IstorieImaginea <strong>Republicii</strong> <strong>Moldova</strong> în strãinãtateNOUZILLE, JEAN. LA MOLDAVIE, HISTOIRETRAGIQUE D΄UNE REGION EUROPÉENNE /COMITÉ EUROPÉEN D΄HISTOIRE ET DESTRATÉGIE BALKANIQUES, s. l.: ed. Bieler,2004, 440 p.Nouzille, Jean. <strong>Moldova</strong>, istoria tragică aunei regiuni europene / Comitetul Europeande Istorie şi Strategie Balcanice, Chişinău: PrutInternaţional, 2005, 371 p.“Am vrut să povestesc francezilor despretrecutul Moldovei, despre problemele actualeale regiunii, care-şi trag rădăcinile din trecut. Amfost interesat de istoria acestui stat şi am scris ocarte despre trecutul Moldovei Orientale pentrucă, în ultimul timp, despre ea se vorbeşte tot maifrecvent în Adunarea Parlamentară a ConsiliuluiEuropei, la Strasbourg, de unde vin eu.”Jean NouzilleIstoricul francez Jean Nouzille, specialist notoriuîn istoria Europei Centrale şi de Sud-Est, seînfăţişează pentru prima dată cititorului dintrePrut şi Nistru.Noul volum despre <strong>Moldova</strong>, reuşeşte săprezinte şi să evoce ce a însemnat şi înseamnă<strong>Moldova</strong> azi, în context naţional românesc, dar şiinternaţional, în pragul unificării largi europene.Pentru a realiza un asemenea studiu a fostnecesară o documentare amplă nu numai înspaţiul românesc, dar şi cel ucrainean, rus, austro-ungar,turcesc, tătar, în aria largă sud-esteuropeană, pentru a putea surprinde toate articulaţiilepolitice, economice, culturale petrecutede-a lungul secolelor, în România şi în statelelimitrofe, dovadă fiind bibliografia largă arhivisticăca şi sutele de volume pe care autorul le citează,apărute în ţările din zona menţionată etc.„În lucrarea de faţă, Jean Nouzille, în bazaunui număr impresionant de surse istoriografice,expune succint istoria constituirii Ţării Moldovei,afirmării politice a acesteia în sud-estul european.Autorul demonstrează rolul important aldrumurilor comerciale ce traversau acest spaţiuîn Evul Mediu, arată specificul oraşelor medievaleromâneşti. O atenţie aparte acordă problemelorconfesionale, în mod special – eforturilordepuse de misionarii catolici în vederea convertiriiromânilor la Biserica Catolică, promovăriiReformei şi Contrareformei în <strong>Moldova</strong> etc. JeanNouzille expune activitatea celor mai importanţidomni ai Moldovei (Alexandru cel Bun, Ştefan celMare, Petru Rareş ş.a.). Autorul urmăreşte raporturileŢării Moldovei cu statele vecine: Polonia,Ungaria, Imperiul Otoman, demonstrând creştereadependenţei politice şi economice a ŢăriiMoldovei faţă de Poarta Otomană. Jean Nouzillenu trece cu vederea nici activitatea lăcaşurilor decult, instituţiilor de învăţământ religios şi laic ces-au constituit în Evul Mediu în <strong>Moldova</strong>.Istoricul francez acordă o atenţie deosebităîn capitolul II «Les guerres dans le sud-est Europeenet la Moldavie» (Războiele din sud-estulEuropei şi <strong>Moldova</strong>) relaţiilor Principatului <strong>Moldova</strong>cu Rusia, evenimentelor derulate în spaţiulde la est de Carpaţi în secolul al XVIII-lea, politiciiexpansioniste a Rusiei în sud-estul Europei,războaiele Rusiei împotriva Imperiului Otomandin a doua jumătate a secolului al XVIII-lea – începutulsecolului al XIX-lea. În urma războiuluiruso-turc din 1806-1812 Imperiul ţarist a răpitteritoriul Moldovei dintre Prut şi Nistru, numindu-limpropriu Basarabia.Valoroase sunt aprecierile făcute de JeanNouzille în capitolul III «L΄annexion de la Bessarabiea la Russie» (Anexarea Basarabiei la Rusia)evenimentelor derulate în Basarabia în anii1917-1918 – constituirea Sfatului Ţării, deciziaistorică a legislativului de la Chişinău de unire aBasarabiei cu România.Subiecte deosebit de importante pentrucunoaşterea trecutului nostru au fost examinatede autor în capitolul al IV-lea al monografiei,intitulat «La reintegration de la Bessarabie et laMoldavie Sovietique» (Reintegrarea Basarabiei şi<strong>Moldova</strong> Sovietică).În următorul capitol «Le temps des epreuves»(Timpul încercărilor) autorul analizeazădetaliat condiţiile Pactului Molotov-Ribbentrop,consecinţele acestuia pentru România, dar maiales pentru românii din Basarabia şi din nordul62
Bucovinei, pentru cei din Ţinutul Herţa, trecuţicu forţa armelor în componenţa U.R.S.S., în iunie1940. Urmează o profundă analiză a politicii desovietizare a teritoriilor răpite, a suferinţelor suportatede băştinaşi în anii 1940-1941.În capitolele următoare, autorul examineazăpolitica promovată de regimul totalitar comunistde ocupaţie în teritoriile româneşti reanexate în1944.Edificatoare este analiza făcută de Jean Nouzilleanilor de independenţă a <strong>Republicii</strong> <strong>Moldova</strong>(capitolul VII, «La République de <strong>Moldova</strong> depuis1990»). Autorul expune date interesante şi propunesugestii pertinente referitoare la politicaFederaţiei Ruse faţă de Republica <strong>Moldova</strong>.,aducând noi dovezi de raţionamente ruseşti dea crea regiuni separatiste (Transnistria şi Gagauzia)pe teritoriul <strong>Republicii</strong> <strong>Moldova</strong>. O atenţiedeosebită este acordată problemei federalizării<strong>Republicii</strong> <strong>Moldova</strong>, iar concluziile la care a ajunsautorul sunt demne de reţinut: «L΄initiative deVladimir Voronine a pour but, sous les apparencesde la fédéralisation, de liquider la Républiquee <strong>Moldova</strong> et de la transformer en un protectoratrusse antioccidental. Elle ne prend pas commepoint de départ la nécessité de promouvoir lesintérêts fondamentaux de la République de <strong>Moldova</strong>,intérêts qui réclament l΄intégration de la <strong>Moldova</strong>dans l΄Union européenne, mais la nécessitéde promouvoir les intérêts de la Russie dans la Républiquede <strong>Moldova</strong> et dans région, et de l΄attirerdans les structures euroasiatiques sous le contrôlede Moscou.» (p. 310) (Sub aparenţa federalizării,iniţiativa lui Vladimir Voronin are drept scoplichidarea <strong>Republicii</strong> <strong>Moldova</strong> şi transformareaacesteia într-un protectorat rusantioccidental.Ea nu ia drept punct de plecare necesitatea promovăriiintereselor fundamentale ale <strong>Republicii</strong><strong>Moldova</strong>, interese care reclamă integrarea Moldoveiîn Uniunea Europeană, ci necesitatea promovăriiintereselor Rusiei în Republica <strong>Moldova</strong>şi în regiune şi atragerea structurilor euroasiaticesub controlul Moscovei.) (p. 248)Interesante sunt aprecierile pe care le faceJean Nouzille raporturilor Chişinăului cu lideriide la Tiraspol. Autorul analizează factorii care-iuneşte şi care-i dezbină pe lideri de pe cele douămaluri ale Nistrului.Lucrarea are un bogat aparat ştiinţific: aufost utilizate 1109 lucrări şi articole, pe care,bineînţeles, nu le-a putut să le includă în bibliografie,limitându-se la cele mai importante”.Anatol Petrencu, profesor universitar,doctor habilitatPARMENTIER, FLORENT. LA MOLDAVIE À LACROISÉE DES CHEMINS, PARIS: EDITOO. COM,2003, 180 p.În ultimii ani în Franţa au apărut câteva cărţidespre Republica <strong>Moldova</strong>. Una dintre acestea estecartea cu titlul La Moldavie à la croisée des chemains,pe care o prezentăm în cele ce urmează. Autorulcărţii Florent Parmentier, este licenţiat în ştiinţepolitice, absolvent al Institutului de Studii Politicedin Paris. În urma vizitelor şi a investigaţiilor, a scrisnumeroase articole despre Europa de Est, care aucompletat cercetările asupra acestei regiuni.Ca punct de plecare pentru concepereacărţii a fost faptul că în anul 2007, împreună cuBielorusia şi Ucraina, ţara noastră va constituihotarul Uniunii Europene. De fapt, acest colţde lume mai este un mister pentru tot restullumii, autorul numindu-l “rezumat viu al EuropeiCentrale şi Orientale” prin istorie, diversitateetnică, dar şi prin evoluţiile accelerate pe carele-a trăit în ultimii ani. Din aceste considerentestudierea ţării de care se ocupă este pasionantă,consemnează autorul. Titlul cărţii exprimă exactsubiectul şi este justificat de faptul că <strong>Moldova</strong>a cunoscut o perioadă dificilă de tranziţie, careo plasează într-o situaţie de incertitudine, la oîncrucişare de drumuri. Cartea face o sintezăistorică şi politică inedită, îmbogăţită de dateeconomice, sociale, culturale ce permit ca problemeleactuale cu care se confruntă <strong>Moldova</strong>să fie percepute altfel, acestea vizându-i pe toţieuropenii. Lucrarea propune, conform viziuniiautorului, mai întâi de toate o reflecţie asupra relaţiilorîntre naţiune şi Stat, dealtfel ca şi asuprafrontierelor Europei.Evenimentele descrise în carte încep de lacrearea statului, cucerirea lui de către Rusia, unireacu Ţara, perioada când <strong>Moldova</strong> era în cadrulUniunii Sovietice, apoi construirea unui stat democratic(începând cu 1991), vorbindu-se la acestcapitol despre Frontul Popular, relaţiile moldo-româneşti,partidele politice, victoria comuniştiloretc., în continuare trecând la politica minorităţilor,problema găgăuză, cea a federalizării Moldovei,la perioada de tranziţie, terminând cu integrareaMoldovei în structurile Europene.Expunem un mic fragment din lucrare.„Le Front Populaire de Moldavie commencependant la Perestroïka, afin de mobiliser la sociétépour réformer le système soviétique. Tout commeles différents Fronts populaires qui naissent à cetépoque, il évolue ensuite; devenant un embryonImaginea <strong>Republicii</strong> <strong>Moldova</strong> în strãinãtate63