download - Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

LiteraturãDONUMENTA. ARS DANUBIANA: ON THEOCCASION OF DOCUMENTA ART AND CUL-TURE OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA / EDITORREGINA HELWIG-SCHMID, REGENSBURG, 2004,288.În anul 2004 a avut loc Festivalul Donumenta,al ţărilor riverane Dunării, desfăşurat între 1octombrie şi 14 noiembrie 2004 la Regensburg,oraş medieval, aşezat pe malurile marelui fluviual Europei. Republica Moldova are cam o sutăde metri de Dunăre, la Giurgiuleşti, “smulşi”Ucrainei, prin obscure inginerii diplomatice,în toiul debandadei ce a însoţit destrămareaURSS, motiv pentru care a fost invitaţia aceluian. Prima ediţie a “Donumentei” s-a desfăşurat în2003 şi a fost consacrat Ucrainei. În 2007 va venirândul României. Ea va fi precedată în 2005 deBulgaria şi în 2006 de Austria, urmând ca în 2008protagonista să se numească Croaţia, în 2009Slovacia, în 2010 Ungaria şi în 2011 Serbia.Iniţiator şi director al proiectului “Donumenta”este dna Regina Hellwig-Schmid, pictoriţă şimanager cultural.Festivalul a avut mai multe secţiuni: teatru,arte plastice, videoinstalaţii, expoziţii de moldavienlife style, spectacole de jazz şi dans contemporan,proiecţii de filme documentare, discuţii cuparticiparea unor politologi basarabeni şi germanidespre actualitatea şi perspectivele de integrareeuropeană ale Republicii Moldova, şi, respectiv,literatură. Aşa cum se obişnuieşte în asemeneaocazii, organizatorii au editat un catalog, carereflectă toate domeniile artei basarabene, angajateîn “Donumenta”.Catalogul, apărut în condiţii grafice deexcepţie, cuprinde eseuri de prezentare şi lucrări aleartiştilor invitaţi la festival. Traducerile din scriitoribasarabeni, incluse în catalogul “Donumenta”au fost realizate de Gerhardt Csejka, directorulrevistei “Neue Literatur”, un excelent cunoscătoral literaturii române. Ambasadorul Germaniei înRepublica Moldova dr. Michael Zickerick scrie: “Diedonumenta hat es sich zum Programm gemacht,in jedem Jahr eines der Donauländer, von derDonaumündung aufwärts, vorzustellen. So stehtnach der Ukraine im vergangenen Jahr in diesemJahr die Republik Moldau im Mittelpunkt. NächstesJahr wird es Bulgarien sein. Seit dem 1 Mai 2004sind uns diese drei Länder durch die Erweiterungder EU nach Osten ein gutes Stück näher gerückt.Das unterstreicht die Aktualität der donumenta,die ja nichts anderes will als auf die seit jeher durchdie Donau bestehende Verbindung zwischen denMenschen und Kulturen dieser Region hinzuweisenund diese zu fördern. Sie ist also gewissermaßenein Stück vorweggenommener Polituk, eineWegbereiterin. Derartige kulturelle Vorarbeit istnotwendig, denn wenn wir die politische Einigungwollen, ware diese ohne gleichzeitige AnnäherungderMenschen und Kulturen inhaltslos. Sie hättekeinen Bestand.” (p. 24)Capitolul „Eseuri” este prezentat de VasileDumbravă cu lucrarea „The Republic Moldova”,Daniel Drascek cu „Moldova – Transformation− Future”, Leontina Vatamanu cu „The MoldovanDocumentary Film”, Vitalie Ciobanu – „TheRomanian literature from Republic of Moldova”Victoria Tcacenco (critic muzical), ConstantinCheianu (critic teatral) cu articolul „The Theatre inthe Republic of Moldova after 1985”, ş. a.Arta este prezentată de Ştefan Rusu, LiliaDragneva, Pavel Brăila, Iurie Cibotaru, VeaceslavDruţă ş.a.Capitolul literatură este susţinut cu texte (îngermană şi engleză) de Vasile Gârneţ cu poeziile„Kupferstich IV” (Stampă IV), „Neume” (Neuma),„Summer in Bessarabia”, „Der BeschädigteMench”( Omul Deteriorat), „Berliner Kupferstich”(Stampă berlineză); Em. Galaicu-Păun cu „Fremdkörper”(„Corp Străin”)„Schlaflos auf Ewig”(„Insomnii de veci”), „Blutsbande” („Legătura desânge”), „Und ich umarmte eine Poetik – als Wär’sder Leprakranke” (Şi am îmbrăţişat o poetică– asemeni leprosului); Irina Nechit cu poeziile„Das Geheimarchiv” (Arhiva secretă), „Die fremdeFrucht” (Fructul străin), „Begen” (Arc), “Das Poemder Resignation” (Poemul resemnării), „Die KlaueI” (Gheara I), „Der Korken” (Pluta),„Weisse Nächte”(Nopţi albe) şi „Ich verwechsle die Linie mitdem Punkt” (Confund linia cu punctul); VitalieCiobanu cu lucrarea „Ilona und das Imperium”.Ne referim la unele poezii de-ale poeţilornoştri basarabeni, Irina Nechit „Die FremdeFrucht” (“Fructul străin”).„Ich glaube, ich werde sie berühren.Ich werde einen Schritt tunich werde eine Hand ausstreckenohne mich vor der Sonne zu schützendie starr zwischen den Steilhä hängt.Ihr Gold vermehrt sich aus heiterem Himmelihr Saft brodelt in Erwartungraubgieriger Zähne.Imaginea Republicii Moldova în strãinãtate51