RO - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila

14MUNICIPIULDintre ele, apa şi solul sunt esenţiale pentru creştereaprezentă şi viitoare a municipiului, de existenţa lor, încantitatea şi calitatea necesară, depinzânddurabilitatea dezvoltării.Dealurile din apropierea municipiului sunt împodobitecu păşuni, fâneţe, livezi de meri, peri, cireşi, pruni,nuci şi păduri de foioase. În aceste păduri speciadominantă este gorunul la care se adaugă carpenul,frasinul, salcâmul, cireşul, lemnul câinesc, cornul,alunul, socul, etc.Prin pădurile de gorun din jurul municipiului pot fiîntâlnite animale specifice zonei de deal: iepure,vulpe, cerb, căprioară, mistreţ.Sub covorul vegetal menţionat s-au format soluribrune argiloiluviale care permit practicarea pomiculturiipe mari suprafeţe.ApaReţeaua hidrograficăMunicipiul Bistriţa, reşedinţa administrativă a judeţuluiBistriţa-Năsăud, este şi principalul centru industrial şiurban. Municipiul este amplasat pe cursul inferior alrâului Bistriţa, care îl străbate pe o lungime de 18 km.Principalii afluenţi ai acestui râu sunt: pârăul Slătiniţa,pârâul Tărpiu şi pârâul Ghinda.Teritoriul municipiului este traversat de Râul BistriţaArdeleană, care îşi are izvoarele în Munţii Călimani,sub culmea Viişoara-Străcior-Bistricior-Ţuţurgău şi sevarsă în Şieu la Sărăţel. Debitul mediu anual al râuluieste de 7,28 mc/s. În perimetrul municipiului Bistriţa,râul are ca afluenţi Ghinda (cu izvoarele în PiemontulCălimanilor) şi Valea Căstăilor (Tărpiul, cu izvoarelesub Dealul Cetăţii şi Dealul Ciuha). Debitul acestorpâraie este nesemnificativ.În partea de nord-est a municipiului, cursul râuluiBistriţa a fost barat, formându-se un mic lac deacumulare pentru regularizare şi agrement.Râul Bistriţa Ardeleană traversează oraşul Bistriţa dela est către vest.Afluenţii de dreapta ai râului Bistriţa sunt ValeaSlătiniţei (în cartierul Unirea), Valea Rusului (în zonaStaţiei de Tratare apă) şi Valea Căstăilor (în zonaM.A.T – Abator).Afluenţii de stânga sunt Valea Ghinzii şi ValeaLempeş (zona peste podul Budacului).Resursele de apă potabilăRâul Bistriţa reprezintă sursa de alimentare cu apăpotabilă a populaţiei municipiului Bistriţa. Captarea seface atât din suprafaţa râului, cât şi din subteran –lunca râului Bistriţa.Necesarul total de apă este de 30.267 m 3 /zi, iarcerinţa de apă este de 35.412 m 3 /zi. În cursul anului2003, la Bistriţa a fost prelevat un volum de 13.693,9mii mc apă din cele 2 surse de alimentare:• Cuşma cu un debit de 20,0 l/s.( captări de izvoare,desnisipator, conductă de aducţiune veche OL.-150 mm ( dublată de o conductă nouă deaducţiune OL-200 mm) Cuşma Bistriţa, şirezervoare de înmagazinare a apei, cu un volumtotal de 1.300 mc, în zona Drumul Ghinzii dinBistriţa, din care două rezervoare de 300 mc şi unrezervor de 700 mc.• Suprafaţă râu Bistriţa, prin intermediul unei staţii detratare complexe cu o capacitate de 1.300 l/s,amplasată în amonte de municipiul Bistriţa, înpartea de est a oraşului, pe malul drept al râuluiBistriţa Ardeleană.Există o rezervă de apă subterană având un debit decca. 60 l/s care poate fi folosită prin captări cu drenuripe malul stâng al râului Bistriţa Ardeleană, în amontede oraş. Datorită colmatărilor în timp a acestei surse,ea a fost trecută în conservare, nefiind folosită înprezent.Resurse de ape mineraleApele minerale sunt o resursă naturală importantă, decele mai multe ori însă insuficient pusă în valoare.În zona municipiului Bistriţa sunt de menţionat apelesărate de la Slătiniţa şi apele sulfuroase de laViişoara. Amplasamentul fostelor băi se află astăzi peteritoriul administrativ al comunei Feldru, dar accesulprincipal se face din Slătiniţa ( 2 km ).Resursele de sol şi potenţialul productiv alacestoraDatorită amplasării sale într-o zonă de interferenţăgeomorfologică, pantele versanţilor au valori diferite.Panta generală are între 6-8 0 , iar tuosa Bistriţei şiŞieului au o pantă cuprinsă între 1-3 0 bine dezvoltată