download - Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

(p. 17)Maica Fecioară, Maica lui IisusMaica Fecioară, Maica lui IisusE de-aici de lângă noi, buna vecină-a noastră,Părul ei atât de mătăsosFace lumina nopţilor mai casă.De-a pururi respirat-a lângă noi –Mai blânzi eram cu-a ei vecinătate,Purtând pe umeri grelele nevoi,Iertându-ne din multele păcate...Andrei Vartic (p. 22)În opinia noastră, termenul megie citit ca megie (comparat cu „il te a nesk” – „el te-a născut” depe inelul de la Ezerovo care justifică sufixul –escu dinonomastica românească, Iliescu însemnând născutde Ilie) demonstrează existenţa unui puternic substratprotolatin (graiul pelasgic al Vechii Europe) învorbirea populaţiilor sedentare, matriarhale balcaniceşi carpato-dunărene încă din neoliticul cel maitimpuriu. Urmele viguroase ale acestei zeiţe primordiales-au păstrat în tot arealul balcano-dunărean şicarpato-nistrean, la români ele devenind arhetipurisedentare de bază.Cum a demonstrat genial şi J. Joyce în Ulise,oraşul (şi mondializarea) reprezintă noua patrie anomazilor, loc excelent pentru un necontenit nomadism(prin schimbarea necontenită a locuinţeişi locului de muncă, impuse şi de economia depiaţă).Mihaela Albu (p.71)În prezenţa unui public cald, extrem de interesatde a cunoaşte cât mai multe opinii despreceea ce se întâmplă în Basarabia (şi să nu uitămcă anul acesta la Cenaclu s-a discutat nu maipuţin decât de patru ori despre aceasta!), firesc afost ca Lucreţia Bârlădeanu să fie cea care s-a prezentatpe sine mai ales în contextul atributelorsale de scriitor basarabean, trăitor dintotdeaunacu inimă şi suflet românesc. Deşi educată înşcolile comuniste, ca orice copil basarabean înizolare faţă de România şi în aproape totală lipsăde cunoaştere a vieţii culturale din ţară („tot ceeace ţinea de România era un tabu de care nu aveaivoie să te apropii!” ne mărturisea), totuşi frumoasalimbă română în care ne-a povestit despresine şi, cum am spus, mai ales despre Basarabiane-a dovedit că scriitorul român de oriunde araparţine pe drept literaturii române.HAWKS, TONY. TENIS CU MOLDOVENI / TONYHAWKS; TRAD. DIN ENGLEZĂ, CHIŞINĂU: CARTIER,2003, 276 p.Nu ştiam nimic despre Moldova, despreposibilităţile de a juca tenis acolo, despre situaţiaei politică, despre cerinţele legate de obţinereavizei, despre monedă, limbă, componenţă etnicăsau dacă locuitorii săi se vor purta frumos cuun burghez decadent venit din Vest, agitând orachetă de tenis în faţa fotbaliştilor săi.Tot ce ştiam despre Moldova erau doarnumele celor unsprezece bărbaţi, scrise pe spateleunui ziar. Niciunul nu-mi suna ca şi cum ar fi bunde tenis.Tony Hawks“Un pariu excentric îl leagă pe Tony Hawks,un bărbat care iubeşte provocările neobişnuite,de Moldova, micul stat puţin cunoscut dinEuropa de Est. Misiunea sa: să găsească membriiechipei naţionale de fotbal a ţării şi să-i convingăsă joace tenis cu el.Căutarea bizară devine, în final, puţin legatăde tenis sau de fotbal. Este, în schimb, descriereaunei călătorii extraordinare. Vorbeşte despre lumeainterlopă a Moldovei, despre ţigani, despre penetragice de curent electric, o posibilă răpire şi o relaţieexcepţională şi tandră cu familia la care a stat.Urmăreşte întâmplările lui Tony din aceastăaventură hilară şi uneori mişcătoare, aşa cum îlpoartă ea din Moldova, prin Irlanda de Nord, printrundeznodământ palpitant în Nazareth, până laadevărul gol goluţ de la finalul pariului…Nemaipomenit de amuzantă… are o profunzimepe cât de captivantă, pe atât de amuzantă”.Glasqow HeraldImaginea Republicii Moldova în strãinãtate59