Metodica studierii cântecelorDe reţinut:În afară de învăţarea globală, în toate celelalte cazuri, după însuşirea primuluifragment, a cărui modalitate am expus-o mai sus, lucrarea împărţită în fragmente, seînvaţă astfel:• Studierea fragmentului următor (după procedura primului);• Repetarea primelor două fragmente împreună (succesiv);• Studierea fragmentului următor (după procedura ştiută);• Repetarea celor trei fragmente (succesiv);• Studierea fragmentului următor (după aceeaşi procedură);• Repetarea celor patru fragmente (succesiv);• Etc.Dacă textul cântecului conţine mai multe strofe, după însuşirea fragmentelorcorespunzătoare unei strofe, se trece la studierea următoarei strofe, după care se repetăîmpreună cu prima, în acelaşi mod, procedându-se cu însuşirea întregului cântec,întocmai ca la învăţarea versurilor unei poezii.Mărimea, numărul fragmentelor în care se împarte cântecul care urmează a fiînvăţat, variază în funcţie de nivelul clasei, problemele ritmico-melodice ale melodiei,conţinutul de idei al textului.În cadrul învăţării, repetarea poate să se realizeze variat:• Cu tot colectivul, pe grupe, individual• Executarea, la început într-un tempo mai rar şi cu intervenţia model a profesoruluiîn cazul ivirii unor dificultăţi, până la eliminarea lor.Elementele de expresivitate (tempo, nuanţe) se vor aplica numai după ce învăţareas-a realizat în mod corect din punct de vedere al textului muzical şi literar.Repetarea se exersează în clasă până la învăţare, la muzică elevul neputândrealiza acest lucru fără îndrumarea profesorului.ObţinereaperformanţeiPentru dobândirea independenţei de intonare şi a unei încrederi înposibilităţile vocale ale elevilor, se pot exersa următoarele activităţi:• Exerciţii de intonare corectă a formulei iniţiale, de adecvare atempoului, a expresivităţii cerute de caracterul melodiei;• Exerciţii de cântare alternativă (pe grupe; grupe, solişti, întregcolectivul; cu voce şi în gând etc.);• Exerciţii de recunoaştere şi interpretare a unor fragmente dincântec intonate de către profesor cu o silabă;• Exerciţii de recunoaştere şi interpretare a unor fragmente dincântec după recitarea unor versuri din cântec de către profesor;• Exerciţii de recunoaştere şi interpretare a unor formule ritmice saua unor fragmente ritmico-melodice din cântec, după executareaacestora prin bătut ritmic, uşor din palme.44 Proiectul pentru Învăţământul Rural
Metodica studierii cântecelorExersareaempatieiDupă exersarea acestor activităţi se va interpreta din nou cânteculîn întregime de către elevi. Înainte însă de interpretarea elevilor,profesorul va relua încă o dată cântarea model, de data aceastaelevii, putând să recepteze cântecul cu un nivel sporit de înţelegere şiapoi de interpretare.Cu deosebire la clasele mici, învăţarea cântecelor trebuie să aibăloc într-o atmosferă, într-un context adecvat vârstei (o poveste,ghicitoare, o rememorare a unor fapte trăite sau care urmează a seîntâmpla) pentru o participare cât mai firească şi emoţională a elevilorÎn funcţie de conţinutul de idei al cântecului, acesta poate fiinterpretat pe roluri, cu diferite interpretări improvizate de elevi.Aceste roluri este bine să fie repartizate astfel încât prin rotaţie săajungă toţi elevii să fie stimulaţi să se exprime într-un fel.Totodată elevii trebuie ajutaţi să se exprime despre modul cuminterpretează şi gândesc în legătură cu ideile ce se desprind dintr-uncântec, dintr-un fragment muzical prin gesturi corporale sau mimicafeţei (interpretarea unor paşi de dans popular, mers la pas, alergareîn galop, ţopăit, mers pe vârfuri în mod conspirativ, dans, mimicăradioasă, încruntarea feţei şi, nu în ultimul rând, prin dirijat intuitiv).4.3. Studierea cântecelor pe baza notaţiei muzicaleDeschideriAşa cum am precizat deja, cântarea vocală reprezintăactivitatea de bază în cadrul educaţiei muzicale a copiilor şi, desigur,forma cea mai accesibilă a copilului spre arta muzicii. Iar cânteculconstituie creaţia care se înscrie cel mai bine în universul copilăriei,fiind mijlocul principal de realizare a educaţiei muzicale.O problemă controversată persistă însă şi în zilele noastre înrândul metodicienilor în legătură cu interpretarea privind modalitateade realizare a învăţării cântecelor numai după auz sau şi prin cititmuzical, pe baza notaţiei muzicale (prin solfegiere). Aceasta pentrucă se ştie că numai cu o oră de muzică pe săptămână, oricâtăperformanţă am cere profesorului, acesta nu poate forma solfegiştiadevăraţi.Noi opinăm ca şi în aceste condiţii educaţia muzicală nu trebuiesă fie redusă doar la oralitate, doar la cântarea după auz, care sepractică în perioada prenotaţiei, până în clasa a III-a.O educaţie muzicală modernă trebuie să conţină şi activităţi decitit-scris a elementelor limbajului muzical pentru că limbajul muzical,ca şi alte limbaje, are o funcţie cognitivă şi reprezintă un act decomunicare cu semnificaţii profunde.Chiar dacă nu toţi ajung să descifreze cântecele în modconştient, prin citit muzical, faptul că parcurg împreună cu colegiietapele unui demers ştiinţific de traducere dintr-un limbaj alsimbolurilor grafice (scriitura muzicală) în unul muzical propriu-zis, îiva convinge de relaţia care există între cântec şi reprezentareaProiectul pentru Învăţământul Rural 45
- Page 1:
Program universitar de formare în
- Page 4 and 5: © 2007 Ministerul Educaţiei şi C
- Page 6 and 7: CuprinsUnitatea de învăţare Nr.
- Page 8 and 9: Cuprins9.7. Elemente de expresie ş
- Page 10 and 11: Introducereelemente de expresivitat
- Page 12 and 13: Notaţia muzicală1.1. Obiectivele
- Page 14 and 15: Notaţia muzicalăÎn notaţia muzi
- Page 16 and 17: Notaţia muzicalăNr.crt.1234567Den
- Page 18 and 19: Notaţia muzicalădiversitate de ti
- Page 20 and 21: Notaţia muzicalăBibliografie• F
- Page 22 and 23: Dezvoltarea capacităţilor de rece
- Page 24 and 25: Dezvoltarea capacităţilor de rece
- Page 26 and 27: Dezvoltarea capacităţilor de rece
- Page 28 and 29: Dezvoltarea capacităţilor de rece
- Page 30 and 31: Dezvoltarea capacităţilor de rece
- Page 32 and 33: Dezvoltarea capacităţilor de rece
- Page 34 and 35: Dezvoltarea capacităţilor de rece
- Page 36 and 37: Expresie şi interpretare muzicală
- Page 38 and 39: Expresie şi interpretare muzicală
- Page 40 and 41: Expresie şi interpretare muzicală
- Page 42 and 43: Expresie şi interpretare muzicală
- Page 44 and 45: Expresie şi interpretare muzicală
- Page 46 and 47: Expresie şi interpretare muzicală
- Page 48 and 49: Expresie şi interpretare muzicală
- Page 50 and 51: Metodica studierii cântecelor4.1.
- Page 52 and 53: Metodica studierii cântecelor• S
- Page 56 and 57: Metodica studierii cântecelorfigur
- Page 58 and 59: Metodica studierii cântecelorSolfe
- Page 60 and 61: Metodica studierii cântecelorelevi
- Page 62 and 63: Metodica studierii cântecelorBibli
- Page 64 and 65: Ritmica5.1. Obiectivele unităţii
- Page 66 and 67: RitmicaRitm binarRitm ternarRitm et
- Page 68 and 69: Ritmica5.5. Test de autoevaluare•
- Page 70 and 71: RitmicaFormule ritmice specialeSinc
- Page 72 and 73: RitmicaContratimpul sincopat62 Proi
- Page 74 and 75: RitmicaCvintoletul(grup de cinci va
- Page 76 and 77: RitmicaCvartoletul(grup de patru va
- Page 78 and 79: Modurile populare6.1. Obiectivele u
- Page 80 and 81: Modurile populareSuccesiunea numai
- Page 82 and 83: Modurile populareExistă şapte mod
- Page 84 and 85: Modurile populareModul locric(locri
- Page 86 and 87: Modurile populareImportant!‣ Into
- Page 88 and 89: Modurile populareStructura modului
- Page 90 and 91: Modurile populareStructura modului
- Page 92 and 93: MetricaUnitatea de învăţare Nr.
- Page 94 and 95: Metrica7.2. MetricaElementelemetric
- Page 96 and 97: Metrica• Tactarea măsurilor de 3
- Page 98 and 99: MetricaNotaţiamuzicală fărăindi
- Page 100 and 101: Metrica7.7. Solfegii aplicativeMăs
- Page 102 and 103: MetricaMăsura de 84Măsura de 8692
- Page 104 and 105:
Metrica12Măsura de 8Măsura de5
- Page 106 and 107:
Metrica96 Proiectul pentru Învăţ
- Page 108 and 109:
MetricaBibliografie• Florea Avram
- Page 110 and 111:
Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 112 and 113:
Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 114 and 115:
Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 116 and 117:
Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 118 and 119:
Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 120 and 121:
Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 122 and 123:
Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 124 and 125:
Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 126 and 127:
Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 128 and 129:
Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 130 and 131:
Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 132 and 133:
Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 134 and 135:
Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 136 and 137:
Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 138 and 139:
Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 140 and 141:
Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 142 and 143:
Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 144 and 145:
Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 146 and 147:
Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 148 and 149:
Intervale muzicale10.1. Obiectivele
- Page 150 and 151:
Intervale muzicaleMărimeacalitativ
- Page 152 and 153:
Intervale muzicalemicşorată 8 4t
- Page 154 and 155:
Intervale muzicale10.7. Alte aspect
- Page 156 and 157:
Intervale muzicaleImportant!‣ Sta
- Page 158 and 159:
Intervale muzicaleTerţa mare şi m
- Page 160 and 161:
Intervale muzicaleSexta mare şi mi
- Page 162 and 163:
Intervale muzicaleBemolul şi becar
- Page 164 and 165:
Intervale muzicaleSecunda mărităI
- Page 166 and 167:
Intervale muzicaleBibliografie• F
- Page 168 and 169:
Tonalitatea11.1. Obiectivele unită
- Page 170 and 171:
TonalitateaFelul în care sunt orga
- Page 172 and 173:
Tonalitatea11.4. Funcţiile treptel
- Page 174 and 175:
TonalitateaAcordul de patru sunete
- Page 176 and 177:
Tonalitatea• Gama Fa major (ordin
- Page 178 and 179:
TonalitateaSunt înrudite de gradul
- Page 180 and 181:
TonalitateaRăspunsul va putea fi
- Page 182 and 183:
TonalitateaGama la minor naturalSol
- Page 184 and 185:
TonalitateaGama la minor melodicSol
- Page 186 and 187:
TonalitateaGama mi minor naturalSol
- Page 188 and 189:
TonalitateaSolfegii în tonalitatea
- Page 190:
Bibliografie generală• Stancu D.