Metodica studierii cântecelorSolfegiereapropriu-zisăCântarea cutextŞi în cadrul acestui tip de citire, dacă se apreciază că uneleintervale din arcul melodic sunt mai dificile, mai greu de intonat,activitatea de citire melodică poate să înceapă cu acestea, dupăcare să se treacă la citirea melodică, în întregime, a lucrării.Totodată dacă se apreciază că melodia cântecului care sestudiază este uşor de executat şi că nu sunt probleme de intonarea arcului melodic sau de natură ritmică, se poate renunţa la citirearitmică şi melodică, sau la una din ele, trecându-se la solfegiereapropriu-zisă.În consecinţă, nu sunt obligatorii etapele premergătoaresolfegierii (citirea ritmică şi melodică) dacă nu este cazul, dar nicinu se va trece la solfegiere dacă în cadrul celor două citiri nu s-aurezolvat problemele întâlnite, dacă nu s-au eliminat toategreutăţile sau intonaţiile greşite.Este activitatea de citire muzicală prin care se intonează simultanînălţimea şi durata sunetelor muzicale, prin numirea acestora cusilabele muzicale Do, Re, Mi, Fa, Sol, La, Si şi constă dinurmătoarele activităţi:o Precizarea de către profesor a tonului (sunetului de început)diapazon şi a tempo-ului, printr-o măsură pregătitoare;o Repetarea de către elevi a tonului şi a unei măsuri pregătitoare;o Citirea metro-ritmico-melodică a melodiei, concomitent cutactarea măsurii de către elevi, cu ajutorul şi sub îndrumareaprofesorului.Precizări în vederea unei solfegieri corecte:o Eliminarea solfegierii după auz;o Rezolvarea oricărei probleme de intonaţie care apare în timpulsolfegierii. După natura problemei se revine cu tot colectivul deelevi şi se corectează prin citirea metro-ritmică sau melodică,după caz, doar a fragmentului respectiv;o Tempo-ul în perioada de învăţare trebuie să fie mediu (rar);o Solfegierea se poate realiza pe fragmente sau a întregului cântec,funcţie de mărimea cântecului, dificultatea acestuia, nivelulpregătirii muzicale a elevilor;o Solfegierea se face cu întreg colectivul de elevi şi apoi pe grupede elevi sau individualDacă solfegierea cântecului s-a făcut corect şi complet, cântarea cutext devine uşor de realizat. Oricum este greşit a se trece la cântareacu text dacă solfegierea nu a fost realizată pe deplin, dacă a rămasnesiguranţă în intonare sau greşeli nerezolvate.Cântarea cu text este activitatea de aplicare a textului pe melodie,urmărind atât corectitudinea muzicală cât şi pe cea literară, cântareareprezentând astfel o îmbinare perfectă, muzical-literară, cu valenţesporite de expresivitate şi interpretare.48 Proiectul pentru Învăţământul Rural
Cântarea cu text cuprinde următoarele activităţi:o Citirea textului, cu dicţia şi expresia corespunzătoare;Metodica studierii cânteceloro Citirea textului sau a unui fragment în ritmul melodiei (citirea metroritmicăa textului/fragmentului);o Citirea textului sau a unui fragment aplicat pe melodiacorespunzătoare (citirea melodică a textului/fragmentului);o Cântarea propriu-zisă cu text.Precizări în vederea realizării unei cântări corecte cu text:o Cântarea cu text se poate face pe fragmente, pe strofe literare;o Cântarea cu text (ca şi solfegierea) se face cu întreg colectivul deelevi, apoi pe grupe sau individual;o Rezolvarea oricărei probleme care se iveşte în aplicareatextului pe muzică prin recitirea metro-ritmică sau melodică afragmentului respectiv;o Rezolvarea unor neconcordanţe care se pot ivi între accentelemuzicale şi accentele textului literar, în favoarea elementuluicu cea mai evidentă valoare estetică.ObţinereaperformanţeiÎn vederea atingerii acestui obiectiv, în cadrul învăţării cântecelorpe baza notaţiei muzicale, se pot desfăşura activităţi ca:• Solfegierea/cântarea cu text în lanţ;• Îmbinarea cântării pe grupe cu cântarea colectivă sauindividuală;• Recunoaşterea şi interpretarea cu text a unor fragmente dincântec, solfegiate de profesor;• Solfegierea/cântarea cu text a unor fragmente indicate deprofesor şi cântarea la comandă, în gând, a unor fragmentestabilite de profesor;• Scrierea cu note a unor fragmente scurte, intonate de profesorcu o silabă, prin cântarea cu text, sau prin bătutul ritmic dinpalme a fragmentelor respective;• Cântarea expresivă a cântecului. Aceasta este ultima activitatemuzicală prin care se depăşeşte nivelul cântării corecte şi setrece la interpretarea muzicală. Doar după parcurgereaactivităţilor enunţate se trece la evidenţierea, precizarea şidiscutarea indicaţiilor de tempo şi nuanţe din cântec, factori deexpresie şi interpretarea muzicală. În cazul în care acesteindicaţii lipsesc, elementele de expresie şi interpretare vor fideduse prin dialogul purtat cu elevii din mersul melodic, ritmică,frazarea muzicală, conţinutul de idei al textului, etc.;• Cântarea model. Opinăm ca această formă de prezentarespecifică muzicii, în cazul învăţării cântecelor pe baza notaţieimuzicale, să aibă loc la finalul activităţii, aceasta nemaiavândrolul de prezentare intuitivă a noului cântec, care, dacă s-ardesfăşura la începutul activităţii, sigur ar favoriza învăţareacântecului după auz, ci cu sensul de a determina colectivul deProiectul pentru Învăţământul Rural 49
- Page 1:
Program universitar de formare în
- Page 4 and 5:
© 2007 Ministerul Educaţiei şi C
- Page 6 and 7:
CuprinsUnitatea de învăţare Nr.
- Page 8 and 9: Cuprins9.7. Elemente de expresie ş
- Page 10 and 11: Introducereelemente de expresivitat
- Page 12 and 13: Notaţia muzicală1.1. Obiectivele
- Page 14 and 15: Notaţia muzicalăÎn notaţia muzi
- Page 16 and 17: Notaţia muzicalăNr.crt.1234567Den
- Page 18 and 19: Notaţia muzicalădiversitate de ti
- Page 20 and 21: Notaţia muzicalăBibliografie• F
- Page 22 and 23: Dezvoltarea capacităţilor de rece
- Page 24 and 25: Dezvoltarea capacităţilor de rece
- Page 26 and 27: Dezvoltarea capacităţilor de rece
- Page 28 and 29: Dezvoltarea capacităţilor de rece
- Page 30 and 31: Dezvoltarea capacităţilor de rece
- Page 32 and 33: Dezvoltarea capacităţilor de rece
- Page 34 and 35: Dezvoltarea capacităţilor de rece
- Page 36 and 37: Expresie şi interpretare muzicală
- Page 38 and 39: Expresie şi interpretare muzicală
- Page 40 and 41: Expresie şi interpretare muzicală
- Page 42 and 43: Expresie şi interpretare muzicală
- Page 44 and 45: Expresie şi interpretare muzicală
- Page 46 and 47: Expresie şi interpretare muzicală
- Page 48 and 49: Expresie şi interpretare muzicală
- Page 50 and 51: Metodica studierii cântecelor4.1.
- Page 52 and 53: Metodica studierii cântecelor• S
- Page 54 and 55: Metodica studierii cântecelorDe re
- Page 56 and 57: Metodica studierii cântecelorfigur
- Page 60 and 61: Metodica studierii cântecelorelevi
- Page 62 and 63: Metodica studierii cântecelorBibli
- Page 64 and 65: Ritmica5.1. Obiectivele unităţii
- Page 66 and 67: RitmicaRitm binarRitm ternarRitm et
- Page 68 and 69: Ritmica5.5. Test de autoevaluare•
- Page 70 and 71: RitmicaFormule ritmice specialeSinc
- Page 72 and 73: RitmicaContratimpul sincopat62 Proi
- Page 74 and 75: RitmicaCvintoletul(grup de cinci va
- Page 76 and 77: RitmicaCvartoletul(grup de patru va
- Page 78 and 79: Modurile populare6.1. Obiectivele u
- Page 80 and 81: Modurile populareSuccesiunea numai
- Page 82 and 83: Modurile populareExistă şapte mod
- Page 84 and 85: Modurile populareModul locric(locri
- Page 86 and 87: Modurile populareImportant!‣ Into
- Page 88 and 89: Modurile populareStructura modului
- Page 90 and 91: Modurile populareStructura modului
- Page 92 and 93: MetricaUnitatea de învăţare Nr.
- Page 94 and 95: Metrica7.2. MetricaElementelemetric
- Page 96 and 97: Metrica• Tactarea măsurilor de 3
- Page 98 and 99: MetricaNotaţiamuzicală fărăindi
- Page 100 and 101: Metrica7.7. Solfegii aplicativeMăs
- Page 102 and 103: MetricaMăsura de 84Măsura de 8692
- Page 104 and 105: Metrica12Măsura de 8Măsura de5
- Page 106 and 107: Metrica96 Proiectul pentru Învăţ
- Page 108 and 109:
MetricaBibliografie• Florea Avram
- Page 110 and 111:
Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 112 and 113:
Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 114 and 115:
Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 116 and 117:
Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 118 and 119:
Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 120 and 121:
Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 122 and 123:
Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 124 and 125:
Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 126 and 127:
Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 128 and 129:
Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 130 and 131:
Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 132 and 133:
Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 134 and 135:
Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 136 and 137:
Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 138 and 139:
Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 140 and 141:
Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 142 and 143:
Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 144 and 145:
Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 146 and 147:
Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 148 and 149:
Intervale muzicale10.1. Obiectivele
- Page 150 and 151:
Intervale muzicaleMărimeacalitativ
- Page 152 and 153:
Intervale muzicalemicşorată 8 4t
- Page 154 and 155:
Intervale muzicale10.7. Alte aspect
- Page 156 and 157:
Intervale muzicaleImportant!‣ Sta
- Page 158 and 159:
Intervale muzicaleTerţa mare şi m
- Page 160 and 161:
Intervale muzicaleSexta mare şi mi
- Page 162 and 163:
Intervale muzicaleBemolul şi becar
- Page 164 and 165:
Intervale muzicaleSecunda mărităI
- Page 166 and 167:
Intervale muzicaleBibliografie• F
- Page 168 and 169:
Tonalitatea11.1. Obiectivele unită
- Page 170 and 171:
TonalitateaFelul în care sunt orga
- Page 172 and 173:
Tonalitatea11.4. Funcţiile treptel
- Page 174 and 175:
TonalitateaAcordul de patru sunete
- Page 176 and 177:
Tonalitatea• Gama Fa major (ordin
- Page 178 and 179:
TonalitateaSunt înrudite de gradul
- Page 180 and 181:
TonalitateaRăspunsul va putea fi
- Page 182 and 183:
TonalitateaGama la minor naturalSol
- Page 184 and 185:
TonalitateaGama la minor melodicSol
- Page 186 and 187:
TonalitateaGama mi minor naturalSol
- Page 188 and 189:
TonalitateaSolfegii în tonalitatea
- Page 190:
Bibliografie generală• Stancu D.