RO - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila

22MUNICIPIUL• activităţi industriale: în anul 2003 principaliipoluatori şi poluanţi produşi în municipiulBistriţa au fost:- SC ARIO SA – activitate de producere aarmăturilor industriale din oţel şi pieseturnate - au rezultat 0,6070 tone SO 2 ;2,1949 tone NOx; 23,35 tone CO: 467 toneCO 2 ; 0,0234 tone N 2 O; 84,06 kg plumb;- SC MEBIS SA – activitate de fabricareaechipamentelor de ridicat şi manipulat - aurezultat 0,0056 tone SO 2 ; 0,7284 tone NOx;0,2805 tone CO; 844 tone CO 2 ; 0,0952 toneN 2 O;- SC TERAPLAST SA – activitate deprelucrare mase plastice, producerecărămizi şi teracotă - au rezultat 1,7484 toneSO 2 ; 13,5957 tone NOx; 6,7972 tone CO;4461 tone CO 2 ; 0,4740 tone N 2 O;- SC ROMBAT SA – activitate de producereacumulatori, baterii şi pile electrice – aurezultat 0,0217 tone SO 2 ; 3,1922 tone NO x ;0,6508 tone CO; 3288,3 tone CO 2 ; 0,3713tone N 2 O si 244 tone plumb.• traficul rutier - poluarea aerului se datoreazăstării tehnice a autovehiculelor, calităţiicombustibililor şi infrastructurii rutiere.Poluarea apeiCaracterizarea globală a surselor de ape uzatePrincipala sursă de poluare a râului Bistriţa o reprezintăapele uzate insuficient epurate evacuate deR.A.J.A.“AQUABIS“, staţia de epurare nefiind prevăzutăcu treaptă terţiară pentru nutrienţi (NH 4 . + - N ).De asemenea, calitatea apei râului Bistriţa esteafectată de influenţa antropică coroborată cu fondulnatural, care determină depăşiri la ionii generali şimetale .Evacuarea apelor uzateÎn ceea ce priveşte volumul apelor uzate menajere şiindustriale, colectate de pe teritoriul municipiuluiBistriţa prin sistemul de canalizare nu toate apeleuzate generate din activităţile productive şi menajeresunt deversate în canalizare, multe dintre eleajungând direct în emisarul natural, iar pe de altăparte reţeaua de canalizare nu acoperă în întregimesuprafaţa municipiului.Staţia de epurare este amplasată în extremitatea desud-vest a municipiului Bistriţa, pe malul drept al râuluiomonim, afluent de dreapta al Şieului, afluent destânga al Someşului Mare.Canalizarea apelor uzate şi staţia de epurare s-audezvoltat în două etape :• etapa I: între anii 1970-1973, la un debit de 220l/s• etapa II: între anii 1977-1983, la un debit de 500l/sCanalizarea este exploatată de RAJA AQUABIS BNcare preia apele uzate spre epurare în staţia veche cucapacitatea de 530 l/s şi prin staţia nouă, cucapacitatea de 500 l/s.Staţia veche de epurare este prevăzută cu trei linii, dincare primele două sunt în stare de conservare :• două mecano-biologice:• una cu capacitatea de 110 l/s;• una cu capacitatea de 250 l/s.• una mecano-chimică cu capacitatea de 170 l/s.Staţia nouă de epurare este prevăzută cu linietehnologică de epurare mecano-biologică, cucapacitatea de 500 l/s.În anul 2003 unitatea a evacuat următoarele debitemedii de ape uzate:• Staţia veche – 8,32 l/s;• Staţia nouă – 421,95 l/s;În anul 2003 râul Bistriţa, aval de evacuarea staţiei deepurare (cca. 9 km) s-a situat în clasa a V-a decalitate (încadrare determinată de nutrienţi: NH + 4 -N=3,47 mg/l), datorită evacuării de ape uzateinsuficient epurate provenite de la această unitate,S.E. nefiind prevăzută cu treaptă terţiară de epurare.Lipsa acesteia determină în continuare în secţiuneaSărata situarea valorii indicatorului NH + 4 -N pestevaloarea corespunzătoare categoriei a II-a de calitate(obiectiv de referinţă).Staţia de epurare Bistriţa nefiind proiectată pentrureducerea nutrienţilor din apa uzată, apa rezultată înurma procesului de epurare prezintă depăşiri laindicatorii amintiti anterior.