download - Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtatePORTRET ÎN LEGENDĂ. ŞTEFAN CEL MAREŞI SFÂNT (1504-2004), SUCEAVA: MUŞATINII,2003, 250 p.Acest volum a adunat mărturii ale reflectăriipopulare a figurii celui despre care, încă în secolulXVII, se spunea că, „după moartea lui, pânăastăzi îi zicu Sveti Ştefan vodă”.Legenda nu este o plăzmuire fantastică avieţii şi faptelor unui om, ci o înfăţişare a uneirealităţi care scapă puterii de înţelegere deplinăa minţii omeneşti. Ştefan cel Mare, viaţa şi faptelesale sunt ca nişte taine care scapă puteriiminţii de a le înţelege pe deplin.Prin subiectul şi originea lor, aceste legendeau o mare însemnătate spirituală. Ele mărturisesccinstirea de care s-a bucurat încă din timpulvieţii sale şi neîncetat după săvârşirea lui, unmare voievod al Moldovei care, pentru înţelepciunea,curajul şi faptele sale, pentru binele făcutsupuşilor săi şi pildele lăsate urmaşilor a fost trecut,după veacuri, de Biserica Ortodoxă Românăîn rândul sfinţilor.Relatăm o secvenţă din legenda despreMănăstirea Putna: „Ştefan Vodă cel Bun multerăzboaie a bătut şi aşa se aude din oameni vechi şibătrâni, că, câte războaie a bătut, atâtea mănăstirişi biserici a făcut.Când s-a apucat să facă mănăstirea Putna, atras cu arcul Ştefan Vodă dintr-un vârf de munte,ce este lângă mănăstire, şi, unde a ajuns săgeata,acolo a făcut pristolul în altar şi este mult loc deunde a tras până la mănăstire. Pus-au şi pe treiboiernaşi de au tras, pe vătaful de copii şi pe doicopii din casă; deci, unde a căzut săgeata vătafuluide copii, a făcut poarta, iar unde a căzut săgeatacopilului din casă, a făcut clopotniţa; iar un copildin casă, zise să fi întrecut pe Ştefan Vodă şi să-i ficăzut săgeata într-un deluşel ce se cheamă Sion,ce este lângă mănăstire şi este semn un stâlp depiatră; şi zic să-i fi tăiat capul copilului acolo; darîntr-adevăr nu se ştie, numai oamenii aşa povestesc...”(p. 151)PORTRET ÎN ISTORIE. ŞTEFAN CEL MAREŞI SFÂNT (1504-2004), SUCEAVA: MUŞATINII,2003, 617 p.Paginile volumului dat a înmănunchiat unnumăr însemnat de studii istorice, roada osteneliijertfelnice a istoricilor noştri consacraţi îndomeniu, călăuziţi permanent de conştiinţa datorieide a înfăţişa cititorilor adevărul adevărat alistoriei, în cazul de faţă a istoriei vieţii şi faptelorslăvitului voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt.Culegerea dată nu se substituie unei monografii;scopul ei este de a aduna laolaltă cele maiînsemnate contribuţii la înţelegerea şi reconstituireaorizonturilorspirituale, culturaleşi politice ale mareluidomn. Aspectelemilitare, economiceori sociale au rămasîn afara acestei selecţii,nu pentru căimportanţa lor ar fifost socotită minoră,ci pentru că ele nuau o egală relevanţăîn conturarea portretuluidorit.Ştefan Vodă ca monarh creştin, încrezătorîn idealul ecumenic, dar apărător ferm al credinţeiortodoxe, cinstitor al sfintelor moaşte,creator de memorie istorică în raport strict şiunic cu Divinitatea, fondator al unui statut politicde lungă durată pentru ţara sa – acestea au fostdirecţiile principale urmărite în volum.„În figura lui Ştefan e ceva din destinul de totdeaunaal neamului nostru. Destin de apărare: sentinelăînaintată a civilizaţiei spre stepele barbare,la marginea Europei, am apărat această civilizaţieveacuri de-a rândul. Cel mai însemnat apărătorromân al Europei a fost, desigur, Ştefan. Rolul săuistoric trece, astfel, peste importanţa unei personalităţi,el devine un instrument al istoriei, un simbolal destinului, urmat de noi în toate veacurile. N-afost un cuceritor. Lupta lui a fost luptă defensivă, derezistenţă. Apărarea aceasta, adesea anonimă,vitejia românească care stă în menţinere pe loc, înrăbdare înfiptă în solul strămoşesc, e personificatăde Ştefan.” (p. 30)