RO - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila
RO - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila RO - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila
38MUNICIPIULII.2 Capitalul antropicII.2.1 Resurse economice şi utilizarea lorfinanciar care a afectat dezvoltarea unora din firmeleprivatizate .O parte din populaţia disponibilizată se regăseşte îndomeniul serviciilor dar trebuie precizat că deşiprocentul este mare în valoare absolută numărul depersoane absorbite este nesemnificativ.A). Forţa de muncăÎn municipiul Bistriţa forţa de muncă activă aînregistrat o tendinţă de scădere determinată înprincipal de restructurarea economică din anumitesectoare de activitate, preponderent din industriaprelucratoare. O altă cauză a scăderii forţei de muncăactive a fost privatizarea aproape integrală acompaniilor cu capital de stat care au început să-şidezvolte activitatea pe baze de eficienţă şi careîncearcă să crească productivitatea muncii pentru adeveni competitive.Grafic nr. 1 :Populatia activa pe domenii de activitate2500020000150001000050000industria prelucratoarecomert/alimentatie publicatransport telecomunicatiiadministratie publicainvatamantsanatate19922002Grafic nr. 1 : Numar mediu salariati pe domenii200001800016000140001200010000800060004000200001995 2000 2001 2002AgriculturaInd. prelucrătoareAdm. publicăServ. PubliceConstrucţiiAct. BancareInvaţământPopulaţia activǎ pe ramuri ale economiei naţionalePopulaţia activă a scăzut cu un procent de 11% înanul 2002 faţă de anul 1992.Cel mai mult a scăzut populaţia activă implicată înindustria prelucratoare. Aceasta se datorează scăderiimasive a numărului de salariaţi în zona industrială aoraşului, în cadrul unor firme cum sunt COMELF SA,RAAL SA, ROMBAT SA, IPROEB SA, MOPAL SA ,ARIO SA, MEBIS SA şi altele, scădere datoratăprivatizării şi restructurării şi blocajului economico-Dinamica evoluţiei şomajului în municipiul Bistriţaîn intervalul 1994-1998Datorită deselor restructurări ale industriei nationale şilocale municipiul Bistriţa a avut parte de creşterisubstanţiale ale procentului de someri în intervalul1994-2000. Acestea s-au datorat:• Pieţei muncii în formare• Utilizare ineficientă a forţei de muncă• Descreşterii productivităţii muncii şi reduceriisalariilor reale• O mare parte a populaţiei apte de muncă nu eprezentă pe piaţa munciiÎncepând cu anul 2000 se constată o uşoară creşterea populaţiei ocupate. Această tendinţă se manifestădatorită faptului că activitatea productivă în municipiulBistriţa are tendinţe crescătoare şi în acelaşi timpinvestiţiile în dezvoltare au crescut considerabil.Alături de investiţii străine cum sunt LEONI,Roseyarns, Ţesătoriile Sărata, au început să sedezvolte programe investiţionale şi anume:TERAPLAST, ROMBAT, RAAL, etc.
39BISTRITAEvoluţia numărului de şomeri înregistrată înperioada 2001-2004 :800070006000500040003000200010000IanuarieFebruarieMartieAprilieMaiIunieB) Servicii pentru afaceriBănciIulieAugustSeptembrieOctombrieNoembrieDecembrie2001200220032004În municipiul Bistriţa funcţionează 11 bănci,majoritatea filiale ale celor mai importante bănci cucapital privat din România, precum şi sucursala Caseide Economii şi Consemnaţiuni ( CEC). Singurasucursala a unei banci cu capital majoritar strain esteReiffeisen Bank.Cooperative de creditÎn municipiul Bistriţa fucţionează trei Cooperative deCredit care oferă o alternativă de creditarepersoanelor fizice şi juridice.AsigurăriPiaţa asigurărilor în municipiul Bistriţa estereprezentată de marile firme de asigurări care ausucursală în judeţul Bistriţa – Năsăud, alături de carese găsesc trei societăţi locale de consultanţă şiasigurări.Piaţa valorilor mobiliarePiaţa mobiliară în municipiul Bistriţa este slabreprezentată. Marile firme de intermediere a valorilormobiliare nu sunt prezente în municipiu fapt careîngreunează investitiile de acest tip.ConsultanţăActivitatea de consultanţă se desfasoară în principalprin intermediul Camerei de Comerţ, Industrie şiAgricultură Bistriţa Năsăud şi Centrul de consultanţăagricolă din cadrul Direcţiei Agricole BN.Activitatea privată de consultanţă se desfăşoară prinintermediul câtorva firme specializate pe consultanţăjuridică, birouri de arhitectură, cadastru funciar şiexperţi tehnici şi contabili. Funcţionează la niveluljudeţului o serie de asociaţii profesionale cum sunt :Corpul experţilor tehnici şi contabili, Asociaţiaevaluatorilor din Romania - ANEVAR, UniuneaArhitecţilor din Romania – Filiala Bistriţa.Activitatea de consultanţă pentru mediul economic nueste însă suficient dezvoltată fiind un punct slab înanaliza ofertei de servicii din municipiu.Nr.crt.C) Sistemul de comunicaţiiDenumire 1990 1995 2000 2001 20021. UnităţiPTTR –total -număr2. Abonamentetelefonice (telefoniefixă) –numărII.2.2 Infrastructura de bază5 11 9 13 1511.017 17.093 22.577 23.588 22.903A) Infrastructura de transport:Rutier:Municipiul Bistriţa se află situat pe traseul DN 17, careeste în acelaşi timp şi drum european E 578 şi careasigură legătura cu judeţele limitrofe Suceava şi Cluj,iar prin ramificaţiile reprezentate de DN 15A şi DN17C cu judeţele Maramureş şi Mureş.DN 17, DN 17A, DN 17C, DN 17D constituie reţeauade bază care asigură legătura rutieră a municipiuluiBistriţa cu toate localităţile judeţului.DN 17 traversează localităţile componente Viişoara şiUnirea, unde este strada principală, iar în oraşulpropriu-zis, traseul acestuia trece pe străzile Libertăţii,Independenţei, Gării, Republicii, 1 Decembrie şi CaleaMoldovei. DN 17 este principala legătură dintre
- Page 1 and 2: 1BISTRITAPRIMĂRIA MUNICIPIULUIBIST
- Page 3 and 4: 3BISTRITAComitetul Local de Coordon
- Page 5 and 6: 5BISTRITAMirela Parker, Direcţia d
- Page 7 and 8: 7BISTRITACUPRINSCuvânt înainte ad
- Page 9 and 10: 9BISTRITACuvânt înainteadresat de
- Page 11 and 12: 11BISTRITACuvânt înainteadresat d
- Page 13 and 14: 13BISTRITAI. STRATEGIA DE DEZVOLTAR
- Page 15: 15BISTRITAşi fragmentată de mai m
- Page 20 and 21: 20MUNICIPIULmăsurare şi frecvenţ
- Page 22 and 23: 22MUNICIPIUL• activităţi indust
- Page 24 and 25: 24MUNICIPIULCantităţi de deşeuri
- Page 26 and 27: 26MUNICIPIULANALIZA SWOT - CAPITAL
- Page 28 and 29: 28MUNICIPIULCapitalul NaturalObiect
- Page 30 and 31: 30MUNICIPIULO revigorare a activit
- Page 32 and 33: 32MUNICIPIULAgenţi economici repre
- Page 34 and 35: 34MUNICIPIULMunicipiul Bistriţa be
- Page 36 and 37: 36MUNICIPIULDensitate brută propus
- Page 40 and 41: 40MUNICIPIULTransilvania şi nordul
- Page 42 and 43: 42MUNICIPIUL9. Lungimea străziloro
- Page 44 and 45: 44MUNICIPIULAlimentare cu apă şi
- Page 46 and 47: 46MUNICIPIULFactoriinterniPuncte ta
- Page 48 and 49: 48MUNICIPIULFactoriexterniOportunit
- Page 50 and 51: 50MUNICIPIULdevina un punct de atra
- Page 52 and 53: 52MUNICIPIULParcare - 20 loc.Sală
- Page 54 and 55: 54MUNICIPIULANALIZA SWOT - TURISM U
- Page 56 and 57: 56MUNICIPIULRecunoasterea atractivi
- Page 58 and 59: 58MUNICIPIUL7,8%92,2%Municipiul Bis
- Page 60 and 61: 60MUNICIPIULIII.2 Servicii socialeP
- Page 62 and 63: 62MUNICIPIULDe la data preluării i
- Page 64 and 65: 64MUNICIPIULÎn prezent beneficiaz
- Page 66 and 67: 66MUNICIPIULbeneficiază de servire
- Page 68 and 69: 68MUNICIPIUL8. • dispensare medic
- Page 70 and 71: 70MUNICIPIUL• Farmacii cu circuit
- Page 72 and 73: 72MUNICIPIULSituaţia morbidităţi
- Page 75 and 76: 75BISTRITAEvoluţia învăţământ
- Page 77 and 78: 77BISTRITACentralizator pentru inve
- Page 79 and 80: 79BISTRITA• mijloace de informare
- Page 81 and 82: 81BISTRITAregional în colaborare c
- Page 83 and 84: 83BISTRITARegenerarea şi punerea
- Page 85 and 86: 85BISTRITACheltuieli de capital 30
- Page 87 and 88: 87BISTRITA2. Creştereacalităţiif
39BISTRITAEvoluţia numărului de şomeri înregistrată înperioada 2001-2004 :800070006000500040003000200010000IanuarieFebruarieMartieAprilieMaiIunieB) Servicii <strong>pentru</strong> afaceriBănciIulieAugustSeptembrieOctombrieNoembrieDecembrie2001200220032004În municipiul Bistriţa funcţionează 11 bănci,majoritatea filiale ale celor mai importante bănci cucapital privat din România, precum şi sucursala Caseide Economii şi Consemnaţiuni ( CEC). Singurasucursala a unei banci cu capital majoritar strain esteReiffeisen Bank.Cooperative de creditÎn municipiul Bistriţa fucţionează trei Cooperative deCredit care oferă o alternativă de creditarepersoanelor fizice şi juridice.AsigurăriPiaţa asigurărilor în municipiul Bistriţa estereprezentată de marile firme de asigurări care ausucursală în judeţul Bistriţa – Năsăud, alături de carese găsesc trei societăţi locale de consultanţă şiasigurări.Piaţa valorilor mobiliarePiaţa mobiliară în municipiul Bistriţa este slabreprezentată. Marile firme de intermediere a valorilormobiliare nu sunt prezente în municipiu fapt careîngreunează investitiile de acest tip.ConsultanţăActivitatea de consultanţă se desfasoară în principalprin intermediul Camerei de Comerţ, Industrie şiAgricultură Bistriţa Năsăud şi <strong>Centrul</strong> de consultanţăagricolă din cadrul Direcţiei Agricole BN.Activitatea privată de consultanţă se desfăşoară prinintermediul câtorva firme specializate pe consultanţăjuridică, birouri de arhitectură, cadastru funciar şiexperţi tehnici şi contabili. Funcţionează la niveluljudeţului o serie de asociaţii profesionale cum sunt :Corpul experţilor tehnici şi contabili, Asociaţiaevaluatorilor din Romania - ANEVAR, UniuneaArhitecţilor din Romania – Filiala Bistriţa.Activitatea de consultanţă <strong>pentru</strong> mediul economic nueste însă suficient dezvoltată fiind un punct slab înanaliza ofertei de servicii din municipiu.Nr.crt.C) Sistemul de comunicaţiiDenumire 1990 1995 2000 2001 20021. UnităţiPTTR –total -număr2. Abonamentetelefonice (telefoniefixă) –numărII.2.2 Infrastructura de bază5 11 9 13 1511.017 17.093 22.577 23.588 22.903A) Infrastructura de transport:Rutier:Municipiul Bistriţa se află situat pe traseul DN 17, careeste în acelaşi timp şi drum european E 578 şi careasigură legătura cu judeţele limitrofe Suceava şi Cluj,iar prin ramificaţiile reprezentate de DN 15A şi DN17C cu judeţele Maramureş şi Mureş.DN 17, DN 17A, DN 17C, DN 17D constituie reţeauade bază care asigură legătura rutieră a municipiuluiBistriţa cu toate localităţile judeţului.DN 17 traversează localităţile componente Viişoara şiUnirea, unde este strada principală, iar în oraşulpropriu-zis, traseul acestuia trece pe străzile Libertăţii,Independenţei, Gării, Republicii, 1 Decembrie şi CaleaMoldovei. DN 17 este principala legătură dintre
Change language