RO - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila

45BISTRITA400350300250Grafic nr. 4 : Dinamica numarului de locuinteSpaţii – terenuri disponibileÎn urma reactualizării planului urbanistic general,suprafaţa de intravilan a municipiului Bistriţa s-a măritde la 2.259,8 hectare la 2.560,3 hectare. În cadrulacestei suprafeţe, zona pentru unităţi industriale şidepozitare s-a mărit de la 284 de hectare ( 12, 4 % ) la381,5 hectare ( 14, 9 %).2001501005001990 1995 2000 2001 2002locuinte- fonduri publicelocuinte- fonduri privateExistă astfel o suprafaţă de cca 40 de hectaredisponibilă în zonele Valea Căstăilor, DrumulTărpiului, Drumul Sigmirului. Aceste terenuri pot ficoncesionate sau vândute investitorilor pentruînfiinţarea de unităţi industriale ceea ce ar duce lacrearea de noi locuri de muncă în municipiul Bistriţa.ANALIZA SWOT – CAPITAL ANTROPICFactoriinterniFactori pozitiviPuncte tari :Costuri relativ reduse de acces la reţeauaInternetProducţia de acumulatori auto (nr. 1 înRomania –ROMBAT)Producţia de cabluri electrice, mase plastice(cu volum de producţie în creştere)Intreprinderi lider in productia de tuburiPVC( TERAPLAST)Intreprinderile cheie din judeţ (ROMBATbateriiauto; RAAL-radiatoare auto; TERAPLAST –tuburi PVC; ELECTROPLAST -cabluri) îşimenţin numărul de angajaţi şi nusemnalează probleme majoreMajoritatea agenţilor economici din oraşsunt cu capital privat (autohton şi mixt)Privatizarea agenţilor economici finalizată înjudeţ;Ponderea sectorului privat în cifra de afacerieste de ...........%;Serviciile bancare au un trend pozitiv (ebanking,international banking, transfer princard);Factori negativiPuncte slabe:Industria locală nu dezvoltă produse demarcă internaţională;Competitivitate redusă pe piaţa internaţionalăa produselor cu valoare adăugată ridicată;Capabilitatea tehnologică nu depăşeşte nivelul4 (producţie de bază, cu eventuale modificăriminore în producţie) din 7 nivele;Nu există capacităţi de producţie inovativă(produse cu valoare adăugată foarte ridicatăsau capacitate de reproiectare inovativă lacele mai înalte standarde internaţionale);Tehnologia informaţiei este utilizată înproducţie la nivel mediu;Nu sunt adoptate programe de reingineriecompetitivă a proceselor cheie şi deadministrare optimă a resurselor prin sistemulde costuri ale non-calităţiiNumăr scăzut de firme care au implementatISO 9000:2000 de management al calităţii şinu există preocupări în privinţa introduceriiSistemului Excelenţei în Afaceri după modelulEFQM, excepţie făcând SC ROMBAT SA;