EDUCAÅ¢IE MUZICALÄ ÅI DIDACTICA MUZICII
EDUCAÅ¢IE MUZICALÄ ÅI DIDACTICA MUZICII EDUCAÅ¢IE MUZICALÄ ÅI DIDACTICA MUZICII
Expresie şi interpretare muzicalăfrazare, accente expresive, le vom trata separat în scop didactic, fărăa uita că numai asocierea şi interdependenţa lor asigură percepereafenomenului melodic în general.Desigur, ne vom opri mai puţin asupra unor detalii pe care le-amprezentat în capitolele referitoare la intervale, metru, ritm, accenteritmice, tonalităţi şi mod, şi vom insista asupra altor aspecte cu oimportanţă deosebită în interpretare.Succesiunea în timp a intervalelor conferă melodiei un anumitcontur melodic cunoscut sub numele de linie melodică. Gradultensional şi expresiv al melodiei depinde în primul rând de mărimeaintervalelor care se succed în cadrul melodiei, dar şi de ritmul pe careîl îmbracă intervalele în succesiunea lor în timp.Această succesiune de sunete de diferite înălţimi (intervale) şidurate (ritm) într-un cadru de timp (metru), îmbinarea acestora,interdependenţa dintre aceşti factori determină energia şiexpresivitatea liniei melodice.Aşa cum am arătat şi în capitolele anterioare, spre deosebire degamă, care este o masă sonoră inertă, tonalitatea şi modul reprezintăîn sine un fenomen gândit logic, care posedă dintru începutexpresivitate muzicală 2 , bineînţeles pe baza înrudirii şiinterdependenţei sunetelor în raport cu centrul sonor.Tonalitatea şi modul se realizează în melodie în strictădependenţă de conturul melodic, de factorul armonic vertical, precumşi de metru, ritm şi tempo, concurând prin ethos-ul propriu laexprimarea caracterului şi expresivităţii acesteia.Cadenţele melodice şi armonice (tonale şi modale), prin care serealizează factorul armonic, reprezintă elemente ale punctuaţieimuzicale, prin care se determină articulaţiile liniilor melodice,realizate în mod practic prin oprirea pe anumite trepte ale sistemelorsonore, având, în general, semnificaţia punctuaţiei din ortografialimbajului vorbit, şi care contribuie la frazarea logică şi corectă încadrul organizării melodiei.Pentru ca discursul muzical, care este un act de comunicareîntre cel care l-a compus şi cel care îl interpretează (îl recreează), săfie receptat eficient, dar şi corect de către auditor, el trebuie, ca şi încazul limbajului vorbit, să respecte anumite reguli, principii, legisintactice privitoare la „construcţia frazelor (topica), articulaţiaelementelor componente, respiraţia corespunzătoare (punctuaţia),nuanţarea potrivită etc.” 33.4. FrazareaMotivulFrazarea se bazează pe următoarele elemente sintactice:motivul (tema), fraza (propoziţia) şi perioada.Este format din celule motivice (subdiviziuni ale motivului)constituite într-un grup de sunete bine organizat şi conturat din punct2 Müler – Grigoriev: Manual de polifonie, Ed. Compozitorul, Bucureşti 19633 V. Giuleanu – Teoria muzicii-curs însoţit de solfegii aplicative, Ed. Fundaţiei „România de Mâine”,Bucureşti 199828 Proiectul pentru Învăţământ Rural
Expresie şi interpretare muzicalăde vedere ritmic şi melodic pentru a putea exprima un conţinutmuzical care să poată fi dezvoltat ulterior în lucrare:FrazaEste o unitate sintactică formată din cel puţin două motive,având un înţeles ritmico-melodic deplin, în care ideea muzicală esteîncheiată sau aproape încheiată. Încheierea frazei, de regulă, se faceprintr-o semicadenţă după care urmează o respiraţie, cu aceeaşisemnificaţie şi efect ca virgula în limbajul vorbit:PerioadaEste o unitate sintactică formată din cel puţin două fraze,înrudite prin conţinut, însă nu identice, dar care încheie o ideemuzicală:După analizarea şi cunoaşterea temeinică a arhitecturii uneimelodii, urmează aplicarea şi respectarea şi a altor elemente delegătură care conduc la o frazare corectă şi justă şi care asigurăîn final o interpretare artistică expresivă de calitate: legato,punctul de expresie, accentul.3.5. Legato ca semn de expresie muzicalăÎn afara legato-ului de prelungire ca semn de durată, practicamuzicală cunoaşte şi legato-ul de expresie, cu următoarele formede întrebuinţare: legato de accentuare, legato de frazare, legatomelismatic, legato francez 4 .4 Legato-ul francez indică prelungirea sunetului pe întreaga durată şi se foloseşte cu deosebire la:pian, harpă, cinelli, gong, etc.Proiectul pentru Învăţământ Rural 29
- Page 1: Program universitar de formare în
- Page 4 and 5: © 2007 Ministerul Educaţiei şi C
- Page 6 and 7: CuprinsUnitatea de învăţare Nr.
- Page 8 and 9: Cuprins9.7. Elemente de expresie ş
- Page 10 and 11: Introducereelemente de expresivitat
- Page 12 and 13: Notaţia muzicală1.1. Obiectivele
- Page 14 and 15: Notaţia muzicalăÎn notaţia muzi
- Page 16 and 17: Notaţia muzicalăNr.crt.1234567Den
- Page 18 and 19: Notaţia muzicalădiversitate de ti
- Page 20 and 21: Notaţia muzicalăBibliografie• F
- Page 22 and 23: Dezvoltarea capacităţilor de rece
- Page 24 and 25: Dezvoltarea capacităţilor de rece
- Page 26 and 27: Dezvoltarea capacităţilor de rece
- Page 28 and 29: Dezvoltarea capacităţilor de rece
- Page 30 and 31: Dezvoltarea capacităţilor de rece
- Page 32 and 33: Dezvoltarea capacităţilor de rece
- Page 34 and 35: Dezvoltarea capacităţilor de rece
- Page 36 and 37: Expresie şi interpretare muzicală
- Page 40 and 41: Expresie şi interpretare muzicală
- Page 42 and 43: Expresie şi interpretare muzicală
- Page 44 and 45: Expresie şi interpretare muzicală
- Page 46 and 47: Expresie şi interpretare muzicală
- Page 48 and 49: Expresie şi interpretare muzicală
- Page 50 and 51: Metodica studierii cântecelor4.1.
- Page 52 and 53: Metodica studierii cântecelor• S
- Page 54 and 55: Metodica studierii cântecelorDe re
- Page 56 and 57: Metodica studierii cântecelorfigur
- Page 58 and 59: Metodica studierii cântecelorSolfe
- Page 60 and 61: Metodica studierii cântecelorelevi
- Page 62 and 63: Metodica studierii cântecelorBibli
- Page 64 and 65: Ritmica5.1. Obiectivele unităţii
- Page 66 and 67: RitmicaRitm binarRitm ternarRitm et
- Page 68 and 69: Ritmica5.5. Test de autoevaluare•
- Page 70 and 71: RitmicaFormule ritmice specialeSinc
- Page 72 and 73: RitmicaContratimpul sincopat62 Proi
- Page 74 and 75: RitmicaCvintoletul(grup de cinci va
- Page 76 and 77: RitmicaCvartoletul(grup de patru va
- Page 78 and 79: Modurile populare6.1. Obiectivele u
- Page 80 and 81: Modurile populareSuccesiunea numai
- Page 82 and 83: Modurile populareExistă şapte mod
- Page 84 and 85: Modurile populareModul locric(locri
- Page 86 and 87: Modurile populareImportant!‣ Into
Expresie şi interpretare muzicalăde vedere ritmic şi melodic pentru a putea exprima un conţinutmuzical care să poată fi dezvoltat ulterior în lucrare:FrazaEste o unitate sintactică formată din cel puţin două motive,având un înţeles ritmico-melodic deplin, în care ideea muzicală esteîncheiată sau aproape încheiată. Încheierea frazei, de regulă, se faceprintr-o semicadenţă după care urmează o respiraţie, cu aceeaşisemnificaţie şi efect ca virgula în limbajul vorbit:PerioadaEste o unitate sintactică formată din cel puţin două fraze,înrudite prin conţinut, însă nu identice, dar care încheie o ideemuzicală:După analizarea şi cunoaşterea temeinică a arhitecturii uneimelodii, urmează aplicarea şi respectarea şi a altor elemente delegătură care conduc la o frazare corectă şi justă şi care asigurăîn final o interpretare artistică expresivă de calitate: legato,punctul de expresie, accentul.3.5. Legato ca semn de expresie muzicalăÎn afara legato-ului de prelungire ca semn de durată, practicamuzicală cunoaşte şi legato-ul de expresie, cu următoarele formede întrebuinţare: legato de accentuare, legato de frazare, legatomelismatic, legato francez 4 .4 Legato-ul francez indică prelungirea sunetului pe întreaga durată şi se foloseşte cu deosebire la:pian, harpă, cinelli, gong, etc.Proiectul pentru Învăţământ Rural 29