Imaginea <strong>Republicii</strong> <strong>Moldova</strong> în strãinãtateerau încă tinere, când stejarii, apăsându-şivârtos rădăcinile în măduva pământului, căutausă-şi aburce creştetul spre izbeliştea luminiisolare, astfel făcându-şi loc între merliţe, întreprivighetori”. A fost o zi cu adevărat sărbătorească,o zi înălţătoare, care va trăi cât doina, care va doinicât despletirea cascadelor de apă.“Fluieraşul” de astăzi se prezintă ca unvast purtător al frumuseţii, născută de popor,născută sub apăsarea coarnelor plugului ori sublibera licărire a bobului de grâu. Multe dintremelodii au venit în repertoriul formaţiei cuprima generaţie de muzicieni ai orchestrei, alteleau fost culese în timpul turneelor prin sateleMoldovei şi prelucrate în sânul colectivului. Spreexemplu “Sârba”, tânguioasa “Doină”, “Ciocârlia”cu sclipiri de soare, melodii de dor. Printre elesunt cântece în care este oglindită viaţa de azia Moldovei. Bineînţeles, orchestra “Fluieraş” areîn repertoriul ei şi lucrări ale compozitorilormoldoveni: C. Rusnac, V. Goia, S. Ciuhrii,V.Crăciun, D. Gheorghiţă, V. Rotaru , E. Coca ş. a.Primii ani de la înfiinţare, orchestra a fostcondusă de Vladimir Baronciuc, mai târziu deGrigore Târţău. În 1956 la pupitrul orchestreivine David Fiodorov. Din 1958, circa 40 de anila rând formaţia a fost condusă de un foartefin cunoscător al muzicii populare, violonistul şidirijorul Sergiu Lunchevici.În 1960, cu ocazia Decadei artei şi literaturiimoldoveneşti la Moscova, “Fluieraşului” i seacordă titlul de colectiv emerit al RSSM.Din 22 octombrie 1995 Maestrul Sergiu Ciuhrii,unul din cei mai de forţă muzicieni şi dirijori deorchestră populară de la noi, a preluat “cârma”Ansamblului de Cântece şi Dansuri Populare“Fluieraş”.Orchestrei îi revine meritul de a fi educat oîntreagă pleiadă de cântăreţi şi instrumentaliştirenumiţi, adevăraţi maeştri ai artei interpretative,ca: Tamara Ceban, Gheorghe Eşanu, Nicolae Sulac,Eudochia Lica, Zinaida Julea, Petre Zaharia, IuliuPatlajan, S. Brânzilă, D. Casap ş. a.Pe unde concertează “Fluieraşul”, peste totreuşeşte să prezinte spectatorului, care nu cunoaştelimba şi obiceiurile plaiului moldav, irepetabilafrumuseţe iradiantă a folclorului, şi să-i cucereascăsimpatia şi lauda.Ziarul din Helsinki “Kansan Untiset” cu ocaziaturneului întreprins de orchestră în Finlanda,apreciază înalta măiestrie interpretativă a artiştilormoldavi: “Acest ansamblu e un colectiv, al căruifiecare membru luat aparte e un interpret de clasăsuperioară. Dar deosebit de marcantă e fineţeade interpretare în ansamblu”. Alt ziar finlandez“Huvudstadebladet” îşi termină recenzia pemarginea programului orchestrei “Fluieraş ” cucuvintele: “Publicul a fost complect încântat şioaspeţii noştri au fost întâlniţi cu cea mai marecăldură şi profundă simpatie”.Timp de şase decenii colectivul emerit dinRepublica <strong>Moldova</strong> “Fluieraş” a purtat cânteculacestot pământuri în toată lumea:1958 – Republica Democrată Germană,1959 – Finlanda,1962 – Cehoslovacia,1967 – Montreal (Canada),1968 – Polonia, Mongolia,1969 – America Latină,1971 – Iugoslavia, Franţa, India,1973 – Irak,1978 – Africa (Maroc, Tunisia, Libia),America Latină (Algeria, Peru, Mexic),1980 – Germania,1981 – Finlanda,1983 – Birmania, Nepal, Sri Lanka, InsuleleMaldive,1984 – Cehia, Slovacia,1985 – Brazilia,1986 – Portugalia,1987 – Italia,1989 – Bulgaria,2002 – Turcia,2004 – China.Ansamblul de Cântece şi Dans Popular„Fluieraş” a reprezentat ţara noastră la FestivalulInternaţional de Cântece Folclorice, care a avutloc la 3-7 noiembrie 2004 în oraşul Nanning,capitala regiunii autonome Guangxi Zhuangdin sudul Chinei, la care au participat formaţii şiinterpreţi din cca 40 de ţări ale lumii.42
Organizatorii festivalului susţin că acesteveniment este considerat unul din cele maiimportante activităţi culturale din sudul Chinei.La ceremonia de deschidere ansamblul “Fluieraş”a prezentat “Hora satului”, ce a inclus scene dintradiţiile şi ritualurile populare moldoveneşti.Pentru a bucura publicul din ţara gazdă, ansamblula mai interpretat şi 3 cântece chinezeşti.Iată ce scrie presa chineză despre măiestriaartiştilor moldoveni:Imaginea <strong>Republicii</strong> <strong>Moldova</strong> în strãinãtateDe pe unde s-a întors ansamblul, a adus cusine florile succesului.Care este numărul concertelor prezentatede acest ansamblu? Cine ştie? Nu ştie probabilnici veteranul Alexandru Procopenco, nici IuliuPatlajan. Un lucru însă e ştiut: „Fluieraşul” de fiecedată apare în scenă tot mai stăruitor, tot maiimpetuos. De fiecare dată cei impresionaţi de interpretareasa îl aşteaptă cu mare nerăbdare.43