EDUCAŢIE MUZICALĂ ŞI DIDACTICA MUZICII

Intervale muzicale10.7. Alte aspecte ale manifestării intervalelorEnarmonismulintervalelorIntervalele care se scriu diferit, se deosebesc prin denumireasunetelor care le compun şi care sună la fel, adică au sonoritateidentică, se numesc intervale enarmonice:Astfel intervalele terţa mare (do-mi) este enarmonică cu cvartamicşorată (do-fa bemol); cvarta mărită (do-fa#) este enarmonică cucvinta micşorată (do-sol bemol); sexta mărită (do-la#) esteenarmonică cu septima mică (do-si bemol).RăsturnareaintervalelorSchimbarea la octavă a locului sunetelor care compunintervalele, astfel ca vârful intervalului să devină baza acestuia şiinvers, poartă denumirea de răsturnarea intervalelor:Terţa mare (do-mi) răsturnată a devenit sexta mică (mi-do);cvinta perfectă (fa-do) a devenit cvarta perfectă (do-fa); terţa mărită(do-mi#) a devenit sexta micşorată (mi#-do).Răsturnarea intervalelor produce următoarele consecinţe:o Intervalele perfecte rămân perfecte;o Intervalele mari devin mici, şi invers;o Intervalele micşorate devin mărite, şi invers;o La intervalele simple indicii numerici dau întotdeauna cifra 9,123456789 = iar la intervalele compuse indicii numerici dau87654321cifra 16 (două octave).ExpresivitateaintervalelorDupă conţinutul în cvinte şi sensul ascendent sau descendent alacestora, intervalele au diferite grade de luminozitate, expansivitatesau depresivitate.Astfel intervalele mari şi mărite, care sunt formate din cvinteascendente, sunt de natură expansivă, iar intervalele mici şimicşorate, care sunt formate din cvinte descendente, sunt de naturădepresivă.144 Proiectul pentru Învăţământul Rural