RO - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila
RO - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila RO - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila
32MUNICIPIULAgenţi economici reprezentativi :ClasificaremunicipiuClasificarejudetDenumire societateCifra deafaceriMii leiProfit brutMii lei1 SC TERAPLAST GP SA 727.801.594 89.041.176 3842 SC ROMBAT SA 690.747.758 125.103.212 501Nrsalariati3 SC COMELF SA 598.442.226 23.858.482 1.2764 SC IPROEB SA 574.720.054 20.269.713 8276 SC RAAL SA 387.356.957 30.571.204 7097 SC MIRO SA * 273.492.736 13.099.574 2368 SC REDIVIVUS PRODCOM SRL 253.519.321 8.133.396 1029 SC ARIO SA 224.218.904 206.960 70611 SC ELECTROPLAST SA 222.193.179 11.522.531 9913 SC MEBIS SA* 204.010.595 906.083 49214 SC ROMFULDA PROD SRL 198.313.693 2.994.970 4716 SC PLASTSISTEM SA 192.017.750 9.796.842 9617 SC OZANA SRL 191.966.845 1.832.038 5818 SC GOMAR LUX SA 185.575.937 678.786 5221 SC HOBBY STAR 94 IMPEX SRL 160.451.831 359.555 45* Înregistrează datorii la bugetul de statII.1.2 Activitatea industrialăÎn ultimii ani se constată o preocupare deosebită ainvestitorilor locali pentru dezvoltarea activităţilorproprii şi pentru creşterea calităţii. Astfel în ultimii ani11 societăţi comerciale au obţinut certificate privindasigurarea calităţii ISO 9000. Trebuie mentionată aiciSC ROMBAT SA care pe lângă certificarea ISO 9000a obţinut şi certificare ISO 14000 ( protecţia mediului )fiind în prezent în perioada de pregătire pentrucertificarea din punct de vedere al protecţiei muncii şisocial.Un pas important în creşterea competitivităţiiproduselor îl face în prezent SC TERAPLAST SA carese află în plin proces de introducere a unui sistem demanagement performant. Prin introducerea sistemuluiinformatic integrat SAP, compania urmăreşteintegrarea proceselor economice cu cele de producţieşi control ( intrări- ieşiri de elemente patrimoniale),astfel încât informaţia să circule în timp real,reprezentând un instrument puternic pentrumanagementul companiei în luarea unor decizii rapideşi corecte. Se pot urmări astfel, în timp real costurile şiveniturile pe întreg ciclul de producţie, cu avantajedeosebite în : strategia de producţie, creştereaproductivităţii, reducerea costurilor, atragereaclienţilor, furnizarea unor produse de calitate şi, nu încele din urmă, urmărirea locurilor de muncă şimotivarea personalului pe baze reale.II.1.3 Comerţ şi serviciiActivităţile de comerţ se desfăşoară de către unităţiprivate care s-au dezvoltat după anii 90 cuprepoderenţă în vechile spaţii comerciale existente,dar şi în noi spaţii amenajate şi modernizate demărime mică şi medie. Comerţul en detail şi en gros
33BISTRITAeste privatizat integral şi se desfăşoară în condiţiileimpuse de reglementările legale.În ultimii ani a fost observată o tendinţă detransformare a unor apartamente aflate la parterulblocurilor în spaţii comerciale permiţând astfel creşteresuprafeţelor cu destinaţia comerţ fără investiţii preamari aceasta în detrimentul unor spaţii comercialemai mari, dar care sunt utilizate ineficient (magazinulMăgura) sau care nu îndeplinesc criteriile necesareunui comerţ civilizat.Cea mai mare problemă o reprezintă activitateacomercială în localităţile componente fiind slabdezvoltată şi contribuind la scăderea calităţii vieţii înaceste locaţii.O tendinţă care începe să se profileze în municipiueste legată de apariţia unor puncte de lucru ale unorreţele mari de magazine cum sunt :• Flanco – produse electrice, electrocasnice şitehnică de calcul• Flamingo – tehnică de calcul• Altex – produse electrocasnice• ARTIMA – produse alimentare• Profi- produse alimentare• Casa Ambient – produse de construcţiiTotuşi nu putem aprecia ca pe ansamblu în municipiulBistriţa comerţul este foarte bine reprezentat. Îngeneral produsele care se vând pe piaţă sunt aceleaşiîn marea majoritate a punctelor de lucru iar oferta esterelativ săracă.Nu există la nivelul municipiului un magazin de tipulCash&Carry astfel încat cei care doresc un anumit tipde produse sunt obligaţi să se deplaseze la TârguMureş sau Cluj.Oferta de produse vegetale proaspete în municipiulBistriţa funcţionează trei pieţe agro-alimentare care,deşi au fost modernizate, nu corespund standardelorunui comerţ civilizat. De multe ori producătorii suntobligaţi să-şi prezinte marfa pe trotuar iar condiţiile deigienă lasă de dorit. Comerţul en-gros cu legume şifructe proaspete este organizat într-un mod deficitarneexistand un loc special amenajat în acest sens.Serviciile oferite pe piaţa municipiului Bistriţa suntdiversificate, fără a acoperi insa toată gama necesară.Astfel oferta de servicii se axează pe domeniile:• întreţinerea şi reparaţiile de autovehicule,• reprezentanţe auto,• întreţinerea şi repararea aparatelor electrocasnice,• reparaţii şi întreţinere birotică.• Săli de fitness• Ateliere de coafură şi cosmetică• Confecţii textile• Reparaţii încălţăminte• Ş.a.m.dDin ce în ce mai puţine servicii sunt oferite în domeniulmicilor reparaţii, ceasornicărie, etc., servicii care suntsolicitate pe piaţă şi care ar putea asigura un loc demuncă pentru persoanele cu handicap sau cuprobleme.II.1.4 AgriculturaSuprafaţa agricolă totală a municipiului Bistriţa este de7.775,87 ha. Structura pe categorii de folosinţă esteurmătoarea ( datele corespund lunii martie 2004 ) :- suprafaţa arabilă – 2.837,79 ha- păşuni - 1.733,16 ha- fâneţe - 1.713,92- vii - 4,84 ha- livezi - 1.486,16 haPonderea culturilor la livezi, este de 52%, din caresuprafaţa ocupată cu specia măr fiind în proporţie de75% din suprafaţa agricolă; la cultura plante de nutretproporţia este de 35%, la porumb 34% si cartofi 11%din suprafata de arabil.În sectorul zootehnic la specia bovine efectivele suntde 1.210 capete, iar la ovine de 6480 capete. Raselela categoria bovine sunt : Bălţată Românească, Brunăde Maramureş şi H.F., iar la ovine raselepreponderente sunt : Ţurcană şi Ţigaie.Propietatea funciară şi organizarea exploataţieiagricolePe raza municipiului Bistriţa îşi desfăşoară activitatea4 societăţi comerciale cu capital privat cu profil agricol,din care două pomicole, una legumicolă şi una cuculturi de câmp. În sectorul zootehnic îşi desfăşoarăactivitatea 37 exploataţii agricole din care : trei deovine, două de bovine şi 32 apicole. Au fost constituite4 asociaţii ale crescătorilor de taurine.
- Page 1 and 2: 1BISTRITAPRIMĂRIA MUNICIPIULUIBIST
- Page 3 and 4: 3BISTRITAComitetul Local de Coordon
- Page 5 and 6: 5BISTRITAMirela Parker, Direcţia d
- Page 7 and 8: 7BISTRITACUPRINSCuvânt înainte ad
- Page 9 and 10: 9BISTRITACuvânt înainteadresat de
- Page 11 and 12: 11BISTRITACuvânt înainteadresat d
- Page 13 and 14: 13BISTRITAI. STRATEGIA DE DEZVOLTAR
- Page 15: 15BISTRITAşi fragmentată de mai m
- Page 20 and 21: 20MUNICIPIULmăsurare şi frecvenţ
- Page 22 and 23: 22MUNICIPIUL• activităţi indust
- Page 24 and 25: 24MUNICIPIULCantităţi de deşeuri
- Page 26 and 27: 26MUNICIPIULANALIZA SWOT - CAPITAL
- Page 28 and 29: 28MUNICIPIULCapitalul NaturalObiect
- Page 30 and 31: 30MUNICIPIULO revigorare a activit
- Page 34 and 35: 34MUNICIPIULMunicipiul Bistriţa be
- Page 36 and 37: 36MUNICIPIULDensitate brută propus
- Page 38 and 39: 38MUNICIPIULII.2 Capitalul antropic
- Page 40 and 41: 40MUNICIPIULTransilvania şi nordul
- Page 42 and 43: 42MUNICIPIUL9. Lungimea străziloro
- Page 44 and 45: 44MUNICIPIULAlimentare cu apă şi
- Page 46 and 47: 46MUNICIPIULFactoriinterniPuncte ta
- Page 48 and 49: 48MUNICIPIULFactoriexterniOportunit
- Page 50 and 51: 50MUNICIPIULdevina un punct de atra
- Page 52 and 53: 52MUNICIPIULParcare - 20 loc.Sală
- Page 54 and 55: 54MUNICIPIULANALIZA SWOT - TURISM U
- Page 56 and 57: 56MUNICIPIULRecunoasterea atractivi
- Page 58 and 59: 58MUNICIPIUL7,8%92,2%Municipiul Bis
- Page 60 and 61: 60MUNICIPIULIII.2 Servicii socialeP
- Page 62 and 63: 62MUNICIPIULDe la data preluării i
- Page 64 and 65: 64MUNICIPIULÎn prezent beneficiaz
- Page 66 and 67: 66MUNICIPIULbeneficiază de servire
- Page 68 and 69: 68MUNICIPIUL8. • dispensare medic
- Page 70 and 71: 70MUNICIPIUL• Farmacii cu circuit
- Page 72 and 73: 72MUNICIPIULSituaţia morbidităţi
- Page 75 and 76: 75BISTRITAEvoluţia învăţământ
- Page 77 and 78: 77BISTRITACentralizator pentru inve
- Page 79 and 80: 79BISTRITA• mijloace de informare
- Page 81 and 82: 81BISTRITAregional în colaborare c
32MUNICIPIULAgenţi economici reprezentativi :ClasificaremunicipiuClasificarejudetDenumire societateCifra deafaceriMii leiProfit brutMii lei1 SC TERAPLAST GP SA 727.801.594 89.041.176 3842 SC <strong>RO</strong>MBAT SA 690.747.758 125.103.212 501Nrsalariati3 SC COMELF SA 598.442.226 23.858.482 1.2764 SC IP<strong>RO</strong>EB SA 574.720.054 20.269.713 8276 SC RAAL SA 387.356.957 30.571.204 7097 SC MI<strong>RO</strong> SA * 273.492.736 13.099.574 2368 SC REDIVIVUS P<strong>RO</strong>DCOM SRL 253.519.321 8.133.396 1029 SC ARIO SA 224.218.904 206.960 70611 SC ELECT<strong>RO</strong>PLAST SA 222.193.179 11.522.531 9913 SC MEBIS SA* 204.010.595 906.083 49214 SC <strong>RO</strong>MFULDA P<strong>RO</strong>D SRL 198.313.693 2.994.970 4716 SC PLASTSISTEM SA 192.017.750 9.796.842 9617 SC OZANA SRL 191.966.845 1.832.038 5818 SC GOMAR LUX SA 185.575.937 678.786 5221 SC HOBBY STAR 94 IMPEX SRL 160.451.831 359.555 45* Înregistrează datorii la bugetul de statII.1.2 Activitatea industrialăÎn ultimii ani se constată o preocupare deosebită ainvestitorilor locali <strong>pentru</strong> dezvoltarea activităţilorproprii şi <strong>pentru</strong> creşterea calităţii. Astfel în ultimii ani11 societăţi comerciale au obţinut certificate privindasigurarea calităţii ISO 9000. Trebuie mentionată aiciSC <strong>RO</strong>MBAT SA care pe lângă certificarea ISO 9000a obţinut şi certificare ISO 14000 ( protecţia mediului )fiind în prezent în perioada de pregătire <strong>pentru</strong>certificarea din punct de vedere al protecţiei muncii şisocial.Un pas important în creşterea competitivităţiiproduselor îl face în prezent SC TERAPLAST SA carese află în plin proces de introducere a unui sistem demanagement performant. Prin introducerea sistemuluiinformatic integrat SAP, compania urmăreşteintegrarea proceselor economice cu cele de producţieşi control ( intrări- ieşiri de elemente patrimoniale),astfel încât informaţia să circule în timp real,reprezentând un instrument puternic <strong>pentru</strong>managementul companiei în luarea unor decizii rapideşi corecte. Se pot urmări astfel, în timp real costurile şiveniturile pe întreg ciclul de producţie, cu avantajedeosebite în : strategia de producţie, creştereaproductivităţii, reducerea costurilor, atragereaclienţilor, furnizarea unor produse de calitate şi, nu încele din urmă, urmărirea locurilor de muncă şimotivarea personalului pe baze reale.II.1.3 Comerţ şi serviciiActivităţile de comerţ se desfăşoară de către unităţiprivate care s-au dezvoltat după anii 90 cuprepoderenţă în vechile spaţii comerciale existente,dar şi în noi spaţii amenajate şi modernizate demărime mică şi medie. Comerţul en detail şi en gros
Change language