RO - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila
RO - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila RO - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila
80MUNICIPIULMediulexternFundamentarea Planului de şcolarizare în funcţie deStrategia de dezvoltare a judeţului ;Derularea proiectelor locale judeţene şi naţionale pediferite componente (abandon şcolar, consum dedroguri, trafic uman) ;Aplicarea cu eficienţă a unor programeguvernamentale „Lapte şi corn”, „Săli de sport”,„Informatizarea şcolilor”;Oferta bogată de alternative educaţionale (educaţienonformală step by step, timp liber, vocaţional etc.);Existenţa Centrului Judeţean de AsistenţăPsihopedagogică şi a Casei Corpului Didactic;Existenţa programelor de reabilitare, de dotare aşcolilor cu mobilier şcolar;Încadrarea şcolilor din municipiul Bistriţa cu cadredidactice calificate;Cooperari internationale, programe de înfrăţire întreoraşe;Ofertă mass-media diversificată şi accesibilă ;Existenţa unui Centru de Relaţii Publice în cadrulprimăriei municipiului Bistriţa;Existenţa unui Centru de Sănătate care funcţioneazăla standarde europene;OportunităţiLegislaţia în concordanţă cu necesităţile pentrustimularea angajatorilor prin subvenţionarealocurilor de muncă;Existenţa unor fundaţii şi asociaţii în domeniulprotecţiei sociale;Legislaţie favorabilă în domeniul protecţiei sociale;Insuficient exploatate unele domenii de activitate şiexistenţă de cerere de servicii;Existenţa programelor cu finanţare externă;Acceasarea şi derularea programelor de finanţare –PHARE VET – 2003/2004 privind dezvoltareaînvăţământului professional şi în Şcolile de Arte şimeserii;Încheierea şi derularea parteneriatelor cu agenţiieconomici pentru desfăşurarea practicii comasate;Derularea programelor de perfecţionare- formarecontinuă la nivel local, prin CCD Bistriţa şi la nivelTransformarea şcolii din instituţie de stat în una de tipcomunitar cu accent pe relaţia şcoală – comunitate –familie;Insuficienta preocupare a menagerilor şcolari pentruatragerea de fonduri pentru autodotarea şcolilor ;Inerţie în aplicarea prevederilor legale referitoare lamanagementul reformator;Greutăţi în stabilirea unei comunicări de bună calitate cuprimăria şi celelalte instituţii comunitare;Absentismul şi delicvenţa juvenilă în creştere;Abandonul şcolar în cazul familiilor aflate în situaţia de riscsocial;Lipsa unor zone sociale urbane (cluburi, spatii deschisepentru socializare);Frecvenţa scăzută a preşcolarilor ;Servicii şi insuficiente programe adresate vârstnicilor;Nivel scazut de educatie a populatiei asistate;Stare precara a familiilor cu multi copii;Coeziune scazuta între corpurile tehnice, asociatiiprofesionale, experti;Sistem sanitar insuficient finanţat;Inexistenţa dialogului între actorii politici (partide politice,senatori, deputati, consilieri ) cu cetaţenii şi societateacivilă;Lipsa spaţiului adecvat şi a cadrelor medicale în localităţilecomponente;AmeninţăriRezistenţa la schimbare din partea instituţiilor;Noile servicii s-ar putea să nu aibă capacitate suficientăpentru satisfacerea nevoilor populaţiei;Lipsa unor alternative pentru minori, bolnavi psihici etc.datorată lipsei unor instituţii medico-sociale;Pierderea încrederii, credibilităţii sindicatelor;Scăderea natalităţii care afectează Proiectul judeţean deşcolarizare;Posibilitatea creşterii absenteismului, a abandonuluişcolar în actualele condiţii socio-economice;Neîncadrarea unităţilor de învăţământ cu un psihologşcolar;Neimplicarea autorităţilor locale în organizarea unorlicitaţii pentru finanţarea unor proiecte educative pediferite componente;Munca la negru si la limita salariului minim (evaziunimascate);
81BISTRITAregional în colaborare cu Universitatea Cluj-Napoca: programe de utilizare a calculatorului, dedezvoltare a reţelei Centrelor de documentare şiinformare, programe de educaţie pentru tinerii rromietc.;Derularea programelor de abilitare curriculară şi aprogramelor de formare a managerilor şcolari;Accesarea programelor europene: Leonardo daVinci, Commenius etc.;Realizarea Programului guvernamental deinformatizare a învăţământului liceal prin dotarea cucalculatoare performanţe;Existenţa traditiilor cultural –artistice;Existenţa unor bune relaţii interetnice (maghiari,saşi, rromi ) şi religioase (ortodocşi, catolici,grecocatolici, evanghelici, neoprotestanţi);mascate);Economie monoindustriala, reconversii dificile;Emigrare a resurselor umane adulte, calificate sinecalificate;Lipsa de locuri de munca /adecvate cereriiAxa 1 Creşterea calităţii vieţii prin asigurarea deservicii medicale de calitate, locuinţe sigure şisănătoase;Axa 2 Combaterea sărăciei şi a excluderii sciale,precum şi asigurarea unui grad de protecţie socialăcorespunzător grupurilor defavorizate;Axa 3 Dezvoltarea infrastructurii recreaţionale, deObiective specificeModernizarea şi îmbunătăţirea bazei tehnico-materialea serviciilor sociale existente :1. Dezvoltare de noi servicii sociale2. Promovarea valorilor culturale autohtone3. Diversificarea actului cultural4. Creşterea participării şi implicării ONG-urilor înprocesul decizional privind dezvoltarea socioeconomicăa municipiului Bistriţa5. Crearea cadrului adecvat desfăşurării acţiunilor devoluntariat6. Organizarea de către Primăria municipiului alicitaţiei de proiecte7. Dezvoltarea infrastructurii şi creşterea calităţiiserviciilor de sănătatesport, educaţie, artă şi cultură pentru creşterea calităţiicapitalului uman al oraşului;Axa 4 Combaterea efectelor economice şi socialeale îmbătrânirii societăţii;Axa 5 Dezvoltarea parteneriatelor sociale pentrucreşterea gradului de coeziune economică şi socială;Axa 6 Asigurarea egalităţii şanselor prin învăţământşi educaţie de calitate.8. Revitalizarea şi înfiinţarea de noi baze sportivepentru sportul de sănătate şi agrement9. Cuprinderea tuturor copiilor în învăţământulpreşcolar10. Reabilitarea, modernizarea şi dotarea unităţilor deînvăţământ11. Crearea de parteneriate între primărie şi sindicatevizând realizarea proiectelor rezultate din AgendaLocală 21 a municipiului Bistriţa
- Page 30 and 31: 30MUNICIPIULO revigorare a activit
- Page 32 and 33: 32MUNICIPIULAgenţi economici repre
- Page 34 and 35: 34MUNICIPIULMunicipiul Bistriţa be
- Page 36 and 37: 36MUNICIPIULDensitate brută propus
- Page 38 and 39: 38MUNICIPIULII.2 Capitalul antropic
- Page 40 and 41: 40MUNICIPIULTransilvania şi nordul
- Page 42 and 43: 42MUNICIPIUL9. Lungimea străziloro
- Page 44 and 45: 44MUNICIPIULAlimentare cu apă şi
- Page 46 and 47: 46MUNICIPIULFactoriinterniPuncte ta
- Page 48 and 49: 48MUNICIPIULFactoriexterniOportunit
- Page 50 and 51: 50MUNICIPIULdevina un punct de atra
- Page 52 and 53: 52MUNICIPIULParcare - 20 loc.Sală
- Page 54 and 55: 54MUNICIPIULANALIZA SWOT - TURISM U
- Page 56 and 57: 56MUNICIPIULRecunoasterea atractivi
- Page 58 and 59: 58MUNICIPIUL7,8%92,2%Municipiul Bis
- Page 60 and 61: 60MUNICIPIULIII.2 Servicii socialeP
- Page 62 and 63: 62MUNICIPIULDe la data preluării i
- Page 64 and 65: 64MUNICIPIULÎn prezent beneficiaz
- Page 66 and 67: 66MUNICIPIULbeneficiază de servire
- Page 68 and 69: 68MUNICIPIUL8. • dispensare medic
- Page 70 and 71: 70MUNICIPIUL• Farmacii cu circuit
- Page 72 and 73: 72MUNICIPIULSituaţia morbidităţi
- Page 75 and 76: 75BISTRITAEvoluţia învăţământ
- Page 77 and 78: 77BISTRITACentralizator pentru inve
- Page 79: 79BISTRITA• mijloace de informare
- Page 83 and 84: 83BISTRITARegenerarea şi punerea
- Page 85 and 86: 85BISTRITACheltuieli de capital 30
- Page 87 and 88: 87BISTRITA2. Creştereacalităţiif
- Page 89 and 90: 89BISTRITA5.Creştereasuprafeţeip
- Page 91 and 92: 91BISTRITANr.crt.Obiective specific
- Page 93 and 94: 93BISTRITANr.crt.Obiective specific
- Page 95 and 96: 95BISTRITANr.crt.Obiective specific
- Page 97 and 98: 97BISTRITABuget local1.7. Elaborare
- Page 99 and 100: 99BISTRITA7 Manifestări şievenime
- Page 101 and 102: 101BISTRITACJ, BRCE,PHARE,SERA2.3.C
- Page 103 and 104: 103BISTRITA4. Creştereaparticipăr
- Page 105 and 106: 105BISTRITABuget localFonduri UE10.
- Page 107 and 108: 107BISTRITACorelarea şi adaptarea
- Page 109 and 110: 109BISTRITAUnităţi de educaţieNi
- Page 111 and 112: 111BISTRITACultură şi recreereCul
- Page 113 and 114: 113BISTRITAPerioada 2005 - 2006În
- Page 115 and 116: 115BISTRITAales firmele nou înfiin
- Page 117 and 118: 117BISTRITA• Factorii critici car
- Page 119 and 120: 119BISTRITA• sporirea calităţii
- Page 121 and 122: 121BISTRITA• Restaurarea şi cons
- Page 123 and 124: 123BISTRITAProgramul devine o form
- Page 125: 125BISTRITA• reducerea costurilor
80MUNICIPIULMediulexternFundamentarea Planului de şcolarizare în funcţie deStrategia de dezvoltare a judeţului ;Derularea proiectelor locale judeţene şi naţionale pediferite componente (abandon şcolar, consum dedroguri, trafic uman) ;Aplicarea cu eficienţă a unor programeguvernamentale „Lapte şi corn”, „Săli de sport”,„Informatizarea şcolilor”;Oferta bogată de alternative educaţionale (educaţienonformală step by step, timp liber, vocaţional etc.);Existenţa <strong>Centrul</strong>ui Judeţean de AsistenţăPsihopedagogică şi a Casei Corpului Didactic;Existenţa programelor de reabilitare, de dotare aşcolilor cu mobilier şcolar;Încadrarea şcolilor din municipiul Bistriţa cu cadredidactice calificate;Cooperari internationale, programe de înfrăţire întreoraşe;Ofertă mass-media diversificată şi accesibilă ;Existenţa unui Centru de Relaţii Publice în cadrulprimăriei municipiului Bistriţa;Existenţa unui Centru de Sănătate care funcţioneazăla standarde europene;OportunităţiLegislaţia în concordanţă cu necesităţile <strong>pentru</strong>stimularea angajatorilor prin subvenţionarealocurilor de muncă;Existenţa unor fundaţii şi asociaţii în domeniulprotecţiei sociale;Legislaţie favorabilă în domeniul protecţiei sociale;Insuficient exploatate unele domenii de activitate şiexistenţă de cerere de servicii;Existenţa programelor cu finanţare externă;Acceasarea şi derularea programelor de finanţare –PHARE VET – 2003/2004 privind dezvoltareaînvăţământului professional şi în Şcolile de Arte şimeserii;Încheierea şi derularea parteneriatelor cu agenţiieconomici <strong>pentru</strong> desfăşurarea practicii comasate;Derularea programelor de perfecţionare- formarecontinuă la nivel local, prin CCD Bistriţa şi la nivelTransformarea şcolii din instituţie de stat în una de tipcomunitar cu accent pe relaţia şcoală – comunitate –familie;Insuficienta preocupare a menagerilor şcolari <strong>pentru</strong>atragerea de fonduri <strong>pentru</strong> autodotarea şcolilor ;Inerţie în aplicarea prevederilor legale referitoare lamanagementul reformator;Greutăţi în stabilirea unei comunicări de bună calitate cuprimăria şi celelalte instituţii comunitare;Absentismul şi delicvenţa juvenilă în creştere;Abandonul şcolar în cazul familiilor aflate în situaţia de riscsocial;Lipsa unor zone sociale urbane (cluburi, spatii deschise<strong>pentru</strong> socializare);Frecvenţa scăzută a preşcolarilor ;Servicii şi insuficiente programe adresate vârstnicilor;Nivel scazut de educatie a populatiei asistate;Stare precara a familiilor cu multi copii;Coeziune scazuta între corpurile tehnice, asociatiiprofesionale, experti;Sistem sanitar insuficient finanţat;Inexistenţa dialogului între actorii politici (partide politice,senatori, deputati, consilieri ) cu cetaţenii şi societateacivilă;Lipsa spaţiului adecvat şi a cadrelor medicale în localităţilecomponente;AmeninţăriRezistenţa la schimbare din partea instituţiilor;Noile servicii s-ar putea să nu aibă capacitate suficientă<strong>pentru</strong> satisfacerea nevoilor populaţiei;Lipsa unor alternative <strong>pentru</strong> minori, bolnavi psihici etc.datorată lipsei unor instituţii medico-sociale;Pierderea încrederii, credibilităţii sindicatelor;Scăderea natalităţii care afectează Proiectul judeţean deşcolarizare;Posibilitatea creşterii absenteismului, a abandonuluişcolar în actualele condiţii socio-economice;Neîncadrarea unităţilor de învăţământ cu un psihologşcolar;Neimplicarea autorităţilor locale în organizarea unorlicitaţii <strong>pentru</strong> finanţarea unor proiecte educative pediferite componente;Munca la negru si la limita salariului minim (evaziunimascate);