RO - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila
RO - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila RO - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila
72MUNICIPIULSituaţia morbidităţii prin boli neinfecţioase, la nivelulmunicipiului Bistriţa, în anul 2003, se prezintă astfel:Guşă simplă netoxicăDiabet zaharatMalnutriţii protein-caloriceEpilepsieAnemiiBoli psihiceBoli hipertensiv eBoli cerebro-v asculareReumatism articular acutCardiopatii reumatismalecroniceCiroză – alte hepatitecroniceCardiopatii ischiemiceCord pulmonar cronicBoli pulmonare croniceobstructiveBoală ulceroasăInsuficienţă renală cronicăAnomalii congenitale aparatcirculatorStarea de sănătate în relaţie cu stilul de viaţăÎn septembrie 2003, s-a realizat un studiu orientativprivind stilul de viaţă al tinerilor, prin aplicarea unuichestionar pe un grup de 152 de tineri cu vârste între14 şi 25 ani din Bistriţa. Studiul a scos în evidenţănivelul de informare, principalele atitudini şi convingeripersonale privind stilul de viaţă al tinerilor bistriţeni.Principalele concluzii ale acestui studiu sunt:• tipul de alimentaţie este nesănătos şi favorabilapariţiei principalelor boli cronice;• contrar aşteptărilor, mai bine de 70% din tineriiinvestigaţi nu sunt fumători;• în timp ce fumatul nu pare să fie la modă,consumul de alcool face parte din viaţa tinerilorbistriţeni (numai 42,1% dintre subiecţi au declaratcă nu consumă alcool deloc);• în ciuda unei poziţii majoritare ferme împotrivaconsumului de droguri, răzbat ecouri nefavorabile(11,84% au dat răspunsuri evazive, au refuzat sărăspundă sau au recunoscut că au consumat);• Preocuparea pentru mişcarea fizică este redusă(mai ales în cazul fetelor). Mişcarea este perceputămai mult ca o activitate direcţionată de întreţinere acorpului şi nu ca un stil de viaţă sănătos;• Modalităţile esenţiale prin care se depăşeştestresul sunt pasive (ascultarea muzicii şi somnul)şi mai puţin active (plimbare şi sport); foarte rar serecurge la o manieră în care este implicat aspectulspiritual (scris, desen, meditaţie religioasă);• Tinerii găsesc înţelegere şi soluţii pentruproblemele personale în special la prietenii lor şiabia apoi la părinţi sau fraţi.• În ceea ce priveşte debutul în viaţa sexuală,majoritatea nu şi-au inceput viaţa sexuală, dardintre cei care şi-au început-o, mai puţin dejumătate dovedesc că au şi responsabilitateaactului sexual (prin folosirea mijloacelor deprotecţie). O responzabilizare mai mare seînregistrează la fete;• Responsabilitatea şi preocuparea faţă de mediueste şi ea modestă;• Principala modalitate de petrecere a timpuluiliber (pentru 52% din subiecţi, zilnic!) este “în faţaecranului” de TV (34,2%) sau monitorului PC(17,76%). Ca activităţi mai puţin frecvente au fostindicate: discoteca, ascultatul muzicii, ieşitul înoraş cu prietenii şi, mai rar, lectura;• În privinţa ofertelor pe plan local pentru petrecereatimpului liber, tinerii bistriţeni şi-au exprimat dorinţa
73BISTRITAde a avea mai multe posibilităţi pentru practicareasportului (57%); accesul la diferite cursuri(10,52%); organizarea de concerte în aer liber(10,5%); sau aşteaptă pasiv alte oferte depetrecere a timpului liber 8,5%;• În privinţa comportamentului legat de consumulde alcool şi conducerea unor vehicole, 16,44%au declarat că s-a întâmplat să conducă maşinasau alt vehicol (bicicleta) dupa ce au consumatalcool, iar 54,6% au fost într-o maşină condusă decineva care a consumat alcool.• Participarea la activităţi care implică voluntariat nueste o obişnuinţă pentru tinerii bistriţeni (23,68%nu au participat niciodată, 61,2% doar uneori şidoar 14,5% ori de câte ori au avut ocazia). Îngeneral, fetele sunt mai dispuse (aproape de 2 orimai mult) să se implice în astfel de activităţi.• Atitudinea faţă de sănătate şi percepţiainfluenţei propriului stil de viaţă asuprasănătăţii este duală; deşi foarte multi tineri(70,4%) consideră că stilul de viaţă influenţeazăsănătatea, 47% dintre aceştia sunt de părere căpropriul stil de viaţă nu are nici o influenţă asuprasănătăţii. Dintre cei care sunt de părere că propriulstil de viaţă are influenţă asupra sănătăţii,majoritatea apreciază ca fiind o influenţăfavorabilă, în timp ce o treime dintre ei parconştienţi de influenţa negativă a propriului stil deviaţă.Ca o apreciere generală, se poate spune că stilul deviaţa actual al tinerilor din Bistriţa este unul dominatde divertisment pasiv şi vizual, puţin orientat sprecomunitate şi mediu şi fără a acorda importanţăinfluenţei asupra sănătăţii.III. 4 EducaþieStructura pe unităţi şi număr de elevi la diferitele formede învăţământ, la finele anului şcolar 2002-2003, s-aprezentat astfel:Învăţământul preşcolar /din care-grădiniţe cu programsăptămânal-grădiniţe cu programprelungit-grădiniţe cu programnormalÎnvăţământulprimar şigimnazialunităţide înv.(*numaiprimar)18grădiniţe2.699copii1 165 copii710nr. eleviprimar1.315copii1.219copiinr. elevigimnazialBistriţa 11 3.385 5.212Viişoara 1 63 62Sigmir 1 53 49Slătiniţa 1 46 48Unirea 1 61 69Ghinda 1 56 36Sărata 1* 42 -Total 17 3.706 5.476Principaliiindicatori dinînvăţământînvăţământprimarînvăţământgimnazial-promovaţi dintotal-repetenţi dintotal-abandonşcolar din total3706 5.47683 12421 57
- Page 22 and 23: 22MUNICIPIUL• activităţi indust
- Page 24 and 25: 24MUNICIPIULCantităţi de deşeuri
- Page 26 and 27: 26MUNICIPIULANALIZA SWOT - CAPITAL
- Page 28 and 29: 28MUNICIPIULCapitalul NaturalObiect
- Page 30 and 31: 30MUNICIPIULO revigorare a activit
- Page 32 and 33: 32MUNICIPIULAgenţi economici repre
- Page 34 and 35: 34MUNICIPIULMunicipiul Bistriţa be
- Page 36 and 37: 36MUNICIPIULDensitate brută propus
- Page 38 and 39: 38MUNICIPIULII.2 Capitalul antropic
- Page 40 and 41: 40MUNICIPIULTransilvania şi nordul
- Page 42 and 43: 42MUNICIPIUL9. Lungimea străziloro
- Page 44 and 45: 44MUNICIPIULAlimentare cu apă şi
- Page 46 and 47: 46MUNICIPIULFactoriinterniPuncte ta
- Page 48 and 49: 48MUNICIPIULFactoriexterniOportunit
- Page 50 and 51: 50MUNICIPIULdevina un punct de atra
- Page 52 and 53: 52MUNICIPIULParcare - 20 loc.Sală
- Page 54 and 55: 54MUNICIPIULANALIZA SWOT - TURISM U
- Page 56 and 57: 56MUNICIPIULRecunoasterea atractivi
- Page 58 and 59: 58MUNICIPIUL7,8%92,2%Municipiul Bis
- Page 60 and 61: 60MUNICIPIULIII.2 Servicii socialeP
- Page 62 and 63: 62MUNICIPIULDe la data preluării i
- Page 64 and 65: 64MUNICIPIULÎn prezent beneficiaz
- Page 66 and 67: 66MUNICIPIULbeneficiază de servire
- Page 68 and 69: 68MUNICIPIUL8. • dispensare medic
- Page 70 and 71: 70MUNICIPIUL• Farmacii cu circuit
- Page 75 and 76: 75BISTRITAEvoluţia învăţământ
- Page 77 and 78: 77BISTRITACentralizator pentru inve
- Page 79 and 80: 79BISTRITA• mijloace de informare
- Page 81 and 82: 81BISTRITAregional în colaborare c
- Page 83 and 84: 83BISTRITARegenerarea şi punerea
- Page 85 and 86: 85BISTRITACheltuieli de capital 30
- Page 87 and 88: 87BISTRITA2. Creştereacalităţiif
- Page 89 and 90: 89BISTRITA5.Creştereasuprafeţeip
- Page 91 and 92: 91BISTRITANr.crt.Obiective specific
- Page 93 and 94: 93BISTRITANr.crt.Obiective specific
- Page 95 and 96: 95BISTRITANr.crt.Obiective specific
- Page 97 and 98: 97BISTRITABuget local1.7. Elaborare
- Page 99 and 100: 99BISTRITA7 Manifestări şievenime
- Page 101 and 102: 101BISTRITACJ, BRCE,PHARE,SERA2.3.C
- Page 103 and 104: 103BISTRITA4. Creştereaparticipăr
- Page 105 and 106: 105BISTRITABuget localFonduri UE10.
- Page 107 and 108: 107BISTRITACorelarea şi adaptarea
- Page 109 and 110: 109BISTRITAUnităţi de educaţieNi
- Page 111 and 112: 111BISTRITACultură şi recreereCul
- Page 113 and 114: 113BISTRITAPerioada 2005 - 2006În
- Page 115 and 116: 115BISTRITAales firmele nou înfiin
- Page 117 and 118: 117BISTRITA• Factorii critici car
- Page 119 and 120: 119BISTRITA• sporirea calităţii
- Page 121 and 122: 121BISTRITA• Restaurarea şi cons
72MUNICIPIULSituaţia morbidităţii prin boli neinfecţioase, la nivelulmunicipiului Bistriţa, în anul 2003, se prezintă astfel:Guşă simplă netoxicăDiabet zaharatMalnutriţii protein-caloriceEpilepsieAnemiiBoli psihiceBoli hipertensiv eBoli cerebro-v asculareReumatism articular acutCardiopatii reumatismalecroniceCiroză – alte hepatitecroniceCardiopatii ischiemiceCord pulmonar cronicBoli pulmonare croniceobstructiveBoală ulceroasăInsuficienţă renală cronicăAnomalii congenitale aparatcirculatorStarea de sănătate în relaţie cu stilul de viaţăÎn septembrie 2003, s-a realizat un studiu orientativprivind stilul de viaţă al tinerilor, prin aplicarea unuichestionar pe un grup de 152 de tineri cu vârste între14 şi 25 ani din Bistriţa. Studiul a scos în evidenţănivelul de informare, principalele atitudini şi convingeripersonale privind stilul de viaţă al tinerilor bistriţeni.Principalele concluzii ale acestui studiu sunt:• tipul de alimentaţie este nesănătos şi favorabilapariţiei principalelor boli cronice;• contrar aşteptărilor, mai bine de 70% din tineriiinvestigaţi nu sunt fumători;• în timp ce fumatul nu pare să fie la modă,consumul de alcool face parte din viaţa tinerilorbistriţeni (numai 42,1% dintre subiecţi au declaratcă nu consumă alcool deloc);• în ciuda unei poziţii majoritare ferme împotrivaconsumului de droguri, răzbat ecouri nefavorabile(11,84% au dat răspunsuri evazive, au refuzat sărăspundă sau au recunoscut că au consumat);• Preocuparea <strong>pentru</strong> mişcarea fizică este redusă(mai ales în cazul fetelor). Mişcarea este perceputămai mult ca o activitate direcţionată de întreţinere acorpului şi nu ca un stil de viaţă sănătos;• Modalităţile esenţiale prin care se depăşeştestresul sunt pasive (ascultarea muzicii şi somnul)şi mai puţin active (plimbare şi sport); foarte rar serecurge la o manieră în care este implicat aspectulspiritual (scris, desen, meditaţie religioasă);• Tinerii găsesc înţelegere şi soluţii <strong>pentru</strong>problemele personale în special la prietenii lor şiabia apoi la părinţi sau fraţi.• În ceea ce priveşte debutul în viaţa sexuală,majoritatea nu şi-au inceput viaţa sexuală, dardintre cei care şi-au început-o, mai puţin dejumătate dovedesc că au şi responsabilitateaactului sexual (prin folosirea mijloacelor deprotecţie). O responzabilizare mai mare seînregistrează la fete;• Responsabilitatea şi preocuparea faţă de mediueste şi ea modestă;• Principala modalitate de petrecere a timpuluiliber (<strong>pentru</strong> 52% din subiecţi, zilnic!) este “în faţaecranului” de TV (34,2%) sau monitorului PC(17,76%). Ca activităţi mai puţin frecvente au fostindicate: discoteca, ascultatul muzicii, ieşitul înoraş cu prietenii şi, mai rar, lectura;• În privinţa ofertelor pe plan local <strong>pentru</strong> petrecereatimpului liber, tinerii bistriţeni şi-au exprimat dorinţa