EDUCAÅ¢IE MUZICALÄ ÅI DIDACTICA MUZICII
EDUCAÅ¢IE MUZICALÄ ÅI DIDACTICA MUZICII EDUCAÅ¢IE MUZICALÄ ÅI DIDACTICA MUZICII
Studierea notaţiei muzicale în clasele III-IV8.1. Obiectivele unităţii de învăţareLa sfârşitul unităţii de învăţare, studenţii vor fi capabili:• Să înţeleagă importanţa însuşirii scris-cititului muzical;• Să folosească modalităţi adecvate de predare-învăţare a elementelor denotaţie muzicală;• Să aprecieze şi să identifice noţiunile teoretice pe baza suportului oralintuitiv;• Să selecteze şi să utilizeze, ca material practic aplicativ, cântecevaloroase, frumoase şi uşor de însuşit şi interpretat de către copii.100 Proiectul pentru Învăţământul Rural
Studierea notaţiei muzicale în clasele III-IVDeschideriNotaţia muzicală propriu-zisă, a cărei studiu începe în clasa a III-a, reprezintă oetapă importantă în educaţia muzicală a elevilor, dar care se clădeşte pe calitatea şinivelul achiziţiilor din perioada precedentă.De aceea, între cele două etape, prenotaţia (clasele I-II) şi notaţia (clasele III-IV),trebuie să existe o continuitate, o legătură firească şi logică, astfel încât simbolurile şisemnele grafice să reprezinte conştientizarea şi concretizarea vizuală a imaginilor sonoreale sunetelor muzicale.În procesul învăţării scrierii muzicale, ca şi în cazul însuşirii scris-cititului limbii, esteesenţial să se asocieze la timp şi în mod eficient, legătura dintre sunet şi semnul graficcorespunzător. Însuşirea scrierii muzicale care se face, începând din clasa a III-a, dupăscrierea şi citirea lingvistică (clasele I-II), presupune însă o situaţie mai dificilă, în sensulcă elevul trebuie să asocieze trei elemente în loc de două: sunetul muzical, denumirea luişi semnul grafic corespunzător. În orice caz, abordarea notaţiei nu se poate realiza fără opregătire oral-intuitivă, pentru că s-ar ajunge la o educaţie muzicală nefirească în care sepleacă de la semne (note) la sunete muzicale şi nu invers, cum este normal.Predarea elementelor de notaţie se face fără efort şi în mod conştient dacă etapaoral-intuitivă se constituie ca o etapă pregătitoare în care elevul, în contextul repertoriuluiînsuşit, a dobândit, pe cale orală, esenţiale priceperi şi deprinderi legate de înţelegereaduratei, a înălţimii sunetelor muzicale, a metricii şi a unor elemente de expresie muzicală.8.2. Studierea duratei sunetelorPrimele semne de notaţie muzicală, prevăzute de programaşcolară pentru clasa a III-a şi pe care elevii le însuşesc cu uşurinţă,sunt cele legate de durata sunetelor.Ordinea în care să fie predate duratele muzicale în primeleclase a fost o problemă discutată mereu, fiecare variantă sau soluţieavând ca susţinere argumente specifice.Cert este că prima valoare de durată care trebuie studiată, estecea de un timp, pentru că ea va deveni durata etalon de măsurare,timpul muzical.Astăzi mai există o contradicţie între prevederile programeişcolare care indică o abordare a duratelor în ordinea: durata şi pauzade un timp, durata şi pauza de doi timpi, durata şi pauza de jumătatede timp, şi manualele de educaţie muzicală în uzul elevilor careprevăd ca după durata de un timp să se predea durata de jumătatede timp, apoi cea de doi timpi.Considerăm că autorii de manuale, care sunt mai aproape depractica la clasă au mai multă dreptate, astfel încât varianta lor, cacea de-a doua durată care se studiază să fie durata de jumătate detimp, este mai eficientă şi mai accesibilă elevilor.Proiectul pentru Învăţământul Rural 101
- Page 60 and 61: Metodica studierii cântecelorelevi
- Page 62 and 63: Metodica studierii cântecelorBibli
- Page 64 and 65: Ritmica5.1. Obiectivele unităţii
- Page 66 and 67: RitmicaRitm binarRitm ternarRitm et
- Page 68 and 69: Ritmica5.5. Test de autoevaluare•
- Page 70 and 71: RitmicaFormule ritmice specialeSinc
- Page 72 and 73: RitmicaContratimpul sincopat62 Proi
- Page 74 and 75: RitmicaCvintoletul(grup de cinci va
- Page 76 and 77: RitmicaCvartoletul(grup de patru va
- Page 78 and 79: Modurile populare6.1. Obiectivele u
- Page 80 and 81: Modurile populareSuccesiunea numai
- Page 82 and 83: Modurile populareExistă şapte mod
- Page 84 and 85: Modurile populareModul locric(locri
- Page 86 and 87: Modurile populareImportant!‣ Into
- Page 88 and 89: Modurile populareStructura modului
- Page 90 and 91: Modurile populareStructura modului
- Page 92 and 93: MetricaUnitatea de învăţare Nr.
- Page 94 and 95: Metrica7.2. MetricaElementelemetric
- Page 96 and 97: Metrica• Tactarea măsurilor de 3
- Page 98 and 99: MetricaNotaţiamuzicală fărăindi
- Page 100 and 101: Metrica7.7. Solfegii aplicativeMăs
- Page 102 and 103: MetricaMăsura de 84Măsura de 8692
- Page 104 and 105: Metrica12Măsura de 8Măsura de5
- Page 106 and 107: Metrica96 Proiectul pentru Învăţ
- Page 108 and 109: MetricaBibliografie• Florea Avram
- Page 112 and 113: Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 114 and 115: Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 116 and 117: Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 118 and 119: Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 120 and 121: Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 122 and 123: Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 124 and 125: Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 126 and 127: Studierea notaţiei muzicale în cl
- Page 128 and 129: Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 130 and 131: Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 132 and 133: Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 134 and 135: Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 136 and 137: Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 138 and 139: Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 140 and 141: Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 142 and 143: Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 144 and 145: Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 146 and 147: Modalităţi de percepere, cunoaşt
- Page 148 and 149: Intervale muzicale10.1. Obiectivele
- Page 150 and 151: Intervale muzicaleMărimeacalitativ
- Page 152 and 153: Intervale muzicalemicşorată 8 4t
- Page 154 and 155: Intervale muzicale10.7. Alte aspect
- Page 156 and 157: Intervale muzicaleImportant!‣ Sta
- Page 158 and 159: Intervale muzicaleTerţa mare şi m
Studierea notaţiei muzicale în clasele III-IVDeschideriNotaţia muzicală propriu-zisă, a cărei studiu începe în clasa a III-a, reprezintă oetapă importantă în educaţia muzicală a elevilor, dar care se clădeşte pe calitatea şinivelul achiziţiilor din perioada precedentă.De aceea, între cele două etape, prenotaţia (clasele I-II) şi notaţia (clasele III-IV),trebuie să existe o continuitate, o legătură firească şi logică, astfel încât simbolurile şisemnele grafice să reprezinte conştientizarea şi concretizarea vizuală a imaginilor sonoreale sunetelor muzicale.În procesul învăţării scrierii muzicale, ca şi în cazul însuşirii scris-cititului limbii, esteesenţial să se asocieze la timp şi în mod eficient, legătura dintre sunet şi semnul graficcorespunzător. Însuşirea scrierii muzicale care se face, începând din clasa a III-a, dupăscrierea şi citirea lingvistică (clasele I-II), presupune însă o situaţie mai dificilă, în sensulcă elevul trebuie să asocieze trei elemente în loc de două: sunetul muzical, denumirea luişi semnul grafic corespunzător. În orice caz, abordarea notaţiei nu se poate realiza fără opregătire oral-intuitivă, pentru că s-ar ajunge la o educaţie muzicală nefirească în care sepleacă de la semne (note) la sunete muzicale şi nu invers, cum este normal.Predarea elementelor de notaţie se face fără efort şi în mod conştient dacă etapaoral-intuitivă se constituie ca o etapă pregătitoare în care elevul, în contextul repertoriuluiînsuşit, a dobândit, pe cale orală, esenţiale priceperi şi deprinderi legate de înţelegereaduratei, a înălţimii sunetelor muzicale, a metricii şi a unor elemente de expresie muzicală.8.2. Studierea duratei sunetelorPrimele semne de notaţie muzicală, prevăzute de programaşcolară pentru clasa a III-a şi pe care elevii le însuşesc cu uşurinţă,sunt cele legate de durata sunetelor.Ordinea în care să fie predate duratele muzicale în primeleclase a fost o problemă discutată mereu, fiecare variantă sau soluţieavând ca susţinere argumente specifice.Cert este că prima valoare de durată care trebuie studiată, estecea de un timp, pentru că ea va deveni durata etalon de măsurare,timpul muzical.Astăzi mai există o contradicţie între prevederile programeişcolare care indică o abordare a duratelor în ordinea: durata şi pauzade un timp, durata şi pauza de doi timpi, durata şi pauza de jumătatede timp, şi manualele de educaţie muzicală în uzul elevilor careprevăd ca după durata de un timp să se predea durata de jumătatede timp, apoi cea de doi timpi.Considerăm că autorii de manuale, care sunt mai aproape depractica la clasă au mai multă dreptate, astfel încât varianta lor, cacea de-a doua durată care se studiază să fie durata de jumătate detimp, este mai eficientă şi mai accesibilă elevilor.Proiectul pentru Învăţământul Rural 101