EDUCAŢIE MUZICALĂ ŞI DIDACTICA MUZICII

TonalitateaAcordul de patru sunete (de septimă)Acordul de septimă este alcătuit din sunetul fundamental, terţa, cvintaşi septima acestuia. Se determină atât în funcţie de trisonul de bază(major, minor, mărit, micşorat), cât şi în funcţie de septimă (maremică, micşorată):Acordul de septimă, având în structura sa 4 elemente se foloseşte înpatru stări (directă, răsturnarea I, II şi III).Acordul de cinci sunete (de nonă)Este format din fundamentală, terţa, cvinta, septima, şi nona acestuiaşi se determină prin mărimea trisonului, septimei şi nonei, cel maifolosit fiind acordul de nonă pe dominanta unei tonalităţi.11.6. Transpunerea şi formarea tonalităţilor pe alte suneteOrice treaptă (naturală sau alterată), din cadrul scării muzicale,poate îndeplini funcţia de tonică a unei tonalităţi majore sau minore.Plecând de la gama „Do major” şi „la minor” (game model) atâttonalităţile cu diezi cât şi tonalităţile cu bemoli se formează prin treiprocedee de bază 3 :• Prin transpunerea gamei model pe alte centre tonale (tonici).• Pe baza identităţii tetracordurilor 4 .• Pe baza succesiunii lor prin cvinte perfecte.Transpunereagamei modelDacă se transpune structura exactă a gamelor „Do major” (t, t, st,t, t, t, st) şi „la minor” (t, st, t, t, st, t, t) pe alte sunete (tonici) se obţinnoi tonalităţi majore şi minore, la care tonica le precizează numele,3 Transpunerea tonalităţilor pe alte centre sonore se face în două direcţii: ascendent, în seriacvintelor suitoare, obţinându-se seria tonalităţilor majore şi minore cu diezi; şi descendent, în seria cvintelorcoborâtoare, obţinându-se tonalităţile majore şi minore cu bemoli.4 Tetracordul este o „succesiune treptată de patru sunete, în care poziţia sunetului al treilea faţă decel de bază defineşte modul acestuia, iar locul semitonului, caracterul său” – V. Giuleanu, V. Iusceanu –Tratat de teorie a muzicii Ed. Muzicală a Uniunii compozitorilor din R.P.R., Bucureşti, 1963164 Proiectul pentru Învăţământul Rural