- amenajarea depozitelor• Reguli de stocare (modificări calitativeale produselor în timpul depozitării,metode şi tehnici de păstrare).• Distribuţia produselor- organizarea raţională a fluxului fizic almărfurilor pentru distribuţia produsuluidin depozitObţinerea randamentului economic• Analiza ofertelor de produse şi materialenecesare şi stabilirea surselor deaprovizionare (raport calitate-preţ)• Stabilirea preţurilor serviciilor prestate:- analiza factorilor externi şi interni careinfluenţează dimensiunea preţului (cost, cerere,concurenţă )- strategii de preţ- îndeplinirea obiectivelor strategice prinstabilirea preţului.3

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 319C4: Promovează serviciileoferite• Monitorizarea consumului de resursemateriale:- bonul de consum- fişa limită de consum- fişa de însoţire.Analiza pieţei şi asigurarea flexibilităţiiofertei• Necesitatea unei analize continue apieţei• Analiza pieţei produsului/serviciului :- profilul pieţei- capacitatea pieţei- aria teritorială- structura pieţei.Promovarea serviciilor• Metode de promovarea a serviciilor:- publicitatea- promovarea vânzărilor- relaţiile publice- comunicarea.• Evaluarea rezultatelor promovăriivânzărilor:- analiza vânzărilor în cosiderarea condiţiilorpieţei locale- efectele asupra concurenţilor- sinergia dintre diferite tipuri de promovare- efecte ale promovării în timp conformciclului de viaţă al produsului/ serviciuluutilizarea sondajelor de opinie:o stabilirea şi selectarea respondenţilor însondajele de opinie ( stabilireaeşantionului , criterii dereprezentativitate; tipuri de eşantioane,4

320 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008tehnici de eşantioane)o elaborarea chestionarelor în funcţie deobiectivele stabiliteo analiza şi interpretarearezultatelor în sondajele deopinie publică(prelucrarea statistică adatelor, tipuride analiză statistică adatelor.)• Analiza activităţii de promovare şiimbunătăţirea acesteia- stabilirea metodelor de promovare eficiente şiutilizarea acestora în perioadele următoare- evidenţierea aspectelor slabe şi remediereaacestora.Bbliografie1 S. Ilie, R. Georgescu Organizarea resurselor umane, clasa Ed. Oscar Printa XI-a2 V. Capota, M. Planificare operaţională, clasa a XIa,Ed. Akademos ArtDinescu, D. Paraschiv3 V. Bogza, A.C. Sirbu Economia intreprinderii si elementede legislaţie, clasa a XI-a,Ed. EconomicaPreuniversitaria4 V. Capotă Gestiune economica – alimentaţie Ed. CD Presspublica, clasa a X-a5 V. Lefter, I. Chivu Economia întreprinderii, clasa a X-a Ed. EconomicaPreuniversitara6 F. Purică, dr. A. Pop, Manualul frizerului si coaforului, pt. Ed. Didactica siM. Arghir7 M. Olaru, R. Panfilie,A. Purcărea, C.Păunescu, T. Negrea8 L.D Anghel, TDanetiu, D Serbanică,R. ZahariaŞcolile profesionale anul I – II,Studiul calităţii produselor siserviciilor, clasa a IX-aMarketing, clasa a XI-a,Pedagogica, Buc. 1971Ed. EconomicaPreuniversitaraEd. ALL9 G Simionescu, Marketing, clasa a XI-aEd. SigmaT.Petre, J. Georgescu10 V. Capota, F. Popa, C. Marketingul afacerii, clasa a XII-a Ed. Akademos ArtGhinescuruta progresiva11 C. Mateiciuc, N. Marketing, clasa a XII-aEd. SigmaSingureanu12 Al. Pop Marketing, clasa a XI-a, Ed. Didactica si5

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 32113 G Simionescu, Marketing, clasa a XII-aT.Petre, J. Georgescu14 **** Nomenclatorul normelor de consumsi a manoperei specifice salonului.Pedagogica,Ed. Sigma6

322 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009SERVICIIVarianta 11. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa Servicii 1 are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programăopţională pentru profilul Servicii, calificările profesionale: Tehnician în activităţi economice,Tehnician în administraţie, Tehnician în achiziţii şi contractări, Tehnician în turism, Tehnician înactivităţi de poştă – ruta directă de profesionalizare, respectiv: Tehnician în activităţi de comerţ,Organizator banqueting, Tehnician în gastronomie, Tehnician în hotelărie – ruta progresivă deprofesionalizare. Pentru profilul Servicii, calificările profesionale mai sus enunţate, absolventul areposibilitatea de a opta pentru una din cele două programe reprezentative ale profilului.Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardele depregătire profesională (SPP), pentru calificările de nivel 3 menţionate şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme;2. Comunicare;3. Iniţierea unei afacerib) Unităţi de competenţe tehnice generale:1. Marketingul afacerilor;2. Mediul concurenţial al afacerilor

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 323Conţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.2. Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şi conţinuturiloraferente acestoraUnităţi decompetenţeCompetenţe individualeConţinuturi tematiceUC:MarketingulC1. Analizează rolulmarketingului în activitateaRolul marketingului în activitatea agentuluieconomicafacerilor agentului economic• Obiectivele marketingului: economice(cifra de afaceri, cota de piaţă, volumulvânzărilor) şi psihologice (imagineafirmei, nivelul fidelizării clienţilor,gradul de satisfacere al clienţilor),• Principiile marketingului: satisfacereaclienţilor şi obţinerea de profit• Comunicarea eficientă cu consumatoriipentru satisfacerea nevoilor acestora:verbală, nonverbală• Coordonarea funcţiilor de marketing înrealizarea scopurilor propuse:investigarea pieţei şi a nevoilor,conectarea la mediu, maximizareaprofitului şi satisfacerea superioară aclienţilorUC: Mediulconcurenţialal afacerilorC1. Analizează concurenţape piaţăAnaliza concurenţilor• Determinarea punctelor tari şi slabe ale oferteiproprii prin compararea acesteia cu cea aconcurenţilor: compararea: preţurilor propriicu cele ale concurenţilor, structurilorsortimentale, nivelurilor calitative, cotelor depiaţă, segmentelor de consumatori, nivelurilor

324 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008C2. Analizează modalităţilede a fi competitiv în mediulde afaceriC3. Adaptează strategiile înfuncţie de informaţiiledeţinute în urma analizeimediului concurenţialtehnologiceCompetitivitate în mediul de afaceri• Selectarea ofertelor optime ale furnizorilor:observare, compararea ofertei furnizorilor cuobiectivele proprii, analiza preţurilor, analizacalităţii, aprecierea credibilităţii furnizorilor• Identificarea modalităţilor de creştere aeficienţei activităţii: măsuri de formarecontinuă a personalului, motivareapersonalului, modernizarea tehnologiei,măsuri de reducere a costurilor, îmbunătăţireacontinuă a calităţiiStrategii în mediul concurenţial• Aplicarea strategiilor adecvate mediuluiconcurenţial: resursele umane,produs/serviciu, preţuri, distribuţia pe piaţă,promovareBibliografie1 Capotă Valentina,Popa Florica, DinescuCristina2 Ilie Suzana, TanislavCristina, PoştoveiCătălina3 Ilie Suzana Camelia,Tanislav Cristina,Poştovei Cătălina,Ardelean MagdalenaMarketingul afacerii, manual pt.cls. a XI – a şi a XII –a rutaprogresivăMarketingul afacerii, manual pt.Filiera Tehnologică, profil Serviciiruta directă, cls. a XI – a şi rutaprogresivăMediul concurenţial al afacerilor- manual pt. Filiera Tehnologică,profil Servicii ruta directă, cls. a XIIsi ruta progresivăEditura Akademos Art,Bucureşti, 2006Editura Oscar Print,Bucuresti, 2006Editura Oscar Print,Bucureşti, 2006

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 325PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională: - TEHNICIAN VETERINARVarianta 11. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificărileşi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician veterinar – ruta progresivă de profesionalizare,absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante de programe (varianta 1sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardul depregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale şi specializate din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Comunicare2. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme3. Procesarea datelor numericeb) Unităţi de competenţe tehnice generale:1. Biotehnologii moderne în creşterea animalelorc) Unităţi de competenţe tehnice specializate1. Anatomia şi fiziologia animalelorConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.2. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestoraUnităţi decompetenţeBiotehnologiimoderne încreştereaanimalelorCompetenţe deevaluatOptimizează raţiilefurajere pentru diferitespecii şi categorii deanimaleConţinuturi tematice (in vedereaexplicitării/detalierii competenţelor)Calculul raţiilor pe specii şi categorii de animaleSpecii: taurine, cabaline, porcine, ovine, păsăriCategorii: de producţie (lapte, carne, ouă, lână,muncă)1

326 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Utilizează metodemoderne dereproducţie la animaleCalculul raţiei furajere în funcţie de greutateacorporală, starea fiziologică, vârstă, producţie,compoziţia chimică a producţiei (lapte, carne, ouă,lână)Analiza raţiei furajereApetabilitate, ingestibilitate, saţietate, concentraţia înenergie şi proteine, raportul nutritiv, raportul Ca /P;Structura şi eficienţa raţiilor furajereRaportul între sortimente de furaje (concentrate,fibroase, suculente)Eficienţa raţiilor furajere în funcţie de nivelul deproducţie şi utilizarea resurselor furajereRaţii optimizate pe specii şi categorii de animaleRaţii optimizate în funcţie de greutatea corporală,producţie, sezon, tipul de furaj, structură şi analizăFactori care influenţează favorabil însămânţareaartificială: vârsta, starea de sănătate, stareafiziologică, alimentaţia, factorii geneticiOperaţiuni cuprinse în tehnologia însămânţărilorartificiale: recoltarea, controlul, diluarea, ambalarea ,conservarea, inocularea materialului seminal;AnatomiafiziologiaanimalelorşiDescrie metodemoderne de fertilizarela animaleDescrie elementele debază din histologieImportanţa fertilizării la animale: importanţaeconomică, ştiinţifică, zootehnică, sanitar – veterinarăTehnica transferului de embrioni la animaleTimpii operatori în operaţia de transfer de embrioniElemente de histologieStructură: -membrană, citoplasmă, nucleu, organite;Funcţii:-mişcare, transport, metabolism, excitabilitate,diferenţiere, adaptare, înmulţire;Ţesuturi: -epiteliale, conjunctiv, musculare, nervos,sanguin.Recunoaşte oasele,articulaţiile şi muşchiiorganismului animalAparatul de susţinere şi mişcareFormă şi structură oase: -lungi, late, scurte, ţesut osos,compact şi spongios;Componente:- oasele capului, oasele trunchiului,oasele membrelor;Serie animală:-cabaline, bovine, porcine, ovine,canide, păsări;Descrierea articulaţiilor:-fixe, mobile, semimobile;Delimitează topograficsegmentele aparatelororganismului animalOrganologiaAparatele organismului animal: digestiv, respirator,urinarDescrierea componentelor (caracteristici, pecomponente) fiecărui aparat:2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 327- digestiv: cavitatea bucală, faringe, esofag,prestomace, stomac,intestin subţire,intestin gros,glandele anexe, aparat digestiv la păsări- respirator: cavităţi nazale, faringe, laringe, trahee,pulmon, aparatul respirator la păsări;- urinar: rinichi, uretere,vezica urinară, uretra, aparatulurinar la păsări;Bibliografie• Anatomia si fiziologia animalelor – D.Cotofan / Ed Ceres, 1984• Igiena animalelor domestice – Ciubotaru, Lozinca / Ed Ceres 1989• Agricultura – Patape, Moisiu, Scriosteanu, Ilie, Zanfir / Ed Oscar Print, 2000• Marketing agroalimentar, teorie si practica – A.Chiran, E.Gandu, A.Banu, E.Ciobotaru /Ed.PIM, Iasi, 2003• Managementul exploatatiilor agricole (ed.a II-a, Revazuta si adaugita) - I.Alecu /Ed.CERES, Bucuresti, 2001• Marketing turistic, manual pentru clasa a XI-a – E.Merce, C.Dinca, P.Dragomir, M.Jipa,L.Svilengaten, D. Neagu, V.Popa, C.Rotariu, F.Spalatelu, L.Serban, S.Verdes / Ed.OSCARPRINT, Bucuresti, 2003• Igiena si alimentatia animalelor domestice , autor Lozinca D, Ciubotaru L./ Ed.Tehnicaagricola Bucuresti, 1992• Biotehnologia transferului de embrioni la vaca / Ed. Waddpress Timisoara 2004, Colectiarevistei ferma• Bazele zootehniei - autor Al.Campeanu / Editura Ceres Bucuresti• Anatomia comparată şi topografică a animalelor domestice, autori- E. Paştea, Gh.Constantinescu, E. Mureşianu, V. Coţofan,E.D.P.Buc. 1978• Anatomia şi fiziologia animalelor domestice autor V.Şt. Gavrilă, E.D.P.Buc. 1964• Anatomia şi fiziologia animalelor domestice autor V. Coţofan, Ed. CERES 1989• Studiul materialelor& construcţiilor autori A. Ţibrea, I.Szocs, A. Mândrilă, C. Socol, Ed.Economică preuniversitară 2000• Construcţii zootehnice şi desen tehnic- indrumător de lucrări practice autorii- I. Ştef, I. Roşu,U.A.S.M.V. Buc. 2000• Construcţii în zona rurală montană lucrare realizată în cadrul proiectului ,,Sprijinireaserviciilor în agricultură,, autor Chirileanu Ţuţu, C.E.F.D.E.C. Vatra Dornei• Anatomia şi fiziologia animalelor domestice - V. Coţofan / Ed. Ceres, 1989• Anatomia comparată şi topografică - E. Paştea. Gh. Constantinescu, E. Mureşianu, V.Coţofan / Ed. Didactică şi Pedagogică,1978• Managementul calităţii - Marieta Olaru / Editura Economică 2000• Studiul calităţii produselor şi serviciilor - Tănţica Petre / Editura Niculescu 2004• Managementul calităţii - Nicolae Drăgulescu ; Cristian Niculescu / Editura Niculescu 20043

328 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională: -TEHNICIAN VETERINAR ANIMALE DE COMPANIEVarianta 21. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cumodificările şi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E –probă scrisă pentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară„Tehnologii”, în funcţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programăopţională pentru calificarea profesională: Tehnician veterinar animale de companie–rutadirectă de profesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele douăvariante de programe (varianta 1 sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardulde pregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale şi specializate din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Comunicare2. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme3. Procesarea datelor numericeb) Unităţi de competenţe tehnice generale:1.Managementul calitaţii în domeniul sanitar veterinarc) Unităţi de competenţe tehnice specializate1. Anatomia şi fiziologia animalelor de companieConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţăcu precizările incluse în SPP.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 3292. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferenteacestoraUnităţi de competenţeManagementul calităţii îndomeniul sanitar veterinarCompetenţe deevaluatIdentifică cerinţelemanagementuluicalităţii produselorşi serviciilorConţinuturi tematice (in vedereaexplicitării/detalierii competenţelor)Cerinţele managementului calităţiiproduselor şi serviciilor- Managementul calităţii: conceptEtape :- spirala calităţii: planificare,implementare, evaluare, feedback,schimbare.Indicatori :-calitativi şi cantitativi-de producţie-de organizare-asociaţi evaluăriiFactori :-de realizare: diagrama Ishikawa-de îmbunătăţire: nivelul calitativ alproduselor, ritmicitatea proceselor deproducţie, standardele şi documenteletehnice, aspectele psihosociologice şi deinteresare materialăDocumente :- acte normative ce reglementeazăcalitatea şi aspecte ale calităţiiproduselor (ordonanţe, Hotărâri deGuvern);- documente care prescriu calitateaproduselor (standarde);- documente care dovedesc calitatea:- certificate de calitate,- de garanţie,- buletine de analiză.- Fişe de control- histograme;Asigurăîmbunătăţireacontinuă a calităţiiÎmbunătăţirea continuă a calităţiiManagementul calităţii totale-TQM:-direcţiile TQM: satisfacţia clientului,satisfacţia organizaţiei, interesul general alsocietăţii-funcţiile TQM: planificarea, organizarea,conducerea, controlul, asigurarea,-îmbunătăţirea calităţii-principiile TQM: orientarea spre client,internalizarea relaţiei client-furnizor,

330 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008calitatea pe primul plan, „zero defecte” şiîmbunătăţirea continuă, viziune sistematică,argumentare cu dateAnatomia şi fiziologiaanimalelor de companieDescrie elementelede bază dinhistologieRecunoaşte oasele,articulaţiile şimuşchiiorganismului animalDelimiteazătopograficsegmenteleaparatelororganismului animalStructura şi funcţionarea celulei animaleStructura celulei: membrană, citoplasmă,nucleu, organiteFuncţiile celulei: mişcare, transport,metabolism, excitabilitate, diferenţiere,adaptare, înmulţireTipuri şi funcţii ale ţesuturilor: epiteliale,conjunctive, musculare, nervos, sanguinForma şi structura oaselorOase: lungi, late, scurte, ţesut osos, compactşi spongiosComponentele scheletului animalOasele capului, oasele trunchiului, oaselemembrelorArticulaţii:- clasificare: fixe, mobile, semimobile- funcţii: rotaţie, abducţie, adducţie,extensie, flexieAparatele organismului animal: digestiv,respirator, urinarDescrierea componentelor (caracteristici,pe componente) fiecărui aparat:- digestiv: cavitatea bucală, faringe, esofag,prestomace, stomac, intestin subţire, intestingros, glandele anexe, aparat digestiv lapăsări- respirator: cavităţi nazale, faringe, laringe,trahee, pulmon, aparatul respirator lapăsări;- urinar: rinichi, uretere,vezica urinară,uretra, aparatul urinar la păsări;Bibliografie• Anatomia si fiziologia animalelor – D.Cotofan / Ed Ceres, 1984• Igiena animalelor domestice – Ciubotaru, Lozinca / Ed Ceres 1989• Agricultura – Patape, Moisiu, Scriosteanu, Ilie, Zanfir / Ed Oscar Print, 2000• Marketing agroalimentar, teorie si practica – A.Chiran, E.Gandu, A.Banu, E.Ciobotaru /Ed.PIM, Iasi, 2003• Managementul exploatatiilor agricole (ed.a II-a, Revazuta si adaugita) - I.Alecu /Ed.CERES, Bucuresti, 2001• Marketing turistic, manual pentru clasa a XI-a – E.Merce, C.Dinca, P.Dragomir, M.Jipa,L.Svilengaten, D. Neagu, V.Popa, C.Rotariu, F.Spalatelu, L.Serban, S.Verdes /Ed.OSCAR PRINT, Bucuresti, 2003• Igiena si alimentatia animalelor domestice , autor Lozinca D, Ciubotaru L./ Ed.Tehnicaagricola Bucuresti, 1992

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 331• Biotehnologia transferului de embrioni la vaca / Ed. Waddpress Timisoara 2004, Colectiarevistei ferma• Bazele zootehniei - autor Al.Campeanu / Editura Ceres Bucuresti• Anatomia comparată şi topografică a animalelor domestice, autori- E. Paştea, Gh.Constantinescu, E. Mureşianu, V. Coţofan,E.D.P.Buc. 1978• Anatomia şi fiziologia animalelor domestice autor V.Şt. Gavrilă, E.D.P.Buc. 1964• Anatomia şi fiziologia animalelor domestice autor V. Coţofan, Ed. CERES 1989• Studiul materialelor& construcţiilor autori A. Ţibrea, I.Szocs, A. Mândrilă, C. Socol, Ed.Economică preuniversitară 2000• Construcţii zootehnice şi desen tehnic- indrumător de lucrări practice autorii- I. Ştef, I.Roşu, U.A.S.M.V. Buc. 2000• Construcţii în zona rurală montană lucrare realizată în cadrul proiectului ,,Sprijinireaserviciilor în agricultură,, autor Chirileanu Ţuţu, C.E.F.D.E.C. Vatra Dornei• Anatomia şi fiziologia animalelor domestice - V. Coţofan / Ed. Ceres, 1989• Anatomia comparată şi topografică - E. Paştea. Gh. Constantinescu, E. Mureşianu, V.Coţofan / Ed. Didactică şi Pedagogică,1978• Managementul calităţii - Marieta Olaru / Editura Economică 2000• Studiul calităţii produselor şi serviciilor - Tănţica Petre / Editura Niculescu 2004• Managementul calităţii - Nicolae Drăgulescu ; Cristian Niculescu / Editura Niculescu2004

332 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională: -TEHNICIAN VETERINAR ANIMALE DE COMPANIEVarianta 11. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cumodificările şi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E –probă scrisă pentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară„Tehnologii”, în funcţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programăopţională pentru calificarea profesională: Tehnician veterinar animale de companie– rutadirectă de profesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele douăvariante de programe (varianta 1 sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardulde pregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Comunicare2. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme3. Procesarea datelor numericec) Unităţi de competenţe tehnice generale1.Gestiune si evidenţă economică2.Managementul calităţii în domeniul sanitar veterinarConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţăcu precizările incluse în SPP.1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 3332. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferenteacestoraUnităţi decompetenţeGestiune si evidenţăeconomicăCompetenţe deevaluatPrezintă situaţiapatrimonială aunităţii economice şia rezultatelorobţinute.Conţinuturi tematice (in vedereaexplicitării/detalierii competenţelor)Situaţia patrimonială a unităţiloreconomiceStructuri: de activ – active imobilizate,circulante, de regularizarede pasiv – capital propriu, datoriiCheltuieli, venituri :- de exploatare,- financiare,- extraordinareManagementulcalităţii în domeniulsanitar veterinarEvalueazăelementelepatrimoniale aleunităţii economice.Completeazădocumentele deevidenţă specificeintrărilor şi ieşirilorde mărfuri şi ainstrumentelor dedecontare.Identifică elementelesistemului demanagement alcalităţiiElementele patrimoniului unităţiloreconomiceEvaluare : conceptCriterii-valoarea de utilizare reală,- timpul- criteriul menţinerii capitaluluiForme de evaluare- la intrare şi ieşire din gestiune,- la inventar- la bilanţDocumentele de evidenţă conformintrărilor - ieşirilor de mărfuriDocumente :- factura fiscală- notă de intrare-recepţie,- aviz de însoţire- notă de predare-restituire,- bon de consum.Forme de decontare: în numerar, fără numerar- Instrumente de decontare pentru încasări şiplăţi: chitanţă, monetar, bon fiscal, foaie devărsământ, ordin de plată, bilet la ordin, CECElementele sistemului de management alcalităţiManagementul calităţii: concept- Funcţii: - planificarea calităţii,- organizarea activităţiireferitoare la calitate,- coordonarea activităţilorreferitoare la calitate,- antrenarea personalului pentrurealizarea obiectivelorcalităţii,- asigurarea calităţii ,îmbunătăţirea calităţii2

334 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008- Elemente: sistemul de management alcalităţii(cerinţe generale),responsabilitatea conducerii,managementul resurselor,realizarea produsului, măsurare,analiză şi îmbunătăţireAplică proceduriadecvate deimplementare amanagementuluicalităţiiProceduri adecvate de implementare amanagementului calităţiMăsuri :-autonomie decizională,- viziune comună- obiective pe termen mediu şi lung,-spirit de echipă ,-disponibilitate la schimbare,- resursă umană calificată,Criterii :- domeniile standardizării (industrie,agricultură, comerţ, turism);- nivel de standardizare: standarde de firmă,profesionale, teritoriale, naţionale,regionale, internaţionale;- conţinutul standardelor: de bază,- terminologie, încercări, procese, produse,servicii, tip „ghid”;Activitatea de standardizare:- principiile standardizării, instituţii, sistemuleuropean de standardizare, obiectivelestandardizării, globalizarea standardizării,interesele consumatorilor referitoare lastandardizareBibliografie• Anatomia si fiziologia animalelor – D.Cotofan / Ed Ceres, 1984• Igiena animalelor domestice – Ciubotaru, Lozinca / Ed Ceres 1989• Agricultura – Patape, Moisiu, Scriosteanu, Ilie, Zanfir / Ed Oscar Print, 2000• Marketing agroalimentar, teorie si practica – A.Chiran, E.Gandu, A.Banu, E.Ciobotaru /Ed.PIM, Iasi, 2003• Managementul exploatatiilor agricole (ed.a II-a, Revazuta si adaugita) - I.Alecu /Ed.CERES, Bucuresti, 2001• Marketing turistic, manual pentru clasa a XI-a – E.Merce, C.Dinca, P.Dragomir, M.Jipa,L.Svilengaten, D. Neagu, V.Popa, C.Rotariu, F.Spalatelu, L.Serban, S.Verdes /Ed.OSCAR PRINT, Bucuresti, 2003• Igiena si alimentatia animalelor domestice , autor Lozinca D, Ciubotaru L./ Ed.Tehnicaagricola Bucuresti, 19923

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 335• Biotehnologia transferului de embrioni la vaca / Ed. Waddpress Timisoara 2004, Colectiarevistei ferma• Bazele zootehniei - autor Al.Campeanu / Editura Ceres Bucuresti• Anatomia comparată şi topografică a animalelor domestice, autori- E. Paştea, Gh.Constantinescu, E. Mureşianu, V. Coţofan,E.D.P.Buc. 1978• Anatomia şi fiziologia animalelor domestice autor V.Şt. Gavrilă, E.D.P.Buc. 1964• Anatomia şi fiziologia animalelor domestice autor V. Coţofan, Ed. CERES 1989• Studiul materialelor& construcţiilor autori A. Ţibrea, I.Szocs, A. Mândrilă, C. Socol, Ed.Economică preuniversitară 2000• Construcţii zootehnice şi desen tehnic- indrumător de lucrări practice autorii- I. Ştef, I.Roşu, U.A.S.M.V. Buc. 2000• Construcţii în zona rurală montană lucrare realizată în cadrul proiectului ,,Sprijinireaserviciilor în agricultură,, autor Chirileanu Ţuţu, C.E.F.D.E.C. Vatra Dornei• Anatomia şi fiziologia animalelor domestice - V. Coţofan / Ed. Ceres, 1989• Anatomia comparată şi topografică - E. Paştea. Gh. Constantinescu, E. Mureşianu, V.Coţofan / Ed. Didactică şi Pedagogică,1978• Managementul calităţii - Marieta Olaru / Editura Economică 2000• Studiul calităţii produselor şi serviciilor - Tănţica Petre / Editura Niculescu 2004• Managementul calităţii - Nicolae Drăgulescu ; Cristian Niculescu / Editura Niculescu20044

336 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională:TEHNICIAN HIDRO-METEOROLOGVarianta 21. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificărileşi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician hidro-meteorolog– ruta directă de profesionalizare,absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante de programe (varianta 1sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardul depregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale şi specializate din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a).Unităţi de competenţe cheie:1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme2. Comunicareb).Unităţi de competenţe tehnice generale:1. Managementul calităţii în domeniul protecţiei mediului2. Reprezentări graficec).Unităţi de competenţă tehnice specializate:1. Observaţii asupra elementelor hidro-meteorologiceConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 3372. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestoraUnităţi decompetenţeManagementulcalităţii îndomeniulprotecţieimediuluiCompetenţe de evaluat-Analizează procese şi fazede proces pentruîmbunătăţirea calităţiiacestora.Conţinuturi tematice (in vedereaexplicitării/detalierii competenţelor)Descrierea etapelor din cadrul unui proces deasigurare a calităţiiAsocierea indicatorilor de calitatecorespunzătoare etapelor descriseReprezentărigraficeObservaţiiasupraelementelorhidrometeorologice-Evaluează auditul demediu-Calculează suprafeţeregulate si neregulate-Efectuează observaţiivizuale asupra fenomenelorde iarnă-Efectuează observaţiivizuale asupra vegetaţieiacvatice-Efectuează observaţiiasupra fenomenelormeteorologice-Efectuează observaţiiasupra nebulozitaţii-Efectuează observaţiiasupra vizibilităţii şi astării soluluiDefinirea auditului de mediu şi a criteriilor deauditFolosirea formulelor matematice necesareOrganizarea perioadelor de execuţie aobservaţiilor asupra fenomenelor de iarnăObservarea vizuală a principalelor fenomene deiarnăOrganizarea perioadelor de execuţie aobservaţiilor asupra fenomenelor de iarnăObservarea vizuală a vegetaţiei acvaticeOrganizarea perioadelor de execuţie aobservaţiilor asupra fenomenelor meteorologiceObservarea vizuală a fenomenelor meteorologiceOrganizarea perioadelor de execuţie aobservaţiilor asupra nebulozităţiiObservarea vizuală a nebulozităţiiOrganizarea perioadelor de execuţie aobservaţiilor asupra vizibilităţii şi a stării soluluiObservarea vizuală asupra vizibilităţii şi a stăriisoluluiBibliografie1. C.Diaconu, O.Blaga, D.Zarnescu – Hidraulica si Hidrologie, EDP Bucuresti ,19782. D.Bacinscki, G.Burciu – Meteorologie, Manual pt. clasa a XI-a, EDP Bucuresti, 19813. Institutul National de Meteorologie si Hidrologie – Instructiuni pentru statiile meteorologice- Bucuresti ,19954. Comitetul de Stat al Apelor – Instructiuni pentru posturi hidrometrice de rau – Bucuresti,19632

338 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20085. Aurelia Buchman, M. Bud, M. Marincescu, F.Stan - Studiul calitatii mediului, Ed.Economica Preuniversitaria, 20046. V.Rojanschi, F.Bran – Protectia si ingineria mediului, Ed. Economica,1997 (cap.21),“Auditul de mediu”7. Auxiliar curricular-Asigurarea calitatii, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Programul PhareTVET RO 2003/005-551.05.01.-023

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 339PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională: TEHNICIAN HIDRO-METEOROLOGVarianta 11. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificărileşi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician hidro-meteorolog– ruta directă de profesionalizare,absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante de programe (varianta 1sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardul depregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale şi specializate din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Procesarea datelor numericeb) Unităţi de competenţe tehnice generale:1. Fenomene de risc în hidro-meteorologie2. Metode şi calcule de prognoză în hidro-meteorologiec) Unităţi de competenţă tehnice specializate:1. Prelucrarea primară a datelor în hidro-meteorologieConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.1

340 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20082. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestoraUnităţi decompetenţeFenomene derisc în hidrometeorologieCompetenţe de evaluat-Defineşte principalelefenomene de risc în hidrometeorologieConţinuturi tematice (in vedereaexplicitării/detalierii competenţelor)Prezentarea datelor necesare definirii inundaţiilorPrezentarea datelor necesare definirii eroziunilorPrezentarea datelor necesare definiriifenomenelor de risc legate de temperaturiPrecizarea pragurilor de avertizare pentru vântultarePrezentarea fenomenelor meteorologice de risc-Specifică condiţiile deproducere a factorilor derisc în hidro-meteorologie-Identifică modul demanifestare a fenomenelorde risc-Prezintă pagubeleproduse de factorii de riscIdentificarea condiţiilor necesare produceriiinundaţiilorIdentificarea condiţiilor necesare produceriieroziuniiIdentificarea condiţiilor de producere afenomenelor de risc legate de temperaturiIdentificarea condiţiilor necesare de producere afenomenelor legate de vântul tareIdentificarea criteriilor de producere a fenomenelor derisc legate de parametri meteorologici periculoşiDescrierea modului de manifestare a inundaţiilorDescrierea modului de manifestare a eroziunilorPrecizarea pragurilor de temperatură pentruproducerea fenomenelor de riscDescrierea modului de manifestare a fenomenelorde risc legate de vânt tareDescrierea modului de manifestare a fenomenelorde risc legate de parametri meteorologici periculoşiSpecificarea pagubelor produse de inundaţiiSpecificarea pagubelor produse de eroziuniSpecificarea pagubelor produse de fenomenele de risclegate de temperaturi-Stabileşte metode decombatere a efectelorfenomenelor de riscPrezentarea metodelor de apărare împotrivainundaţiilorPrezentarea metodelor de combatere a eroziunilorPrezentarea metodelor de combatere a fenomenelorde risc legate de îngheţurile târzii şi timpurii2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 341Metode şicalcule deprognoză înhidrometeorologiePrelucrareaprimară adatelor înhidrometeorologie-Descrie metodele deprognoză-Justifică prognozele-Selectează datele învederea prelucrării-Calculeaza datele înregistre şi carnete deobservaţii-Calculează datele în tabelelunare si anualePrezentarea metodelor de prognozareExplicarea prognozelor prin expresii numericeCalcularea sumelor, mediilor zilnice şi afrecvenţelorAlegerea valorilor extreme şi calculareaamplitudinilorCalcularea sumelor şi mediilor pentadale,decadale, lunare şi anualeCalcularea frecvenţelor decadale, lunare şi anualeBIBLIOGRAFIE1. Fenomene de risc in hidro-meteorologieFlorina Grecu“Hazarde si riscuri naturale”Editura Universitara, Bucuresti2. Metode si calcule in prognoza hidro-meteorologicaIon Draghici, Ion Stancescu“Climatologie si aerologie”Editura tehnicaManual de coduri, INMH3. Prelucrarea primara a datelor in hidro-meteorologieD.Bacinscki, Milea, Baclif“Meteorologie, manual clasa a XII-a”Editura Didactica si pedagogica, 19813

342 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională:TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢIIMEDIULUIVarianta 21. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificărileşi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului – ruta directă deprofesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante deprograme (varianta 1 sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardul depregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale şi specializate din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme2. Comunicare3. Procesarea datelor numericeb) Unităţi de competenţe tehnice generale:1. Analiza chimică calitativă şi cantitativăc) Unităţi de competenţă tehnice specializate:1. Supravegherea şi controlul calităţii apei potabileConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 3432. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestoraUnităţi decompetenţeAnalizachimicăcalitativă şicantitativăCompetenţe de evaluatExecută determinărivolumetriceConţinuturi tematice (in vedereaexplicitării/detalierii competenţelor)a. Determinări volumetrice bazate pe reacţii deneutralizare (scrie şi egalează ecuaţiile reacţiilorchimice şi rezolvă probleme )Se vor avea în vedere calacule referitoare la:• determinarea factorului de corecţie alsoluţiilor de HCl şi NaOH 0,1 N• determinarea volumetrică a KOH şi aH 2 SO 4• orice probleme de calcul bazate pe reacţiicorespunzatoare determinărilor de mai susSupraveghereaşi controlulcalităţii apeipotabileExecută analiza compuşilororganiciInterpretează schemele dealimentări cu apăUrmăreşte procesultehnologic de îmbunătăţirea calităţii apeib. Determinări volumetrice bazate pe reacţiiredox (scrie şi egalează ecuaţiile reacţiilorchimice şi rezolvă probleme )Se vor avea în vedere calacule referitoare la:• determinarea factorului de corecţie alsoluţiilor de KMnO 4 şi Na 2 S 2 O 3 0,1 N• determinarea volumetrică a Fe 2+• orice probleme de calcul bazate pe reacţiicorespunzatoare determinărilor de mai susDeterminarea, prin calcul, pe baza rezultateloranalizei cantitative, de formule chimice ale unorsubstanţe organiceCompararea diferitelor tipuri de reţele dedistribuţie a apei potabile (ramificată, inelară)Caracterizarea indicatorilor de calitate a apeipotabile (proprietăţi organoleptice, fizice,chimice, bacteriologice )Bibliografie1 Sergiu Mănescu Chimia Sanitara a Mediului Editura medicalaBucureşti 19942 Analiza factorilor de mediu3 Vasilica Croitoru Chimie analitica clasa IX – X EDP Buc. 1981,19944 GheorgheConstantin Ionescu,Instalaţii de alimentare cu apa Editura Matrixrom ,Bucureşti 20042

344 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională: TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢIIMEDIULUIVarianta 11. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificărileşi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului – ruta directă deprofesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante deprograme (varianta 1 sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardul depregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale şi specializate din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme2. Comunicare3. Procesarea datelor numericeb) Unităţi de competenţe tehnice generale:1. Operaţii de bază în laboratorc) Unităţi de competenţă tehnice specializate:1. Supravegherea şi controlul calităţii apelor naturaleConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 3452. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestoraUnităţi decompetenţeOperaţii debază înlaboratorSupraveghereaşi controlulcalităţii apelornaturaleCompetenţe de evaluatPrepară soluţii de diferiteconcentratiiRecoltează probele de apăîn vederea analizei fizicochimiceşi microbiologiceConţinuturi tematice (in vedereaexplicitării/detalierii competenţelor)Exprimarea concentraţiilor soluţiilor –procentuală, molară, normală (rezolvarea deprobleme de calcul aplicând formulelematematice pentru diferite moduri de exprimare aconcentraţiei soluţiilor). Se vor avea în vedereprobleme referitoare la:• calcule necesare preparării soluţiilor deconcentraţie procentuală, molară şinormală,• transformarea concentraţiilor dintr-oformă de exprimare în alta• amestecuri de soluţii ale aceleiaşisubstanţePentru concentraţia procentuală se vor facereferiri la soluţii de NaCl, NaOH, MnSO 4 , MnCl 2 ,HCl.Pentru concentraţia molară şi normală se vor facereferiri la soluţii de NaOH, HCl, KMnO 4 ,H 2 C 2 O 4 , Na 2 S 2 O 3 , K 2 Cr 2 O 7.Întocmirea buletinului de prelevare a probelor dinapele naturale (nume apă , zona de prelevare,punct de prelevare, data si ora, modul derecoltare, aspectul probei in momentul recoltării,condiţii meteorologice, modul de conservare,numele persoanei care a făcut recoltarea)Determină indicatoriifizici ai apelor naturale.Caracterizarea indicatorilor fizici ai apelornaturale (pH, conductivitate, turbiditate, suspensiitotale – definiţii, mod de determinare )Bibliografie1 Sergiu Mănescu Chimia sanitară a mediului Editura medicalăBucureşti 19942 Tudor D. Ionescu Analiza apelor (naturale ,potabile, Ed. Tehnica ,1968industriale,reziduale),3 Florica Manea Principii , metode si aplicaţii inanaliza apeiEd. PolitehnicaTimişoara, 20044 Vasilica Croitoru Chimie analitica clasa IX – X EDP Buc. 1981,19942

346 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională: -TEHNICIAN ÎN AGROTURISMVarianta 21. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificărileşi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician în agroturism – ruta progresivă de profesionalizare,absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante de programe (varianta 1sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardul depregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale şi specializate din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Comunicare2. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme3. Iniţierea unei afaceri4. Procesarea datelor numericeb) Unităţi de competenţe tehnice generale:1. Managementul calităţii în agroturism2. Gestiune şi evidenţă economicăc) Unităţi de competenţe tehnice specializate1. Construcţii şi amenajări în agroturismConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 3472. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestoraUnităţi decompetenţeManagementulcalităţii înagroturismCompetenţe deevaluatIdentifică elementelesistemului demanagement alcalităţiiConţinuturi tematice (in vedereaexplicitării/detalierii competenţelor)Elementele sistemului de management al calităţii-Functii: planificarea calitatii, organizarea activitatiireferitoare la calitate, coordonarea activitatilorreferitoare la calitate, antrenarea personalului pentrurealizarea obiectivelor calitatii, asigurarea calitatii,îmbunatatirea calitatii-Elemente:sistemul de management al calităţii (cerinţe generale),responsabilitatea conducerii, managementulresurselor, realizarea produsului, măsurare , analiză şiîmbunătăţire.Gestiune şievidenţăeconomicăAsigură îmbunătăţireacontinua a calităţii înagroturismMonitorizeaza situatiapatrimoniala a unitatiiagroturistice si arezultatelor obtinuteAnalizează preţurile şitarifele practicate înagroturismÎmbunătăţirea calităţiiEvaluare: -auditul calităţii- produsului/serviciului,procesului, sistemului calităţii.-audit- intern, extern- certificarea calităţii-de produs, de sistem(sistemul HACCP -Analiza riscurilor. Puncte criticede control), de persoane, marca de certificare, marca Q(HG 68/2003).Managementul calităţii totale-TQM:- direcţiile TQM: satisfacţia clientului, satisfacţiaorganizaţiei, interesul general al societăţii.-funcţiile TQM: planificarea, organizarea,conducerea, controlul, asigurarea, îmbunătăţireacalităţii- principiile TQM: orientarea spre client,internalizarea relaţiei client-furnizor, calitatea peprimul plan, „zero defecte” şi îmbunătăţirea continuă,viziune sistematică, argumentare cu date.Patrimoniul unităţilor economice-Structuri patrimoniale de activ: active imobilizate,active circulante, active de regularizare-Structuri patrimoniale de pasiv: capital propriu,datorii, pasive de regularizare-Structuri de venituri şi cheltuieli- Clasificarea veniturilor şi cheltuielilor- Caracterizare veniturilor şi cheltuielilor deexploatare, financiare, extraordinareCostul de producţieElementele costului: cheltuieli cu capitalul fixamortizarea,cheltuieli cu capitalul circulant-cheltuieli2

348 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008cu materiile prime, materiale şi alte obiecte demuncă, cheltuieli cu munca-cheltuieli cu salariile,cheltuieli indirecteConstrucţii şiamenajări înagroturismIdentificăconstrucţiile specificezonelor agroturisticeElaborează planul deamenajare ateritoriului din incintagospodăriei- Tipuri de construcţii: locuinţă, adăposturi pentruanimale (taurine, ovine, porcine, păsări), construcţiipentru depozitarea furajelor, construcţii şi magaziipentru utilaje construcţii anexe.- Elemente constructive ale construcţiilor:elemente de dimensionare, elemente de dotare,structură de rezistenţă, elemente de compartimentareşi închidere, elemente de izolaţii, elemente de finisaj,instalaţii tehnice.- Materiale necesare efectuării construcţiei : lemn şiproduse din lemn, piatră naturală, produse ceramice şiînlocuitori, sticlă şi produse metalice,mortare,betoane, materiale pentru hidroizolaţii şitermoizolaţii, materiale pentru finisaje, materialepentru instalaţii electriceşi sanitare.Spaţii ce vor fi amenajate : grădină de flori, loc dejoacă pentru copii.- Soluţii privind amenajarea spaţiilor: schiţe deamplasare, resurse materiale, calcul necesar demateriale.- Spaţiu de joacă pentru copii: amplasare, dimensiuni,dotare.Bibliografie• Anatomia si fiziologia animalelor – D.Cotofan / Ed Ceres, 1984• Igiena animalelor domestice – Ciubotaru, Lozinca / Ed Ceres 1989• Agricultura – Patape, Moisiu, Scriosteanu, Ilie, Zanfir / Ed Oscar Print, 2000• Marketing agroalimentar, teorie si practica – A.Chiran, E.Gandu, A.Banu, E.Ciobotaru /Ed.PIM, Iasi, 2003• Managementul exploatatiilor agricole (ed.a II-a, Revazuta si adaugita) - I.Alecu /Ed.CERES, Bucuresti, 2001• Marketing turistic, manual pentru clasa a XI-a – E.Merce, C.Dinca, P.Dragomir, M.Jipa,L.Svilengaten, D. Neagu, V.Popa, C.Rotariu, F.Spalatelu, L.Serban, S.Verdes / Ed.OSCARPRINT, Bucuresti, 2003• Igiena si alimentatia animalelor domestice , autor Lozinca D, Ciubotaru L./ Ed.Tehnicaagricola Bucuresti, 19923

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 349• Biotehnologia transferului de embrioni la vaca / Ed. Waddpress Timisoara 2004, Colectiarevistei ferma• Bazele zootehniei - autor Al.Campeanu / Editura Ceres Bucuresti• Anatomia comparată şi topografică a animalelor domestice, autori- E. Paştea, Gh.Constantinescu, E. Mureşianu, V. Coţofan,E.D.P.Buc. 1978• Anatomia şi fiziologia animalelor domestice autor V.Şt. Gavrilă, E.D.P.Buc. 1964• Anatomia şi fiziologia animalelor domestice autor V. Coţofan, Ed. CERES 1989• Studiul materialelor& construcţiilor autori A. Ţibrea, I.Szocs, A. Mândrilă, C. Socol, Ed.Economică preuniversitară 2000• Construcţii zootehnice şi desen tehnic- indrumător de lucrări practice autorii- I. Ştef, I. Roşu,U.A.S.M.V. Buc. 2000• Construcţii în zona rurală montană lucrare realizată în cadrul proiectului ,,Sprijinireaserviciilor în agricultură,, autor Chirileanu Ţuţu, C.E.F.D.E.C. Vatra Dornei• Anatomia şi fiziologia animalelor domestice - V. Coţofan / Ed. Ceres, 1989• Anatomia comparată şi topografică - E. Paştea. Gh. Constantinescu, E. Mureşianu, V.Coţofan / Ed. Didactică şi Pedagogică,1978• Managementul calităţii - Marieta Olaru / Editura Economică 2000• Studiul calităţii produselor şi serviciilor - Tănţica Petre / Editura Niculescu 2004• Managementul calităţii - Nicolae Drăgulescu ; Cristian Niculescu / Editura Niculescu 20044

350 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională: -TEHNICIAN ÎN AGROTURISMVarianta 11. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificărileşi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician în agroturism – ruta progresivă de profesionalizare,absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante de programe (varianta 1sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardul depregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale şi specializate din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Comunicare2. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme3. Iniţierea unei afaceri4. Procesarea datelor numericeb) Unităţi de competenţe tehnice generale:1. Marketing în agroturismc) unităţi de competenţă tehnice specializate1. Planificarea şi finanţarea afacerii în agroturismConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 3512. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestoraUnităţi decompetenţeMarketing înagroturismCompetenţe deevaluatExplica conceptul sifunctiile marketinguluiagroturisticConţinuturi tematice (in vedereaexplicitării/detalierii competenţelor)- Marketing agroturistic: concept, importanţă, rol- Premisele marketingului agroturistic: naturacererii de servicii turistice, natura ofertei, naturaprodusului turistic şi a preturilor aferente,particularitatile distributiei- Functiile marketingului agroturistic: premisa,mijloc, obiectivCaracterizează piaţaagroturisticăAnalizează mediul deafaceri a unei unităţiagroturisticeAnalizeaza cererea siconsumulagroturististicOfera produse siservicii agroturisticePiaţa agroturistică:- Cererea si oferta agroturistică: concept, tendinteînregistrate în evolutia cererii si a ofertei agroturistice- Soluţii pentru finalizarea operaţiilor de segmentare apieţei: acoperirea globală a pieţei, pe un segment, peun produs, pe un segment si un produsMediul de afaceri:- Micromediul unităţii agroturistice: furmizori, clienţi,concurenţa, intermediari de distribuţie, alţi actori- Macromediul unităţii agroturistice: mediul economic,demografic, natural, tehnologic, cultural- Concurenţa unităţii agroturistice: niveluri aleconcurenţei, obiectivele concurenţilor, strategiiconcurenţialeCererea şi consumul agroturistic- Trasaturile cererii agroturistice: cerere nationala,concentrata, dinamica, sezonalitate- Factori care modeleaza structura , nivelul si dinamicacererii agroturistice: economici, demografici, sociali,disponibilitatea timpului liber, organizarea,promovarea- Analiza elasticitatii cererii si a factorilor de influentaa cererii agroturistice: coeficient de elasticitateformulade calcul- Consumul agroturistic: semnificatie, particularitati,tipologieOferta de produse şi servicii agroturistice- Caracteristicile ofertei agroturistice- Oferte agroturistice dupa criterii date: motivatiaconsumatorilor: oferta turismului de vacanta, desanatate, de afaceri, cultural specializareaproducatorilor: alimentatie, cazare, transport,agrement, informare2

352 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Planificarea şifinanţareaafacerii înagroturismAplica mixul demarketing într-ounitate agroturisticaRealizeaza procesul deplanificare pentru ounitate agroturisticaElaboreaza un plan deafaceri pentru ounitate agroturisticaEvaluează condiţiilede înfiintare a uneiunităţi agroturistice- Factorii care influenteaza calitatea oferteiagroturistice:a) obiectivi: responsabilitate în executarea prestatiilorturistice, capacitate de antreprenor si organizator afermierilor, dotarea pensiunilorb) subiectivi: politetea, modul de primire a turistilor,ambianta si atmosfera, unitatea de primire, facilitatiacordate turistilorMixul de marketing într-o unitate agroturistică- Politica de preţ: forme de prezentare a preţului,particularitatile preţurilor şi tarifelor practicate,indicele preţurilor, strategii de preşâţuri în agroturism- Politica de distribuţie: căi de acces la produseleturistice, canale de distribuţie (tipuri, caracteristici),strategii de distribuţie- Politica de promovare: publicitate turistică:obiective, rol, funcţii, etapele unei campaniipublicitare, buget promovarea vânzarilor: obiective,tipuri de promovareProcesul de planificare strategică- concept- rolul procesului de planificare: în evoluţia firmei, înactivitatea de prognozare, în adaptarea firmei laschimbări- etapele procesului de planificare: cercetarea-analizafactorilor externi, piaţa potenţială a firmei, evaluarearesurselor interne; formularea- misiunea firmei,obiective; acţiunea- direcţia de urmat, proceduri,standarde, motivarea personalului; evaluareacompararearezultatelor obţinute cu obiectivelepropuse, sugestii de îmbunătăţirePlanul de afaceri pentru o unitate agroturistică-Oportunităţi în planificarea şi realizarea unei afaceri-Părţi componentele ale planului de afaceri: descriereaafacerii, produsele/serviciile, marketing, planul definanţare, indicatori financiari, analiza punctelor tari şislabeMediul de afaceri în vederea înfiinţării unei unităţiagroturistice- Mediul de afaceri: micromediul, macromediul- Tipuri de unităţi economice: societăţi comerciale,asociaţii familiale, personae fizice autorizate.Avantaje şi dezavantaje.- Etape de înfiinţare: decizia de creare a unei societăţi,alegerea tipului de întreprindere, elaborarea actuluiconstitutiv al societăţii, obţinerea autorizaţiei,înregistrarea organele fiscale3

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 353Bibliografie• Anatomia si fiziologia animalelor – D.Cotofan / Ed Ceres, 1984• Igiena animalelor domestice – Ciubotaru, Lozinca / Ed Ceres 1989• Agricultura – Patape, Moisiu, Scriosteanu, Ilie, Zanfir / Ed Oscar Print, 2000• Marketing agroalimentar, teorie si practica – A.Chiran, E.Gandu, A.Banu, E.Ciobotaru /Ed.PIM, Iasi, 2003• Managementul exploatatiilor agricole (ed.a II-a, Revazuta si adaugita) - I.Alecu /Ed.CERES, Bucuresti, 2001• Marketing turistic, manual pentru clasa a XI-a – E.Merce, C.Dinca, P.Dragomir, M.Jipa,L.Svilengaten, D. Neagu, V.Popa, C.Rotariu, F.Spalatelu, L.Serban, S.Verdes / Ed.OSCARPRINT, Bucuresti, 2003• Igiena si alimentatia animalelor domestice , autor Lozinca D, Ciubotaru L./ Ed.Tehnicaagricola Bucuresti, 1992• Biotehnologia transferului de embrioni la vaca / Ed. Waddpress Timisoara 2004, Colectiarevistei ferma• Bazele zootehniei - autor Al.Campeanu / Editura Ceres Bucuresti• Anatomia comparată şi topografică a animalelor domestice, autori- E. Paştea, Gh.Constantinescu, E. Mureşianu, V. Coţofan,E.D.P.Buc. 1978• Anatomia şi fiziologia animalelor domestice autor V.Şt. Gavrilă, E.D.P.Buc. 1964• Anatomia şi fiziologia animalelor domestice autor V. Coţofan, Ed. CERES 1989• Studiul materialelor& construcţiilor autori A. Ţibrea, I.Szocs, A. Mândrilă, C. Socol, Ed.Economică preuniversitară 2000• Construcţii zootehnice şi desen tehnic- indrumător de lucrări practice autorii- I. Ştef, I. Roşu,U.A.S.M.V. Buc. 2000• Construcţii în zona rurală montană lucrare realizată în cadrul proiectului ,,Sprijinireaserviciilor în agricultură,, autor Chirileanu Ţuţu, C.E.F.D.E.C. Vatra Dornei• Anatomia şi fiziologia animalelor domestice - V. Coţofan / Ed. Ceres, 1989• Anatomia comparată şi topografică - E. Paştea. Gh. Constantinescu, E. Mureşianu, V.Coţofan / Ed. Didactică şi Pedagogică,1978• Managementul calităţii - Marieta Olaru / Editura Economică 2000• Studiul calităţii produselor şi serviciilor - Tănţica Petre / Editura Niculescu 2004• Managementul calităţii - Nicolae Drăgulescu ; Cristian Niculescu / Editura Niculescu 20044

354 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională: -TEHNICIAN ÎN AGRICULTURĂ-TEHNICIAN AGROMONTANVarianta 11. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificărileşi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificările profesionale: Tehnician în agricultură, Tehnician agromontan – rutaprogresivă de profesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele douăvariante de programe (varianta 1 sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardele depregătire profesională (SPP), pentru calificările de nivel 3 menţionate şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Comunicare2. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme3. Iniţierea unei afacerib) Unităţi de competenţe tehnice generale:1. Marketingul produselor agricole2. Managementul exploataţiei agricoleConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 3552. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestora:Unităţi decompetenţeMarketingulproduseloragricoleManagementulexploatatieiagricoleCompetenţe de evaluatIdentifică nevoile şicererea de consum pentruprodusele agricoleDescrie oferta şi consumulde produse agricoleConţinuturi tematice (in vedereaexplicitării/detalierii competenţelor)Nevoile de consum:- ierarhizarea nevoilor concepută de A. H.Maslow,- clasificarea nevoilor de consumCererea de produse agricole:- trăsături, factori de influenţăOferta de produse agricole :- clasificare, trăsături, factori de influenţăConsumul de produse agricole:- factori de influenţă, ciclul de viaţă alproduselor agricoleCaracterizează piaţa agrară Elementele componente ale pieţei agrare- concurenţa, cererea şi oferta , preţuri, taxe.Funcţiile pieţei agrare:- asigurarea populaţiei cu produse agricole şi aindustriei prelucrătoare cu materii prime,asigurarea rezervelor de stat, asigurareadisponibilităţilor pentru exportCriterii de funcţionare a pieţei agrare:- obiectul tranzacţiei de vânzare-cumpărare,ofertanţii şi purtătorii cererii de consum,întinderea geografică, gradul de dispersieteritorială, accesul consumatorilor pe piaţăIndicatori de măsurare a dimensiunilor pieţeiagrare- capacitatea efectivă şi potenţială a pieţei, cotade piaţăAplică mixul de marketingDescrie procesul demanagementPolitica de produs:- dezvoltarea produselor existente, programareade noi produse, calitatea, marca, garanţiile,servicii conexe.Politica de preţ:- preţul de bază, reduceri şi avantaje, forme deplată, suportarea riscului.Politica de distribuţie:- canalele de marketing, aria teritorială,amplasarea unităţilor comerciale, transportul,serviciile conexe.Politica de promovare:-publicitatea, promovarea vânzărilor, cataloage,expoziţii, târguri, relaţii cu publiculProces de management:-concept, tipuri de management (managementulproducţiei, al afacerii exploataţiei agricole,2

356 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Efectuează organizareaprocesuală şi structurală aunei exploataţii agricole.Explică procesuldecizionalAnalizează proceseleeconomice ale exploataţieiagricolefinanciar, marketingului, al resurselor umane)Funcţiile procesului de management:-de previziune, de organizare, de coordonare, dedispoziţie, de controlFuncţiunile exploataţiei agricole:-cercetare-dezvoltare,producţie, comercială, depersonal, financiar – contabilăElemente de bază ale structuriiorganizatorice:-postul, funcţia, ponderea ierarhică,compartimentul, nivelurile ierarhice, relaţiileorganizaţionale (de autoritate, de cooperare, decontrol)Criterii de clasificare a deciziilor:-Importanţa obiectivelor urmărite, frecvenţaelaborării deciziilor, nivelul ierarhic la care seiau deciziile, gradul de cunoaştere aprobabilităţii rezultatelor, sfera de cuprindere adecidentuluiEtapele procesului decizional:-Identificarea problemei, analiza, stabilireaobiectivului, stabilirea opţiunilor, evaluareaopţiunilor, alegerea variantei optime,implementarea, evaluarea rezultatelorCondiţiile pe care trebuie să le îndeplineascăinformaţia în procesul decizional:-să fie exacte, complete, continue, să sosească latimp, să fie transmise pe canalul cel mai scurt, săcorespundă din punct de vedere calitativ şicantitativ, să aibă o formă de prezentareadecvată fiecărei situaţiiClasificarea informatiilor :-după provenienţa lor, modul de exprimare,sensul circulaţiei, gradul de prelucrare, sursă deobţinereProcese economice:-aprovizionarea, producţia, depozitarea,desfacereaTehnici de optimizare a proceseloreconomice:-minimizarea costurilor şi maximizareaprofituluiBibliografie• Anatomia si fiziologia animalelor – D.Cotofan / Ed Ceres, 1984• Igiena animalelor domestice – Ciubotaru, Lozinca / Ed Ceres 1989• Agricultura – Patape, Moisiu, Scriosteanu, Ilie, Zanfir / Ed Oscar Print, 20003

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 357• Marketing agroalimentar, teorie si practica – A.Chiran, E.Gandu, A.Banu, E.Ciobotaru /Ed.PIM, Iasi, 2003• Managementul exploatatiilor agricole (ed.a II-a, Revazuta si adaugita) - I.Alecu /Ed.CERES, Bucuresti, 2001• Marketing turistic, manual pentru clasa a XI-a – E.Merce, C.Dinca, P.Dragomir, M.Jipa,L.Svilengaten, D. Neagu, V.Popa, C.Rotariu, F.Spalatelu, L.Serban, S.Verdes / Ed.OSCARPRINT, Bucuresti, 2003• Igiena si alimentatia animalelor domestice , autor Lozinca D, Ciubotaru L./ Ed.Tehnicaagricola Bucuresti, 1992• Biotehnologia transferului de embrioni la vaca / Ed. Waddpress Timisoara 2004, Colectiarevistei ferma• Bazele zootehniei - autor Al.Campeanu / Editura Ceres Bucuresti• Anatomia comparată şi topografică a animalelor domestice, autori- E. Paştea, Gh.Constantinescu, E. Mureşianu, V. Coţofan,E.D.P.Buc. 1978• Anatomia şi fiziologia animalelor domestice autor V.Şt. Gavrilă, E.D.P.Buc. 1964• Anatomia şi fiziologia animalelor domestice autor V. Coţofan, Ed. CERES 1989• Studiul materialelor& construcţiilor autori A. Ţibrea, I.Szocs, A. Mândrilă, C. Socol, Ed.Economică preuniversitară 2000• Construcţii zootehnice şi desen tehnic- indrumător de lucrări practice autorii- I. Ştef, I. Roşu,U.A.S.M.V. Buc. 2000• Construcţii în zona rurală montană lucrare realizată în cadrul proiectului ,,Sprijinireaserviciilor în agricultură,, autor Chirileanu Ţuţu, C.E.F.D.E.C. Vatra Dornei• Anatomia şi fiziologia animalelor domestice - V. Coţofan / Ed. Ceres, 1989• Anatomia comparată şi topografică - E. Paştea. Gh. Constantinescu, E. Mureşianu, V.Coţofan / Ed. Didactică şi Pedagogică,1978• Managementul calităţii - Marieta Olaru / Editura Economică 2000• Studiul calităţii produselor şi serviciilor - Tănţica Petre / Editura Niculescu 2004• Managementul calităţii - Nicolae Drăgulescu ; Cristian Niculescu / Editura Niculescu 20044

358 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională: -TEHNICIAN ÎN AGRICULTURĂ-TEHNICIAN AGROMONTAN-TEHNICIAN VETERINARVarianta 21. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificărileşi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificările profesionale: Tehnician în agricultură, Tehnician agromontan şi Tehnicianveterinar – ruta progresivă de profesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru unadin cele două variante de programe (varianta 1 sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardele depregătire profesională (SPP), pentru calificările de nivel 3 menţionate şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Comunicare2. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme3. Iniţierea unei afacerib) Unităţi de competenţe tehnice generale:1. Managementul calităţii în domeniul agricultură2. Gestiune şi evidenţă economicăConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 3592. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestoraUnităţi decompetenţeManagementulcalităţii îndomeniulagriculturăCompetenţe deevaluatIdentifică elementelesistemului demanagement alcalităţiiAnalizează procese şifaze de proces pentruîmbunătăţirea calităţiiacestora.Conţinuturi tematice (in vedereaexplicitării/detalierii competenţelor)Managementul calităţii: conceptFuncţiile managementului calităţii:-planificarea calităţii,-organizarea activităţii referitoare la calitate,-coordonarea activităţilor referitoare la calitate,-antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelorcalităţii,-asigurarea calităţii, îmbunătăţirea calităţiiElementele sistemului de management:-sistemul de management al calităţii(cerinţe generale),responsabilitatea conducerii, managementulresurselor, realizarea produsului, măsurare, analiză şiîmbunătăţireDocumente în sistemul de management alcalităţii:-manualul calităţii, procedurile sistemului demanagement al calităţii, instrucţiuni de lucru şialte documente referitoare la sistemul demanagement al calităţiiEtape în procesul de îmbunătăţire a calităţii:-spirala calităţii: planificare, implementare, evaluare,feed-back şi schimbare-Indicatori: - indicatori calitativi şi cantitativi,- indicatori de producţie,- indicatori de organizare,- indicatori asociaţi evaluăriiAplică proceduriadecvate deimplementare amanagementuluicalităţiiMăsurile ce se impun la nivelul unei unităţiagricole pentru aplicarea unui model demanagement al calităţii:- autonomie decizională;- viziune comună;- obiective pe termen mediu şi lung;- spirit de echipă;- disponibilitate la schimbare;- resursă umană calificată.Monitorizarea proceselor unităţii agricole înasigurarea calităţii:-aplicarea unui model de autoevaluare organizaţionalăSistemul de îmbunătăţire a calităţii:-măsuri concrete şi ţintele acestora în scopuleficientizării activităţilorRaportare la politica organizaţiei:-auto-evaluarea activităţii în raport cu obiectivele2

360 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008generale şi politica organizaţieiAsigură îmbunătăţireacontinuă a calităţiiCriterii de standardizare:- domeniile standardizării (industrie, agricultură,comerţ ,….)-nivel de standardizare: standarde de firmă,profesionale, teritoriale naţionale, regionale,internaţionale-conţinutul standardelor: de bază,terminologie,încercări, procese, produse, servicii, tip „ghid”Activitatea de standardizare:-principiile standardizării, instituţii, sistemul europeande standardizare, obiectivele standardizării,globalizarea standardizării, interesele consumatorilorreferitoare la standardizareManagementul calităţii totale-TQM:-direcţiile TQM: satisfacţia clientului, satisfacţiaorganizaţiei, interesul general al societăţii-funcţiile TQM: planificarea, organizarea,conducerea, controlul, asigurarea,-îmbunătăţirea calităţii-principiile TQM: orientarea spre client, internalizarearelaţiei client-furnizor, calitatea pe primul plan, „zerodefecte” şi îmbunătăţirea continuă, viziunesistematică, argumentare cu dateGestiuneevidenţăeconomicăşiDescrie rolul, funcţiileşi structura bilanţuluicontabilEfectueazăinventarierea şicompleteazădocumentele aferenteExplică evaluareaelementelorRolul bilantului contabil:-situaţia netă a patrimoniului,-rezultatul economico-financiar net,-furnizarea unor date de detaliu privind activele,stocurile, creanţele şi datoriile, provizioanele,-repartizarea rezultatului exerciţiului, veniturile şicheltuielileFuncţiile bilantului contabil :-de generalizare-de informare,-de analizăFuncţiile inventarierii patrimoniului:-funcţia de control a concordanţei dintre evidenţascriptică şi cea faptică,-funcţia de stabilire a situaţiei nete a patrimoniului şi arezultatului economico-financiar,-de calcul şi evidenţă a stocurilor, consumurilor şivânzărilor.Etapele inventarierii patrimoniului:-pregătirea inventarierii, inventarierea propriuzisă,stabilirea rezultatelor inventarierii.Evaluarea elementelor patrimoniale-concept criterii: valoarea de utilitate, reală,timpul,3

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 361patrimonialeAplică calculaţia decosturicriteriul menţinerii capitalului-baze: costul istoric, curent, valoarea realizabilă,valoarea actualizatăCriteriile calculatiei de costuri:-momentul elaborării,-sfera de cuprindere a cheltuielilor în costuri,-particularităţile procesului tehnologic,-modul de evaluare a costurilor,-modul de structurare a costurilorBibliografie• Anatomia si fiziologia animalelor – D.Cotofan / Ed Ceres, 1984• Igiena animalelor domestice – Ciubotaru, Lozinca / Ed Ceres 1989• Agricultura – Patape, Moisiu, Scriosteanu, Ilie, Zanfir / Ed Oscar Print, 2000• Marketing agroalimentar, teorie si practica – A.Chiran, E.Gandu, A.Banu, E.Ciobotaru /Ed.PIM, Iasi, 2003• Managementul exploatatiilor agricole (ed.a II-a, Revazuta si adaugita) - I.Alecu /Ed.CERES, Bucuresti, 2001• Marketing turistic, manual pentru clasa a XI-a – E.Merce, C.Dinca, P.Dragomir, M.Jipa,L.Svilengaten, D. Neagu, V.Popa, C.Rotariu, F.Spalatelu, L.Serban, S.Verdes / Ed.OSCARPRINT, Bucuresti, 2003• Igiena si alimentatia animalelor domestice , autor Lozinca D, Ciubotaru L./ Ed.Tehnicaagricola Bucuresti, 1992• Biotehnologia transferului de embrioni la vaca / Ed. Waddpress Timisoara 2004, Colectiarevistei ferma• Bazele zootehniei - autor Al.Campeanu / Editura Ceres Bucuresti• Anatomia comparată şi topografică a animalelor domestice, autori- E. Paştea, Gh.Constantinescu, E. Mureşianu, V. Coţofan,E.D.P.Buc. 1978• Anatomia şi fiziologia animalelor domestice autor V.Şt. Gavrilă, E.D.P.Buc. 1964• Anatomia şi fiziologia animalelor domestice autor V. Coţofan, Ed. CERES 1989• Studiul materialelor& construcţiilor autori A. Ţibrea, I.Szocs, A. Mândrilă, C. Socol, Ed.Economică preuniversitară 2000• Construcţii zootehnice şi desen tehnic- indrumător de lucrări practice autorii- I. Ştef, I. Roşu,U.A.S.M.V. Buc. 2000• Construcţii în zona rurală montană lucrare realizată în cadrul proiectului ,,Sprijinireaserviciilor în agricultură,, autor Chirileanu Ţuţu, C.E.F.D.E.C. Vatra Dornei• Anatomia şi fiziologia animalelor domestice - V. Coţofan / Ed. Ceres, 1989• Anatomia comparată şi topografică - E. Paştea. Gh. Constantinescu, E. Mureşianu, V.Coţofan / Ed. Didactică şi Pedagogică,1978• Managementul calităţii - Marieta Olaru / Editura Economică 2000• Studiul calităţii produselor şi serviciilor - Tănţica Petre / Editura Niculescu 2004• Managementul calităţii - Nicolae Drăgulescu ; Cristian Niculescu / Editura Niculescu 20044

362 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională: TEHNICIAN CHIMIST DE LABORATORVarianta 21. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificărileşi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician chimist de laborator – ruta directă de profesionalizare,absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante de programe (varianta 1sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardul depregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme2. Comunicare3. Procesarea datelor numericeb) Unităţi de competenţe tehnice specializate:1. Materii prime şi materiale pentru industria chimică2. Analiza apeiConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 3632. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestoraUnităţi decompetenţeMaterii primeşi materialepentruindustriachimicăAnaliza apeiBIBLIOGRAFIECompetenţe de evaluatDescrie procedee de tratareşi prelucrare a materiilorprimeCaracterizează materiiprime folosite în industriachimicăDetermină indicatorii fiziciai apeiDetermină indicatoriichimici ai apeiConţinuturi tematice (in vedereaexplicitării/detalierii competenţelor)Enumerarea procedeelor de prelucrare a materiilorprime; identificarea fazelor corespunzătoareprocedeelor de tratare şi prelucrare a materiilorprime; identificarea utilajelor din schematehnologică• procese de tratare a apei – purificare (limpezire prin sedimentare naturală,sedimentare cu coagulanţi, filtrare), dedurizareşi demineralizare cu schimbători de ioni• procedee de prelucrare a cărbunilor –cocsificarea cărbunilor• procese de prelucrare a ţiţeiului şi a produselorpetroliere – distilarea ţiţeiului la presiuneatmosferică şi în vidIdentificarea proprietăţilor fizico-chimice alemateriilor prime folosite în industria chimică –temperatura de fierbere , putere calorică,umiditate, densitate, compoziţie chimicăCaracterizarea indicatorilor fizici ai apelornaturale . Determinări de : pH, conductivitate ,turbiditate, suspensii totaleInterpretarea rezultatelor analizelor faţă de normede calitate în vigoare . Determinări de : aciditate şialcalinitate faţă de metilorange şi fenolftaleină ;regim de oxigen (oxigen dizolvat, CBO 5 ,CCOMn); regim de mineralizare (reziduu fix,calciu, magneziu, duritate totală –complexonometric, cloruri)1. Mioara Teodorescu Tehnologia fabricării şi prelucrăriiproduselor chimiceEd. Didactică şi pedagogică,Bucureşti, 19952. Sergiu Mănescu Chimia sanitară a mediului Ed.Medicală2

364 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională:TEHNICIAN ÎN PRELUCRAREA LEMNULUIVarianta 11. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificărileşi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician în prelucrarea lemnului – ruta progresivă deprofesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante deprograme (varianta 1 sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardul depregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme2. Comunicare3. Procesarea datelor numericeb) Unităţi de competenţe tehnice specializate:1. Controlul calităţii2. Întreţinerea şi exploatarea utilajelorConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.2. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestoraUnităţi decompetenţeControlulcalităţiiCompetenţe de evaluatOrganizează controlulcalităţii materiilor prime simaterialelor folosite laConţinuturi tematice (in vedereaexplicitării/detalierii competenţelor)Conceptul de calitate- Evoluţia istorică a conceptului de calitate- Rolul calităţii în asigurarea competitivităţii1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 365Întreţinerea şiexploatareautilajelorfabricarea produselor dinlemnCoordonează activitatea decontrol a calităţiiproduselor din lemnAsigură efectuareaoperaţiilor de reglare autilajelorCompletează documente deevidenţă tehnică şifuncţionalăproduselor din industria de prelucrare a lemnuluiCalitatea produselor şi controlul acestora- Indicatorii de calitate- Metode pentru controlul calităţiiControlul calităţii produselor în industria deprelucrare a lemnului- Controlul calităţii la fabricarea cherestelei- Controlul calităţii la fabricarea mobilierului din lemnPrincipii de bază ale reglării tehnologiceRegimuri de lucru optime: adaptarea vitezei deaşchiere şi de avans în funcţie de tipul operaţiei şispecia lemnoasă ce se prelucrează.Documente de evidenţă tehnică şi funcţională autilajelor:Fişa „U” şi livretul utilajului;Ciclul de reparaţii al utilajelor.Bibliografie1 D. Robocea şi V.RoboceaCalitatea şi fiabilitatea produselor.Tehnica măsurărilor de specialitateîn industria lemnului – Manual2 V. Năstase Utilajul şi tehnologia fabricăriimobilei şi a altor produse finite dinlemn– Manual3 I. Moraru, V. Stanea Maşini, utilaje şi instalaţii pentruprelucrarea lemnului– ManualEditura Didactică şipedagogică,Bucureşti,1994Editura Didactică şipedagogică,Bucureşti,1994Editura Didactică şipedagogică,Bucureşti,19782

366 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională: TEHNICIAN DESIGNER MOBILĂ ŞI AMENAJĂRIINTERIOAREVarianta 11. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificărileşi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare – ruta directăde profesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante deprograme (varianta 1 sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardul depregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme2. Comunicare3. Procesarea datelor numericeb) Unităţi de competenţe tehnice generale:1.Materii prime şi materiale pentru mobilă şi amenajări interioarec) Unităţi de competenţe tehnice specializate:1. Calitatea mobileiConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 3672. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestoraUnităţi decompetenţeMaterii primeşi materialepentru mobilăşi amenajăriinterioareCompetenţe de evaluatRecunoaşte speciilelemnoase după structură şicaracteristiciConţinuturi tematice (in vedereaexplicitării/detalierii competenţelor)Plante lemnoase cu utilizări în mobilă şi amenajăriinterioare- Noţiunea de structură a lemnului- Secţiuni fundamentale prin lemn şi secţiuni derivateStructuri macroscopice tipice şi atipice-Elemente distincte în construcţia macroscopică alemnului: alburn, duramen ,lemn matur ,inele anuale,pori, zone de fibre, zone de parenchim, raze medulare,măduva lemnuluiStabileşte materiile primepe bază de lemn necesareîn construcţia mobilieruluiMaterii prime pe bază de lemn necesare înconstrucţia mobilierului şi amenajărilor interioare-Cherestea de răşinoase şi foioase :definiţie ,clasificări ,sortimente de cherestea- Furnire :materii prime folosite la fabricareafurnirelor, definiţie, clasificare, metode de obţinere afurnirelor, sortarea furnirelor , domenii de utilizareAnalizează proprietăţilelemnuluiAlege materialetehnologiceIdentifică accesoriile şimaterialele decorativepentru mobilăUtilizează alte materialenetradiţionalePrincipalele proprietăţi ale lemnului :definiţie,factori de influenţă :-Proprietăţi fizice :umiditatea lemnului ,umflarea şicontragerea lemnului-Proprietăţi tehnologice : uzura lemnului ,rezistenţa lasmulgerea cuielor şi şuruburilor ,durabilitatea lemnuluiMateriale tehnologice :- Materiale de încleiere: clasificare, proprietăţi,domenii de utilizare , caracteristici tehnice-Materiale abrazive :duritatea granulelor abrazive,granulaţia materialelor abrazive, simbolurileprincipalelor materiale abrazive-Materiale de finisare :pentru pregătirea suprafeţelor,pentru colorare ,pentru finisarea transparentă şi opacă,pentru prelucrarea peliculelor ,proprietăţi-Materiale de tapiţerie :materiale de susţinere,materiale de legătură ,materiale de umplere , materialede acoperire şi materiale de decorare-Accesorii şi materiale decorative pentru mobilă,materiale de tapiţerie şi repere din diferite materiale curol decorativ- Accesorii pentru închidere ,deschidere ,blocare,susţinere , ghidare , asamblare , acţionareMateriale netradiţionale-Materiale plastice : definiţie ,proprietăţi-Sticla şi produsele din sticlă :definiţie ,sortimente,proprietăţi2

368 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008CalitateamobileiPrecizează indicatorii decalitateEfectuează controlulcalităţii materiilor prime şimaterialelorConceptul de calitate- Evoluţia istorică a conceptului de calitate-Rolul calităţii în asigurarea competitivităţii produselordin industria de prelucrare a lemnuluiCalitatea produselor şi controlul acestora- Indicatorii de calitateControlul calităţii materiilor prime şi materialelor-Cerinţe de calitate pentru :produse aglomerate,cherestea ,produse stratificate ,materiale abrazive,materiale de finisare ,materiale de încleiere ,materialede tapiţerie şi de ambalare-Recepţionarea calitativă şi cantitativăBibliografie1. Materii prime şi materiale pentru mobilă şi amenajări interioareMaterii prime si materiale folosite in ind lemnului – manual scolar – Ed did si ped Bucuresti 1995Autori: P Pescarus, I MotoiuTehnologia cherestelei – manual scolar – Ed did si ped – Bucuresti 2001Autori: Andrei Grigorescu, Alunita MunteanuFabricarea produselor din lemn – manual scolar – Ed Economica – Preuniversitaria – Bucuresti 2004Autori: MariaPentilescu, E GeorgescuUtilajul si tehnologia fabricarii furnirului, placajului si panelului – manual scolar – Ed did si ped –Bucuresti 1995Autori: Andrei Grigorescu, Alunita MunteanuFabricarea produselor din lemn, Lucrator in tamplarie, Scolala de Arte si MeseriiModulul 1: Materiale tehnologice folosite in industria lemnului, Manual pentru clasa a X-a, EdituraNiculescu, Bucuresti, 2006Autori: Murari Mihai, Murari Melania2. Calitatea mobileiCalitatea si fiabilitatea produselor . Tehnica masurarilor de specialitate in in lemnului – manual scolar –Ed did sip ed – Bucuresti 1993Autori: D Rabocea, V Rabocea3

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 369PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională:TEHNICIAN DESIGNER MOBILĂ ŞI AMENAJĂRIINTERIOAREVarianta 21. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificărileşi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare – ruta directăde profesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante deprograme (varianta 1 sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardul depregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicespecializate din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme2. Comunicare3. Procesarea datelor numericeb) Unităţi de competenţe tehnice specializate:1. Documentaţia tehnică de execuţie pentru produse din lemn2. Tehnici de marketingConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.1

370 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20082. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestoraUnităţi decompetenţeDocumentaţiatehnică deexecuţiepentru produsedin lemnTehnici demarketingCompetenţe deevaluatPecizează condiţiile derealizare a unui produsdin lemnAnalizează modele destrategii de marketingpentru produse dinlemnStabileşte un programde marketing pentruproduse din lemnIdentifică modelepromoţionale pentruproduse din lemnConţinuturi tematice (in vedereaexplicitării/detalierii competenţelor)Caracteristici ale produselor din lemn- destinaţie ,dimensiuni de gabarit, caracteristici deformă, construcţie şi ornamentaţieCondiţii tehnice de realizare a produselor- materii prime ,materiale tehnologice, materialedecorative, sisteme constructive, finisare,sisteme demontareElementele bazei de calcul- nomenclatorul de repere ,necesarul de materii prime,calculul suprafeţelor pe operaţiiNorma de consum-indici de utilitare şi consumuri specificeConceptul de marketing-definiţieMediul de marketing al firmelor din domeniulprelucrării lemnuluiRelaţiile firmei cu factorii de mediu :-relaţii de piaţă-concurenţa-factor de mediu esenţialPiaţa firmei-conceptul de piaţă a firmeiMarketing mixStrategia de piaţăConţinutul strategiei de piaţă: produs, promovare ,preţ , piaţăAlternative de strategii de piaţă-tipuri de strategii de piaţăProgramul de marketingElaborarea programului de marketing-obiective,plan de acţiune (stabilirea mijloacelor, atipurilor de produse , durată , punere în practică )Implementarea programuluiStrategia promoţionalăConceptul de promovare ,componenţii comunicaţieide marketingForme de activităţi promoţionaleTehnici de promovare a produselor finite din lemn :-publicitate ,categorii de reclame reclame ,psihologiareclamei ,design-promovarea vânzărilor-relaţiile publice2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 371Bibliografie1. Valentin Năstase, Apostol Zamfira, Andrei Grigorescu - Utilajul şi tehnologia fabricării mobilei şi aaltor produse finite din lemn, EDP, Bucureşti, 19992. St. Vrînceanu - Desen tehnic şi ornamental în industria lemnului, EDP, R.A. - Bucureşti, 19933. St. Vrînceanu, V. Năstase, R. Ţăranu - Desen tehnic şi ornamental în industria lemnului, EDP, R.A. -Bucureşti, 19934. Nicolae Al. Pop – Marketing, EDP, R.A. – Bucureşti, 19945. Virgil Balaure, coordonator – Marketing, ediţia a II-a, revizuită şi adaptată, editura Uranus, Bucuresti,20026. D. Lica, M. Zamfira – Proiectarea, fabricarea şi fiabilitatea mobilei, Braşov, 20033

372 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională:1. Statutul programei-TEHNICIAN ÎN SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂRIFORESTIEREVarianta 1În conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificărileşi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere – ruta progresivăde profesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante deprograme (varianta 1 sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardul depregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Comunicareb) Unităţi de competenţe tehnice generale:1. Ecologie forestieră2. Organizare şi legislaţie silvicăConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.2. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestoraUnităţi decompetenţeEcologieforestierăCompetenţe deevaluatIdentifică ecosistemulforestierConţinuturi tematice (in vedereaexplicitării/detalierii competenţelor)Ecosistemul forestier• Biotopul forestier• Biocenoza forestierăProcese biologice specifice pădurii ca sistembiologic deschis• Starea de masiv• Elagajul natural1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 373Analizează factoriiecologiciPrezintă zonareafuncţională a pădurilordin ţara noastră• Etajarea vegetaţiei• Diferenţierea arboretelor• Eliminarea naturalăZone de vegetaţie• Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră,repartizarea pe specii forestiere, creşteri medii− etaje de vegetaţie− zona stepei− zona forestieră− zona alpină• Zone geografice cu specii forestiere− vegetaţia de munte− vegetaţia dealurilor şi podişurior− vegetaţia de câmpie− vegetaţia luncilor şi a Deltei DunăriiFactorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii• Factorii climatici− lumina,− căldura,− apa,− aerul• Factorii edafici− solul• Factorii orografici− altitudinea− expoziţia− panta terenului− configuraţia terenuluiFactorii biotici şi influenţa lor asupra pădurii• Fitocenoza− arboretul− subarboretul− pătura erbacee− microflora solului• Zoocenoza• Factorul antropicInfluenţa pădurii asupra factorilor biotici şiabiotici : fitocenoză, zoocenoză, factorul antropic,climatici, edafici, orograficiGrupe funcţionale:• Grupa I de protecţie• Grupa II de producţie şi protecţieSubgrupe funcţionale:• Păduri cu rol de protecţie a apelor• Păduri cu rol de protecţie a solului contraeroziunii2

374 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Organizare şilegislaţiesilvicăOrganizeazăgestionareacantoanelor silviceOrganizează instruireapersonalului tehnic învederea respectăriiregimului silvic• Păduri cu rol de protecţie împotriva factorilorclimatici dăunători• Păduri de interes social• Păduri monumente ale naturii şi rezervaţiiMăsuri privind respectarea programul de lucru aldistrictului silvicDefalcarea indicatorilor şi sarcinilor ocolului silvic• Condica de serviciu a pădurarilor titulari− evidenţa şi monitorizarea activităţii• Sarcinile pădurarilor şi asigurarea realizării lor− atribuţii privind paza cantonului− atribuţii privind realizarea altor lucrărispecifice cantonului silvicInspecţii de fond şi parţiale în cantoane• Măsuri de respectare a graficelor şi ordinelorşefului de ocol− organizarea inspecţiilor de fond şi parţiale− personalul participant− obiectivele inspecţiilor de fond şi parţialeDocumentaţii tehnice specifice• Antemăsurători• Soluţii tehnice pentru executarea lucrărilor degospodărire a fondului forestier din district• Evidenţa marcărilor− ciocane de marcat : procurare, păstrare,utilizare, tipuri de ciocane de marcat• Actul de punere în valoare- stabilirea cotelor de pus în valoare- amplasarea cotelor pe teren- delimitarea parchetelor- evaluarea masei lemnoase− inventarierea arboretelor în vederea întocmiriiAPV-ului: tipuri de inventarieri, condiţii deaplicare, lucrări aplicate cu ocaziainventarierilor− conţinutul APV-ului− tipuri de produse şi sortimente pentru care seîntocmeşte APV-ul• Centralizatorul controlului regenerărilornaturale – etapa I• Registre fitosanitare şi de incendii• Registre de contravenţii şi de evidenţă amaterialelor confiscatePropaganda silvică• Seminarii : participare, opinii personale, modde exprimare, mod de prezentare• Dialoguri pe teme în domeniu3

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 375Controlează aplicarealegislaţiei silvice• Panouri• Afişe• Mass-media silvicăActivităţi de instruire a pădurarilor• Operaţiuni de pregătire în vederea instruirii• Tematica instruirii• Instrucţiuni şi dispoziţii legale privindgospodărirea, apărarea, conservarea şidezvoltarea fondurilor forestier, de vânătoare şipescuit• Instrucţiuni şi dispoziţii legale privind portul,folosirea şi întreţinerea armamentului şimuniţiei : regimul armelor şi muniţiilor( legislaţia în vigoare )• Instrucţiuni şi dispoziţii legale privindstingerea incendiilor şi a normelor de protecţiea muncii• Instruirea zilnică• Instruirea periodică• Materiale necesare pentru instruireapădurarilor: Codul Silvic, legi şi dispoziţiilegale în vigoareOperaţiuni de predare a parchetelor, control alexploatări şi reprimirii de parchete• Operaţiuni de pregătire a documentelor• Stiluri şi forme de documente:- Carnete de marcare- Fişe de calcul- Autorizaţii- Procese verbale- Controale la exploatare - Acte de control laexploatare- Reprimirea parchetelor - Acte de reprimire aparchetelor- Contestaţii- Penalităţi- Funcţia documentelor• Claritate şi acurateţe în scrierea documentelor• Operaţiuni de verificare a documentelorDocumente de provenienţă şi însoţire amaterialului lemnos şi a altor produse specificesectorului forestier• Bon de vânzare• Foaie de transport• Avize de expediţiePaza fondului forestier din raza districtului silvic• Puncte fixe de control4

376 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Aplică sistemele deorganizare şi normarea muncii în unităţilesilvice• Patrulări individuale• Patrulări în grup organizat• Pânda• Colaborare cu poliţia şi persoane de bunăcredinţăForme de organizare a muncii în silvicultură• Locul de muncă• Formaţie de lucru• Echipa de lucru• Brigada simplă• Brigada complexăBibliografie1 M.Gherghel Organizare si legislatie silvica Ed.Tipomur, TirguMures, 19932. V.Vlad, M.Vlad, Silvicultura si tehnica culturilor EDP, Bucuresti,1997A.Marian, V.Dobos silvice3 V.Vlad, M.Vlad,V.DobosSilviculturaEd. Mirton, Timisoara,20044. Anatolie Marian,Virgil Vlad, VasileDobos, Mioara VladSilvicultura 11-12, manual Editura Didactica siPedagogica Bucuresti19975. Arcadie Ciubotaru Exploatarea padurilor Editura Lux Libris6. Ion I Florescu si Silvicultura vol I Studiul padurii Editura Lux LibrisNorocel V Nicolescu7. Iosif Leahu Dendrometrie Editura Didactica siPedagogica RABucuresti8. Virgil Vlad, Mioara Silvicultura - manual pentru licee, Editura Mirton -Vlad, Vasile Dobos9. Niculina Ghenescu,Gheorghe Dragusoiu,Ion Onutu10 Irina Teodorescu, GetaRasnoveanu, ClaudiaNegutclasa a XI-a si a XII -aEcologie - manual pentru clasa a IX-aEcologie si protectia mediului -manual pentru clasa a X-aTimisoara 2002Editura LVS Crepuscul -2004Editura ConstelatiiBucuresti - 200111 Dr. ing. Ioan Iancu Cartea Padurarului editata de RNP - 200412 *** Legea nr 26 din 24.04.1996 - Codul RNPSilvic13 *** Norme de prevenire si stingereaincendiilor in fondul forestier, anul2000,Ministerul Apelor,Padurilor si Protectieimediului14 *** Condica Padurarului15 *** Indrumarul Padurarului - 1999O.G. 59/2000 - Statutul personalului5

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 377silvic16 *** O.G. 71/1999- Reglementari privindconfectionarea si folosireadispozitivelor de marcat17 *** H.G. 735/1998 - circulatiamaterialului lemnos18 *** H.G. privind regimul armelor simunitiilor19 *** Culegere de legi si acte normativepentru silvicultura - dupa aparitiacodului silvic (Legea 26/1996)20 *** Regulamentul pentru paza fonduluiforestier, fondurilor de vanatoare side pescuit (Editia 1988 - valabil siin prezent)21 *** Regulament intern (pentru directiasilvica Vrancea, Ed. 2003, intocmitin baza tuturor actelor legislative lazi)22 *** Cartea padurarului - Ed. 1997RNP - Editia 19976

378 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională:1. Statutul programei-TEHNICIAN ÎN SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂRIFORESTIEREVarianta 2În conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificărileşi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere – ruta progresivăde profesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante deprograme (varianta 1 sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardul depregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale şi specializate din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Comunicareb) Unităţi de competenţe tehnice generale:1. Desen tehnic şi topograficc) unităţi de competenţă tehnice specializate1. Elemente de planimetrie şi nivelmentConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 3792. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestoraUnităţi decompetenţeDesen tehnicşi topograficCompetenţe deevaluatUtilizeazăinstrumentele şimaterialele de desenRespectă normelegenerale din desenultehnicÎntocmeşte proiectesimple de construcţiisilviceConţinuturi tematice (in vedereaexplicitării/detalierii competenţelor)Materiale şi rechizite• Hârtie• Planşetă de desen• Creioane• Teu• Echere• FlorarInstrumente pentru desen• Compas• Balustru• Trăgător• PunctatorScara desenelor• Scări numerice• Scări graficeTipuri de linii• Tipul de linii• Grosimea liniilor• Destinaţia liniilorElemente de cotare a desenelor tehnice• Cote propriu-zise• Linii de cotă• Linii ajutătoare de cotă• Linii de indicaţie• Reguli de cotareSecţiuni• Secţiuni propriu-zise• Secţiuni cu vedere• Secţiuni longitudinale• Secţiuni transversaleTipuri de haşuri• Haşuri cu linii drepte continue şi subţiri• Haşuri cu linii paralele între ele• Haşuri cu linii înclinate la dreapta sau la stângaElemente de cotare în desenul de construcţii• Cota propriu-zisă• Linia de cotă• Linia ajutătoare de cotă• Simboluri pentru cotele de nivel şi linia dereferinţăElementele ale unei construcţii din zidărie -reprezentare2

380 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Elemente deplanimetrie şinivelmentÎntocmeşte planuritopograficeExecută ridicarea înplan a detaliilorplanimetriceExecută raportarea şicalculul suprafeţelorraportate• Fundaţie• Acoperiş• ScăriÎnnădiri şi îmbinări ale pieselor din lemn -reprezentare• Înnădirea pieselor în lăţime• Înnădirea în grosime• Înnădirea în lungime• Îmbinări în unghi drept• Îmbinări în unghi ascuţit• Îmbinări de colţ pe cant• Încrucişări-ramificaţii• Îmbinări la legături de colţMetode de raportare a punctelor• Raportarea grafică• Raportarea din coordonateSemne convenţionale• Atlase pentru semne convenţionale• Standarde de prezentare a semnelorconvenţionaleMetode de reprezentare a reliefului• Metoda planului cotat• Metoda curbelor de nivel• Metoda profilurilor• Metoda haşurilor• Metoda tentelorOperaţii de ridicare în planMetode de îndesire prin intersecţii• Intersecţie înainte• Intersecţie înapoi• Intersecţie combinatăInstrumente folosite la raportare• Coordonatograf polar• Coordonatograf rectangular• Distanţier, rigle, raportoare• Planimetre• PlanşeteMetode de raportare• Raportare prin abscise şi ordonate• Raportare prin coordonate polareCalculul suprafeţelor raportate• Metoda grafică- împărţirea suprafeţei în triunghiuri şi patrulatere- geometrizarea conturului- metoda pătratelor module• Metoda numerică3

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 381• Metoda mecanică bazată pe folosireaplanimetrului polarExecută parcelări desuprafeţeExecută lucrări denivelmentInstrumente folosite la parcelarea suprafeţelor• Teodolit• Busolă topografică• Ruletă• Panglică de oţel• Raportor• RiglăCondiţii de parcelare• Mărimea suprafeţei• Forma suprafeţeiMetode de parcelare• Parcelare grafică- parcelare grafică în triunghi- parcelare grafică în trapez• Parcelare prin punct obligat• Parcelare paralelăCote şi diferenţe de nivel - Tipuri de nivelment• Nivelment geometric- instrumente şi aparate- nivelment geometric cu lata şi bolobocul- nivelment geometric de mijloc şi de capăt- nivelment geometric simplu şi compus• Nivelment trigonometric- instrumente şi aparate- nivelment trigonometric pe distanţe scurte- nivelment trigonometric pe distanţe lungi• Nivelment barometric• Nivelment hidrostaticMetode de nivelment• Drumuiri de nivelment geometric şitrigonometric• Radieri de nivelment geometric şitrigonometric• ProfileBibliografie1 Bos N. Topografie, 1991- UniversitateaTransilvania Brasov2 Kiss Arpad, Chitea Gh., Topografie, 2001 –UniversitateaTransilvania Brasov3 Rusu A. Bos N , Kiss A. Topografie – Geodezie Editura TehnicaBucuresti;4

382 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională:TEHNICIAN ÎN PRELUCRAREA LEMNULUIVarianta 21. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificărileşi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician în prelucrarea lemnului – ruta progresivă deprofesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante deprograme (varianta 1 sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardul depregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme2. Comunicare3. Procesarea datelor numericeb) Unităţi de competenţe tehnice generale:1. Managementul calităţii în prelucrarea lemnului2. Elaborarea documentaţiei tehnice pentru produse simple de mobilierConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 383Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestoraUnităţi decompetenţeManagementulcalităţii înprelucrarealemnuluiCompetenţe de evaluatUrmăreşte aplicarea prevederilorstandardelor referitoare lacalitatea produselor din lemn.Conţinuturi tematice (in vederea explicitării/detalieriicompetenţelor)Conceptul de management al calităţiiMăsuri pentru aplicarea unui model de management alcalităţii- autonomie decizională- viziune comună- obiective pe termen mediu şi lung- spirit de echipă- disponibilitate la schimbare- resursă umană calificatăInstrumente de evaluare- Conceptul de audit- Tipuri de audit: auditul calităţii produsului, auditulcalităţii procesului, auditul sistemelor calităţii- Metodologia de realizare a audituluiElaborareadocumentaţieitehnice pentruproduse simplede mobilierBibliografieDescrie produsulCalculează norma de consumDescrierea tehnică a produsului-dimensiuni de gabarit;-scopul şi funcţionalitatea produsului;- materii prime folosite;- construcţie (tipuri de asamblări, compartimentare);- ornamentaţie;- finisaj, ambalare;- accesorii;- condiţii de calitateDescrierea fluxului tehnologic de execuţie a produsului- operaţii şi utilaje necesare executării produsuluiNecesarul de materie primă pentru produsul proiectatNecesarul de materiale tehnologice-materiale de şlefuire-materiale de încleiere-materiale de finisare1 Valentin Năstase, Apostol Utilajul şi tehnologia fabricării mobilei şi a EDP, Bucureşti, 1999Zamfira, Andrei Grigorescu altor produse finite din lemn2 St. Vrînceanu Desen tehnic şi ornamental în industria EDP, R.A: Bucureşti, 1993lemnului3 St. Vrînceanu, V. Năstase, Desen tehnic şi ornamental în industria EDP R.A: Bucureşti, 1993R. Ţăranulemnului,4 Marieta Olaru Managementul calităţii, Clasa a X-a Liceultehnologic,Profil - Resurse naturale şiEditura EconomicăPreuniversitaria–, 2005protecţia mediului,5 D. Lica, M. Zamfira Proiectarea, fabricarea şi fiabilitatea mobilei Braşov, 20032

384 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂVarianta 21. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificărileşi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician în industria alimentară – ruta progresivă deprofesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante deprograme (varianta 1 sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardul depregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme2. Comunicare3. Procesarea datelor numericeb) Unităţi de competenţe tehnice generale:1. Conducerea calităţii în industria alimentară2. Marketing în industria alimentarăConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 385Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestoraUnităţi decompetenţeCompetenţe de evaluat Conţinuturi tematice (in vedereaexplicitării/detalierii competenţelor)Conducerea Aplică conceptul de • Instrumente de elaborare a politicii calităţiicalităţii înindustriaalimentarămanagement al calităţii înindustria alimentarăîn industria alimentară:- politica calităţii: definiţie, rol- documentaţii cu privire la norme interne decalitate,- documente de promovare a produselor,• Instrumente de stabilire a funcţiilormanagementului:- funcţiile managementului: generalităţi- întocmirea planului calităţii, organigrameiîntreprinderii,- completarea matricei responsabilităţilor,• Modalităţi de implementare a conceptuluide calitate totală (definitie , TQM, rol):- calitatea totală,TQM : definiţie, rol- întocmirea planurilor de activitate,- realizarea studiilor de marketing,Marketing înindustriaalimentarăColaborează la elaborareadocumentaţiei sistemuluicalităţii în industriaalimentarăColaborează la evaluareamanagementului calităţii înindustria alimentarăSelectează informaţiileprivind cererea de produsea consumatorilor.- completarea documentelor calităţii;• Documentele sistemului calităţii- manualul calităţii, procedurile sistemuluicalităţii, documente de lucru.• Tipuri de audit, instrument de evaluare amanagementului calităţii în industriaalimentară:- auditul calităţii produsului, procesului,sistemului calităţii, auditul intern, auditul extern.• Etapele metodologiei de realizare aauditului:- examinarea elementelor relevante pentrucalitate;- elaborarea documentelor cu rezultateleexaminării, a raportului de audit;- analiza neconformităţilor;- stabilirea măsurilor corective;- supravegherea aplicării măsurilor corective.Etapele auditului sistemului de management demediu:- declanşarea, pregătirea şi realizarea auditului;- elaborarea documentelor auditului;- încheierea auditului.• Modalităţi de identificare a cererii deproduse:2

386 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Utilizează formele depromovare a produselor.Colaborează cu factoriidecidenţi în stabilireapreţurilor peproduse.Coordonează distribuţiafizică a produselor.- chestionare şi sondaje.● Factori care influenţează cererea de produse- preţul produselor, puterea de cumpărare,preferinţele consumatorilor● Moduri de informare a factorilor decidenţiprivind cererea de produse:- prezentarea concluziilor, sugestiilor,propunerilor• Publicul consumator de produse- consumatori potenţiali, consumatori actuali,grupuri de consumatori.● Forme de promovare a produselor- publicitate, relaţii publice.● Instrumente de promovare a vânzărilor:- mostre, reduceri de preţuri, cadouripromoţionale, premii de fidelitate.• Categorii de preţuri:- preţuri ridicate, preţuri moderate, preţuriscăzute.● Studii de piaţă privind preţul produselor:- alcătuirea de chestionare, efectuarea sondajelor● Calcularea preţurilor produselor:- formule de calcul a preţurilor produselor• Canale de distribuţie fizică a produselor- transport, depozitare, stocare, livrare● Condiţii ce trebuie respectate la distribuţiaproduselor:- folosirea mijloacelor de transport adecvate,respectarea parametrilor de depozitare şi acondiţiilor de livrare.BIBLIOGRAFIEConducerea calităţii înindustria alimentarăMarketing în industriaalimentarăMARIETA OLARU – Managementul calităţii. Manual - filiera tehnologică Ed.Economică Preuniversitaria Buc. 2005,MARIETA OLARU – Managementul calităţii. Manual - liceu tehnologic Ed.Economică Preuniversitaria Buc. 2000V. MANOLE ş.a. – Managementul calităţii produselor agroalimentare, Bibliotecavirtuală ASE BucureştiNICOLAE AL. POP – Marketing. Manual pentru clasa a XII-a licee tehnologiceEd. Didactică şi Pedagogică Buc. 2002MIHAI DIACONESCU – Marketing agroalimentar, Ed Universitară Bucureşti,20053

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 387PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională: TEHNICIAN ANALIZE PRODUSE ALIMENTAREVarianta 11. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificărileşi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician analize produse alimentare – ruta directă deprofesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante deprograme (varianta 1 sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardul depregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme2. Comunicare3. Procesarea datelor numericeb) Unităţi de competenţe tehnice generale/specializate:1. Determinarea valorii nutritive a produselor alimentare2. Tehnica analizelor de laboratorConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.1

388 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestoraUnităţi decompetenţeDeterminareavaloriinutritive aproduseloralimentareTehnicaanalizelor delaboratorCompetenţe deevaluatDescrie principiilealimentare–glucide, lipide,protide şi rolul lorin obţinereaproduseloralimentarePrecizează rolulprincipiiloralimentare înmetabolismEfectuează analizasenzorialăEfectuează analizefizico-chimiceConţinuturi tematice (in vederea explicitării/detalieriicompetenţelor)• Structurile chimice ale glucidelor, lipidelor şiprotidelor (formule chimice)• Proprietăţile fizico-chimice ale glucidelor, lipidelor şiprotidelor• Importanţa glucidelor, lipidelor şi protidelor înprocesele tehnologice de obţinere a produseloralimentare• Metabolismul şi laturile acestuia (generalităţi)- anabolism- catabolism• Transformările suferite de alimente în organismuluman (metabolismul digestiv, intermediar si bazal faraformule chimice)• Rolul principiilor alimentare-glucide, lipide protide -în organism (energetic, plastic şi catalitic)• Clasificarea metodelor de analiză senzorială: metodede apreciere a calităţii: metoda de descriere a calitatii,metoda scarii de punctaj• Principii teoretice la analiza senzorială: comparareaprobelor, alegerea metodei, parcurgerea şi respectareamodului de lucru specificat în standarde, respectareanormelor de protecţia muncii şi de prevenire şistingere a incendiilor în laborator• Metode fizico-chimice de analiză: determinareadensităţii, determinarea masei hectolitrice,determinarea umidităţii, determinarea punctului defierbere, determinarea concentraţiei alcoolice,refractometrie, polarimetrie, gravimetrie, volumetrie• Principii teoretice de analiză fizico-chimică: conformspecificaţiilor din standardeBIBLIOGRAFIEDeterminarea valorii nutritive aproduselor alimentareTehnica analizelor de laboratorDRĂGĂNESCU C. – Manual biochimie Ed. Didactică şi Pedagogică Buc. 1991SEGAL R. BARBU I. – Analiza senzorială a produselor alimentare Ed. Tehnică,Buc.SEGAL B., DAN V. – Determinarea calităţii produselor alimentare Ed. Ceres,Buc. 1985BARARIU MARIA, EUFROSIA NACHIU – Calitatea şi fiabilitatea produselor(Tehnica măsurătorilor de specialitate în industriaalimentară), Ed. Didactică şi Pedagogică, Buc. 19932

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 389PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională: TEHNICIAN ANALIZE PRODUSE ALIMENTAREVarianta 21. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificărileşi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician analize produse alimentare – ruta directă deprofesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante deprograme (varianta 1 sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardul depregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme2. Comunicare3. Procesarea datelor numericeb) Unităţi de competenţe tehnice generale/specializate:1. Conducerea calităţii în industria alimentară2. Determinarea falsificărilor produselor alimentare prin analize de laboratorConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.1

390 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20082. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestoraUnităţi decompetenţeConducereacalităţii înindustriaalimentarăCompetenţe de evaluatAplică conceptul demanagement al calităţii înindustria alimentarăConţinuturi tematice (in vedereaexplicitării/detalierii competenţelor)• Instrumente de elaborare a politiciicalităţii în industria alimentară (definiţie,rol, documentaţii cu privire la normeleinterne de calitate, documente de promovarea produselor, fişe ale posturilor).• Instrumente de stabilire a funcţiilormanagementului: elaborarea planuluicalităţii, organigramei întreprinderii,completarea matricei responsabilităţilor,realizarea inspecţiei calităţii.• Activităţi de elaborare a documentelorcalităţii totale (definiţie, TQM, întocmireaplanurilor de activitate, realizarea studiilorde marketing, completarea documentelorcontabile).Colaborează la elaborareadocumentaţiei sistemuluicalităţii în industriaalimentarăColaborează la evaluareamanagementului calităţii înindustria alimentarăClasificarea elementelor sistemului calităţii înindustria alimentară• Elementele sistemului calităţii:-Elemente de conducere a sistemului calităţii înindustria alimentară;- Elemente de desfăşurare a sistemului calităţiiîn industria alimentară• Documentele sistemului calităţii: manualulşi documentele calităţii în industriaalimentară.• Date referitoare la calitate: întocmirea şicompletarea notelor de recepţie a materiilorprime, a buletinelor de analiză a produselor,întocmirea registrului de neconformităţi,studierea registrului de evidenţă areclamaţiilor clienţilor în industriaalimentară• Clasificarea tipurilor de audit, instrumentde evaluare a managementului calităţii înindustria alimentară• Tipuri de audit :- auditul calităţii produsului, procesului,sistemului calităţii;- auditul intern;- auditul extern.• Etapele metodologiei de realizare a2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 391Determinareafalsificărilorproduseloralimentareprin analizede laboratorDetermină falsificărilelaptelui şi produselor lactateDetermină falsificările cărnii,peştelui şi produselor decarneDetermină falsificărilebăuturilor alcooliceDetermină falsificărilecerealelor şi făiniiDetermină falsificărileuleiurilorauditului industria alimentară:- examinarea elementelor relevante pentrucalitate;- elaborarea documentelor cu rezultateleexaminării, a raportului de audit;- analiza neconformităţilor;- stabilirea măsurilor corective;- supravegherea aplicării măsurilor corective.• Etapele auditului sistemului demanagement de mediu:- declanşarea, pregătirea şi realizarea auditului;- elaborarea documentelor auditului;- încheierea auditului.• Prezentarea tipurilor de falsificări alelaptelui şi ale produselor lactate:- adaos de apă- extragere de grăsime- substituirea grăsimii laptelui cu substanţestrăine- adaos de substanţe străine (clorură de sodiu,azotiţi, substanţe conservante, amidon)• Modificările laptelui falsificat (de densitate,extract uscat total, substanţe proteice totale,substanţe minerale)• Prezentarea tipurilor de falsificări lacarne şi la produsele din carne(carne alterată mascată cu adaosuri decondimente, substituirea cărnii precizate înreţetă cu carne de la alte specii, carne provenităde la animale moarte, înlocuirea cărnii dinproduse cu componente mai puţin valoroase)• Prezentarea tipurilor de falsificări la vin,bere şi băuturi alcoolice distilate- adaos de îndulcitori naturali sau sintetici lamusturi sau vinuri, alcoolizare, diluare,neutralizare, adaos de coloranţi naturali sausintetici, adaos de arome naturale sau artificiale• Prezentarea tipurilor de falsificări alecerealelor şi ale făinii- impurificarea cu substanţe străine• Prezentarea tipurilor de falsificări aleuleiurilor şi grăsimilor- substituirea parţială sau totală auleiurilor/grăsimilor de calitate superioară cuuleiuri/grăsimi mai puţin valoroase, adaosul deaditivi neautorizaţi sau în cantitate mare3

392 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008BIBLIOGRAFIEConducerea calităţii înindustria alimentarăDeterminarea falsificărilorproduselor alimentare prinanalize de laboratorMARIETA OLARU – Managementul calităţii. Manual - filiera tehnologicăEd. Economică Preuniversitaria Buc. 2005,MARIETA OLARU – Managementul calităţii. Manual - liceu tehnologic Ed.Economică Preuniversitaria Buc. 2000V. MANOLE ş.a. – Managementul calităţii produselor agroalimentare,Biblioteca virtuală ASE BucureştiBULANCEA M. – Autentificarea, expertizarea şi identificarea falsificărilorproduseloralimentare, Ed AcademicaGHEORGHE PINTILIE – Depistarea falsificărilor produselor alimentare,EdituraTehnică, 200...4

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 393PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂVarianta 11. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificărileşi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician în industria alimentară – ruta progresivă deprofesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante deprograme (varianta 1 sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardul depregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme2. Comunicare3. Procesarea datelor numericeb) Unităţi de competenţe tehnice generale:1. Controlul proceselor biochimice din industria alimentară2. Procese tehnologice în industria alimentarăConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.1

394 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20082. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestoraUnităţi decompetenţeControlulproceselorbiochimicedin industriaalimentarăProcesetehnologice înindustriaalimentarăCompetenţe de evaluatPrecizează rolulproceselor biochimice laobţinerea produseloralimentareAnalizează influenţaproceselor de degradareasupra calităţiiproduselor alimentareOrganizeazădesfăşurarea operaţiilortehnologiceConţinuturi tematice (in vedereaexplicitării/detalierii competenţelor)• Procese biochimice care au loc la fabricareaproduselor alimentare - fără formule chimice− fermentaţii (lactică, alcoolică, propionică,malolactică);− maturarea (în industria fermentativă, a laptelui, acărnii, a conservelor, în panificaţie)• Factori care influenţează proceselebiochimice− fizici− chimici− catalitici• Procese de degradare care conduc la apariţiadefectelor de calitate (fără formule chimice)- putrefacţia, fermentaţia butirică, acetică, râncezireagrăsimilor, mostre de produse degradate• Factori care influenţează proceselebiochimice de degradare− fizici− chimici− catalitici• Operaţii şi utilaje din industria alimentară(definiţie, caracterizare):Operaţii unitare: transportul fluidelor, transportulmaterialelor solide, mărunţirea, separareamaterialelor solide, separarea amestecuriloreterogene, amestecarea, pasteurizarea, sterilizarea,concentrarea prin vaporizare, condensarea,refrigerarea, congelarea, difuzia, extracţia, distilarea,uscareaSupravegheazăfuncţionarea utilajelor şiinstalaţiilor• Utilaje şi instalaţii folosite în industriaalimentară construcţie – fără desene - (utilaje şiinstalaţii specifice pentru fiecare operaţie):- transportoare pe orizontală şi pe verticală:mecanice (banda transportoare, transportorulelicoidal, elevatorul), gravitaţionale (cu role),pneumatice(transportorul pneumatic prin aspiraţie);- pompe: cu elemente mobile (rotative, centrifuge),dispozitive fără elemente mobile (injectorul);- aparate şi utilaje de mărunţire: concasorulcilindric, moara cu ciocane, valţul, maşina de tăiatlegume;- amestecătoare: amestecătorul elicoidal, malaxorul2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 395cu braţe, amestecătoare pneumatice, amestecătoarecu circularea lichidului, amestecătoare cu braţe;- schimbătoare de căldură: vasul cu manta dublă,schimbătorul de căldură multitubular, schimbătorulde căldură cu serpentină, schimbătorul de căldură cuplăci;- condensatoare: condensatoare de amestec(condensatorul barometric cu talere perforate,),condensatoare de suprafaţă (condensatorulmultitubular vertical şi orizontal);- Instalaţie de distilare cu funcţionare continuă;- instalaţii şi utilaje pentru separarea amestecuriloreterogene solide, lichide şi gazoase: site, tararulaspirator, separatorul electromagnetic, camera dedesprăfuire cu şicane, decantorul orizontal, vaseflorentine, filtrul deschis, filtre cu saci, filtre cuplăci, centrifuga decantoare, centrifuga filtrantă;- uscătoare: uscătorul turn, uscătorul în stratfluidizat• Modul de funcţionare a utilajelor şiinstalaţiilor folosite în industria alimentarăBIBLIOGRAFIEontrolul proceselorbiochimice din industriaalimentarăProcese tehnologice înindustria alimentarăDRĂGĂNESCU C. – Manual biochimie Ed. Didactică şi PedagogicăBuc. 1991NEAMŢU G. – Biochimie alimentară Ed. Ceres, Buc. 1997PETCULESCU E. – Procese şi aparate în industria alimentară Ed.Didactică şi Pedagogică Buc. 2002NICHITA L. coord. – Pregătire de bază în industria alimentară, Ed.OSCAR PRINT Buc. 20023

396 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul:RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUITEHNICCalificarea profesională:- TEHNICIAN ÎN CHIMIE INDUSTRIALĂTEHNICIAN CHIMIST DE LABORATORVarianta 11. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cumodificările şi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E –probă scrisă pentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară„Tehnologii”, în funcţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programăopţională pentru calificările profesionale:Tehnician chimist de laborator– ruta directă de profesionalizareTehnician în chimie industrială – ruta progresivă de profesionalizare .Absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante de programe (varianta 1sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bazăStandardele de pregătire profesională (SPP), pentru calificările de nivel 3 menţionate şi vizeazăevaluarea performanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelortehnice generale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme;2. Comunicare;3. Procesarea datelor numericeb) Unităţi de competenţe tehnice generale:1. Asigurarea calitatii2. Analiza instrumentalăConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, si curriculumului astfel încât evaluarea finală a competenţelor să serealizeze în concordanţă cu precizările incluse în SPP si curriculum1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 397Unităţi decompetenţeAsigurareacalităţiiAnalizainstrumentală2. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferenteacestoraCompetenţe de evaluatDescrierea conceptelor deasigurare a calităţii,controlul calităţii şi sistemede calitateUtilizează documentelesistemului calităţiiAplica instrumente alecalitatiiDescrie metode de analizăinstrumentală folosite înindustria chimicăEfectuează analize chimicefolosind metodeinstrumentaleConţinuturi tematice (in vedereaexplicitării/detalierii competenţelor)Conceptul de asigurare calităţii,- controlul calităţii,- sisteme de calitate conform standardelor decalitate romanesti, europene si internationaleAsigurarea calităţii:- calitatea internă,- calitatea externă,- calitatea totalăControlul calităţii:- evaluarea calităţii,- supravegherea calităţii,- inspecţia calităţii,- verificarea calităţiiSiteme de calitate ( terminologie, standarde Ro,UE, internaţionale )Elementele sistemului calităţii:-documentaţia sistemului calităţiiDocumentele sistemului calităţii:- manualul calităţii - principiile calităţiiDocumentele specifice locului de munca:- instrucţiuni de lucru,- fişe tehnologice,- buletine de analiză şi încercariMetode de inregistrare a calităţii: nota derecepţie, registre de intrări, buletine de analiză,planificarea şi evidenţa lucrărilor efectuateInstrumentele calitatii:-Diagrame-Pareto, Ishikawa-Histogarama defectelorClasificarea metodelor de analiză instrumentală- analize electrochimice ( electrogravimetrie,conductometrie, potenţiometrie, pH-metrie)- analize optice (colorimetrie,spectrofotometrie, refractometrie)Explicarea aspectelor teoretice care stau la bazaanalizelor- mărimi de măsurat (definiţii, unităţi demăsură), reacţii chimice, legea echivalenţei, legeaLambert-BeerPrezentarea rezultatelor determinărilorexperimentale :- calcule de concentraţii (conform formulelor decalcul)- graficeDeterminări experimentale :- dozarea electrogravimetrică a cuprului;2

398 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008BIBLIOGRAFIE- titrarea conductometrică a unui acid şi a unei baze,- titrarea pH-metrică a unui acid tare şi a unei bazetari- determinarea refractometrică a concentraţieisoluţiilor de alcooli1. Marieta Olaru Managementul calităţii, cls. X, Ed. Economica Preuniversitaria2. XXX Auxiliar curricular pentru ciclul XXXsuperior al liceului, nivel 33. L.Vlădescu,M.TeodorescuChimie analitică şi analize tehnice Editura didactică şi pedagogicăBucureşti,1994, 19974. Croitoru Vasilica,Cismaş RodicaChimie analitica- manual pentrulicee de chimie industrială,metalurgice, materiale deconstrucţii, industrie alimentară,clasa IX-XEd. Didactică şi pedagogică,Bucureşti, 1982, 19943

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 399PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: TEHNICCalificarea profesională: TEHNICIAN ÎN CHIMIE INDUSTRIALĂVarianta 21. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificărileşi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician în chimie industrială – ruta progresivă deprofesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante deprograme (varianta 1 sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardul depregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale / specializate din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme2. Comunicare3. Procesarea datelor numericeb) Unităţi de competenţe tehnice specializate:1. Operaţii de transfer de masă2. Tratarea şi epurarea apelorConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.1

400 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20082. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestoraUnităţi decompetenţeOperaţii detransfer de masăCompetenţe de evaluatCaracterizează operaţiilede transfer de masăIdentifică utilajele detransfer de masăDescrie modul defuncţionare, exploatare şiîntreţinere a utilajelor detransfer de masăConţinuturi tematice (in vedereaexplicitării/detalierii competenţelor)Definirea şi descrierea operaţiilor de transfer de masă :ü Bazele teoretice ale transferului de masă :mecanismul şi ecuaţia fundamentală adifuziunii şi clasificarea operaţiilor dedifuziuneü Absorbţia – definiţia, scopul absorbţiei,mecanism şi desfăşurareü Distilarea şi rectificarea – definiţii, mecanism,desfăşurare , scopul distilării şi rectificării .procedee de distilare : distilarea simplă şirectificareaü Cristalizarea – definiţie, scop, mecanism şidesfăşurare. Procedee de cristalizareü Uscarea - definiţie, scop, mecanismulprocesului ( viteza de uscare, timp de uscare ) .Schemele de principiu ale uscării convective şide contactRecunoaşterea utilajelor de transfer de masă şiprecizarea părţilor componente a utilajelor de transferde masăü Utilaje de absorbţie : scrubere fără umplutură,coloane cu umplutură, coloane cu talereü Instalaţia de distilare simplă şi instalaţiacontinuă de rectificareü Coloane de distilare cu umplutură, coloane dedistilare cu talereü Utilaje de cristalizare : cristalizoare prinevaporare cu dispozitiv de amestecare şi răcireü Utilaje de uscare : uscător tip cameră şiuscător cu bandăExplicarea principiului de funcţionare a utilajelor detransfer de masă şi respectarea procedurilor desecuritate a muncii specifice utilajelor de transfer demasăü Utilaje de absorbţie : scrubere fără umplutură,coloane cu umplutură, coloane cu talereü Utilaje de distilare şi rectificare - coloane cuumplutură, coloane cu talereü Utilaje de cristalizare : cristalizoare prinevaporare cu dispozitiv de amestecare şi răcireü Utilaje de uscare : uscător tip cameră şiuscător cu bandă2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 401Tratarea şiepurarea apelorEfectuează calculetehnologice specificeutilajelor de transfer demasăDescrie procedee de tratareşi de epurare a apeiÎntocmirea bilanţului de materiale corespunzător unuiutilaj de transfer de masăü Bilanţul de materiale al unei coloane derectificareü Bilanţul de materiale al unui cristalizor prinevaporareü Bilanţul de materiale al unui uscător tipcamerăEnumerarea procedeelor de tratare şi epurare a apeiü Purificarea apei potabile - limpezire(sedimentare naturală, cu coagulanţi, filtrare)ü Dezinfectarea apei – biologic, fizic, chimicü Dedurizarea apei – cu schimbători de ioniü Demineralizarea apei cu schimbători de ioniExplicarea procedeelor de tratare şi epurare a apeiü Purificarea apei potabile limpezire (sedimentare naturală, cu coagulanţi, filtrare )ü Dezinfectarea apei – biologic, fizic, chimicü Dedurizarea apei – cu schimbători de ioniüüDemineralizarea apei cu schimbători de ioniEpurarea apei – procedee mecanice, biologice,chimiceIdentificarea utilajelor specifice procedeelor de tratareşi epurare a apelorNotă:1. Pentru fiecare utilaj tip se cere: recunoaşterea utilajului, enumerarea părţilor componente,descrierea funcţionării utilajului, avantaje şi dezavantaje, norme de securitate a muncii înexploatare.2. Pentru fiecare proces tehnologic se cere: scop, materii prime folosite, ecuaţiile reacţiilorchimice- acolo unde este cazul, fazele proceselor, schema tehnologică/fluxul pe operaţii,identificarea utilajelor şi funcţionarea instalaţiei, produşi obţinuţi.BIBLIOGRAFIE1. Stan, C., Crăciun I. Exploatarea şi întreţinereautilajelor şi instalaţiilor în industriachimică2. Mioara Teodorescu Tehnologia fabricării şi prelucrării3. Ana FranciscaMihăilescuproduselor chimiceExploatarea şi întreţinereautilajelor şi instalaţiilor dinindustria chimică, clasele XI-XIIEd. Didactică şi pedagogică,Bucureşti 1992, 1995Ed. Didactică şi pedagogică,Bucureşti, 1995Ed. Didactică şi pedagogică,Bucureşti, 19933

402 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: TEHNIC - TEXTILECalificările profesionale:TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTARTEHNICIAN IN INDUSTRIA TEXTILATEHNICIAN IN INDUSTRIA PIELĂRIEIVarianta 21. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisă pentrufiliera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, în funcţie despecializarea aleasă de elev.Varianta 2 a programei are are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul deprogramă opţională pentru profilul Tehnic, calificările profesionale: Tehnician designervestimentar – ruta directă de profesionalizare, respectiv: Tehnician în industria textilă, Tehnician înindustria pielăriei – ruta progresivă de profesionalizare. Pentru calificările profesionale mai susenunţate, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două programe reprezentative aledomeniului, respectiv:Varianta 1 (din modulul: Asigurarea calităţiiVarianta 2 (din modulele) Sănătatea şi securitatea muncii şi Planificarea şi organizareaproducţieiVarianta 2 este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardele depregătire profesională (SPP), pentru calificările de nivel 3 menţionate şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor şi este axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme;2. Comunicare;3. Iniţierea unei afacerib) Unităţi de competenţe tehnice generale:1. Sănătatea si securitatea muncii;2. Planificarea si organizarea producţiei;Conţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP şi curriculum.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 4032. Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şi conţinuturiloraferente acestoraUnităţi decompetenţeSănătatea şisecuritateamunciiCompetenţeC 1 . Aplică legislaţia privindsecuritatea si sănătatea lalocul de muncă, prevenirea sistingerea incendiilorC 2 Planifica acţiuni deevitare si de reducere ariscurilor identificate la loculde muncaConţinuturi tematice• Măsuri de eliminare a riscurilor lalocul de muncă: instructaje, utilizareadocumentaţiei, legislaţiei în vigoare specificedomeniului:- instructaje iniţiale, curente şiperiodice.- documente de informare: fişe, afişe,filme, cataloage, broşuri, pliante,instrucţiuni de lucru.• Măsuri de igiena si protecţia muncii:- fişe iniţiale de instructaj.- echipamente de lucru şi echipamenteindividuale şi colective de protecţie.- trusa de prim ajutor.- materiale igienico sanitare.- materiale si mijloace de stingere aincendiilor.• Sisteme si dispozitive de protecţie:- individuale si colective specifice loculuide munca.• Materiale si mijloace de prevenire şistingere a incendiilor:- apă, nisip, pături, hidranţi, stingătoare cuspumă, cu praf, cu CO 2 .• Locuri de muncă periculoase specificedomeniului.• Situaţii deosebite şi factorii de risc dela locul de muncă:- situaţii de risc: perturbări funcţionale,defecţiuni, ale utilajelor, nerespectareaprincipiilor ergonomice,comportament necorespunzător allucrătorului la locul de muncă, stareafizica si psihică necorespunzătoare alucrătorului- accidente de muncă.- boli profesionale.- avarii.- incendii si explozii.• Echipamente de lucru şi de protecţiespecifice locului de muncă.

404 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Planificarea şiorganizareaproducţieiC 1 – Analizează producţia carezultat al procesului deproducţieC 2 Analizează aspecte aleorganizării si planificăriiproducţiei• Conceptul de proces de producţie:- procese industriale.- procese nonindustriale.• Criterii de clasificare a proceselor deproducţie:- modul de participare la executareaproduselor (procese de muncă de bază,procese auxiliare, procese de muncă dedeservire).- modul de execuţie (manuale, manual -mecanice, procese de aparatură)- modul de obţinere a produselor finitedin materii prime ( directe, sintetice)- natura tehnologică a operaţiilorefectuate ( procese chimice, deschimbare a configuraţiei sau formei, deasamblare, de transport)- natura activităţii desfăşurate (procese deproducţie propriu-zise, procese dedepozitare sau magazinaj, procese detransport)• Componentele procesului de producţie:- mărimi de intrare.- etape de realizare a procesului deproducţie.- mărimi de ieşire.• Tipuri de producţie: individuală, înserie, în flux, de masă, automatizată, în celulede fabricaţie.• Metode de organizare a producţiei.- organizarea producţiei în flux (divizareaprocesului tehnologic pe operaţii,amplasarea locurilor de muncă, trecereamateriilor prime de la un loc de muncăla altul)- organizarea producţiei individuale şi deserie mică (organizarea unităţilor deproducţie după principiul tehnologic,pentru fiecare loc de muncă)- sistem flexibil de fabricaţie(integrabilitate, adecvare, adaptabilitate,dinamism structural)- definiţii- avantaje ale sistemului flexibil -enumerare.Bibliografie1 Tanţău, A., Olaru, M. Managementul producţiei şi calităţii,Manual pentru Clasa A XII-A, FilieraTehnologică, Profil Tehnic2 Petre, T. ŞiColectivulStudiul calităţii produselor şiserviciilor, Manual pt. Cls. A X-A.Tehnologic, ServiciiEd. Economică –Preunversitaria, 2006Ed. Niculescu, 2005

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 4053 Olaru, M., Managementul calităţii, Manualpentru Clasa A X-A, FilieraTehnologică, Profil Resurse şiProtecţia Mediului4 Olaru, M. ŞiColaboratorii5 Olaru, M. ŞiColaboratorii6 Olaru, M. ŞiColaboratoriiStudiul calităţii produselor şiserviciilor, Manual Cls. A X-A, FilieraTehnologică, Profil ServiciiStudiul calităţii produselor şiServiciilor, Manual Cls. A XI-A,Filiera Tehnologică, Profil ServiciiStudiul calităţii produselor şiServiciilor, Manual Cls. A XII-A,Filiera Tehnologică, Profil Servicii7 Drăgulănescu, N.,Ş.A.,8 Colectiv Dicţionar Explicativ Pentru Ştiinţă şiTehnologie, Managementul integrat alcalităţiiEd. Economică –Preunversitaria, 2000Ed. Economică –Preunversitaria, 2004Ed. Economică –Preunversitaria, 2001Ed. Economică –Preunversitaria, 2002Managementul calităţii serviciilor Editura Agir, 2003Editura Agir, 20069 Moisescu, E Asigurarea Calităţii Ed. Performantica 2006*** Standarde ISO 9001

406 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: TEHNIC - TEXTILECalificările profesionale:TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTARTEHNICIAN IN INDUSTRIA TEXTILATEHNICIAN IN INDUSTRIA PIELĂRIEIVarianta 11. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisă pentrufiliera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, în funcţie despecializarea aleasă de elev.Varianta 1 a programei are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programăopţională pentru profilul Tehnic, calificările profesionale: Tehnician designer vestimentar – rutadirectă de profesionalizare, respectiv: Tehnician în industria textilă, Tehnician în industria pielăriei –ruta progresivă de profesionalizare. Pentru calificările profesionale mai sus enunţate, absolventul areposibilitatea de a opta pentru una din cele două programe reprezentative ale domeniului, respectiv:Varianta 1 (din modulul: Asigurarea calităţiiVarianta 2 (din modulele) Sănătatea şi securitatea muncii şi Planificarea şi organizareaproducţieiPrograma este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardele depregătire profesională (SPP), pentru calificările de nivel 3 menţionate şi vizează evaluareaperformanţelor elevilor şi este axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnicegenerale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme;2. Comunicare;3. Iniţierea unei afacerib) Unităţi de competenţe tehnice generale:1. Asigurarea calităţiiConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, si curriculumului astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze înconcordanţă cu precizările incluse în SPP şi curriculum.1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 4072. Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şi conţinuturilorUnităţi decompetenţeAsigurareacalităţiiaferente acestoraBibliografieCompetenţeC1. Descrie conceptele deasigurare a calităţii,controlul calităţii şi sistemede calitate2. Utilizează documentelesistemului calităţii3. Utilizează procedurile deaudit al calităţii4. Aplică instrumente alecalităţiiConţinuturi tematice1.1. Conceptul de asigurare calităţii- controlul calităţii;- sisteme de calitate conform standardelor decalitate româneşti, europene şi internaţionale.1.2.Asigurarea calităţii- calitatea internă;- calitatea externă;- calitatea totală.1.3. Controlul calităţii:- evaluarea calităţii;- supravegherea calităţii;- inspecţia calităţii;- verificarea calităţii.1.4. Sisteme de calitate ( terminologie, standardeRo, UE, internaţionale)1.5. Elementele sistemului calităţii- Documentaţia sistemului calităţii2.1.Documentele sistemului calităţii:- Manualul calităţii - principiile calităţii2.2.Documentele specifice locului de muncă:- instrucţiuni de lucru;- fişe tehnologice;- buletine de analiză şi încercări,2.3. Metode de înregistrare a calităţii: nota derecepţie, registre de intrări, buletine de analiză,planificarea şi evidenţa lucrărilor efectuate3.1.Auditul calităţii - terminologie3.2.Tipuri de audit:- auditul produsului/serviciului- auditul procesului- auditul sistemului calităţii- audit intern / extern4.1. Instrumentele calităţii:- diagrame - Pareto, Ishikawa- histograma defectelor1 Marinela Dobre,Majinescu IleanaMariaAuxiliar curricular pentru ciclul superior alliceului - modul Planificarea si organizareaproducţieiPhare VET2 Ion,Unguru Managementul producţiei întreprinderii EdituraLuminatex,19983 C.Rusu Organizarea si planificarea producţiei Editura Expert,19934 M.Stan Bazele tehnologiei confecţiilor Editura Gh.Asachi,19982

408 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20085 Cojocaru,G.,Kovacs,F6 Vasile Maniga.s.aRobotii in actiuneAuxiliar curricular pentru ciclul superior alliceului, profil tehnic, modul „Sănătatea sisecuritatea muncii”, nivel 37 *** Legea 307/20068 *** Norme specifice de securitate a muncii pentruindustria confecţiilor din textile,blana,pieleEditura"Facla",Timisoara,1985Phare VET( Inspectorat demunca,judeţ ) 20059 *** Norme metodologice de aplicare a Legii319/2006Monitor Oficial882/200610 *** Legea 319/2006-Sanatatea si securitatea muncii Monitor Oficial882/200611 *** Planificarea si organizarea productiei curs biblioteca virtuala aAcademiei de StudiiEconomice Bucuresti3

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 409PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională: -TEHNICIAN ÎN SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂRIFORESTIERE – RUTA DIRECTĂVarianta 21. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cumodificările şi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E– probă scrisă pentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară„Tehnologii”, în funcţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2009, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: TEHNICIAN ÎN SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂRIFORESTIERE– ruta directă de profesionalizare, absolventul având posibilitatea de a optapentru una din cele două variante de programe (varianta 1 sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bazăStandardul de pregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizeazăevaluarea performanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi acompetenţelor tehnice specializate din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme2. Comunicare3. Procesarea datelor numericeb) Unităţi de competenţe tehnice specializate:1. REGENERAREA ŞI ÎNGRIJIREA ARBORETELOR2. EXPLOATAREA MASEI LEMNOASEConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilorde performanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze înconcordanţă cu precizările incluse în SPP.

410 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20081. REGENERAREA ŞI ÎNGRIJIREA ARBORETELORUnităţi decompetenţeRegenerarea şiîngrijireaarboretelorCompetenţeindividuale1 Analizeazăcaracteristicilearboretelor2 Analizează relaţiiledintre pădure şi mediulînconjurător3 Analizează proceselede nivel ecosistemicspecifice păduriiConţinuturi tematiceCaracteristicile arboretelor• Elementelor componente ale pădurii- Arboretul, subarboretul, seminişul, pătura erbacee,fitocenoza şi zoocenoza forestieră• Caracteristicile structurii orizontale ale arboretelor- Compoziţia, consistenţa, gradul de umbrire, desimeaarboretului, densitatea arboretului, diametrul mediu• Caracteristicile structurii verticale ale arboretelor- Etajarea, închiderea arboretului, profilul arboretului,înălţimea medie a arboretului, clasificarea Kraft• Caracteristicile calitative ale arboretelor- originea arboretului, provenienţa, vârsta arboretului,clasa de producţie, clasa de calitate, starea de vegetaţieRelaţiile dintre pădure şi mediul înconjurător• Relaţii între pădure şi mediul abiotic- relaţii pădure-climă, relaţii pădure-sol, relaţii pădurefactoriorografici• Relaţii între pădure şi mediul biotic- relaţii pădure-fitocenoză, relaţii pădure - zoocenoză• Relaţii între pădure şi factorul antropic- efecte pozitive şi negative ale influenţei omului asuprapăduriiProcese de nivel ecosistemic specifice pădurii• Procesele de regenerare a pădurii şi de constituire astării de masiv- regenerarea din sămânţă, regenerarea pe calevegetativă, elemente de influenţă în constituirea stăriide masiv• Procesele de creştere şi dezvoltare a pădurii- creşterea arborilor, creşterea arboretelor, dezvoltareaarborilor (etape şi stadii de dezvoltare), dezvoltareaarboretelor (etape şi stadii de dezvoltare )• Procesele de îndreptare şi elagare a arborilor- îndreptarea tulpinilor, elagajul natural• Procesul de diferenţiere a arborilor în pădure- factori de influenţă, dinamica diferenţierii• Procesele de eliminare naturală şi succesiune avegetaţiei forestiere- factori de influenţă, dinamica procesului de eliminarenaturală, succesiunea între speciile forestiere autohtone

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 411Unităţi decompetenţeCompetenţe individuale4 Asigură aplicarealucrărilor de îngrijire aarboretelorConţinuturi tematiceLucrări de îngrijire a arboretelor• Operaţiuni de degajare şi depresaj- metode de degajare- epoca de executare a lucrărilor- periodicitatea lucrărilor- intensitatea degajărilor- valorificarea materialului rezultat• Aplicarea curăţirilor- tehnica de execuţie- epoca de executare a lucrărilor- periodicitatea lucrărilor- intensitatea curăţirilor- valorificarea materialului rezultat• Aplicarea răriturilor- metode de aplicare a răriturilor- epoca de executare a lucrărilor periodicitatea răriturilor- intensitatea răriturilor- valorificarea materialului de extras• Aplicarea lucrărilor de îngrijire cu caracter special- elagajul artificial- tăieri de igienă- emondajul- îngrijirea marginii de masiv- deschiderea căilor de acces• Organizarea aplicării lucrărilor de îngrijire a arboretelor- resurse umane- resurse materialeEXPLOATAREA MASEI LEMNOASEUnităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematiceExploatarea maseilemnoase1 Pregăteşte lucrările deorganizare a şantierului deexploatareLucrări de organizare a şantierului deexploatare• Materiale necesare pentru organizareaşantierelor de exploatare- Formulare pentru acte de punere în valoare- Autorizaţii de exploatare- Procese verbale de predare- Hărţi amenajistice- Plăci avertizoare- Podeţe- Ţăruşi pentru pichetarea căilor de colectare- Pensule, vopsele• Operaţiuni privind delimitarea parchetelorde exploatare• Operaţiuni de verificare a actelor depunere în valoare- Măsurători ale înălţimilor , diametrelor şi

412 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematiceExploatarea maseilemnoase2 Controlează lucrărileexecutate pe suprafaţaparchetului3 Controlează lucrărileexecutate în platformaprimară4 Reprimeşte parcheteleexploatateverificări ale claselor de calitate• Organizarea tehnico-teritorială aşantierelor de exploatare- lucrări pregătitoare , lucrări de construcţii şiinstalaţii- compartimentarea parchetuluiParchetul de exploatare• Metode de exploatare- Trunchiuri şi catarge- Arbori cu coroană şi trunchiuri- Sortimente definitive la cioată• Unelte şi utilaje necesare exploatării• Locuri pentru amplasarea resturilor deexploatare• Trasee de colectare - amplasare- Căi de colectare, drumuri forestiere, căi ferateforestiere, linii de colectare• Locuri de amplasare a rampelor• Mijloace de control a activităţii deexploatare- Procese verbale de control al exploatăriiOperaţii executate în platforma primară• Planificarea şi controlul lucrărilorexecutate în platforma primară- Descărcarea arborilor sau a părţilor de arbori- Transportul materialului lemnos- Curăţire de crăci şi cepuri- Cojirea lemnului- Sortea – secţionarea- Despicarea lemnului- Tocarea crăcilor• Sortimente rezultate din sortare – evaluare- Tabele de sortareOperaţiuni de reprimire a parchetelor deexploatare• Curăţirea resturilor de exploatare• Respectarea regulilor silvice de exploatare- Starea seminţişului , arborilor , solului• Prejudicii silviculturale• Materiale utilizate la reprimireaparchetelor de exploatare- Procese verbale de reprimire- Ordine privind regulile silvice de exploatare- Tabele de cubaj

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 413PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională: -TEHNICIAN ÎN SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂRIFORESTIERE – RUTA DIRECTĂVarianta 11. Statutul programeiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cumodificările şi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E– probă scrisă pentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară„Tehnologii”, în funcţie de specializarea aleasă de elev.Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2009, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: TEHNICIAN ÎN SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂRIFORESTIERE– ruta directă de profesionalizare, absolventul având posibilitatea de a optapentru una din cele două variante de programe (varianta 1 sau varianta 2).Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bazăStandardul de pregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizeazăevaluarea performanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi acompetenţelor tehnice specializate din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:a) Unităţi de competenţe cheie:1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme2. Comunicare3. Procesarea datelor numericeb) Unităţi de competenţe tehnice specializate:1. DENDROMETRIE ŞI SORTAREA LEMNULUI2. PLANTE LEMNOASE DE INTERES FORESTIERConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilorde performanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze înconcordanţă cu precizările incluse în SPP.

414 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008DENDROMETRIE ŞI SORTAREA LEMNULUIUnitate decompetenţe10. Dendrometrieşi sortarealemnului10. Dendrometrieşi sortarealemnuluiCompetenţeindividuale10.1Organizeazălucrările de cubare aarborelui doborât şi aarborelui pe picior .10.2 Supravegheazăsortarea maseilemnoase10.3 Evalueazăcantitativ, calitativ şivaloric masa lemnoasăConţinuturi tematiceLucrări de cubare a arborelui doborât i aarborelui pe picior• Metode, reguli şi instrumente demăsurare a lungimilor, grosimilor,înălţimilor arborilor• Cubarea lemnului rotund- formula lui Huber,- formula compusă a lui Huber,- procedeul tabelelor de cubaj• Cubarea lemnului aşezat în figuri- cubarea lemnului de steri,- factor de cubaj şi factor de aşezare,- cubarea vârfurilor, a cojii, a lemnului debuturugă, a zoburilor şi a aşchiilor• Cubarea lemnului prelucrat- cubarea scândurilor, cubarea grinzilorcioplite şi a celor cu muchii teşite• Cubarea lemnului pe picior- coeficienţi de formă şi indici de formă- tabele de cubaj pentru fusuri sau arboriîntregiSortarea masei lemnoase• Defectele lemnului- defecte de formă şi de structură- crăpături, găuri, galerii, coloraţii, alteraţii- defecte de rănire, de exploatare şiprelucrare• Clasele de calitate ale arborelui pe picior• Sortarea masei lemnoase- sortimente primare, sortimentedimensionale, sortimente industrialeEvaluarea cantitativă, calitativă şi valoricăa masei lemnoase• Produse pentru care se întocmeşte actulde punere în valoare- produse principale, produse secundare,produse accidentale• Actul de pus în valoare ( APV)- cotelor de pus în valoare, amplasarea peteren a masei lemnoase, inventariereaarboretelor, procedee de cubare şi sortare- tehnoredactarea actului de punere în valoare• Materiale utilizate la evaluarea maseilemnoase- tabele de producţie, formulare act de punere

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 415Unitate decompetenţeCompetenţeindividualeConţinuturi tematiceîn valoare, PC, software pentru întocmireaAPV• Tehnologia informaţiei la evaluareamasei lemnoase :- colectarea datelor la evaluarea maseilemnoase, stocarea datelor la evaluareamasei lemnoase, prelucrarea datelor laevaluarea masei lemnoasePLANTE LEMNOASE DE INTERES FORESTIERUnitate decompetenţe12. Plante lemnoasede interes forestierCompetenţeindividuale12.1 Determinăcaracteristicilemorfologice aleplantelorlemnoase deinteres forestierConţinuturi tematiceCaracteristicile morfologice ale plantelorlemnoase de interes forestier• Organele vegetative ale plantelor lemnoase deinteres forestier- portul şi talia arborilor, rădăcina şi sisteme deînrădăcinare, tulpina, scoarţa, lujerii şi mugurii,frunza speciilor lemnoase forestiere• Organele de reproducere ale plantelor lemnoasede interes forestier- florile, seminţele, fructele şi conurile• Materiale utilizate pentru identificarea speciilorforesiere lemnoase :- material vegetativ, colecţii de frunze, lujeri cumuguri, flori, fructe, seminţe, atlas, lupe• Plante lemnoase forestiereSpecii forestiere răşinoase- fam. Taxacee: genul Taxus- fam. Pinacee : genul Pinus, genul Larix, genulPicea, genul Abies, genul Pseudotzuga- fam. Taxodiacee: genul Taxodium- fam. Cupresacee: genul Thuja, genulChamaecyparis, genul JuniperusSpecii forestiere foioase- fam. Salicacee : genul Salix, genul Populus- fam. Juglandacee: genul Juglans- fam. Betulacee: genul Betula, genul Alnus,genul Corylus, genul Carpinus- fam. Fagacee: genul Fagus, genul Castanea,genul Quercus- fam. Ulmacee: genul Ulmus- fam. Moracee: genul Morus, genul Maclura,- fam. Buxacee

416 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Unitate decompetenţe12. Plante lemnoasede interes forestier12. Plante lemnoasede interes forestierCompetenţeindividuale12.2 Aplicăcerinţeleecologice şicaracteristicilede temperamentale plantelorforestiere12.3Argumenteazăimportanţa şirăspândireaprincipalelorspecii forestiereConţinuturi tematice- fam. Berberidacee- fam. Rosacee: genul Crataegus, genul Sorbus,genul Pyrus, genul Malus, genul Rubus, genul Prunus- fam.. Leguminosae: genul Gleditzia, genulSophora, genul Laburnun, genul Robinia- fam. Aceracee: genul Acer- fam. Platanacee: genul Platanus- fam. Tiliaceae: genul Tilia- fam. Tamaricaceae- fam. Eleagnaceae- fam. Cornaceae: genul Cornus- fam. Ericaceae: genul Vaccinium- fam. Oleaceae: genul Fraxinus, genul Lygustrum- fam. Caprifoliaceae: genul Sambucus, genulViburnum,genul LoniceraCerinţele ecologice şi caracteristicile detemperament ale plantelor lemnoase forestiere• Cerinţelor faţă de climă ale plantelor lemnoaseforestiere- temperatura ,umiditate , precipitaţii , vitezavântului- rezistenţa speciilor forestiere faţă de factoriiclimatici extremi : secetă , temperaturi ridicate ,ger , îngheţ, precipitaţii abundente , reduse• Cerinţelor faţă de sol ale plantelor lemnoaseforestiere- tipul de sol- textura , reacţia solului, profunzimea , umiditateasolului , roca de bază , fertilitatea solului• Temperamentul plantelor lemnoase forestiere- specii de umbră- specii de semiumbră/semilumină- specii de luminăImportanţa şi răspândirea principalelor speciiforestiere• Importanţa silviculturală a speciilor forestiere- specii forestiere cu rol de protecţie a solului şiapelor- specii forestiere cu rol ameliorator- specii de ajutor• Importanţa economică a speciilor forestiere- valorificarea lemnului şi a altor părţi componente• Arealul speciilor lemnoase forestiere- etaje de vegetaţie- distribuţia altitudinală a speciilor lemnoasefoestiere

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 417PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009ISTORIA MUZICII, ISTORIA BALETULUI, ISTORIA TEATRULUI, ISTORIAARTEI ŞI ARHITECTURIII. Statutul disciplineiÎn cadrul examenului de bacalaureat, disciplinele istoria muzicii, istoria baletului, istoriateatrului şi istoria artei şi arhitecturii, constituie probe la alegere din aria curricularăspecifică profilului şi specializării din cadrul filierei vocaţionale, ca probe scrise.II. Competenţe de evaluatDisciplinele istoria muzicii, istoria baletului, istoria teatrului şi istoria artei şi arhitecturiise înscriu în rândul disciplinelor de strictă specialitate, şi se adresează elevilor de laliceele de artă.Competenţele de evaluat:- utilizarea corectă şi adecvată a limbajului specific;- utilizarea noţiunilor istorice specifice menţionate în curriculum;- corelarea unor noţiuni de natură culturală cu fapte istorice;- interpretarea unor evenimente istorice marcante şi prezentarea personalităţilor epociirespective care au condus la dezvoltarea artelor;- recunoaşterea, şi analizarea unor informaţii furnizate de surse istorice;- compararea unor opinii diferite privind încadrarea stilistică a creatorilorreprezentativi;- descrierea şi explicarea unor fapte şi fenomene istorice prin raportarea la curentulepocii respective ;- operarea cu analogii stilistice şi creative între arte, în perspectivă interdisciplinară;1. PROGRAMA PENTRU ISTORIA MUZICIIA. ISTORIA MUZICII UNIVERSALEConţinuturi:1. Antichitatea greco-romană: semnificaţie privind evoluţia ideilor estetice în cadrulspiritualităţii europene.2. Cultura muzicală medievală bizantină; importanţa acesteia privind specificulmuzicii ortodoxe la români. Evoluţia gândirii muzicale a Evului Mediu în apusulEuropei, de la “cantus planus” gregorian, până la momentul apariţiei polifoniei (Ars1

418 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008antiqua). Muzica laică a Evului Mediu: creaţia muzical-poetică, trubaduri, trouveri,minnesängeri etc.3. Renaşterea muzicală: caracteristici şi cronologia perioadei. Genurile muzicale şicaracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa.Evoluţia muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la “Ars nova”, la Şcoala francoflamandă(caracteristici, genuri, reprezentanţi, importanţă).Apariţia operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanţi aiCameratei florentine. Claudio Monteverdi, reprezentant al genului.4. Stilul instrumental concertant în creaţia secolului al XVII-lea şi începutul secoluluial XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical şi genurile reprezentative: suita,sonata, concerto-grosso. Importanţa creaţiei compozitorilor: A.Vivaldi, J.Ph.Rameau,D.Scarlatti etc. Opera barocă şi reprezentanţii ei: H. Purcell, G. Fr. Haendel.Personalitatea lui J.S.Bach; scriitura polifonică şi genurile reprezentative(fuga),creaţia instrumentală, importanţa temperanţei sonore. Creaţia vocal-instrumentală şireprezentanţii de seamă: G. Fr. Haendel, J. S. Bach.5. Clasicismul muzical. Premise ale apariţiei clasicismului muzical; de la D. Scarlattila fiii lui J.S.Bach; caracteristicile şi reprezentanţii Şcolii de la Mannheim. Apariţia şievoluţia sonatei bitematice, simfoniei şi a cvartetului clasic; reprezentanţi.Cristalizarea genurilor simfonice. Evoluţia operei. Personalitatea, creaţia şiimportanţa compozitorilor J. Haydn, W.A.Mozart, L.van Beethoven.6. Romantismul - curent artistic şi muzical: cronologie, trăsături generale, forme şigenuri predilecte (inclusiv programatismul), virtuozitatea instrumentală (evoluţia şiperfecţionarea instrumentelor, importanţa pianului). Date din biografia artistică şicreaţia muzicală aparţinând compozitorilor secolului al XIX-lea: Fr.Schubert, H.Berlioz, R.Schumann, F.Chopin, Fr.Liszt, J.Brahms, P.I.Ceaikovski, G.Verdi,R.Wagner etc. Şcolile muzicale naţionale europene: rusă, nordică, poloneză, cehă,ungară, spaniolă, românească; caracteristici, genuri predilecte şi compozitoriireprezentativi:7. Diversitatea stilistică la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec.al XX-lea;verism, impresionism, neo-clasicism, post-romantism, expresionism etc.Compozitori reprezentativi: C. A. Debussy, R. Strauss, A. Schönberg, A. Webern, A.Berg etc. A doua înflorire a şcolilor naţionale în secolul XX şi reprezentanţii lor;simfonismul francez şi austro-german: C. Franck, A. Bruckner, G. Mahler.8. Orientări stilistice şi opţiuni creatoare în muzica contemporană: muzicaconcretă şi electronică, aleatorismul, constructivismul, muzica stochastică, sistememuzicale de sinteză etc. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G. Enescu, I.Stravinsky, B.Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cageş.a.B. ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI1. G. Enescu – personalitate complexă a culturii româneşti şi universale. Biografie şicreaţie; importanţa compozitorului, interpretului, pedagogului în context culturalnaţional şi universal.2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 4192. Apariţia şi evoluţia şcolii muzicale naţionale; surse de inspiraţie, genuri muzicalepredilecte (coral, cameral, simfonic, operă) şi compozitori reprezentativi.3. Viaţa muzicală românească în prima jumătate a secolului XX: instituţii muzicale,viaţa concertistică etc. Creatori şi genuri abordate cu precădere: M. Jora, P.Constantinescu ş.a.4. Mijloace artistice, procedee stilistice şi semnificaţii în creaţia muzicală româneascădin a doua jumătate a sec.XX: A. Stroe, Şt. Niculescu, T. Olah, A.Vieru, W. Berger,alţi reprezentanţi ai şcolii muzicale contemporane româneştiISTORIA BALETULUIConţinuturi:1. Dansul în Grecia Antică:- dansul alături de muzică şi poezie- felurile dansului antic grecesc2. Naşterea şi fundamentarea baletului- Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XIV-lea. Academia de dans; Lully,Molière – comedia balet.3. J. G. Noverre – reformator şi teoretician al baletului “Scrisori despre dans şi balete”.4. Baletul în epoca romantică- climatul romantic; F.Taglioni, “La Silphide”. Caracterele artei noi; F.Elsser, C.Grisişi “Gissele”. Rolul celor trei dansatoare în evoluţia baletului.- J.Perrot, J.Mazilier, A. S.Saint-Leon, C.Blasis. Caracterele baletului în perioadaromantică până la sfârşitul secolului al XIX-lea în Franţa, Italia, Danemarca.- A.Bournonville. Baletul în Rusia. Înfiinţarea şcolilor imperiale şi regale de dans.Coregrafi.- P.I.Ceaikovski şi noua orientare în muzica de balet: “Frumoasa din pădureaadormită”, “Lacul lebedelor”, “Spărgătorul de nuci”.- Marius Petipa, personalitate artistică şi creatoare.5. Precursorii modernismului şi contribuţia lor la dezvoltarea baletuluiLoïe Fuller, Isadora Duncan, E.Dalcroze6. S. Diaghilev şi “Baletele ruse”. Coregrafi, compozitori, interpreţi, baletele.7. Perioada experimentală în baletul contemporan.- suprarealismul în balet. I.Stravinski, Serge Lifar şi neoclasicismul.8. Expresionismul german.- premisele apariţiei curentului artistic- reprezentanţii expresionismului şi discipolii acestora9. Baletul post-modern. Baletul contemporan.- tehnică, expresie în baletul american, olandez; coregrafi şi interpreţi.10. Baletul în România:- apariţia şi evoluţia baletului românesc, coregrafi, compozitori, interpreţi- Floria Capsali-fondator de şcoală naţională- balete româneşti - compozitori, coregrafii, interpreţi3

420 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008ISTORIA TEATRULUI UNIVERSALContinuturi:1. Antichitatea greacăa. Tragedia (la alegere, o operă): Eschil – Prometeu înlănţuit; Sofocle – Antigona;Euripide- Medeea;b. Comedia: Aristofan – Broaştele;2. Teatrul latin: Plaut – Soldatul fanfaron.3. Teatrul medieval: tipuri de literatură dramatică: mistere, moralităţi, farse.4. Commedia dell’Arte: scenarii, tipologii de personaje;5. „Secolul de aur“ spaniol: Lope de Vega – Câinele grădinarului.6. Renaşterea elisabetană: William Shakespeare – Hamlet, Visul unei nopţi de vară,Romeo şi Julieta (la alegere, o operă).7. Clasicismul francez: a) tragedia: Pierre Corneille – Cidul; Jean Racine – Fedra;b) Molière – Avarul, Tartuffe.8. Teatrul secolului al XVIII-lea: Marivaux – Jocul dragostei şi al întâmplării;Beaumarchais – Nunta lui Figaro. (la alegere, o operă).9. Iluminismul italian şi reformarea comediei: Carlo Goldoni – Bădăranii, Slugă ladoi stăpâni.10. Romantismul francez: Victor Hugo – Hernani.11. Comedia socială rusă: N. Gogol – Revizorul.12. Teatrul realist: A.P. Cehov – Pescăruşul, Unchiul Vanea.13. Critica socială în teatrul britanic: George Bernard Shaw – Pygmalion.14. Realismul psihologic: Henrik Ibsen – Nora; August Strindberg – Pelicanul.16. Tendinţe în teatrul european contemporan:a. Teatrul epic: Bertold Brecht – Opera de trei parale.b. Teatrul şi „măştile“: Luigi Pirandello – Şase personaje în căutarea unui autor.c. Teatrul absurdului: Eugen Ionescu – Rinocerii.d. „Noua tragedie“ americană: Eugene O’Neill –Din jale se întrupează Electra.e. „Tinerii furioşi“: John Osborne – Priveşte înapoi cu mânie.4

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 421ISTORIA TEATRULUI ROMÂNESCConţinuturi:1. Primul mare dramaturg : Vasile Alecsandri – Fântâna Blanduziei, Chiriţa înprovincie.(la alegere)2. Drama istorică: B.P. Haşdeu – Răzvan şi Vidra; Al. Davila – Vlaicu-Vodă; B.Şt.Delavrancea – Apus de soare. (la alegere, o operă).4. Modernitatea clasicului I.L. Caragiale – O scrisoare pierdută, D’ale caranvalului,O noapte furtunoasă. (la alegere, o operă)5. Comedia socială interbelică: Tudor Muşatescu – Titanic vals; Kiriţescu – Gaiţele;G.M. Zamfirescu – Domnişoara Nastasia (la alegere, o operă).6. Drama de idei: Camil Petrescu – Jocul ielelor.7. Teatrul poetic: Lucian Blaga – Meşterul Manole.8. Comedia lirică: Mihail Sebastian – Steaua fără nume.9. Parabolă şi metaforă în teatrul românesc contemporan: Marin Sorescu – Matca.10. Comedia contemporană românească: Teodor Mazilu – Proştii sub clar de lună.BibliografieVirgil BRĂDĂŢEANU: Istoria literaturii dramatice româneşti şi a artei spectacolului;Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1979Ovidiu DRIMBA: Istoria teatrului universal; Editura SAECULUM, Bucureşti, 2008Ovidiu DRIMBA: Istoria culturii şi civilizaţiei (vol. I-XI); Editura SAECULUM,Bucureşti, 2003Ioan MASOFF: Teatrul românesc; Ed. Minerva, Bucureşti, 1968-1976Vito PANDOLFI: Istoria teatrului universal (vol. I-IV); Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971Mihaela TONITZA. IORDACHE şi George BANU: Arta teatrului, Editura Nemira,Bucureşti 2004Mihai VASILIU: Istoria teatrului românesc; Ed. Albatros, Bucureşti, 1972Anne UBERSFELD: Termeni-cheie de analiză a teatrului; Ed. Institutului European,Iaşi, 19995

422 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Ion ZAMFIRESCU: Istoria teatrului universal (vol. I-III); Ed. Pentru LiteraturăUniversală, Bucureşti, 1958-1968VitoIon ZAMFIRESCU: Panorama dramaturgiei universale; Ed. Aius, Craiova, 1999Ion ZAMFIRESCU şi Margareta DOLINESCU: Istoria literaturii universale (vol. I);Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970ISTORIA ARTEI ŞI ARHITECTURII UNIVERSALE1. Civilizaţia Greciei Antice. Condiţii geo-istorice şi culturale ale evoluţiei artistice;domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, ceramică. Epoci artistice, personalităţişi opere reprezentative.2. Civilizaţia Romei Antice. Condiţii geo-istorice şi culturale ale evoluţiei artistice;premise şi influenţe din arta etruscă; domenii de manifestare: arhitectură, sculptură,pictură şi mozaic.3. Renaşterea în Italia. Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento. Domenii demanifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe de arhitectură, personalităţişi opere reprezentative); sculptură (genuri, personalităţi şi opere reprezentative);pictură (genuri), prezentare generală a şcolilor lombardă, toscană si veneţiană,personalităţi aparţinând diverselor şcoli artistice şi opere reprezentative.4. Renaşterea în Italia. Dezvoltarea artelor plastice în Cinquecento. Caracteristici aleRenaşterii de apogeu; domenii de manifestare: arhitectură (personalităţi şi operereprezentative); sculptură (personalităţi şi opere reprezentative); pictură (personalităţişi opere reprezentative), prefigurarea tendinţelor artistice ulterioare.5. Renaşterea în Ţările de Jos. Condiţii geo-istorice; caracteristici fundamentale alepicturii; personalităţi şi opere reprezentative.6. Arta bizantină. Caracteristici generale (arhitectură, sculptură, pictură, artedecorative).7. Secolul al XVII-lea în arta europeanăBarocul. Caracteristici generale (arhitectură, sculptură, pictură, arte decorative).8. Arta europeană în secolele XVIII şi XIX. Clasicism si Romantism (arhitectură,sculptură, pictură). Impresionismul – Premise artistice (Realismul, Peisagismulenglez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanţi şi opere.Neoclasicismul, romantismul si eclectismul în arhitectură. Stilurile 1900 înarhitectură şi arte decorative în Europa, Statele Unite şi Japonia.9. Pictura postimpresionistă. Caracteristici generale, artisti şi opere reprezentative.Direcţii artistice deschise de pictura postimpresionistă (cubism, futurism, simbolism,fovism, suprarealism, expresionism, raţionalism, constructivism, artă abstractă).10. Arta europeană în secolul XX. Principalele curente europene în pictura deavangardă: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta abstractă.11. Arhitectura modernă. Contextul socio - istoric şi cultural care a favorizat apariţia şidezvoltarea arhitecturii moderne. Grupări artistice din prima jumătate a secolului XX:6

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 423Şcoala de la Chicago, Şcoala Bauhaus, gruparea olandeză De Stijl şi personalităţimarcante ale acestei perioade: Le Corbusier, Frank Lloyd Wright, Mies van der Rohe,Gerrit Rietveld, Alvar Aalto etc.ISTORIA ARTEI ŞI ARHITECTURII ROMÂNEŞTI1. Arta bizantină în România (iconografia picturii bizantine, arte decorative,arhitectură). Periodizarea artei bizantine româneşti. Particularitatile artistice în spaţiulcultural autohton.2. Renaşterea şi Barocul în arta românească (pictură, arte decorative, sculptură,arhitectură). Renaşterea şi Barocul în Transilvania; barocul postbizantin.3. Arhitectura neoromânească. Inceputurile şcolii româneşti de arhitectură; contextulsocio - istoric si cultural care a favorizat aparitia si dezvoltarea arhitecturiineoromâneşti. Personalitati marcante care au contribuit la evolutia arhitecturiiromanesti la confluenta secolelor XIX - XX: Ion Mincu, I.N.Socolescu, GrigoreCerkez, Cristofi Cerkez, Nicolae Ghika - Budeşti, Petre Antonescu etc.4. Arta românească în secolele XIX şi XX. Personalitatea şi contribuţia la evoluţiaartei româneşti a creatorilor: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu,Stefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, St.Dumitrescu, Dimitrie Ghiaţă, Camil Ressu, Francisc Sirato, Iosif Iser, LucianGrigorescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Ion Ţuculescu, Dimitrie Paciurea,Constantin Brâncuşi, Ion Jalea, Romul Ladea, Cornel Medrea, Gheorghe Anghel.5. Arhitectura modernă în România. Contextul socio - istoric şi cultural care afavorizat apariţia şi dezvoltarea arhitecturii moderne în România. Personalităţimarcante ale arhitecturii moderne româneşti: Horia Creangă, Duiliu Marcu, MarcelIancu, G. M. Cantacuzino, Henriette Delavrancea, Haralamb Georgescu etc.NOTE:I. Structura de subiecte pentru disciplinele Istoria muzicii, Istoria baletului, Istoriateatrului şi Istoria artei şi arhitecturii va conţine obligatoriu şi minimum un itemreprezentând fragmente muzicale / literare, imagini din coregrafii de referinţă dinlucrările compozitorilor / dramaturgilor / coregrafilor şi, respectiv, imaginireprezentând lucrări emblematice ale unor artişti plastici sau arhitecţi, indicaţi înprograma de bacalaureat, pentru a fi recunoscute în sistem grilă, sau care potconstitui itemi de sine-stătători.II. Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat sevor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi aprogramelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturiledidactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-învăţare, conţinutul acestuiafiind valorificat în funcţie de specificările din prezenta programă de bacalaureat şidin programa şcolară corespunzătoare filierei / profilului / specializării.7

424 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008METODOLOGIA ŞI CONŢINUTUL DESFĂŞURĂRII PROBEIPRACTICE DIN CADRUL EXAMENULUI DE BACALAUREAT -2009 PENTRU PROFILUL ARTISTIC, FILIERĂ VOCAŢIONALĂA. MUZICĂ, COREGRAFIE, ARTA ACTORULUII. STATUTUL DISCIPLINELORÎn cadrul examenului de bacalaureat, proba practică pentru muzică, coregrafie şi artaactorului, constituie probă la alegere din aria curriculară specifică profilului şispecializării din cadrul filierei vocaţionale.II. COMPETENŢE DE EVALUAT- demonstrarea abilităţilor, priceperilor şi deprinderilor instrumentale/vocale/demişcare/ de manifestare organică în situaţii convenţionale- utilizarea elementelor de limbaj specific în redarea corectă a textului/partituriimuzicale sau coregrafice, cu elementele tehnice, stilistice şi interpretative alerepertoriului;- elaborarea fundamentului teoretic al repertoriului specific;- realizarea calităţii artistice în interpretarea repertoriului specific profilului studiat;- valorificarea potenţialului personal şi creativ în actul interpretativ;- comunicarea artistică în perspectiva relaţiei interpret-public.I. Specializarea muzicăSecţiunea interpretare instrumentală /vocalăÎn cadrul secţiunii interpretare instrumentală/vocală, absolvenţii susţin proba practicădupă cum urmează:A. secţia instrumente / canto - proba de interpretare instrumentală/vocală :1. pian, instrumentele orchestrei simfonice, instrumente populareConţinutul probelor :a) un studiu din programa de liceub)două lucrări la alegere, diferite ca stil, caracter, formă – din programa de liceu ;c)citire la prima vedere a unui text muzical de minimum 12 măsuri, cu nivel dedificultate medie.Proba de citire la prima vedere se va desfăşura astfel:În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puţin jumătate dinnumărul candidaţilor. Pentru fiecare instrument, textele muzicale vor avea acelaşi nivelde dificultate. În ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite decomisie.Pentru evaluarea probei a şi b (proba de recital), se va ţine cont de următoarele criterii:- fidelitatea respectării textului- realizare tehnică- realizare stilistică8

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 425- expresivitate, creativitate (nota personală)Aprecierea se va face conform baremului probei.Pentru evaluarea probei c), se va ţine cont de următoarele criterii:- fidelitatea respectării textului- realizare tehnică- realizare stilisticăPentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de maximum 30 de minute.Aprecierea se va face conform baremului probei.Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire,din notele acordate la probele a, b,c.2. artă vocală interpretativă (canto clasic)Conţinutul probelor :a) o arie antică, un lied şi o lucrarea românească în tonalitate originală. După caz,lucrările vor fi interpretate în limba originală.b) un solfegiu la prima vedere în cheile sol şi fa, în tonalităţi cu una până la douăalteraţii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conţinând intervale simple, într-unadin măsurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile: triolete, sincope,contratimpi.c) analiza solfegiului în plan tonal şi ritmic.Pentru evaluarea probei practice a) (proba de recital), se va ţine cont de următoarelecriterii:- fidelitatea respectării textului- realizare tehnică- realizare stilistică- expresivitate, creativitate (nota personală)Aprecierea se va face conform baremului probeiProba b) se va desfăşura astfel:În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puţin jumătate dinnumărul candidaţilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor avea acelaşi nivel dedificultate. În ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite decomisie.Pentru secţia artă vocală interpretativă (canto clasic), comisia va fi alcătuită din doiprofesori de specialitate artă vocală interpretativă şi un profesor de specialitate studiiteoretice.Pentru evaluarea probei b) şi c), se va ţine cont de următoarele criterii:- intonarea corectă- execuţia corectă din punct de vedere ritmic- analiza planului tonal şi a planului ritmicAprecierea se va face conform baremului probei.Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire,din notele acordate la probele a, b, c.3. artă vocală tradiţională (canto popular)Conţinutul probelor:9

426 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008a) o doină sau baladă şi 2 melodii populare in ritmuri diferite din zona de provenienţăa candidatului.b) un solfegiu la prima vedere în cheile sol şi fa în tonalităţi cu una până la douăalteraţii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conţinând intervale simple, într-unadin măsurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile: triolete, sincope,contratimpi.c) analiza solfegiului în plan melodic şi ritmic.Pentru evaluarea probei a) (proba de recital), se va ţine cont de următoarele criterii:- fidelitatea respectării textului;- realizare tehnică;- realizare stilistică;- expresivitate, creativitate (nota personală).Aprecierea se va face conform baremului probei.Proba b) se va desfăşura astfel:În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puţin jumătate dinnumărul candidaţilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de acelaşi nivel. În ziuaexamenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.Pentru evaluarea probei b) şi c), se va ţine cont de următoarele criterii:- intonarea corectă;- execuţia corectă din punct de vedere ritmic;- analiza planului tonal şi a planului ritmicAprecierea se va face conform baremului probei.Pentru candidaţii secţiei artă vocală interpretativă şi artă vocală tradiţională (clasic şicanto popular), timpul maxim alocat fiecărui candidat, este după cum urmează:- proba a) 10 - 20 de minute- proba b) şi c) până la 15 minuteNota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire,din notele acordate la probele a, b,c.***Pentru absolvenţii care au avut ca disciplină principală de specialitate muzică de jazzmuzicăuşoară (instrumentală sau vocală), proba practică va avea următorul conţinut:a) un studiu (din programa de liceu);b) lucrare la alegere din repertoriul specific şi o improvizaţie de maxim 3 minute pe otemă dată de comisie (pentru instrumente) sau o lucrare la indicaţia comisiei dintr-unrepertoriu alcătuit din 5 lucrări pregătite de candidat (pentru muzică de jazz – muzicăuşoară vocală);c)citire la prima vedere a unui text muzical la fel ca la punctul c)secţia instrumente,respectiv solfegiu la prima vedere, la fel ca la secţia artă vocală tradiţională (cantopopular).Evaluarea probei de recital a) şi b), se va realiza pe baza aceloraşi criterii de lainterpretare instrumentală/vocală.Metodologia de desfăşurare precum şi evaluarea probei c)va fi aceeaşi ca la interpretareinstrumentală/vocală.Aprecierea se va face conform baremului probei.10

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 427Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire,din notele acordate la probele a, b, c.Evaluarea probei practice din cadrul secţiunii interpretare instrumentală/vocală se faceconform criteriilor stabilite prin prezenta anexă, iar punctajul aferent fiecărui criteriu deevaluare va fi transmis înaintea susţinerii probei de interpretarePentru această secţiune nu se extrag variante de subiecte de către Comisia Naţionalăde BacalaureatSecţiunea Studii TeoreticeB. secţiunea teoretică: disciplina teorie - solfegiu - dicteu muzicalProba la disciplina teorie-solfegiu-dicteu muzical se compune din:a) auz muzical (practic);b)solfegiu la prima vedere (practic);c) dicteu melodic şi dicteu armonic (practic-scris).a) Auz muzical ce constă în recunoaşterea şi intonarea de intervale şi trisonuritonale după cum urmează:- 1 interval simplu consonant şi disonant;- 1 interval compus ;- 1 trison în poziţie strânsă;- 1 trison în poziţie largă;În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte (ce cuprind intervalele şitrisonurile tonale, cel puţin câte unul din fiecare categorie, ce urmează a fi recunoscute şiintonate de candidat), egal cu cel puţin jumătate din numărul candidaţilor. Pentru fiecarecandidat, subiectele vor fi de acelaşi nivel. În ziua examenului, candidatul va extrage unbilet din cele pregătite de comisie.Pentru evaluarea probei a), recunoaşterea şi intonarea corectă a intervalelor şi trisonurilortonale se poate realiza din două încercări. Fiecare interval şi trison tonal recunoscut, va fiapreciat conform baremului probei.b) Solfegiu la prima vedere, alcătuit din 12 măsuri de 4 timpi sau 16 măsuri de 3timpi, în cheile sol şi fa, în tonalităţi majore şi minore, cu maximum 3 alteraţiiconstitutive, cu salturi de maximum decimă mare, cu maximum 4 durate pe timp, cuelemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiunimodulatorii la tonalităţi apropiateSe va analiza solfegiul din punct de vedere tonal şi din punct de vedere ritmic.Pentru evaluarea probei b), se va ţine cont de următoarele criterii:- intonarea corectă- execuţia corectă din punct de vedere ritmic- analiza planului tonal şi a planului ritmicAprecierea se va face conform baremului probeic) Dicteu:1) dicteu melodic alcătuit din 12 măsuri de 4 timpi sau 16 măsuri de 3 timpi, în cheilesol şi fa, în tonalităţi majore şi minore, cu maximum 3 alteraţii constitutive, cu salturide maximum decimă mare, cu maximum 5 durate pe timp, cu elemente de conflict11

428 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii la tonalităţiapropiate ;2) dicteu armonic la 4 voci de 8 măsuri, în tonalităţi majore şi minore, cu maximum 2alteraţii constitutive, cu valori de pătrimi, doimi şi note întregi.Aprecierea se va face conform baremului probeiCandidaţii susţin toate cele 3 componente ale probei, respectiv a), b)şi c) în aceeaşi zi.Pentru candidaţii Secţiei Teoretice, timpul maxim alocat fiecărui candidat, este după cumurmează:- proba a) maximum 5 minute- proba b) maximum10 minute- proba c) timp efectiv de lucru, 3 ore ( câte o oră şi jumătate pentru fiecare tip dedicteu)Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire,din notele acordate la probele a, b,c.Proba de solfegiu la prima vedere se va desfăşura la fel ca proba orală - partea de text laprima vedere, iar proba de dicteu melodic şi dicteu armonic se va desfăşura conformprocedurii de la proba scrisă.Evaluarea probei practice a şi b se face conform criteriilor stabilite prin prezenta anexă,iar punctajul aferent fiecărui criteriu de evaluare pentru proba de auz muzical şi solfegiuva fi transmis împreună cu punctajul de la proba de interpretare înaintea susţineriiprobei; baremul de corectare a dicteelor melodice şi armonice va fi transmis conformprocedurilor de la probele scrise.Atenţie! Pentru secţiunea Studii teoretice se aplică procedura de extragere a variantelorde subiect ca pentru proba scrisă numai pentru proba de dicteu melodic şi dicteuarmonic.II. Specializarea CoregrafieÎn cadrul probei practice de la specializarea coregrafie, candidaţii pot opta pentrudisciplina dans clasic sau disciplina dans modernOpţiunea pentru susţinerea uneia din probe se face conform procedurilor prevăzute demetodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureatProba de interpretare coregrafică constă în:Proba de dans clasica) o variaţie clasică din trei variaţii clasice impuse, pe care candidatul o extrage dinbiletele pregătite de comisie.b) analiza din punct de vedere teoretic a formei, conţinutului şi integrarea înspectacolul din care face parteVariaţiile impuse sunt:Variaţiile impuse sunt:Fete: P. I. Ceaikovsky: “Frumoasa din pădurea adormită” - actul I12

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 429L. Minkus: “Don Quijote” - actul IIIA. Adam: “Gissele” - actul I (varianta Gisselei )Băieţi L. Minkus: “Don Quijote”- actul IIIR. Drigo: “Corsarul “ - actul IIP. I. Ceaikovsky “ Lacul lebedelor” - actul IIIProba de dans contemporana) un fragment coregrafic din repertoriul coregrafilor W. Forsyte, J. Kilian, MatsEk. pe care candidatul îl va extrage din biletele pregătite de comisieb) analiza din punct de vedere teoretic a formei, conţinutului şi integrarea acestuiaîn spectacolul din care face parte.Pentru evaluarea probei practice (indiferent de disciplina pentru care a optat candidatul),se va ţine cont de următoarele criterii:- tehnic – gradul de dificultate al execuţiei- artistic – fidelitate stilistică, expresivitate, muzicalitate- analiză din punct de vedere teoretic a coregrafiei executate de candidatTimpul maxim alocat fiecărui candidat, indiferent de disciplina pentru care a optat, estede 15 de minute.Aprecierea se va face conform baremului probei.Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire,din notele acordate la probele a şi b.Evaluarea probei practice se face conform criteriilor stabilite prin prezenta anexaiar punctajul aferent fiecărui criteriu de evaluare va fi transmis înaintea susţineriiprobei de interpretareAtenţie! Pentru aceste probe nu se extrag variante de subiecte de către ComisiaNaţională de BacalaureatIII. Specializarea Arta actoruluiConţinutul probei practice din cadrul examenului de bacalaureat constă în:a) lectura la prima vedere a unui text (lectura albă, lectura logică, nuanţare în funcţiede trecerea de la o stare emoţională la alta, la indicaţia comisiei).b) improvizaţie liberă cu 1-3 obiecte pornind de la o stare sufletească. Obiectele vorfi pregătite şi indicate candidatului de comisie.c) recital din texte cuprinse în repertoriul personal (maximum 5 roluri , diferite cagen: tragic, comic, liric dramatic, fabulă, povestire etc).Proba a şi b se va desfăşura astfel:În ziua probei, comisia elaborează, fixează şi pregăteşte textele la prima vedere, numărulde obiecte precum şi starea sufletească care le vor însoţi. Subiectele vor fi de acelaşinivel. În ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.Proba c se va desfăşura astfel:13

430 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Din repertoriul personal, elevul va prezenta un text indicat de comisie, după care vaanaliza textul precizând: genul dramatic din care face parte textul, relevanţa personajuluiîn cadrul textului/spectacolui, caracterizarea personajului etc.Pentru evaluarea probelor practice, respectiv a, b, c, se va ţine cont de următoarele criterii:- prezenţa scenică (încadrarea într-o anumită tipologie de personaje, unitatea psihofizicăa interpretului în acţiune)- expresivitatea vorbirii (dicţie, nuanţare logică şi afectivă, calitatea timbrului vocal)- aptitudini scenice (capacitatea de improvizare a acţiunilor scenice, imaginaţie înopţiunea repertorială, notă personală).Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de 15 de minute.Aprecierea se va face conform baremului probei.Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire,din notele acordate la probele a, b,c.Evaluarea probei practice se face conform criteriilor stabilite prin prezenta anexă, iarpunctajul aferent fiecărui criteriu de evaluare va fi transmis înaintea susţinerii probei deinterpretare.Atenţie! Pentru aceste probe nu se extrag variante de subiecte de către ComisiaNaţională de BacalaureatNotăNotele acordate la probele a, b, c pentru muzică, arta actorului şi respectiv a şi b pentrucoregrafie, precum şi nota finală a probei practice sunt consemnate de către fiecareprofesor evaluator în borderou cu rubricaţie corespunzătoare fiecărei specialităţi. Lafinalul probei, aceste documente vor parcurge procedurile prevăzute de metodologia deorganizare şi desfăşurare a bacalaureatuluiB. STUDIUL FORMELOR ŞI DESENspecializarea arte plastice şi decorative, specializarea arhitectură, arte ambientale şidesign şi specializarea patrimoniu-seminare teologiceI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de bacalaureat, proba practică pentru disciplina Studiul formelor şidesen - toate specializările, constituie probă la alegere din aria curriculară specificăprofilului şi specializării din cadrul filierei vocaţionale.II. COMPETENŢE DE EVALUAT- utilizarea corectă a elementelor de limbaj plastic prin transpunerea lor din spaţiul real,obiectiv în spaţiul plastic;- valorificarea potenţialului personal şi creativ în actul de creaţie;- comunicarea artistică în perspectiva relaţiei creator-public.Proba constă în elaborarea de către candidat unei lucrări plastice bazate pe tematicastabilită prin programa şcolară14

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 431III. Temele care stau la baza aplicaţiilor practice în vederea elaborării lucrării sunt dupăcum urmează:Pentru specializarea arte plastice şi decorative:1. Organizarea unei suprafeţe folosind contraste valorice.Contraste cantitative şi calitative. Echilibrarea petelor. Aplicaţii (studiul figurii umane,mulaj gips).2. Valoraţia, mijloc de expresie a volumului. Relaţia plan-valoare; despre pasaj.Importanţa pasajului în scurgerea volumului. Trepte în înălţime spre alb şiprofunzime spre negru. Se vor urmări probleme de paginaţie, raportul dintre obiectulstudiat şi suprafaţa înconjurătoare. Portret compoziţional cu mâini.3. Raportul dintre obiectul studiat şi ambient. Rezolvarea compunerii spaţiuluiplastic. Portret compoziţional cu mâini.4. Construcţia pe baza observaţiei formelor morfologiei corpului umanConstrucţia va avea în vedere arhitectura detaliului anatomic. Cap de expresie5. Articulări de forme anatomice. Articulare: cap-gât-torace. Studiu după model viu6. Expresia figurii umane. Nuanţări expresive ale liniei şi valorilor. Cap de expresie7. Construcţia figurii umane folosind linia modulată şi expresia volumului. Se vaurmări cu insistenţă caracterul expresiv al liniei.8. Linia şi pata, mijloc de expresie plastică în studiul figurii umane. Se va realiza unstudiu după model viu, figură întreagă, îmbrăcată, aşezat într-o ambiaţă compusă deprofesor.9. Linia şi valoarea, mijloace plastice în studiul construcţiei corpului uman. Studiudupă model viu, organizat pe contraste, urmărindu-se descifrarea formelor marianatomice, realizarea articulării acestor forme şi sugerarea expresivă a formelor prinlinie şi contraste valorice.10. Linia expresivă şi valoare - mijloace de realizare a studiului corpului uman. Portretcompoziţional cu mâini.Pentru specializarea arhitectură, arte ambientale si design15

432 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20081. Valoarea, mijloc de sugerare a volumuluiPe pretextul unei naturi statice complexe se va realiza o lucrare în care elevii vor sugeravolumele obiectelor din natură, urmărind, totodată, caracterul de echilibru static allucrării.2. Construcţia şi valoraţia - mijloace de studiu. Aplicaţie având ca pretext mulaje degips. Se va evidenţia ritmul proporţiilor care stabilesc caracterul formelor studiate şiexpresivitatea liniei şi valorilor.3. Compunerea simetrică faţă de o axă. Aplicaţie la un grup limitat de formegeometrice(5-7) regulate. Acorduri şi contraste valorice.4. Crearea unei compoziţii cu o semnificaţie dată. Studiu după natură, aplicat la ungrup de obiecte diferite ca structură, textură, utilitate şi formă.5. Construcţia umbrei proprii şi a umbrei purtate. Studiu aplicat unui ansamblu deforme geometrice dat. Se va solicita valorarea indicându-se două surse de lumină şiprecizându-se direcţia lor.6. Compunerea unui spaţiu bidimensional dat utilizând contrastele de formă şivalorice. Secţionarea unui obiect solid dat şi utilizarea formei rezultate ca moduldecorativ.7. Alcătuirea unui obiect compozit din elemente disparate. Se vor utiliza 5 dinurmătoarele corpuri geometrice: tetraedru, cub, prismă, piramidă, con, cilindru şisferă.8. Compoziţie cu volume. Poliedre regulate şi secţiuni ale acestora.Pentru specializarea patrimoniu din cadrul seminariilor teologice1. Construcţia figurii umane prin linie şi valoare aplicată la portret în canonbizantin.2. Linia şi pata, mijloace de expresie plastică în studiul figurii umane. Se varealiza un studiu după model viu, îmbrăcat, realizat în viziune bizantină,aşezatîntr-o ambianţă compusă.3. Studiul structurilor. Aplicarea cunoştinţelor căpătate la studiul elementelorplastice, nuanţarea valorilor. Se vor urmări ritmurile formelor folosite învestimentaţia bizantină.4. Linia şi valoarea, mijloace plastice în studiul construcţiei corpului uman.Studiu organizat pe contraste, urmărindu-se descifrarea formelor mari anatomice.Realizarea articulării detaliilor şi sugerarea expresivă a volumelor prin patăvalorică. Tratare în viziune bizantină16

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 4335. Construcţia şi valoarea (cap model viu). Se va insista asupra construcţieiformelor şi asupra nuanţării treptelor valorice, impuse de canonul bizantin.6. Linia expresivă şi valoarea, mijloace de realizare plastică a figurii umane.Portret compoziţional cu mâini.Proba practică se desfăşoară exclusiv în unităţile şcolare de profil (licee de artă)Unitatea şcolară unde se desfăşoară proba de examen are obligaţia de a asigura atâtmodelul viu cât şi alte materiale didactice necesare probei de examen, conform programeişcolareTimpul acordat candidaţilor pentru probă este de 4 - 6 oreProba de examen se desfăşoară cu respectarea următoarelor proceduri, astfel:- comisia de evaluare este alcătuită din câte doi profesori de specialitate sauspecialităţi înrudite pentru fiecare specializare în parte- comisia de evaluare verifică condiţiile de desfăşurare în fiecare sală de examen,în prezenţa preşedintelui de comisie, în acord cu cerinţele subiectului prin: aranjareamodelului în poză, aranjarea naturii statice sau a oricăror alte elemente ce ţin exclusiv deasigurarea condiţiilor de desfăşurare a probei, (lumină, umbră) fără însă a da indicaţiiprivind modalităţile de rezolvare a subiectelor- comisia de evaluare stabileşte pauzele şi durata acestora, în funcţie de temaaplicaţiei din subiectul extras- sălile de examen vor fi asigurate cu câte doi asistenţi (supraveghetori) de altăspecialitate decât cea la care se desfăşoară proba, care au atribuţiuni conformprocedurilor de la proba scrisă- pe timpul pauzelor, asistenţii(supraveghetorii) au obligaţia de a nu părăsi sala deexamen şi de a supraveghea lucrările.- după expirarea timpului de lucru al candidaţilor, lucrările se predausecretariatului comisiei, care aplică procedura de amestecare şi numerotare tuturorlucrărilor, după care le predă comisiei de evaluare conform procedurilor de la probelescriseEvaluarea se face de către comisia de specialitate în unitatea şcolară în care s-adesfăşurat probaEvaluarea probei practice se face pe baza baremului de corectare ce va fi transmisconform procedurilor de la probele scrise.După evaluarea lucrărilor, acestea rămân în arhiva unităţii şcolare în care s-a desfăşuratproba şi s-a efectuat evaluarea pe o perioadă de 2 ani. După expirarea acestei perioade,17

434 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008lucrările pot fi valorificate sub forma expunerii lor în cadrul unor expoziţii, sau camijloace de învăţământ/ materiale didactice.Pentru disciplina Studiul formelor şi desen - toate specializările, se aplică procedura deextragere a variantelor de subiect ca pentru proba scrisă.NOTĂ:Probele practice din cadrul profilului artistic toate specializările, se susţin exclusivîn liceele de artă.Probele practice pentru muzică, coregrafie, arta actorului şi studiul formelor şidesen (toate specializările) nu se susţin cu public.La probele practice nu se admit contestaţii, cu excepţia probei de dicteu melodic şiarmonic de la specializarea muzică, secţia studii teoretice.Candidaţii de la specializările muzică, coregrafie şi arta actorului, se vor prezentacu cel puţin o oră înaintea susţinerii probei18

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 435MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIICENTRUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE ÎNÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2009EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTPREGĂTIRE SPORTIVĂ TEORETICĂLICEE CU PROGRAM SPORTIVI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul Examenului de Bacalaureat 2009, disciplina de învăţământ Educaţie Fizică arestatut de disciplină obligatorie pentru toţi elevii din învăţământul sportiv.Proba de PREGĂTIRE SPORTIVĂ TEORETICĂ este probă scrisă.Pentru proba E, elevii din învăţământul sportiv optează pentru una dintre cele două probe:proba scrisă (Pregătire sportivă teoretică) sau proba practică (Măiestrie sportivă).II.COMPETENŢE DE EVALUAT• Nivelul pregătirii teoretice şi metodice de specialitate al elevilor.III.CONŢINUTURI• Sportul – fenomen social• Educaţie fizică şi sport – noţiuni de bază şi specifice• Discipline sportive practicate – aspecte generale şi particulare• Capacitatea motrică• Capacitatea de performanţă• Efortul în antrenamentul sportiv• Mijloacele antrenamentului sportiv• Igiena individuală• Protecţia individuală• Teoria şi metodica dezvoltării vitezei• Jocurile Olimpice antice• Jocurile Olimpice moderne• Olimpismul• Elemente de conţinut al antrenamentului sportiv• Principiile şi cerinţele antrenamentului sportiv• Metode şi procedee metodice utilizate în educaţia fizică şi în antrenamentul sportiv• Consumul energetic şi tipuri de raţii alimentare• Igiena materialelor, instalaţiilor şi a bazelor sportive• Măsuri de prim ajutor în cazul traumatismelor uşoare şi medii• Teoria şi metodica dezvoltării forţei• România în competiţiile sportive• Mijloace de informare din domeniul sportiv• Conţinutul antrenamentului în diferite stadii de pregătire sportivă• Selecţia în sport• Jurnalul de autocontrolPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – PREGĂTIRE TEORETICĂ SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV1

436 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008• Consumul energetic• Măsuri de prim ajutor• Metode şi tehnici de determinare a rezistenţei• Documente specifice cu caracter organizatoric• Caracteristicile sportului contemporan• Termeni de specialitate echivalenţi în limbi străine de circulaţie internaţională• Surse de documentare scrise şi audio-vizuale• Forma sportivă• Structura antrenamentului sportiv• Documente de planificare• Lecţia de antrenament sportiv• Forme de pregătire centralizată, organizate în condiţii naturale speciale• Sistemul competiţional, tipuri de activităţi• Programarea concursurilor• Regulamentul de concursPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – PREGĂTIRE TEORETICĂ SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 437MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIICENTRUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE ÎNÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2009DISCIPLINA DE ÎNVĂŢĂMÂNT EDUCAŢIE FIZICĂI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul Examenului de Bacalaureat 2009, disciplina de învăţământ Educaţie Fizică,cuprinsă în aria curriculară Educaţie Fizică şi Sport, are statut de disciplină opţională, în cadrulprobei F, pentru elevii din liceele de alte profiluri decât cele cu program sportiv.La proba practică de EDUCAŢIE FIZICĂ se pot înscrie toţi candidaţii din liceeleaparţinând tuturor filierelor, profilurilor şi specializărilor, indiferent de numărul orelor despecialitate alocate prin planurile-cadru de învăţământ.Candidaţii care optează pentru această probă îşi asumă întreaga responsabilitate privindcompatibilitatea nivelului propriu de pregătire sportivă cu nivelul exigenţelor impuse de Examenulde Bacalaureat.II.COMPETENŢE DE EVALUAT• Nivelul capacităţii motrice generale şi specifice practicării a 4 discipline/probe sportive.III.CONŢINUTURIFiecare candidat va fi evaluat la 4 probe:Proba IO probă, la alegere, dintre următoarele:1. Alergare de viteză pe distanţa de 50 m, cu start de jos2. Aruncarea greutăţii, de pe loc la distanţă3. Săritură în lungime cu elan la groapa cu nisipProba IIO probă, la alegere, dintre următoarele:1. Săritură în sprijin depărtat peste capră2. Exerciţiu impus din gimnastica acrobaticăProba IIIO probă, la alegere, dintre următoarele:1. Flotări2. Ridicări ale trunchiului din culcat dorsal3. Săritură în lungime de pe locProba IVO probă, la alegere, dintre următoarele:1. Structură tehnică din baschet2. Structură tehnică din volei3. Structură tehnică din handbal4. Structură tehnică din fotbalPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT1

438 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008IV.STRUCTURA EXAMENULUIA. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI• Exprimarea opţiunii elevilor pentru susţinerea probei practice la disciplina de învăţământEducaţie Fizică şi Sport în cadrul Examenului de Bacalaureat se face pe fişe individuale, întermenul prevăzut de Regulament, care se depun, în mod obligatoriu, la secretariatul unităţii deînvăţământ de care aparţin.• Corespunzător bazei materiale a unităţii de învăţământ, se constituie grupe de candidaţi mixtesau demixtate, astfel încât să se asigure o bună desfăşurare a examinării acestora.• Ordinea obligatorie de susţinere a probelor practice de Bacalaureat este următoarea:1. Proba la alegere din grupa I de probe;2. Proba la alegere din grupa II de probe;3. Proba la alegere din grupa III de probe.4. Proba la alegere din grupa IV de probe;• Candidaţii care optează pentru probele sportive la Educaţie Fizică şi Sport au obligaţia de aprezenta avizul medical “APT PENTRU SUSŢINEREA PROBELOR SPORTIVE LA EXAMENUL DEBACALAUREAT 2009”, condiţie eliminatorie pentru înscrierea în examen.• Candidaţii sunt obligaţi să se prezinte la probele practice cu echipament sportiv adecvat. Nu vorpurta ceasuri şi nici alte obiecte care pot provoca răniri.• Toate probele Examenului de Bacalaureat la disciplina de învăţământ Educaţie Fizică şi Sport seorganizează şi se desfăşoară numai în unităţile de învăţământ cu baze sportive care asigurăcondiţii tehnico-materiale propice acestui gen de examinare.• Inspectorul şcolar general şi inspectorul şcolar de educaţie fizică şi sport, pe parcursul anuluişcolar, vor lua măsuri privind amenajarea, în unităţile de învăţământ, de baze sportive proprii,dotate corespunzător cu materiale didactice, instalaţii, aparate şi instrumente de măsurare,pentru buna desfăşurare a Examenului de Bacalaureat.• Numărul mare de candidaţi, stricteţea specificului şi prevenirea accidentărilor, impun cainspectorul şcolar de educaţie fizică şi sport, să fie membru al Comisiei judeţene/a municipiuluiBucureşti de Bacalaureat şi să răspundă de întreaga organizare şi desfăşurare a probelor practicela educaţie fizică şi sport.• Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de Bacalaureat răspunde de asigurarea asistenţeimedicale autorizate, la toate bazele sportive ale centrelor de examen unde se organizează şi sedesfăşoară examenul, pe tot parcursul acestuia.• Subcomisia de examen, la disciplina educaţie fizică şi sport, este compusă din patru cadredidactice de specialitate (2 examinatori, 1 secretar, 1 responsabil cu organizarea probei),remunerate conform criteriilor examinatorilor de la probele orale.• Toate probele Examenului de Bacalaureat la disciplina de învăţământ Educaţie Fizică şi Sport seorganizează şi se desfăşoară în “zone de concurs” delimitate prin marcaje vizuale. În acestezone au acces doar examinatorii, concurenţii, membrii Comisiei Judeţene/a municipiuluiBucureşti şi delegaţii M.E.C.T.B. ORGANIZAREA ŞI DESCRIEREA PROBELORGRUPA I1. Alergarea de viteză pe 50 m plat, cu start de jos• Numărul elevilor care aleargă în serie este de 2 (doi).• Înainte de începerea probei, Comisia de examinare are obligaţia de a verifica exactitateafuncţionării cronometrelor.• Se înregistrează timpul individual realizat de fiecare concurent, din momentul semnalului sonorşi până la depăşirea cu pieptul a liniei de sosire.• Se acordă o singură încercare.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 4392. Aruncarea greutăţii, de pe loc la distanţă• Greutatea bilei este de 4 kg. pentru fete şi de 7 kg. pentru băieţi;• Din poziţia stând depărtat, cu umărul stâng (pentru dreptaci) pe direcţia aruncării, înapoia uneilinii trasate pe sol, greutatea la nivelul umărului, flexia picioarelor şi răsucirea trunchiului,urmată de impulsia braţului şi eliberarea greutăţii.• Se acordă o singură încercare.3. Săritura în lungime cu elan la groapa cu nisip• Bătaia se realizează pe un spaţiu delimitat de 1m/1m;• Măsurarea lungimii săriturii se face de la locul desprinderii şi până la ultima urmă lăsată înnisip;• Se acordă o singură încercare.GRUPA II1. Flotări• Poziţia culcat facial cu sprijin pe palme, spatele drept, privirea înainte, coatele întinse,sprijin pe vârfurile picioarelor, genunchii întinşi, îndoirea braţelor până la atingerea soluluicu pieptul (fără a se sprijini pe sol), revenire în poziţia iniţială.• Se înregistrează numărul de execuţii consecutive corecte.• Se acordă o singură încercare.2. Ridicări ale trunchiului din culcat dorsal• Din poziţia culcat dorsal, ridicări succesive ale trunchiului până la 90 de grade faţă de sol;• Executantului, care are mâinile la ceafă pe toată durata probei, i se asigură priza ambelormembre inferioare, intinse şi apropiate;• Se înregistrează numărul de execuţii consecutive corecte, realizate în 30 de secunde.3. Săritură în lungime de pe loc• Din poziţia stând, înapoia unei linii trasate pe sol, săritură în lungime cu desprindere de peambele picioare, aterizare pe ambele picioare pe un marcaj trasat pe sol (din 5 în 5 cm.);• Se măsoară lungimea săriturii de la linie şi până la călcâie;• Se acordă două încercări;• Se notează performanţa cea mai bună;• În situaţia în care candidatul obţine performanţa maximă din prima execuţie, nu se maisusţine cea de-a doua încercare.GRUPA III1. Săritură în sprijin depărtat peste capră• Înălţimea aparatului este de 1,30m pentru băieţi (7-9 găuri) şi de 1,15m pentru fete (5-7găuri);• Trambulina folosită este semielastică;• Se realizează elan, bătaie pe trambulină, desprindere şi impulsie pe aparat, aterizare;• Se acordă o singură încercare.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT3

440 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.20082. Exerciţiu impus din gimnastica acrobatică• Fete:Cumpănă înainte pe un picior (3 sec.) – revenire în stând - pas înainte cu piciorul drept – ghemuire -rostogolire înainte din ghemuit în depărtat – rostogolire înainte din depărtat în ghemuit – sprijinînainte pe palme – săritură în sprijin depărtat – rostogolire înapoi din depărtat în depărtat – sprijinînainte pe palme – săritură în sprijin ghemuit – ridicare – pas lateral – podul de sus (3 sec.) –aşezare pe saltea în culcat dorsal – stând pe omoplaţi cu sprijin (3 sec.) – trecere în semisfoară (3sec.) – poză finală.• Băieţi:Cumpănă înainte pe un picior (3 sec.) – revenire în stând - pas înainte cu piciorul drept – ghemuire -rostogolire înainte din ghemuit în depărtat – rostogolire înainte din depărtat în ghemuit – săriturădreaptă cu întoarcere 180 0 – sprijin înainte pe palme – stând pe cap (3 sec.) - trecere în rostogolireînainte în ghemuit – sprijin înainte pe palme – săritură în sprijin depărtat – rostogolire înainte dindepărtat în depărtat - – rostogolire înpoi din depărtat în depărtat – săritură în sprijin ghemuit – rulareînapoi în culcat dorsal – stând pe omoplaţi fără sprijin (3 sec.) – revenire în ghemuit – ridicare înstând.• Se acordă o singură încercare pentru întregul exerciţiu, atât pentru fete, cât şi pentru băieţi .GRUPA IV1. Structură tehnică din baschet• Structură tehnică: deplasare laterală în poziţie fundamentală medie pe linia de aruncări libere(3 paşi laterali stânga, 3 paşi laterali dreapta), culegerea mingii aflată pe sol în apropiereacentrului liniei de aruncări libere, pasă prin procedeu la alegere către un partener aflat pelinia de centru a terenului, alergare în viteză, prindere, oprire, dribling în viteză, aruncare lacoş prin procedeu preferat.• Se acordă o singură încercare pentru întreaga structură tehnică.2. Structură tehnică din volei• Structură tehnico-tactică: serviciu de sus din faţă în terenul advers, alergare spre fileu,preluarea mingii aruncată de un partener situat în propriul teren către acesta, lovitură de atacprin procedeu la alegere, din mingea ridicată de partener.• Se acordă o singură încercare pentru întreaga structură tehnică.3. Structură tehnică din handbal• Structură tehnică: deplasare laterală în poziţie fundamentală pe semicercul de 6 m (3 paşilaterali stânga, 3 paşi laterali dreapta), culegerea mingii aflată pe sol pe linia de 7 m, pasăprin procedeu la alegere către un partener situat pe linia de centru a terenului, alergare înviteză, prindere, dribling în viteză, aruncare la poartă prin procedeu preferat.• Se acordă o singură încercare pentru întreaga structură tehnică.4. Structură tehnică din fotbal• Structură tehnico-tactică: conducerea mingii printre 5 jaloane (primul jalon se află pe linia defund a terenului de handbal) , situate la distanţa de 3 m unul faţă de celălalt, pasă prin procedeupreferat către un partener situat pe linia de centru a terenului, alergare în viteză, preluareamingii prin procedeu preferat şi şut la poartă din afara semicercului de 6 m, prin procedeupreferat.• Se acordă o singură încercare pentru întreaga structură tehnică.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT4

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 441C. NOTAREAToţi candidaţii susţin obligatoriu cele 4 probe şi sunt notaţi individual pentru performanţaobţinută la fiecare probă.După fiecare probă, un membru al Comisiei de examinare anunţă cu voce tare, fiecăruicandidat, performanţa, nota obţinută şi efectul acesteia.Pentru probele din gimnastică acrobatică şi joc sportiv la alegere, notarea se face pe bazaobservării execuţiei. Examinatorii apreciază execuţia candidaţilor, individual, cu note întregi,diferenţa dintre notele acordate nu trebuie să depăşească un punct. Nota acordată de fiecare din ceidoi examinatori reflectă corectitudinea, cursivitatea, expresivitatea şi/sau eficienţa structurilor.Nota finală la aceste probe este media aritmetică a notelor acordate de cei doi examinatori.Pentru celelalte 2 probe, notarea se face prin transformarea performanţelor în note, conformAnexei 2.Notarea se face numai prin note întregi.Performanţele fiecărui candidat şi notele aferente acestor performanţe se trec în fişa deînscriere şi de înregistrare a rezultatelor, prezentată în Anexa 1.Probele sportive nu se repetă, nu li se poate schimba ordinea şi nu se contestă.Comisia de examinare, cu aprobarea Comisiei Judeţene de Bacalaureat, în funcţie decondiţiile climaterice, poate amâna sau poate schimba locul de desfăşurare a probelor sportive.În cazul probelor de gimnastică acrobatică şi joc sportiv, pentru a asigura un caracter unitaral notării, se vor aplica următoarele criterii de depunctare:Gimnastică acrobatică:Săritură în sprijin depărtat peste capră:- bătaia pe un singur picior = 2 p- depărtarea picioarelor imediat după bătaia pe trambulină (zborul I) = 1 p- îndoirea genunchilor în zborul II = 1 p- atingerea aparatului cu picioarele = 1 p- căderea la aterizare = 3 p- păşirea la aterizare = 1 pExerciţiu impus din gimnastica acrobatică:- neexecutarea unui element acrobatic = 1 p- execuţia cu greşeli a unui element acrobatic = 0,5 p- neexecutarea unui element de legătură = 0,5 p- execuţia cu greşeli a unui element de legătură = 0,2 p- lipsa menţinerii timp de 3 sec. a unui element acrobatic static = 0,2 p- lipsa cursivităţii şi expresivităţii exerciţiului integral = 1 pHandbal:- deplasare laterală deficitară = 0,5 p- imprecizia pasei către partener = 0,5 p- nesiguranţă în prinderea mingii de la partener = 0,5 p- scăparea mingii la prindere = 1,0 p- controlul slab al mingii în dribling = 0,5 p- pierderea mingii din dribling = 1,0 p- comiterea de paşi = 1,0 p- aruncarea în afara spaţiului porţii = 1,5 p- aruncare lipsită de forţă = 1,0 p- discontinuitatea execuţiei structurii = 0,5 p- ritm lent de execuţie a întregii structurii = 1,0 pPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT5

442 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Baschet:- deplasare laterală deficitară = 0,5 p- imprecizia pasei către partener = 0,5 p- nesiguranţă în prinderea mingii de la partener = 0,5 p- scăparea mingii la prindere = 0,5 p- oprire incorectă cu comitere de paşi = 0,5 p- control slab al mingii în dribling = 0,5 p- comiterea de dublu-dribling = 1,0 p- pierderea mingii din dribling = 1,0 p- aruncare la coş cu comitere de paşi = 0,5 p- nerealizarea desprinderii de pe ambele picioare la o aruncare din săritură = 0,5 p- oprire înainte de o aruncare din dribling = 0,5 p- aruncarea în afara panoului = 1,0 p- discontinuitatea execuţiei structurii = 0,5 p- ritm lent de execuţie a întregii structuri = 1,0 pVolei:- serviciul în fileu = 1,0 p- serviciul în afara terenului = 1,0 p- serviciul de jos = 1,0 p- preluare imprecisă = 0,5 p- preluare greşită = 1,0 p- lovitură de atac în fileu = 1,0 p- lovitură de atac în afara terenului = 1,0 p- lovitură de atac lipsită de forţă =1,0 p- discontinuitatea execuţiei structurii = 0,5 p- ritm lent de execuţie a întregii structurii = 1,0 pFotbal:- scăparea unui jalon la conducerea mingii = 1,0 p- control slab al conducerii mingii printre jaloane = 1,0 p- pasă imprecisă către partener = 1,5 p- preluare imprecisă = 1,0 p- şut în afara spaţiului porţii = 1,5 p- şut lipsit de forţă la poartă = 1,5 p- discontinuitatea execuţiei structurii = 0,5 p- ritm lent de execuţie a întregii structurii = 1,0 pPRECIZĂRI- La toate probele, candidaţii beneficiază de o singură încercare, cu excepţia săriturii în lungimede pe loc;- În cazul jocurilor sportive:• comisia desemnează persoana care va pasa mingea candidatului;• dacă execuţia este stânjenită sau întreruptă din vina pasatorului, comisia poate dispunereluarea acesteia, fără a depuncta candidatul;• pasatorul va fi amplasat într-un cerc cu raza de un metru, trasat astfel:a) la intersecţia liniei de centru cu linia laterală a terenului (baschet, handbal, fotbal);b) în centrul zonei 2 (volei).• candidaţii vor începe execuţia:a) de la linia de aruncări libere a terenului propriu (baschet);b) de la centrul liniei semicercului de 6 m a terenului propriu (handbal);PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT6

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 443c) de la linia de fund a terenului propriu, oriunde pe lungimea acesteia (volei);d) de la linia de fund a terenului de handbal (fotbal).• probele se vor susţine:a) la baschet, cu inelele situate la înălţime regulamentară;b) la handbal, cu mingi de dimensiuni diferite, specifice fetelor şi băieţilor;c) la volei, cu fileul situat la înălţimi regulamentare, diferite pentru fete şi băieţi;d) la fotbal, pe teren de handbal.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT7

444 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008ANEXA 1F I Ş ADE ÎNSCRIERE ŞI DE ÎNREGISTRARE A REZULTATELORLA PROBA F, PRACTICĂ, DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTBACALAUREAT – SESIUNEA__________ANUL 2009NUMELE ŞI PRENUMELE________________________________, SEXUL ____ UNITATEADE ÎNVĂŢĂMÂNT UNDE ESTE ÎNMATRICULAT _________________________________AVIZ MEDICAL “APT PENTRU SUSŢINEREA PROBELOR SPORTIVE LAEXAMENUL DE BACALAUREAT 2009” ___________________________________________Nr.Crt.Probele sportive obligatorii,în ordinea susţinerii1. Proba la alegere din grupa I de probePerformanţa Notele pe probe NotaExaminatorul1Examinatorul2finală/probă2. Proba la alegere din grupa II de probe ---------------3. Proba la alegere din grupa III de probe4. Proba la alegere din grupa IV de probe ----------------MEDIA OBŢINUTĂPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT8

9MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 445ANEXA 2TABEL PENTRU TRANSFORMAREA PERFORMANŢELOR ÎN NOTEProbele sportivemăsurabileNota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10B F B F B F B F B F B F B F B F B F B FAlergare de viteză pe 50m, 7,9 8,9 7,8 8,8 7,7 8,7 7,6 8,6 7,5 8,5 7,4 8,4 7,3 8,3 7,2 8,2 7,1 8,1 7,0 8,0cu start de jos (sec.)Săritură în lungime de pe 1,95 1,45 2,00 1,50 2,05 1,55 2,10 1,60 2,15 1,65 2,20 1,70 2,25 1,75 2,30 1,80 2,35 1,85 2,40 1,90loc (m)Flotări (nr. repetări) 14 5 15 6 16 7 17 8 19 9 20 10 21/22 11/12 23/24 13/14 25/26 15/16 27 17Ridicări ale trunchiului dinculcat dorsalAruncarea greutăţii, de peloc la distanţă (m)Săritura în lungime cu elanla groapa cu nisip (m)13 11 14 12 15 13 16 14 17 15 18 16 19/20 17/18 21/22 19/20 23/24 21/22 25 234,40 2,80 4,65 3,05 4,90 3,30 5,15 3,55 5,40 3,80 5,65 4,15 5,90 4,40 6,10 4,60 6,30 4,80 6,50 53,60 2,60 3,70 2,70 3,80 2,80 3,90 2,90 4,00 3,00 4,10 3,10 4,20 3,20 4,40 3,40 4,60 3,60 4,80 3,80PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

446 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIICENTRUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE ÎNÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2009EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTMĂIESTRIE SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIVI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul Examenului de Bacalaureat 2009, disciplina de învăţământ Educaţie Fizică şi Sportare statut de disciplină obligatorie pentru elevii din învăţământul sportiv.Proba de MĂIESTRIE SPORTIVĂ este probă practică.Pentru proba E, elevii din învăţământul sportiv optează pentru una dintre cele două probe:proba scrisă (Pregătire teoretică sportivă) sau proba practică (Măiestrie sportivă).II.COMPETENŢE DE EVALUAT• Nivelul de măiestrie sportivă dobândit de elevi la disciplina/ proba sportivă studiată.III.CONŢINUTURINivelul global de performanţă:• Pregătirea fizică generală;• Pregătirea fizică specifică disciplinei/ probei sportive;• Pregătirea tehnico-tactică specifică disciplinei/ probei sportive;• Cunoaşterea, respectarea şi aplicarea prevederilor regulamentului specific disciplinei/ probeisportive;IV.STRUCTURA PROBEI DE EXAMENLa toate disciplinele/ probele sportive, elevii sunt evaluaţi pe baza unui test de măiestrie sportivăcare poate cuprinde una sau mai multe probe evaluatorii.NOTĂ: Disciplinele sportive, probele sportive, probele evaluatorii şi baremele la măiestrie sportivăsunt cuprinse în ANEXA acestei programe. Pentru disciplinele sportive care nu se regăsesc înaceastă anexă, probele şi normele de evaluare vor fi elaborate de inspectorul şcolar judeţean/ almunicipiului Bucureşti de educaţie fizică şi sport, împreună cu cadre didactice de specialitate.Aceste probe şi norme se vor transmite la M.E.C.T., inspectorului general de specialitate dinD.G.M.Î.P. şi consilierului superior din C.N.C.E.Î.P., cel mai târziu la sfâşitul lunii noiembrie 2008,şi vor putea fi aplicate numai după ce au fost avizate de aceştia.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – MĂIESTRIE SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 447ATLETISMANEXAO probă, la alegere, dintre următoarele:Nr.crt. ProbaValoarea notelor acordateNota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10F B F B F B F B F B F B F B F B F B F B1. 100 m (sec.) 14.6 12.6 14,4 12.5 14.2 12.4 14.0 12.3 13.8 12.2 13.6 12.1 13.4 12.0 13.2 11.9 13.0 11.7 12.8 11.52. 200 m (sec.) 28.3 25.2 28.1 25.1 27.9 25.0 27.7 24.9 27.5 24.8 27.3 24.6 27.1 24.4 26.9 24.2 26.7 24.0 26.5 23.83. 400 m (sec.) 64.5 58.0 64.0 57,5 63.5 57.0 63.0 56,5 62.5 56.0 62.0 55.5 61.5 55.0 61.0 54.5 60.5 54.0 60.0 53.54. 800 m (min.) 2.30 2.15 2.28 2.10 2.26 2.08 2.24 2.06 2.22 2.04 2.20 2.02 2.18 2.00 2.17 1.59 2.16 1.58 2.15 1.575. 1500 m (min.) 5.00 4.30 4.58 4.28 4.56 4.26 4.54 4.24 4.52 4.22 4.50 4.20 4.48 4.18 4.47 4.17 4.46 4.16 4.45 4.156. 110 mg băieţi,100 mg fete(sec.)18.618.118.418.018.217.918.017.817.87. înălţime (m) 1.33 1.50 1.36 1.55 1.39 1.60 1.42 1.65 1.45 1.70 1.48 1.73 1.51 1.76 1.54 1.79 1.57 1.82 1.60 1.858. lungime (m) 4.60 5.60 4.70 5.70 4.80 5.60 4.9 5.90 5.00 6.00 5.10 6.10 5.20 6.20 5.30 6.30 5.40 6.40 5.50 6.509. triplu salt (m) 10.50 12.60 10.60 12.70 10.70 12.80 10.80 12.90 10.90 13.00 11.50 13.10 11.60 13.20 11.70 13.30 11.80 13.40 11.90 13.5010. greutate 7.257kg B, 4kg F(m)8.509.509.0010.009.5010.5010.0011.0010.5011. disc (m) 30.50 29.50 31.00 30.00 31.50 30.50 32.00 31.00 32.50 31.50 33.00 32.00 33.50 32.50 34.00 33.00 34.50 33.50 35.00 34.0012. prăjină (m) 1.95 3.15 2.00 3.20 2.05 3.25 2.10 3.30 2.15 3.15 2.20 3.20 2.25 3.25 2.30 3.30 2.35 3.35 2.40 3.4013. suliţă (m) 25 35 26 36 27 37 28 38 29 39 30 40 31 41 32 42 33 43 34 4414. ciocan (m) 26 27 27 28 28 29 29 30 30 31 31 32 32 33 33 34 34 35 35 3615. 5000 m (min) - 16.45 - 16.40 - 16.35 - 16.30 - 16.25 - 16.20 - 16.15 - 16.10 - 16.05 - 16.0016. 400 m garduri(sec.)17. 3000 m obst.(min.)17.711.5080.0 64.5 79.0 64.0 78.0 63.5 77.0 63.0 76.0 62.5 75.0 62.0 74.0 61.5 73.0 61.0 72.0 60.5 71.0 60.011.45 11.10 11.40 11.05 11.35 11.00 11.30 10.55 11.25 10.50 11.20 10.45 11.15 10.40 11.10 10.35 11.05 10.30 11.0 10.2517.611.0017.612.0017.411.5017.512.5017.212.0017.413.0017.012.5017.313.5016.813.0017.214.00PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – MĂIESTRIE SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV2

448 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008BADMINTONA. Structură tehnico-tactică:- jucătorul A serveşte din stânga pe diagonală;- jucătorul B returnează clear pe diagonală în cros;- jucătorul A drop (stop) în lung de linie (longlein);- jucătorul B returnează lob (ridicare) în acelaşi loc;- jucătorul A drop (stop) pe diagonală (în cros);- jucătorul B returnează lob (ridicare);- jucătorul A clear pe diagonală (în cros).Se repetă, cu schimbarea sarcinilor celor doi jucători.B. Joc bilateral 1x1 sau 2x2 în condiţii regulamentare, apreciindu-se eficienţa acţiunilor întreprinse.BASCHETA. 1. Două aruncări la coş de la linia de aruncări libere.2. Două aruncări la coş din dribling, prin două procedee de finalizare diferite: de sus, oferită.3. Trei aruncări la coş din săritură, din afara trapezului, din trei poziţii diferite, la alegere.4. Trei aruncări la coş, specifice postului, astfel:a. pentru conducători de joc - de la 6,25 m, din trei poziţii diferite, la alegere.b. pentru extreme – de la semidistanţă, din trei poziţii diferite, la alegere.c. pentru pivoţi – din zona trapezului, din trei poziţii diferite: cârlig şi/sau semicârlig.Pentru fiecare aruncare, cu coş înscris, dintre cele 10 execuţii, se acordă 1 punct.Pentru fiecare aruncare ratată, dintre cele 10 execuţii, se acordă 0,5 puncte.B. Joc bilateral în condiţii regulamentare, cu durată stabilită de comisie.Se evaluează nivelul de pregătire tehnică individuală, potrivit cu specializarea pe post.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – MĂIESTRIE SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV3

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 449BASEBALA.Nr.Crt.Proba1. Alergare bază clasă – baza 1(sec.)2. Aruncarea mingii la distanţă cuelan 2-3 paşi (m)3. Atacul (bătaia mingii) aruncatăde lansator – 10 exerciţii (nr.reuşite)Valoarea notelor acordateNota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10F B F B F B F B F B F B F B F B F B F B--3,5 - 3,45-3,4 - 3,32- 3,28-3,2 - 3,15-3,1 - 3,04- 3,0268 - 70 - 75 - 81 - 85 - 91 - 93 - 96 - 99 - 101- 0 - 1 - 2 - 3 - 4 - 5 - 6 - 7 - 8 - 9B. Joc bilateral în condiţii regulamentare, apreciindu-se comportamentul tehnico-tactic, potrivit postului din echipă.BOXA.B.1. Atac din trei lovituri combinate la cap, pas înapoi, revenire, contră cu braţul din spate şi croşeu cu braţul din faţă – 10 execuţii.2. Lovitură cu braţul din faţă la cap, directă cu braţul din spate la cap, croşeu cu braţul din faţă la cap, upercut cu braţul din spate la corp,croşeu cu braţul din faţă la cap, directă cu braţul din spate la cap şi directă cu braţul din faţă la cap – 10 execuţii.NOTĂ: Execuţiile se realizează cu partener activ, pentru fiecare execuţie reuşită acordându-se un punct.Luptă liberă în condiţii regulamentare, cu partener activ de aceeaşi categorie. – Se apreciază nivelul execuţiilor, orientarea tactică şicombativitatea.CANOTAJCATEGORIA OPENNr.crt.Proba Valoarea notelor acordateNota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10F B F B F B F B F B F B F B F B F B F B1. 1X100 m (min.) 10,05 9,4 10 9,35 9,55 9,3 9,5 9,25 9,45 9,2 9,4 9,15 9,32 9,07 9,25 9 9,17 8,52 9,1 8,452. 2X200 m (min.) 9,5 9,2 9,45 9,15 9,4 9,1 9,35 9,05 9,3 9 9,25 8,55 9,17 8,47 9,1 8,4 9,02 8,32 8,55 8,25PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – MĂIESTRIE SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV4

450 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008CATEGORIA UOARĂ – BĂIEŢI – 67,5 KG; FETE – 57 KGNr.crt.Proba Valoarea notelor acordateNota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10F B F B F B F B F B F B F B F B F B F B1. 1X100 m (min.) 10,3 10 10,25 9,55 10,2 9,5 10,15 9,45 10,1 9,4 10,05 9,35 9,57 9,27 9,5 9,2 9,42 9,12 9,35 9,052. 2X200 m (min.) 10,1 9,4 10,05 9,35 10 9,3 9,55 9,25 9,5 9,2 9,45 9,15 9,37 9,07 9,3 9 9,22 8,52 9,15 8,45NOTĂ: Se va participa la o singură probă, la alegere.La acordarea notei, se va ţine cont de condiţiile atmosferice (ploaie, vânt), acordându-se o bonificaţie tuturor candidaţilor.În cazul în care condiţiile atmosferice (vânt puternic, ploaie) nu permit desfăşurarea în condiţii optime a probei şi pot influenţa obţinerea unor timpicorespunzători pe 2.000 m sau nu există o porţiune dreaptă (o pistă de 2.000 m), proba se desfăşoară pe o apă curgătoare.TEMATICA PROBEI:Parcurgerea de două (2) ori a unei distanţe de 1.000 m, fără timp, cu următoarele tematici:- 1.000 m în cadenţă 24 – 26 pentru 1x26 – 28 pentru 2-- 1.000 m în cadenţă 32 – 34 pentru 1x34 – 36 pentru 2-Tematica este valabilă pentru toate categoriile de sportivi.Se poate participa într-o singură probă 1x sau 2-.În ambele cazuri, este obligatorie parcurgerea de două ori a distanţei de 1.000 m în cadenţele indicate.Se vor urmări 3 elemente:- corectitudinea mişcării, din punct de vedere al execuţiei tehnice;- menţinerea cadenţei, pe întreaga distanţă care trebuie parcursă;- menţinerea ritmului, pe întreaga distanţă care trebuie parcursă.5PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – MĂIESTRIE SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 451DANS SPORTIVDANSURILE STANDARDA. Demostrarea figurilor de clasa E*.B. O coregrafie de clasa E – pregătită de candidat la clasă.* Figurile de clasa E pentru dasurile Standard: VALS LENT, VALS VIENEZ şi QUIK STEP.DANSURILE LATINO AMERICANEA. Demostrarea figurilor de clasa E*.B. O coregrafie de clasa E – pregătită de candidat la clasă.* Figurile de clasa E pentru dasurile Latino Americane: SAMBA, CHA-CHA-CHA şi JIVE.NOTĂ: Probele pentru dansurile Standard şi Latino Americane se apreciază de către fiecare evaluator cu o notă, care se calculează ca mediearitmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat pentru 1. şi 2.Nr.Crt.VALS LENT – CLASA E VALS VIENEZ – CLASA E QUICK STEP– CLASA E1. Closed Changes Natural to Reserve Natural turn Quarter Turn to Right2. Closed Changes Reserve to Natural Quarter Turn to Left (Heel Pivot)3. Natural turn Natural turn4. Open Natural Turn from PP Open Natural Turn from PP5. Reverse Turn Natural Turn with Hesitation6. Natural Spin Turn Cross Chase7. Whisk Natural Pivot Turn8. Chasse from Promenade Position Natural Spin Turn9. Closed Impetus Prigressive Chasse10. Hesitation Change Chasse Reverse TurnPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – MĂIESTRIE SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV6

452 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008Nr.Crt.SAMBA – CLASA E CHA-CHA-CHA – CLASA E JIVE – CLASA E1. Rhytm Bounce Chasse Basic Chasse to Left or to Right2. Basic Movements (Natural, Reverse, Side) Basic Movements (Close*, Open, in Place) Basic in Place3. Progressive Basic Movements Time Steps* Basic in Fallaway4. Outside Basic Movemnt Side Steps Change of Places Right to Left5. Whisk to Left and Right Fan* Change of Places Right to Left with Change ofHands6. Whisk to Left – Volta Spot Turn to Right Hockey Stick Change of Places Left to Right7. Whisk to Right– Volta Spot Turn to Left Alemana Change of Places Left to Right with Change ofHands8. Promenade Samba Walks New York* (check from Open PP and PP) Link9. Side Samba Walk Spot Turns (to Left or to Right) Change of Hand Behind Back10. Stationary Samba Walks Switch Turn (to Left or to Right) WhipFOTBALA. COMPLEXLovitură de la colţul terenului, cu piciorul drept spre punctul de 11 m (cerc cu raza de 4 m), alergare până la colţul suprafeţei de pedeapsă (16 m),pe a cărei latură mare se găsesc 4 mingii aşezate din 2 în 2 m.Din uşoară alergare, patru şuturi la poartă cu piciorul stâng. Alergare spre cealaltă parte a terenului, de unde se execută o lovitură de la colţ cupiciorul stâng spre punctul de 11 m (cerc cu raza de 4 m). Aleargare din nou spre colţul apropiat al suprafeţei de pedeapsă, pe a cărei latură marese găsesc 4 mingi. Se şutează la poartă de patru ori cu piciorul drept.Complex executat în maxim un minut.Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Rezultatul 1p 2p 3p 4p 5p 6p 7p 8p 9p 10pNOTĂ: - şuturile (cele 8) trebuie executate pe spaţiul porţii, iar mingea să cadă pe sol, dincolo de linia de poartă, obţinându-se 8 puncte.- centrările trebuie să cadă în cercul de la 11 m, obţinându-se 2 puncte.B. JOC BILATERAL în condiţii regulamentare, evaluându-se comportamentul tehnico-tactic specific postului.7PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – MĂIESTRIE SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 453GIMNASTICĂ ARTISTICĂ SPORTIVĂ - BĂIEŢIExerciţiu liber ales, minimum categoria a II-a de clasificare, la:1. sol;2. aparat la care se lucrează în sprijin (cal sau parale);3. aparat la care se lucrează din atârnat (inele sau bară fixă).Notarea fiecărui exerciţiu se face conform codului de punctaj al Federaţiei Române de Gimnastică.GIMNASTICĂ ARTISTICĂ SPORTIVĂ – FETE1. O săritură la cal din codul de punctaj;2. Exerciţiu liber ales la sol cu durata de 1 minut şi 10 secunde, care să conţină următoarele elemente:- două linii acrobatice, dintre care una să cuprindă minimum un element de valoare “B”;- seria artistică cu 3 elemente şi o săritură de valoare “C”;- piruetă 360 o ;- serie mixtă din trei elemente.3. Exerciţiu liber ales la paralele, cuprinzând 6 elemente din care minim unul de valoare “B”.Notarea fiecărui exerciţiu se face conform codului de punctaj al Federaţiei Române de Gimnastică.GIMNASTICĂ RITMICĂ SPORTIVĂExerciţiu liber ales la două aparate diferite (opţionale) de nivel minim categoria a II-a.Notarea fiecărui exerciţiu se face conform codului de punctaj al Federaţiei Române de Gimnastică.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – MĂIESTRIE SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV8

454 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008HALTERENr.crt.Categoria degreutateValoarea notelor acordateNota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10F B F B F B F B F B F B F B F B F B F B1. 54kg-B, 48kg-F 40 105 42,3 110 45 115 47,5 120 50 125 52,5 130 55 135 60 140 65 145 70 1502. 62kg-B, 53kg-F 45 135 47,5 140 50 145 52,5 150 55 155 57,5 160 60 165 65 170 70 175 75 1803. 69kg-B, 58kg-F 50 150 52,5 155 55 160 57,5 165 60 170 62,5 175 65 180 70 185 75 190 80 1954. 77kg-B, 63kg-F 55 160 57,5 165 60 165 62,5 170 65 175 67,5 180 70 185 75 190 80 195 85 2005. 83kg-B, 69kg-F 65 175 67,5 180 70 185 72,5 190 75 195 77,5 200 80 205 85 210 90 215 95 2206. 94kg-B, 75kg-F 75 190 77,5 195 80 200 82,5 205 85 210 87,5 215 90 220 95 225 100 230 105 23580 195 82,5 200 85 210 87,5 215 90 220 92,5 225 95 230 100 235 105 240 110 2457. 105kg-B,+75kg-F8. +105 kg -B -205 - 210 - 215 - 220 - 225 - 230 - 235 - 240 - 245 - 250NOTĂ: Performanţele în kg, reprezintă suma performanţelor realizate de un candidat la cele două stiluri (SMULS I RIDICAT).HANDBALA. Pasă în trei cu schimb de locuri, finalizată cu aruncare la poartă din săritură, de la 9 m (cu portar).Se execută până când fiecare candidat efectuează câte trei aruncări la poartă.Fiecare gol marcat se apreciază cu trei puncte, iar aruncările pe spaţiul porţii (fără a marca gol) cu un punct.Pentru nouă puncte acumulate se acordă nota10.Regresia notelor se face din punct în punct.B. Joc bilateral în condiţii regulamentare, două reprize a 10 minute.Se apreciază comportamentul tehnico-tactic corespunzător postului din echipă.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – MĂIESTRIE SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV9

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 455HOCHEI PE GHEAŢĂA. TEST DE PREGĂTIRE FIZICĂNr.crt.Proba Valoarea notelor acordateNota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 101. Flotări 15 17 19 21 23 25 27 30 33 352. Genuflexiuni cu 28 31 34 37 40 43 45 50 55 60săriturăB. TEST DE PATINAJ1. Patinaj cu faţa de la linia porţii până la linia roşie de centru, frână (ocolire), urmat de patinaj cu faţa până la linia de plecare.Nota Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10Timp (sec.) 13,5 13,3 13 12,7 12,5 12,3 12 11,5 11,3 112. Patinaj cu faţa până la linia albastră, frână (întoarcere), patinaj cu spatele între cele două linii albastre, frână (ocolire), patinaj cu faţa între celedouă linii albastre, întoarcere, patinaj cu spatele până la linia de plecare.Nota Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10Timp (sec.) 21,50 21 20,50 20 19,50 19 18,50 18 17,50 17NOTĂ: Media generală se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire din: media aritmetică a notelor de la testul de pregătirefizică + media aritmetică a notelor de la testele de patinaj nr. 1 şi nr. 2.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – MĂIESTRIE SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV10

456 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008ÎNOTO probă, la alegere, dintre următoarele:Nr. Proba Valoarea notelor acordatecrt.Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10B F B F B F B F B F B F B F B F B F B F1. 50 m liber 38.0 40.5 37.5 40.0 37.0 39.5 36.5 39.0 36.0 38.5 35.5 38.0 35.0 37.5 34.0 36.5 32.0 34.5 30.0 32.52. 100 m liber 1.13.5 1.19.0 1.13.0 1.18.5 1.12.5 1.18.0 1.12.0 1.17.5 1.11.8 1.17.0 1.09.8 1.14.8 1.07.9 1.12.3 1.06.0 1.09.0 1.03.8 1.05.8 1.01.8 1.033. 200 m liber 2.40 2.50 2.39 2.49 2.38 2.48 2.37 2.47 2.36 2.46 2.32 2.42 2.28 2.38 2.25 2.35 2.22 2.32 2.18 2.284. 400 m liber 5.36 5.51 5.35 5.50 5.34 5.49 5.33 5.48 5.32 5.47 5.29 5.44 5.24 5.39 5.19 5.34 5.09 5.24 5.00 5.155. 800 m liber - 11.56 - 11.55 - 11.54 - 11.53 - 11.52 - 11.25 - 11.10 - 10.50 - 10.30 - 10.106. 1500 m liber 21.49 - 21.48 - 21.47 - 21.46 - 21.45 - 21.30 - 21.10 - 20.40 - 20.10 - 19.30 -7. 100 m bras 1.33 1.39 1.32 1.38 1.31 1.37 1.30 1.36 1.29.5 1.35.5 1.27.5 1.33.5 1.25.5 1.31.5 1.24 1.30 1.22 1.28 1.19 1.258. 200 m bras 3.18 3.32 3.17 3.31 3.16 3.30 3.15 3.29 3.14.8 3.28.8 3.10 3.24 3.05 3.19 3.00 3.14 2.55 3.09 2.50 3.049. 100 m spate 1.23 1.29 1.22 1.28 1.21 1.27 1.20 1.26 1.19 1.25 1.18 1.24 1.16 1.22 1.14 1.20 1.12 1.18 1.10 1.1610. 200 m spate 2.56 3.07 2.55 3.06 2.54 3.05 2.53 3.04 2.52 2.59 2.49 2.56 2.45 2.52 2.41 2.48 2.37 2.44 2.33 2.4011. 100 m fluture 1.21 1.26 1.20 1.25 1.19 1.24 1.18 1.23 1.17 1.22 1.16 1.21 1.14 1.19 1.12 1.17 1.10 1.15 1.08 1.1312. 200 m fluture 2.53 3.03 2.52 3.02 2.51 3.01 2.50 3.00 2.49 2.59 2.47 2.57 2.42 2.52 2.37 2.47 2.32 2.42 2.27 2.3713. 200 m mixt 2.59 3.08 2.58 3.07 2.57 3.06 2.56 3.05 2.55 3.04 2.52 3.01 2.49 2.58 2.46 2.55 2.40 2.49 2.37 2.4614. 400 m mixt 6.19 6.37 6.18 6.36 6.17 6.35 6.16 6.34 6.15 6.33 6.08 6.26 6.01 6.19 5.54 6.12 5,47 6.05 5.40 5.58Nr.crt.JUDOA.ProbaValoarea notelor acordateNota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10F B F B F B F B F B F B F B F B F B F B1. UKY KOMI T.W. 30 sec * - 6 - 7 - 8 - 9 - 10 - 15 - 20 - 25 - 30 - 322. UKY KOMI T.W. 30 sec ** - 4 - 5 - 6 - 7 - 8 - 10 - 15 - 20 - 25 - 303. KAKE cu 4 parteneri – 4 procedee în 60 sec * - 13 - 14 - 15 - 16 - 18 - 20 - 24 - 26 - 28 - 304. KAKE cu 4 parteneri – 4 procedee în 60 sec ** - 11 - 12 - 13 - 14 - 16 - 18 - 22 - 24 - 26 - 285. UKY KOMI T.W. 30 sec * 4 - 5 - 6 - 7 - 8 - 9 - 13 - 17 - 21 - 25 -6. UKY KOMI T.W. 30 sec ** 4 - 5 - 6 - 7 - 8 - 11 - 14 - 17 - 20 - 23 -7. KAKE cu 2 partenere – 2 procedee în 60 sec * 4 - 5 - 6 - 7 - 8 - 11 - 14 - 17 - 21 - 24 -8. KAKE cu 2 parteneri – 2 procedee în 60 sec ** 3 - 4 - 5 - 6 - 7 - 8 - 11 - 14 - 17 - 20 -* Primele două categorii de greutate**Următoarele categorii de greutateB. RANDORI LIBER: 3 MINUTE NAGE WAZA I 3 MINUTE NE WAZAPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – MĂIESTRIE SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV11

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 457KAIAC – CANOENr.Crt.ProbaValoarea notelor acordateNota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10F B F B F B F B F B F B F B F B F B F B1. Caiac – K1-500m 3.00 2.45 2.55 2.40 2.50 2.35 2.45 2.30 2.40 2.25 2.35 2.20 2.30 2.15 2.25 2.10 2.2 2.05 2.15 2.002. Caiac – K1-1000m 5.35 5.25 5.30 5.2 5.25 5.15 5.20 5.10 5.15 5.05 5.10 5.00 5.00 4.50 4.50 4.40 4.40 4.30 4.30 4.203. Canoe – C1-500m - 3 - 2,55 - 2,5 - 2,45 - 2,4 - 2,34 - 2,3 - 2,22 - 2,18 - 2,154. Canoe – C1-1000m - 5.35 - 5.30 - 5.25 - 5.20 - 5.15 - 5.08 - 4.56 - 4.44 - 4.38 - 4.32O singură probă la alegere în ambarcaţiuni de simplu (500 m sau 1000 m).KARATEKIHON:ZENKUTSU DACHI:1.SANBON ZUKI-GYAKU ZUKI;2.SOTO UDE UKE-GYAKU ZUKI-( DEPLASARE INAINTE SI RETRAGERE );3.UCHI UDE UKE-KIZAMI ZUKI-GYAKU ZUKI ( DEPLASARE INAINTE SI RETRAGERE );4.GEDAN BARAI URAKEN –HAITO UCHI;5.USHIRO GERI.KOKUTSU DACHI:1.SHUTO UKE2.SHUTO UKE-KIZAMI GERI-NIHON NUKITE.KATA:HEIAN SHODAN, HEIAN NIDAN, HEIAN SANDAN, HEIAN YONDAN, HEIAN GODAN =1 IMPUS DE COMISIEBASSAI DAI, KANKU DAI, EMPI, JION = 1 LA ALEGEREKUMITE:A. KIHON IPPON KUMITE:PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – MĂIESTRIE SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV12

458 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008ATAC BLOC CONTRAATACOI ZUKI JODAN AGE UKE GYAKU ZUKI (KIAI)OI ZUKI JODAN TATE SHUTO UKE SHUTO UCHIOI ZUKI CHUDAN SOTO UDE UKE GYAKU ZUKIOI ZUKI CHUDAN SOTO UDE UKE (INTERIOR) YOKO EMPI UCHIMAE GERI GEDAN BARAI GYAKU ZUKIMAE GERI GYAKU GEDAN BARAI GYAKU ZUKIYOKO GERI KEKOMI GEDAN BARAI GYAKU ZUKIYOKO GERI KEKOMI SUKUI UKE HAITO UCHIMAWASHI GERI HAIWAN UKE GYAKU ZUKIMAWASHI GERI AWASE SHUTO UKE YOKO EMPI UCHI (KIBA DACHI)B. JYU IPPON KUMITE:ATAC BLOC CONTRAATACOI ZUKI JODAN TATE SHUTO UKE (45 GRADE LATERAL) GYAKU ZUKIOI ZUKI JODAN AGE UKE (45 GRADE LATERAL ) KIZAMI MAWASHI GERI/GYAKU ZUKINOTĂ: - Se pleacă din JYU NO KAMAE. Fiecare atac şi contraatac se execută cu maximum de forţă şi KIAI. După fiecare atac se iese din razade acţiune a adversarului prin retragere în JIYU NO KAMAE.SE URMĂRETE:- KIME-ul, forţa loviturii;- ZANSHIN - concentrarea;- mobilitatea în spaţiul de luptă;- controlul tehnicilor.C. JYU KUMITE:Atacuri libere cu orice tehnică şi din orice poziţie.SE URMĂRETE: 1. poziţia corectă; 2. utilizarea şoldurilor; 3. respiraţia corectă; 4. privirea; 5.kime-ul; 6. controlul tehnicilor; 7.ritmul atacurilor;8.viteza de execuţie; 9. stabilitatea.CONCURENŢII SE VOR PREZENTA LA SALĂ CU KIMONOUL CURAT I CĂLCAT.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – MĂIESTRIE SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV13

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 459LUPTE GRECO – ROMANEA. 1. Aruncări peste şold, 10 exerciţii;2. Aruncări peste piept, 10 exerciţii;3. Intrări în pod de sus;Exerciţiile vor fi realizate cu partener activ, pentru fiecare execuţie reuşită acordându-se un punct.B. 1. Luptă liberă de sus 2x2 minute.2. Lupta la parter 2x2 minute.Se apreciază nivelul exerciţiilor, orientarea tactică şi combativitatea.LUPTE LIBEREA. 1. Doborâri cu intrare la coapsă, 10 exerciţii;2. Salt cu cârlig, 10 exerciţii;3. Podul din picioare.Exerciţiile vor fi realizate cu partener activ, pentru fiecare execuţie reuşită acordându-se un punct.B. Luptă liberă în condiţii regulamentare, cu partener activ de aceeaşi categorie.Se apreciază nivelul exerciţiilor, orientarea tactică şi combativitatea.ORIENTARE SPORTIVĂA. Probe cu caracter tehnic şi teoretico - practic:- manevrarea busolei; - 2,5 puncte- citirea hărţii; - 2,5 puncte- orientarea hărţii; - 2,5 puncte- recunoaşterea semnelor convenţionale; - 2,5 puncteB. Parcurgerea unui traseu de orientare sportivă, elaborat de comisie, cu dificultate specifică vârstei şi sexului.Timpul de parcurgere, sistemul de punctaj şi echivalarea acestora în note se stabilesc, de asemenea, de către comisia de examinare.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – MĂIESTRIE SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV14

460 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PATINAJ ARTISTICA. Executarea pe uscat a următoarelor sărituri simple:- salchow- Toe Loop- Rittberger- Flip- LutzB. Executarea pe patine cu role în sală, a unui program pe fond muzical, cuprinzând:- tăierea gheţii cu faţa şi spatele- paşi în cerc- paşi în linie- elemente de echilibru (fandări, cumpene, puşcă, cioară).PATINAJ VITEZĂA. Probe şi norme pentru evaluarea calităţilor motriceNr.crt.1.2.PROBE I NORME50 m. plat cu startdin picioare (de sus)Săritură în lungimede pe loc (m)Valoarea notelor acordateNota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10F B F B F B F B F B F B F B F B F B F B9”6 8”5 9”4 8”3 9”2 8”1 9”0 7”9 8”8 7”7 8”6 7”5 8”4 7”3 8”2 7”1 8”0 6”9 7”8 6”71,55 1,90 1,60 1,95 1,65 2,00 1,70 2,05 1,75 2,10 1,80 2,15 1,85 2,20 1,90 2,25 1,95 2,30 2,00 2,35NOTĂ: Se acordă două încercări şi se notează cea mai bună.B. Probe specifice 1. „Uscat” – sărituri laterale de patinaj (5dr. + 5st.)2. Role – 1000 m. cu startPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – MĂIESTRIE SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV15

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 461Nr.crt.1.2.PROBE INORMESărituri laterale (5spre stânga+5spre dreapta)1000 m. Rolecontra cronometru(min.,sec.)Valoarea notelor acordateNota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10F B F B F B F B F B F B F B F B F B F B7,35 7,95 7,50 8,15 7,65 8,35 7,80 8,55 7,95 8,75 8,10 8,95 8,25 9,15 8,40 9,35 8,55 9,55 8,70 9,752’37 2’22 2’34 2’19 2’31 2’16 2’28 2’13 2’25 2’10 2’22 2’07 2’19 2’04 2’16 2’01 2’13 1’58 2’10 1’55NOTĂ: La proba 1, cifrele reprezintă media săriturilor laterale.POLO PE APĂA. 1. Tras la poartă din înot pe apă – 3 exerciţii.2. Tras la poartă din înot de la 5 m cu 2 fente – 3 exerciţii.3. Tras la poartă din înot cu înaintare în fentă (2 m) – 4 exerciţii.Fiecare execuţie reuşită din cele 10 (zece) încercări se apreciază cu un punct.B. Joc bilateral, în condiţii regulamentare, apreciindu-se comportamentul tehnico – tactic specific postului.RUGBYA. COMPLEX TEHNICO – TACTIC:- alergare 5 metri – placaj spate – alergare 5 metri – placaj faţă – alergare 5 m şi culegerea unui balon – fentă pas dreapta şi passtânga pas dreapta – alergare 5 m şi culegerea unui balon – lovitură de picior de urmărire – prinderea balonului şi schimbarea dedirecţie stânga, schimbare de direcţie dreapta – alergare 5 m şi percuţie stânga, percuţie dreapta cu schimbarea balonului dintr-omână în alta – alergare şi înscrierea unei încercări din plonjon.Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Timpul 41” 39” 37” 35” 33” 31” 29” 27” 25” 23”PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – MĂIESTRIE SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV16

462 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008B. JOC BILATERAL în condiţii regulamentare.Se apreciază comportamentul tehnico-tactic specific postului din echipă.SĂRITURI ÎN APĂA. O PROBĂ OBLIGATORIE – trambulina 1 m.Fete – 5 sărituri libere, suma coeficienţilor săriturilor, minim 11,2;Băieţi – 6 (şase) sărituri libere, suma coeficienţilor săriturilor, minim 14.B. O PROBĂ LA ALEGERE de la trambulina de 3 m sau platforma de 10 m.Trambulina 3 m:Fete – 5 sărituri libere şi 5 sărituri impuse, suma coeficienţilor săriturilor, maxim 9,5;Băieţi - 5 sărituri libere şi 6 sărituri impuse.Platforma:Fete - 4 sărituri libere şi 5 sărituri impuse, suma coeficienţilor săriturilor, maxim 7,6;Băieţi - 4 sărituri libere şi 6 sărituri impuse.NOTĂ: În programul de la trambulina 3 m sau platformă, elevii vor prezenta obligatoriu 2 sărituri cu grad de dificultate 2,7.Notarea se face conform tabelelor Federaţiei Române de Nataţie.SCHI ALPINA. PROBA TEHNICĂSchi pe iarbă: traseu de slalom marcat cu 13-15 porţi, încluzând două “duble” şi o “şicană” din 3 porţi.B. PROBA CONTRA CRONOMETRUFir vertical, ritmic, fanion basculantDiferenţa de nivel – 25 mNumăr de porţi – 13 (start + 10 porţi + sosire)Distanţa între porţi – 5m.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – MĂIESTRIE SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV17

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 463Nota Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10F B F B F B F B F B F B F B F B F B F BTimp 15 14,5 14,5 14 14 13,5 13,5 13 13 12,5 12,5 12 12 11,5 11,5 11 11 10,5 10,5 10SCHI BIATLONBĂIEŢIA. Alergare 8 km cu 3 trageri C – P – C.Arma 5,6 mm.Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Timp total 42,30 42 41,30 41 40,30 40 39,30 39 38,30 38FETEA. Alergare 6 km cu 3 trageri C – P – C.Arma 5,6 mm.Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Timp total 35,30 35 34,30 34 33,30 33 32,30 32 31,30 31BĂIEŢI/ FETEB. Complex de procedee tehnice executat pe schiuri cu role:- mersul alternativ- mersul simultan- trecerile de la un mers la altulSCHI FONDA. Complex de procedee tehnice executat pe schiuri cu role:- mersul alternativ- mersul simultan- pasul de patinaj- trecerile de la un mers la altulB. Schi fond role pe distanţa de 600 m (fete) şi 800 m ( băieţi).Timpii realizaţi vor fi echivalaţi în note pe baza unei scale de notare elaborată de comisie, corespunzător profilului traseului.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – MĂIESTRIE SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV18

464 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008SCRIMĂA. Atac, 3 acţiuni a 5 repetări;- bătaie lovitură dreaptă;- fentă şi degajament;- fentă înşală contra (six sau qaqrt).Apărare, 3 acţiuni a 5 repetări:- contră de six ripostă dreaptă;- contră de quqrt ripostă dreaptă;- ocolire – paradă ripostă (dreaptă sau dagajament).B. Asalt liber la proba preferată (floretă, spadă sau sabie ), în condiţii regulamentare.NOTĂ: Notarea la probele cu caracter tehnico-tactic se face prin acordarea a câte două puncte pentru fiecare execuţie reuşită, totalul puncteloracumulate fiind împărţit la cele 6 probe.Asaltul liber va fi notat în concordanţă cu comportamentul tehnico-tactic.SPORT AEROBICExerciţiu liber ales, individual, care să cuprindă, ca dificultate minimă, elementele 2E+3D+3C+2B+2A.Notarea se face conform codului de punctaj al Federaţiei Române de Gimnastică, acordându-se o notă întreagă.AHA. 1. Matul cu cal şi nebun2. Matul cu doi nebuni3. Dama împotriva pionului pe ultima linie4. Turn şi pion contra turn5. Regula opoziţiei6. Regula pătratului7. Mat în două mutări8. Una din deschiderile: spaniolă, siciliană.NOTĂ: În funcţie de demonstrarea corectă a subiectului, se va acorda nota 10, urmând ca pentru fiecare neprecizare să-i fie scăzut un punct,astfel:PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – MĂIESTRIE SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV19

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 465La problema nr. 2, în funcţie de numărul mutărilor.La problema nr. 3, în funcţie de precizări.La problema nr. 4, în funcţie de găsirea celei mai bune apărări.La problema nr. 5, dacă se cunoaşte opoziţia la distanţă, la semidistanţă.La problema nr. 6, dacă se cunosc şi exerciţii.La problema nr. 7, în funcţie de durată.Una din deschiderile:- spaniolă- siciliană- italiană- gambitul dameiDin 10 mutări.B. Partidă în condiţii regulamentare.TENIS DE CÂMPA. SERVICII – se execută 16 servicii, câte 2, în fiecare parte alternativ, în ţinte de 1,25 m.Se serveşte de două ori în ţinta 1, apoi de două ori în ţinta 3; de două ori în ţinta 2 şi de două ori în ţinta 4. Se repetă totul încăodată. Nimerirea ţintei cu forţă şi precizie este egală cu 2 puncte. Doar cu precizie 1 punct; iar numai în careu 0,5 puncte.Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 108 10 12 14 16 18 20 24 26 28B. JOC DE SIMPLU, un set.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – MĂIESTRIE SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV20

466 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008TENIS DE MASĂProba Criterii de apreciere EvaluareA.- Model ofensiv (bazat pe viteză):- joc de mijloc tăiat + semizbor pe toată masa siguranţă 2 puncte- combinare contraatac forhard + rever pe o parte a mesei 16 schimburi; control în ritm susţinut 2 puncte- combinarea preluării topspin forhard + rever prin blocaj direcţionat control în ritm susţinut 2 puncte- iniţierea atacului din forhand pe serviciul scurt tăiat 3 reuşite din 5 exerciţii 2 puncte- serviciul de efect (preferat) pe un punct al mesei 3 reuşite din 5 exerciţii 2 puncte- Proba Criterii de apreciere EvaluareModel ofensiv (bazat pe efecte):- joc de mijloc tăiat + semizbor pe toată masa siguranţă 2 puncte- combinare topspinului forhard + rever direcţionat 16 schimburi; control în ritm susţinut 2 puncte- combinarea preluării topspin forhard + rever prin blocaj direcţionat control în ritm susţinut 2 puncte- iniţierea atacului din forhand pe serviciul scurt 3 reuşite din 5 exerciţii 2 puncte- serviciul de efect (preferat) pe un punct al mesei 3 reuşite din 5 exerciţii 2 puncte- Proba Criterii de apreciere EvaluareModel complet (bazat pe defensivă):- joc de mijloc tăiat + semizbor direcţionat siguranţă 2 puncte- atac din joc de mijloc cu lovitura preferată capacitate de decizie în alegerea mingei 2 puncte- combinarea apărării topspin forhard direcţionat siguranţă 16 schimburi 2 puncte- preluare topspin prin blocaj forhand + rever direcţionat siguranţă 2 puncte- serviciul de efect (preferat) pe un punct al mesei 3 reuşite din 5 exerciţii 2 puncteB. Exprimarea în jocul pe puncte (JOC BILATERAL) a modelului aplicat.NOTĂ: Se va acorda o notă pentru unul dintre modelele de la punctul A şi o notă la punctul B.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – MĂIESTRIE SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV21

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 467VOLEIA.1. SERVICIU DE SUS DIN FAŢĂ - (procedeul preferat), orientat în ultima treime a terenului advers, în zonele 1 şi 5. Se execută întotal 10 servicii, alternativ.2. PRELUARE DIN SERVICIU. Se efectuează, alternativ, 10 preluări din zonele 5 – 6 şi dirijarea mingei în spaţiul dintre zonele 2 şi 3.3. LOVITURĂ DE ATAC - procedeu “drept” şi “întors”, alternativ, în funcţie de zonele din care se atacă 4, 3 şi 2. Se efectuează 10încercări.B. JOC BILATERAL în condiţii regulamentare, 6x6, iar în lipsă de efectiv se efectuează joc cu 4x4 sau 3x3.Se apreciază comportamentul fiecărui candidat, în funcţie de postul din echipă, precum şi de jocul în ansamblu.Proba Nota1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Serviciu de sus din faţă 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9Preluare din serviciu 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9Lovitură de atac 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9YACHTINGA.B.1. Două plecări de pe loc cu prova la baliză2. Două opriri pe loc cu prova la baliză3. Trei volte în vânt4. Trei volte sub vântPentru execuţia corectă a fiecărui procedeu tehnic, se acordă câte 1 punct. Candidaţii pot alege desfăşurarea probelor peambarcaţiuni cu echipaj de 1 sau de 2 membri. În cazul echipajului de 2 membri, fiecare membru al echipajului va efectua separatcele patru procedee tehnice, cu sarcinile specifice postului.Regată cu traseu olimpicSe evaluează nivelul de pregătire tehnico-tactică specifică startului, navigaţiei cu alura de vânt strâns, navigaţiei cu alura de vânttravers, navigaţiei cu alura vânt de pupa.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATEDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – MĂIESTRIE SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV22

468 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008LITERATURA UNIVERSALĂPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2009I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENÎn conformitate cu planurile-cadru pentru ciclul superior al liceului, aprobate prin Ordinulministrului educaţiei şi cercetării nr. 5718/ 22.12.2005, studiul literaturii universale, în clasele aXI-a şi a XII-a, este destinat exclusiv specializării filologie, din cadrul profilului umanist al filiereiteoretice.Finalităţile urmărite prin disciplina Literatură universală sunt de ordin cognitiv, formulateprin competenţele generale şi competenţele specifice derivate din acestea, şi de ordinafectiv-atitudinal, formulate prin setul de valori şi atitudini.În esenţă, se urmăreşte ca, în cadrul orelor alocate disciplinei Literatură universală, elevii sădobândească o imagine de ansamblu asupra diversităţii fenomenului literar-cultural universal, să-şiexerseze şi să-şi dezvolte competenţele de înţelegere, analiză şi interpretare de text, dobândite ladisciplina Limba şi literatura română, pe creaţii aparţinând literaturii universale, să poată asocia untext unei epoci/ unui curent literar, să-şi rafineze abilităţile de argumentare a punctelor de vedereprivind textele studiate, să-şi formeze gustul pentru lectură, pentru artă în general, să-şi formeze ogândire autonomă şi critică în raport cu textele şi cu fenomenele culturale abordate.II. COMPETENŢE DE EVALUATPrin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facădovada următoarelor abilităţi şi elemente de competenţă, dobândite în cursul superior de liceu(clasele a IX-a - a XII-a):1. Comprehensiunea şi interpretarea textelor literare• Utilizarea unor strategii diverse de lectură în vederea înţelegerii şi interpretării textului literar(texte de bază din diverse epoci, ilustrând genuri şi specii literare diferite sau culturi diferite;descifrare, explorare şi interpretare de text).• Interpretarea aceluiaşi text în funcţie de mai multe perspective de lectură (perspectivătematică, perspectivă contextuală – încadrarea într-o epocă, într-un curent literar;perspectivă structurală – trăsături de gen/ specie literară; perspectivă personală – raportarea lapropria experienţă de viaţă şi de lectură, la propriile valori; semnificaţii multiple ale textuluistudiat).• Realizarea de conexiuni diverse între două sau mai multe texte literare aparţinând unorspaţii culturale diferite şi unor epoci diferite (paralelă, compararea unor opere din epocidiferite din perspectiva unei teme comune sau a unui motiv comun).2. Plasarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare• Stabilirea unor relaţii între o operă literară şi contextul cultural în care a fost creată (epoci,curente culturale/ literare, trăsături).• Identificarea conexiunilor între viziunea asupra lumii reflectată în textele literare şi în altearte aparţinând aceleiaşi sensibilităţi estetice sau în texte nonliterare (texte de doctrinăliterară, texte filozofice, ştiinţifice, religioase, memorialistică).• Analiza caracteristicilor esenţiale ale unor epoci culturale (studiile de caz indicate înprogramă).• Identificarea unor conexiuni între literatura universală şi literatura română (teme comune,perspective asupra existenţei şi asupra artei, concepţii despre artă; paralelă, eseu).3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau fenomencultural• Redactarea unor lucrări pornind de la textele studiate (comentariu, analiză, eseu).1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 469• Argumentarea unei opţiuni personale în confruntarea cu puncte de vedere diferite exprimateîn legătură cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/ cultural (paralelă, eseu).III. CONŢINUTURIConţinuturile programei ilustrează reprezentări despre lume şi artă de-a lungul timpului: OMULROMANTIC, OMUL EVULUI MEDIU, OMUL RENASCENTIST, OMUL CLASIC, OMUL LUMINILOR, OMULROMANTIC, OMUL MODERN. Candidaţii vor opta pentru câte un text literar corespunzător fiecăreiteme indicate în programă (12 texte, în total) şi pentru 6 studii de caz (3 studii de cazcorespunzătoare conţinuturilor studiate în clasa a XI-a şi 3 studii de caz corespunzătoareconţinuturilor studiate în clasa a XII-a).OMUL ANTIC – un textStudiu de caz (la alegere): Omul şi destinul sau Oameni şi zei umanizaţi (Influenţa mitologiei)OMUL EVULUI MEDIU – un textStudiu de caz (la alegere): Om şi divinitate sau Idealul cavaleresc în roman şi în poeziatrubadurilorOMUL RENASCENTIST – un textStudiu de caz (la alegere): Omul universal sau Omul renascentist între jubilaţie şi scepticismOMUL CLASIC – un textStudiu de caz (la alegere): Gentilomul / Aristocratul sau Omul clasic între datorie şi pasiuneOMUL LUMINILOR – un textStudiu de caz (la alegere): Triumful raţiunii sau Călătoriile şi pasiunea cunoaşteriiOMUL ROMANTIC – un textStudiu de caz (la alegere): Triumful sensibilităţii sau Evaziunea din cotidian (în vis, istoriesau exotism)OMUL MODERN• INDIVIDUL ŞI SOCIETATEA – un textStudiu de caz (la alegere): Familia sau Afirmarea socială• CĂUTAREA IDENTITĂŢII – un textStudiu de caz (la alegere): Condiţia femeii sau Afirmarea personalităţii• REVOLUŢIA LIMBAJULUI POETIC – un textStudiu de caz (la alegere): Lirica modernă sau Poezia pură• ABISUL INTERIOR – un textStudiu de caz (la alegere): Omul subteranei sau Monologul interior• CONDIŢIA UMANĂ – un textStudiu de caz (la alegere): Timpul sau Lupta cu absurdul• TOTALITARISMUL – un textStudiu de caz (la alegere): Utopii negative sau Umanitatea la răspântieNotă! Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2008 sevor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelorşcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesorişi de elevi în predare-învăţare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificările dinprezenta programă de bacalaureat şi din programele şcolare corespunzătoare.Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/ 23 noiembrie 2005 şi nr. 31.641/ 3 mai 2006, începândcu anul şcolar 2006-2007, „respectarea normelor prevăzute în ediţia a II-a a Dicţionaruluiortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM 2 ) este obligatorie [...] la examenelede bacalaureat, în cadrul cărora elevii vor da dovada cunoaşterii acestora, fiind evaluaţi ca atare”.2

470 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMA DE BACALAUREAT 2009 PENTRUDISCIPLINA "PREGĂTIRE MILITARĂ"I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN:În cadrul Examenului de Bacalaureat disciplina ,,Pregătire Militară’’ are statutde disciplină opţională pentru elevii din colegiile militare liceale subordonateMinisterului Apărării, putând fi aleasă în cadrul probei f).Exprimarea opţiunii elevilor pentru susţinerea probei practice la disciplina,,Pregătire Militară” se face pe fişe individuale, în termenul prevăzut de,,Metodologia de organizare şi desfăşurare a Examenului de Bacalaureat” care sedepun, în mod obligatoriu, la secretariatul colegiului militar liceal.Evaluarea elevilor se realizează prin susţinerea unei probe practice carevizează competenţele şi abilităţile de executare a mişcărilor, acţiunilor şioperaţiunilor prevăzute în regulamentele militare generale şi manualele şcolare depregătire militară.La proba practică ,,Pregătirea Militară’’ se pot înscrie toţi elevii din colegiilemilitare care îşi asumă întreaga responsabilitate privind compatibilitatea nivelului depregătire militară generală cu nivelul exigenţelor impuse de Examenul deBacalaureat.II. COMPETENŢE DE EVALUARE:Pentru susţinerea Examenului de Bacalaureat la disciplina ,,PregătireMilitară’’, elevul va trebui să facă dovada următoarelor abilităţi şi elemente decompetenţă dobândite la nivel liceal:- valorificarea capacităţii motrice necesare executării corecte amişcărilor specifice instrucţiei de front individuale;- aplicarea corectă şi cu siguranţă a regulilor şi operaţiunilor de tragerecu arma de calibru redus 5,6mm, în condiţiile specifice executării sedinţei 2 detragere cu această categorie de armament;- verificarea deprinderilor privind aplicarea procedeelor expeditive demăsurare, orientare şi indicare a obiectivelor în teren, întrebuinţarea hărţilortopografice pentru rezolvarea unor probleme specifice activităţii militare.III. CONŢINUTURI:A. Aplicarea deprinderilor specifice activităţilor militare în acţiuni cucaracter militar – probă teoretică (P.T.)

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 471a) Relaţionarea cunoştinţelor specifice reglementărilor militare generale cucontextele specifice de aplicare• Rolul, locul şi misiunile colegiului militar liceal- învăţământul militar liceal;- particularităţile învăţământului în colegiul militar liceal.• Îndatoriri şi relaţii între militari- îndatoririle generale ale militarilor;- gradele militare; gradele ce se acordă elevilor colegiilor militareliceală;- comandanţi (şefi), subordonaţi; darea şi executarea ordinelor;- salutul militar;- comportarea militarilor în diferite situaţii;- drepturile şi îndatoririle elevilor de colegiu militar liceal;- disciplina militară;- elemente definitorii ale disciplinei militare;- obligaţiile şi răspunderile ce decurg din regulile disciplineimilitare;- căi de realizare a disciplinei militare;- autoritatea militară şi obligaţiile ce decurg din aceasta;- activitatea zilnică în unitate;- ţinuta militarilor;- probleme privind cazarea militarilor;- accesul în obiectivele militare;- organizarea şi desfăşurarea serviciului de permanenţă.b) Aplicarea individuală a principiilor şi regulilor privind instrucţia de front încadrul grupei/plutonului- poziţiile fără armă;- alinierea, descoperirea şi acoperirea capului;- întoarcerile de pe loc, salutul militar;- deplasarea şi oprirea;- ieşirea militarului din formaţie;- formaţiile de adunare şi deplasare ale grupei/plutonului;- prezentarea onorului cu grupa/plutonul;- darea raportului cu grupa/plutonul;- poziţii pentru luptă.c) Topografie militară- terenul şi caracteristicile acestuia;- puncte, linii, direcţii şi unghiuri caracteristice pe globul terestru;- determinarea expeditivă a distanţelor;- determinarea expeditivă a înălţimii detaliilor din teren;- determinarea pantei terenului şi a lăţimii unui râu;- determinarea punctelor cardinale după aştri şi prin alte procedee;

472 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008- busola: descriere, reguli de întrebuinţare şi utilizare;- specificul orientării în teren cu ajutorul hărţii;- orientarea în teren şi indicarea obiectivelor fără hartă;- harta topografică;- reprezentări ale detaliilor terenului pe hărţile topografice.d) Educaţie ostăşească- statul de drept şi societatea civilă;- Drapelul de stat;- Stema României;- Sigiliul României/Statului;- armata – instituţie de bază a societăţii româneşti;- categorii de forţe ale armatei;- arme, servicii şi specilităţi militare;- Drapelul de luptă;- România în contextul integrării euroatlantice;- participarea României la operaţii de menţinere a păcii;- Constiuţia României;- protecţia informaţiilor militare;- infracţiuni cu caracter militar;- conflicte armate internaţionale şi neinternaţionale;- infracţiuni şi sancţiuni la adresa dreptului internaţional umanitar;- aplicarea dreptului internaţional umanitar în cadrul misiunilor destabilitate şi umanitare;- principalele acorduri, convenţii şi tratate care reglementează dreptulinternaţional umanitar;e) Prezentarea şi utilizarea mijloacelor de atac şi a celor de autoprotecţie încazul acţiunii factorilor de risc nuclear, bacteriologic şi chimic- armele de distrugere în masă;- măsuri de protecţie împotriva armelor de distrugere în masă;- mijloace de protecţie individuală;f) Aplicarea în teren a normelor de organizare şi de supravieţuire, în cadrultaberelor militare- tabăra militară;- adăpostiri;- focul – pregătire şi aprindere;- apa – procurare şi utilizare;- deplasări – organizare şi executare;- protecţia mediuluig) Instrucţia tragerii- cunoaşterea armei cu aer comprimat cal. 4,5 mm;- cunoaşterea armei de tir cu calibru redus 5,6 mm;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 473- noţiuni de balistică interioară:- principii generale: arderea pulberii;- fenomenul tragerii, viteza iniţială a glonţului;- influenţe ale balisticii interioare.- noţiuni de balistică exterioară:- principii generale;- împrăştierea loviturilor;- punctul mediu al loviturilor.B. Executarea şedinţei 1 de tragere cu arma de tir cu calibru redus – probăpractică (P.P.)IV. PRECIZĂRI PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREAPROBEI- în cadrul probei, fiecare candidat va rezolva două probleme de la pct.A(proba teoretică) şi va executa în mod obligatoriu şedinţa 1 de tragere cu arma cucalibru redus 5,6 mm (probă practică);- evaluarea candidaţilor se execută de către o subcomisie formată din 2-3ofiţeri selecţionaţi de Direcţia Management Resurse Umane şi aprobaţi de MinisterulEducaţiei, Cercetării şi Tineretului;- punctajul obţinut în uma executării şedinţei de tragere se transformă înnote, astfel:- nota 10 (27-30 puncte);- nota 9 (24-26 puncte);- nota 8 (22-23 puncte);- nota 7 (20-21 puncte);- nota 6 (17-19 puncte);- nota 5 (15-16 puncte);- nota 4 ( 0-14 puncte).- media finală a probei la „Pregătire militară” se calculează cu formulaMF=PT + PP2unde:- MF – media finală a probei;- PT – nota probei teoretice (media aritmetică a notelor obţinute lacele două subiecte);- PP – nota probei practice.

474 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009LA LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂI. ЛІТЕРАТУРА - LITERATURAPENTRU PROFIL REAL ŞI PEDAGOGIC1. І.П.Котляревський – поема Енеїда і п'єса Наталка Полтавка2. Г.Квітка–Основ'яненко–представник сентиментал і змуіописовогореалізму–повість Маруся3. Розвиток байки в І-й половині 19ст.: Євген Г ребінка і П.Гулак–Артемовський–Ведмежий суд, Пан та Собака4. Т.Г.Шевченко – І.Рання творчість- балади- поема Катерина- історична поема Гайдамаки і історичні вірші- ліричні вірші–Думка, Перебендя, На вічну пам'ятьКотляревському, До Основ'яненка.- ІІ-йперіод творчості Шевченка:- Послання І мертвим, іживим...,Кавказ, Сон, поемиНаймичка, Сова, вірш Заповіт- ІІІ-й період творчості Шевченка:- Невільнича поезія. Ззахалявні книжки.Мотиви поезійПеріоду заслання- ІV-й період творчості Шевченка:- поеми Марія, Неофіти- псалми- ліричні вірші.5. Творчість П. Мирного, роман Хіба ревуть воли, як ясла повні?6. Творчість М. Вовчка: Інститутка, Козачка, Кармелюк7. Творчість Л. Глібова: байкиі ліричні вірші8. І. Нечуй–Левицький: Микола Джеря, Кайдашева сім'я9. І.Я.Франко – поетичнатворчість- прозові твори: Боа Констріктор, Борислав сміється,10. Л.Українка – поетичнатворчість- драмаЛісовапісня11. М.Коцюбинський, творчість: Інтермеццо12. В.Стефаник, творчість: Новина13. О.Кобилянська, твори: Земля, У неділю рано зілля копала14. О.Олесь, творчість – лірика15. М.Вороний, творчість – лірика16. П.Тичина, збірка Сонячні кларнети17. В.Сосюра, інтимна лірика18. Ол.Довженко, творчість – Зачарована Десна19. Олесь Гончар, роман Собор20. Дмитро Павличко, лірика21. Ліна Костенко, лірика22. Іван Драч, лірика23. Борис Олійник, лірика24. Українська література в Румунії – поезія і проза1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008 47525. Теорія літератури:- структура літературного твору- стилістичні звороти- літературні види і жанри26. Редагування листа27. Редагування запрошенняІІ. ГРАМАТИКА - GRAMATICA1. Фонетика:2. Лексика:- Український алфавіт- Голосні- Приголосні- Склад, наголос- Апостроф- Подвоєння приголосних- Пом'якшення приголосних- Ненаголошені е/и- Основний словниковий фонд- Омоніми- Синоніми- Антоніми- Пароніми3. Будова слова: корінь, префікс, суфікс, закінчення, основа слова4. Морфологія:- Частини мови:- іменник і його категорії- прикметник і його категорії- числівник і його категорії- займенник і його категорії- дієслово і його категорії- Форми дієслова:- дієприкметник- дієприслівник5. Прислівник6. Прийменник7. Частка8. Сполучник9. Вигук10. Синтаксис простого речення11. Синтаксис складного речення2

476 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/8.XII.2008ІІІ. ДИТЯЧА ЛІТЕРАТУРА – LITERATURĂ PENTRU COPII- PROFIL PEDAGOGIC -1.Т.Шевченко: Ойдіброво, темнийгаю! Садок вишневий коло хати, Ізолотої, і дорогої2. Л.Глібов: байки, загадки, відгадки3. М.Вовчок: Два сини, Горпина4. І.Франко: Олівець, Красне писання, Лис Микита, Коли ще звірі говорили, Дрімаютьсела, Дивувалась зима5. М.Коцюбинський: Ялинка, Маленький грішник, Хариття6. Л.Українка: цикл У дитячому крузі (Мамо, іде вже зима), Тиша морська7. М.Рильський: Пісня про школу8. П. Грабовський: Веснянка9. М.Вороний: Сніжинки10. П.Тичина: А я у гай ходила, Хор лісових дзвіночків11. В.Сосюра: Зима,Люблю весну12. Б.Грінченко: оповідання13. М.Стельмах: вірші для дітей14. О.Олесь: На різдво горить ялинкаNotă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de Bacalaureat 2009 se vorrealiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare învigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi înpredare-învăţare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificările din prezenta programăde bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.3

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” Bucureștiși IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București(alocat numai persoanelor juridice bugetare)Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.roAdresa pentru publicitate: Centrul de vânzări și informare, București, șos. Panduri nr. 1,bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.&JUYDGY|324657|Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 bis/8.XII.2008 conține 478 de pagini. Prețul: 143,40 lei ISSN 1453—4495Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.