EDUCAŢIE MUZICALĂ ŞI DIDACTICA MUZICII

Intervale muzicale10.5. Manifestarea intervalelor după gradul de consonanţăÎn funcţie de sonoritatea rezultată din relaţia a două suneteauzite deodată, intervalele pot fi consonante, când sonoritatea esteplăcută, armonioasă şi disonante, când sonoritatea este instabilă, derespingere.• Intervale consonante: intervalele perfecte (prima, cvarta, cvinta,octava).• Intervale consonante imperfecte: terţele şi sextele (mari şi mici).• Intervale disonante: secundele şi septimele (mari şi mici) şi toateintervalele mărite şi micşorate.10.6. Manifestarea intervalelor după raportarea lor la tonalităţile saumodurile diatoniceDupă raportarea la tonalităţile sau modurile diatonice naturale,gamele şi scările de cinci şi şapte sunete, care pot fi aşezate princvinte perfecte suitoare, deosebindu-le astfel de cele modificate(armonice şi melodice), intervalele pot fi diatonice (constitutive alesistemelor diatonice) şi cromatice (care nu sunt constitutivesistemelor diatonice).Cu alte cuvinte, toate intervalele care se formează între treptelediatonice naturale ale unei game sunt considerate intervale diatoniceale gamei respective. Intervalele care se formează între o treaptădiatonică şi una modificată sau între două trepte modificate ale uneigame naturale, sunt considerate intervale cromatice.Intervalul do-fa pentru gama DO major şi do-fa diez pentrugama SOL major sunt considerate intervale diatonice şi, înconsecinţă, do-fa pentru gama SOL major şi do-fa diez pentru gamaDO major sunt considerate intervale cromatice.Proiectul pentru Învăţământul Rural 143