EDUCAŢIE MUZICALĂ ŞI DIDACTICA MUZICII

Modalităţi de percepere, cunoaştere şi utilizare a elementelor de limbaj muzical în perioada prenotaţieiÎn etapa prenotaţiei, care nu trebuie redusă doar la activităţi de învăţare a unuirepertoriu adecvat de cântece, dar nici supusă unor exagerări în ce priveşte însuşireascris-cititului muzical propriu-zis, pe baza repertoriului de cântece asimilat, prin care seformează deprinderi de cântare vocală, de acompaniere ritmică cu ajutorul unorinstrumente de percuţie pseudo-instrumente sau jucării sonore, se pot descoperi,cunoaşte şi utiliza unele elemente de limbaj muzical.9.3. Elemente melodiceMelodia, cea mai expresivă manifestare muzicală, este şiprimul element de limbaj muzical şi primul obiectiv al curriculum-uluide educaţie muzicală prevăzut de programa şcolară.În decursul timpului, în cadrul educaţiei muzicale, diferitemetode şi şcoli muzicale au susţinut anumite procedee prin care sepoate însuşi înălţimea sunetelor muzicale în perioada prenotaţiei:fonomimia – mişcarea corporală expresivă, numărători melodice,scăriţa, liniuţe, puncte şi silabe etc.Fonomimia„Fonomimia constă în indicarea, prin gesturile mâinii, adiferitelor înălţimi de sunete, concomitent cu intonarea lor, în scopulde a crea reflexe precise de intonaţie, asociate cu denumireasunetelor muzicale” 1Gesturile convenţionale ale mâinii (palmei) drepte ajută sauînlocuiesc explicaţiile verbale (teoretice) privitoare la noţiunea deînălţime muzicală şi cuprind poziţii concordante cu înălţimile celor optsunete muzicale ale Gamei Do major.Fonomimia preluată şi de metodicienii români a fost gândită şiutilizată de francezul M. Chevais, englezul J. Curwen şi maghiarul Z.Kodály.Fonomimia de sorginte franceză se bazează pe opt poziţiiverticale ale palmei de la mâna dreaptă, de la piept până deasupracapului, care sugerează înălţimea sunetelor gamei Do major:1 Motora-Inescu Ana – Îndrumător metodic pentru predarea muzicii la clasele I-IV, Editura Didacticăşi Pedagogică, Bucureşti 1978Proiectul pentru Învăţământul Rural 121