download - Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Leo Butnaru devine un poet atipic dinacea parte de Românie, fiind un bun şi devotatostaş al armatei limbii române, deosebindu-se,prin ironia şi autoironia cu care îşi construieştepoemele, de colegii de generaţie. Poezia luiLeo Butnaru are ceva din zborul liliacului saual porumbelului jucăuş, cu suişuri şi coborâşuriemoţionale bruşte, cu trimiteri la versuri celebre,la vremi deja trăite, la cărţi şi întâmplăricelebre „perorând ironic irodic despre trecerea/…./ fructului ademenitor…/”. Mereu provocator,mereu îmbietor, mereu instigător de nobile sentimente,Leo Butnaru reuşeşte să ţină cititorul înpriză, la cea mai înaltă tensiune a sentimentelorpure, proaspete şi ademenitoare.trecutul prezentului „viitorul”şi dintâiul dor adamic de nemurire.Curios- primul gest reflex al humei tale înzilitefu datul din coate! acest zvâcnet primordialalertând şi sângele-ţi ce – cu dintâia-i picătură-apărupeabia sesizabila zgârietură lăsată de unghiadivină pehuma-ţi măslinie.În vreme ce modela deja altceva − un anghelcare instinctiv repetă şi el primul tău gestDomnul zise:Îngere tinerenu da din coate cidă din aripi din aripi!...”(p. 249)Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateCRĂCIUN, VICTOR. EMINESCU, ŞTEFAN VODĂŞI PUTNA, BUCUREŞTI: SEMNE, 2004, 204 p.Menţionăm o poemă, cu denumirea „Dintâiarană” din capitolul „Retrospectiva de sine”.„Ea nu sângeră. Din oarecare pripeală saulipsă de experienţăCreatorul o lasă pe humă pe cândîncă nu suflase asupra ta şi deci tu încănu erai însufleţitînsă nici însângerat (aicicu sensul de alimentat cu serul vieţii).Încă nu existau copite ce te-ar putea strivifulgere ce te-ar putea lovigheare ce te-ar putea sfâşia sau doarmărindu-ţi enorm uşoara rană lăsată din neatenţiedeunghia dumnezeiascărană abia schiţată pe huma jilăvită de sputalui. Adicăerai pe calea de a fi dus la bun sfârşitde a fi adus pe lume (ca şi cum pustie încă)de a fi dus la capătşi de la acel capăt începeau anumeconcomitent55Volumul lui Victor Crăciun, dedicat celor douămari personalităţi – piloni ai neamului românesc,a văzut lumina zilei datorită contribuţiei Ligii Culturalepentru Unitatea Românilor de Pretutindenişi a Tipografiei “Semne”. Nu este întâmplătoareapariţia sa tocmai în acest an, fiecare cetăţean şipatriot ştiindu-i semnificaţia, menţiunea de pecarte făcând-o şi mai clară: „Volum publicat cuprilejul Serbărilor şi Congresului de la Putna dedicatea cinci secole de la intrarea în nemoarte alui Ştefan cel Mare şi Sfânt”.De fapt, cei doi mari bărbaţi ai neamului,lucru de care ne-au convins secolele ce s-auperindat, sunt învingători ai timpului, eroi naţionali,legaţi de un loc cu totul special – SfântaMănăstire Putna: distinsul domnitor prin zidireaei şi apoi găsirea aici a locului de veci, marelepoet prin organizarea serbărilor, prin evocările