RO - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila
RO - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila RO - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila
34MUNICIPIULMunicipiul Bistriţa beneficiază de aportul unei unităţide cercetare cu profil pomicol, precum şi a unor regiiautonome pe regim silvic, îmbunătăţiri funciare,mecanizare etc.Sistemul instituţionalizat al agiculturiiÎn municipiul Bistriţa se află sediile tuturor instituţiilorimplicate în procesul derulării activităţilor agricole.Dintre acestea amintim :• Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală careare în subordine• Unitatea de ameliorare şi reproducţie în zootehnic• Unitatea de protecţie a plantelor• Inspectoratul teritorial pentru Controlul CalităţiiSeminţelor şi Materialul Săditor Cluj, filiala Bistriţa• Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şiCartografie• Direcţia Sanitar Veterinară care are în subordinecircumscripţiile sanitare - control alimentar dinpieţele municipiului Bistriţa şi de la Unităţiile deindustrie alimentară, un laborator sanitar-veterinarşi Poliţia sanitară.• Inspectoratul Şcolar Judeţean, cu liceul agricolavând ca profil : producţia pomicolă şi zootehnic• Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură• Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolăaparţinând Agenţiei Naţionale de ConsultanţăAgricolăProductia agricolaDeşi municipiul Bistriţa dispune de 2.838 ha terenarabil, structura culturilor de câmp nu estecorespunzătoare unei rotaţii normale a culturiloragricole.Ţinând cont de necesitatea valorificăriicorespunzătoare a acestei resurse funciare, pe viitorse impune corijarea structurii osolamentelor şi a uneiagriculturi superintensive specifice zonelor periurbane.Se pot menţiona câteva direcţii :• echilibrarea ponderii culturilor cerealiere;• creşterea ponderii culturilor tehnice şi legumelor încâmp şi în spaţii protejate ;• creşterea suprafeţelor de plante furajere, îndeosebia leguminoaselor perene.Ponderea pomiculturii în suprafaţa agricolă amunicipiului este de cca 20%. Prin favorabilitateapomicolă ridicată a zonei, se poate estima creştereauşoară a suprafeţelor cu plantaţii vii, dar mai alesrefacerea şi modernizarea vechilor plantaţii. Seestimează producţii ce pot oferi posibilităţi de livrarede fructe în afara zonei.Pe viitor se va accentua rolul de echilibrare a mediuluiprin plantaţiile de pomi folosind tehnologii ecologice,fără efecte reziduale.Zootehnia municipiului este dezvoltată, avândefectivele de 1.210 capete bovine cu rase din BălţataRomânească, Brună de Maramureş şi H.F., iar laspecia ovine un efectiv de 6.480 capete cu raseleŢurcană şi Ţigaie.Efectivele fiind repartizate în principal la gospodăriilepopulaţiei, randamentele obţinute sunt subposibilităţile existente.Preluarea şi prelucrare producţiei agricoleÎn Bistriţa există următoarele capacităţi de prelucrare aproducţiei agricole :• 22 unităţi de panificaţie cu o capacitate totală deprelucrare de cca 38 to/24 h• 4 unităţi de prelucrare a laptelui cu o capacitate deprelucrare de 38 000 l/24 h• 10 unităţi de abatorizare şi fabricarea preparatelordin carne cu o capacitate de lucru de cca 5600to/an la abatorizare şi 950 to/an la preparate dincarne.• două unităţi de prelucrare a legumelor şi fructelorcu o capacitate de prelucrare de conserve legume,fructe de 840 to/an.La acestea se adaugă unităţi de stocare, păstrare sauprelucrare a producţiei agricole.Perspectiva dezvoltării agriculturii MunicipiuluiBistriţaDeşi redusă ca pondere, agricultura municipiuluiBistriţa se va dezvolta având ca obiect următoarelecoordonate:• integrarea în zona de produţie agricolă periurbanăde tip intensiv cu un profil specific consumuluiuman imediat;• ridicarea performanţei productive şi economice aproducţiei agricole;
35BISTRITA• dezvoltarea procesării producţiei agroalimentare;• creşterea rolului instituţional de coordonare zonalăa agriculturii judeţului .Dezvoltarea economiei mediului vizează conturareaunui concept de dezvoltare durabilă, în careagricultura în zonele urbane să cedeze treptat înfavoarea unor activităţi de îmbunătăţire a calităţiimediului din care amintim:• combaterea eroziunii solului;• consolidări de versanţi prin lucrări de impăduriri;• creşterea spaţiilor verzi controlate;• înfiinţarea unor plantaţii forestiere melifere;• regularizări de ape şi asanarea unor cursuripoluate.Dezvoltarea integrată urban-rural, cu interferenţe întremediul citadin şi mediul natural, constituie pivotuldezvoltării viitoare a municipiului Bistriţa.Evoluţia producţiei agricole în municipiulBistriţa între 1990-20024000200020000150001000050000Suprafete in ha01990 2000 2002Productie totala - in tone19901995200020012002Suprafata arabila- haSuprafata - livezisipepinierepomicole-haSuprafata pasuni-haProductie totalade grau si secaraProductie totalala porumb boabeProductie totalade cartofiProductie totalade struguriProductia totalade fructeII.1.5 Înscrierea în teritoriuMunicipiul Bistriţa este o localitate urbană de rangul II- municipiu reşedinţă de judeţ - cu elemente şi nivel dedotare corespunzător acestei clasificări:Populaţia (la01.01.1999)Zonă deinfluenţăINDICATORMUNICIPIULBISTRIŢA50.000 – 200.000 locuitori 87.355locuitori200.000 – 500.000 locuitori 326.161locuitoriRaza de servire 60 - 80 km 80 kmAccesul la căilede comunicatieAcceAccesul direct la celpuţin două sisteme majore decăi de comunicaţieDN 17Staţie de caleferatăMunicipiul Bistriţa răspunde exigenţelor de dotare alelocalităţilor urbane de rangul II în ceea ce priveşte:• funcţiunile economice• nivelul de dotare – echipareSuprafaţa totală a teritoriului administrativ (ha) –14.547Suprafaţa totală agricolă (ha) – 9.140Număr locuitori (dată statistică provizorie 2002) –81.467Număr gospodării (1992) – 25.820Număr locuinţe (2000) – 27.333Suprafaţa locuibilă totală (mp, 2000) – 1.058.000Indice de locuibilitate (suprafaţa locuibilă / locuitor)1.058.000 / 81.467 = 12, 98 mp / locuitorLungimea totală a străzilor (km) - 148Lungime reţele alimentare cu apă (km) - 378Lungime reţele de canalizare (km) - 240Lungime reţele de gaze naturale (km) – 134Branşamente (km) – 29,1Număr abonaţi telefonici – 23.588Suprafaţa teritoriului intravilan (ha) – 2.560,3
- Page 1 and 2: 1BISTRITAPRIMĂRIA MUNICIPIULUIBIST
- Page 3 and 4: 3BISTRITAComitetul Local de Coordon
- Page 5 and 6: 5BISTRITAMirela Parker, Direcţia d
- Page 7 and 8: 7BISTRITACUPRINSCuvânt înainte ad
- Page 9 and 10: 9BISTRITACuvânt înainteadresat de
- Page 11 and 12: 11BISTRITACuvânt înainteadresat d
- Page 13 and 14: 13BISTRITAI. STRATEGIA DE DEZVOLTAR
- Page 15: 15BISTRITAşi fragmentată de mai m
- Page 20 and 21: 20MUNICIPIULmăsurare şi frecvenţ
- Page 22 and 23: 22MUNICIPIUL• activităţi indust
- Page 24 and 25: 24MUNICIPIULCantităţi de deşeuri
- Page 26 and 27: 26MUNICIPIULANALIZA SWOT - CAPITAL
- Page 28 and 29: 28MUNICIPIULCapitalul NaturalObiect
- Page 30 and 31: 30MUNICIPIULO revigorare a activit
- Page 32 and 33: 32MUNICIPIULAgenţi economici repre
- Page 36 and 37: 36MUNICIPIULDensitate brută propus
- Page 38 and 39: 38MUNICIPIULII.2 Capitalul antropic
- Page 40 and 41: 40MUNICIPIULTransilvania şi nordul
- Page 42 and 43: 42MUNICIPIUL9. Lungimea străziloro
- Page 44 and 45: 44MUNICIPIULAlimentare cu apă şi
- Page 46 and 47: 46MUNICIPIULFactoriinterniPuncte ta
- Page 48 and 49: 48MUNICIPIULFactoriexterniOportunit
- Page 50 and 51: 50MUNICIPIULdevina un punct de atra
- Page 52 and 53: 52MUNICIPIULParcare - 20 loc.Sală
- Page 54 and 55: 54MUNICIPIULANALIZA SWOT - TURISM U
- Page 56 and 57: 56MUNICIPIULRecunoasterea atractivi
- Page 58 and 59: 58MUNICIPIUL7,8%92,2%Municipiul Bis
- Page 60 and 61: 60MUNICIPIULIII.2 Servicii socialeP
- Page 62 and 63: 62MUNICIPIULDe la data preluării i
- Page 64 and 65: 64MUNICIPIULÎn prezent beneficiaz
- Page 66 and 67: 66MUNICIPIULbeneficiază de servire
- Page 68 and 69: 68MUNICIPIUL8. • dispensare medic
- Page 70 and 71: 70MUNICIPIUL• Farmacii cu circuit
- Page 72 and 73: 72MUNICIPIULSituaţia morbidităţi
- Page 75 and 76: 75BISTRITAEvoluţia învăţământ
- Page 77 and 78: 77BISTRITACentralizator pentru inve
- Page 79 and 80: 79BISTRITA• mijloace de informare
- Page 81 and 82: 81BISTRITAregional în colaborare c
- Page 83 and 84: 83BISTRITARegenerarea şi punerea
35BISTRITA• dezvoltarea procesării producţiei agroalimentare;• creşterea rolului instituţional de coordonare zonalăa agriculturii judeţului .<strong>Dezvoltare</strong>a economiei mediului vizează conturareaunui concept de dezvoltare durabilă, în careagricultura în zonele urbane să cedeze treptat înfavoarea unor activităţi de îmbunătăţire a calităţiimediului din care amintim:• combaterea eroziunii solului;• consolidări de versanţi prin lucrări de impăduriri;• creşterea spaţiilor verzi controlate;• înfiinţarea unor plantaţii forestiere melifere;• regularizări de ape şi asanarea unor cursuripoluate.<strong>Dezvoltare</strong>a integrată urban-rural, cu interferenţe întremediul citadin şi mediul natural, constituie pivotuldezvoltării viitoare a municipiului Bistriţa.Evoluţia producţiei agricole în municipiulBistriţa între 1990-20024000200020000150001000050000Suprafete in ha01990 2000 2002Productie totala - in tone19901995200020012002Suprafata arabila- haSuprafata - livezisipepinierepomicole-haSuprafata pasuni-haProductie totalade grau si secaraProductie totalala porumb boabeProductie totalade cartofiProductie totalade struguriProductia totalade fructeII.1.5 Înscrierea în teritoriuMunicipiul Bistriţa este o localitate urbană de rangul II- municipiu reşedinţă de judeţ - cu elemente şi nivel dedotare corespunzător acestei clasificări:Populaţia (la01.01.1999)Zonă deinfluenţăINDICATORMUNICIPIULBISTRIŢA50.000 – 200.000 locuitori 87.355locuitori200.000 – 500.000 locuitori 326.161locuitoriRaza de servire 60 - 80 km 80 kmAccesul la căilede comunicatieAcceAccesul direct la celpuţin două sisteme majore decăi de comunicaţieDN 17Staţie de caleferatăMunicipiul Bistriţa răspunde exigenţelor de dotare alelocalităţilor urbane de rangul II în ceea ce priveşte:• funcţiunile economice• nivelul de dotare – echipareSuprafaţa totală a teritoriului administrativ (ha) –14.547Suprafaţa totală agricolă (ha) – 9.140Număr locuitori (dată statistică provizorie 2002) –81.467Număr gospodării (1992) – 25.820Număr locuinţe (2000) – 27.333Suprafaţa locuibilă totală (mp, 2000) – 1.058.000Indice de locuibilitate (suprafaţa locuibilă / locuitor)1.058.000 / 81.467 = 12, 98 mp / locuitorLungimea totală a străzilor (km) - 148Lungime reţele alimentare cu apă (km) - 378Lungime reţele de canalizare (km) - 240Lungime reţele de gaze naturale (km) – 134Branşamente (km) – 29,1Număr abonaţi telefonici – 23.588Suprafaţa teritoriului intravilan (ha) – 2.560,3