EDUCAŢIE MUZICALĂ ŞI DIDACTICA MUZICII

Modurile populareModul locric(locrian)6.4. Alte noţiuniAre două intervale caracteristice: secunda mică frigică şi cvintamicşorată locrică pe treapta I. Este considerat ca un mod frigian cucvinta micşorată, adică îi lipsesc alteraţiile de pe treptele II şi V (fadiez şi do diez), alteraţii constitutive ale gamei si minor natural. Esteun minor cu treptele II şi V coborâte.FuncţionalitateamodalăConstituireamodurilor pealte suneteCa şi în tonalitate, în general principala funcţie este tonica(treapta I), urmată de dominantă (treapta V).În moduri însă apar alte funcţii: subtonul (treapta a VII-acoborâtă faţă de tonică) în modurile doric, frigic, mixolidic, eolian şilocrian; treapta a II-a care se întâlneşte şi ca notă finală; primulsunet al melodiei care determină formula (lele) modală (le).Modurile populare pot să se constituie (transpună) pe oricaredin sunetele scării muzicale, utilizând aceleaşi procedee de bazăale tonalităţii şi folosind alteraţiile necesare.Exemplu: Modul popular lidian pe sunetul doMajorul cu treapta a IV-a urcatăModurilepopularecromaticePrin urcarea sau/şi coborârea unora din treptele II, IV, VI, VIImodurile devin cromatice prin apariţia intervalelor de secundă şicvartă mărită şi de septimă mică în majore; de secundă, cvartă şisextă mari (pe tonică) în minore.Exemplu: Mod major cu treptele II şi IV urcate şi VII coborâtăIntervalele caracteristice: secunda mărită (do-re diez), cvarta mărită (do-fa diez) şiseptima mică (do-si bemol).Exemplu: mod minor cu treptele IV şi VI urcate74 Proiectul pentru Învăţământul Rural