download - Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

pe vizita delegaţiei de la noi în Franţa, sejurulacesteia, impresiile rămase.Prezentăm, ca de obicei, un mic fragmentdespre schimbul cultural dintre cele două părţi.„Après 12 jours en terre berrichonne, les cinqMoldaves sont partis à Paris, incontournablehaut lieu de tourisme, afin de visiter rapidementles passages obligés de notre culture nationale:musées, monuments et shopping ont été lesdernières activités culturelles des amis avant derejoindre leurs pénates – deux jours en bus sanspause prolongée.S’engager à donner, pas uniquement des biensmatériels, faire connaître sa culture, son quotidien,mais prendre aussi de l’autre culture: voilà un belengagement qui remplit pleinement ce mot desens. D’autant que le mot «engagement» ne serapas vain car, par la suite et de façon individuelle,chacun des enfants français se rendra dans lelointain pays moldave“.VERNET, DANIEL. PAS DE „KALININGRAD SURLA MER NOIRE” // LE MONDE, 2004, 28 febr.Ziarul Le monde reflecă o problemă deordin politic importantă pentru noi, problematransnistreană, nesoluţionată de atâta timp nicichiar prin cele mai înalte foruri internaţionale.Un efort mai mare pentru rezolvarea acesteiprobleme se întrezăreşte mai mult înafaraţării decât în interiorul ei. Este vorba despreconferinţa privind securitatea, organizată lainiţiativa Societăţii pentru Europa de Sud-Est, care a avut loc lângă Munich la începutullui februarie. A fost remarcată la conferinţăşi consemnată de Daniel Vernet dorinţaKremlinului de a ţine sub control avanposturilemilitare din „străinătatea apropiată” pentru a faceo contrabalanţă expansiunii Alianţei Atlantice,pe care n-a putut-o opri. Încălcând tratatulCFE, Rusia îşi mai ţine trupele în Transnistria,motivând cu „apărarea minorităţii ruseşti”, darşi a puterii autoproclamatului Igor Smirnov şia clanului politico-mafiotic, care nu ţine seamaşi nu se supune guvernului de la Chişinău. Dareste menţionată şi ezitarea lui Voronin întrevechea casă comună de la Răsărit şi UniuneaEuropeană. Bineînţeles, alegerea unei direcţiio exclude pe cealaltă. Iese în evidenţă poziţiafermă a autorului articolului, care subliniază denenumărate ori ambiguitatea poziţiei oficialedin Moldova, incompatibilă cu o dezvoltaredemocratică şi o integrare vizibilă în structurileeuropene.Reproducem un mic fragment din articol însprijinul celor expuse.„Selon Moscou, il n’y aurait plus que 1280 soldatsrusse en Transnistrie. Les Occidentaux pensent qu’ilsont en réalité 1800 ou 2000, la différence tenantau fait que les soldats russes démobilisés vontgrossir les rangs de l’armée de Transnistrie. Celleciserait maintenant plus importante que l’arméemoldave elle-même. De plus, les Russe insistentpour maintenir une présence militaire en Moldavie,même après un reglement, sous le couvert d’uneforce internationale de maintien de la paix“.COSMA, GHIZELA. FEMEILE ŞI POLITICA ÎNROMÂNIA. EVOLUŢIA DREPTULUI DE VOT ÎNPERIOADA INTERBELICĂ, CLUJ-NAPOCA, 2002,174 p.Ghizela Cosma, autoarea cărţii, varsă luminăasupra perioadei de început a activităţii femeiiîn politică în statul românesc unitar, cuprinzândperioada între 1866 şi sfârşitul anilor 30 ai secoluluiXX. Problema accesului femeii la dreptul devot a fost împărţită în câteva secvenţe cronologicemai relevante: 1866-1914 – atunci când abiaa început să fie dezbătută chestiunea în cercurilepolitice ale ţării, 1914-1929 – când a avut loc accesulunor categorii de femei la dreptul de vot şiultima perioadă – anii 30 – când are loc procesulemancipării politice plenare a femeii. În general,în România femeia a început să aibă un rol înviaţa politică destul de târziu – doar prin 1929,pe când în lumea occidentală acest proces a începutîn 1906, în Finlanda, unde femeia a obţinutdreptul de a alege, iar din 1907 şi de a fi aleasă.A urmat Norvegia (1913), Danemarca (1915),Islanda (1915), apoi Marea Britanie, Irlanda, Canada,Georgia, Olanda, SUA, Germania, Letonia,Polonia etc., state care au acordat rând pe rândfemeilor dreptul de vot între 1917-1921.În volum este explicat întregul proces deemancipare a femeii în reconstituirea sa istoricăîn statul românesc, începând cu originea fenomenuluipână la epuizarea acestuia. Autoareaîncepe cu constituirea primei societăţi sufragisteîn anii dinaintea primului război mondial, urmeazămişcarea pentru dreptul de vot în deceniulpostbelic, apariţia noilor societăţi sufragiste.Pe de altă parte autoarea a expus tratarea acesteiproblematici de către forţele politice, soluţiilecare au fost discutate şi paşii prin care au ajunsImaginea Republicii Moldova în strãinãtate23