Imaginea <strong>Republicii</strong> <strong>Moldova</strong> în strãinãtateDirector general: Alexe RăuElaborare: Tania LuchianAliona TostoganCoperta: Dragoş PopaLector: Jana BadanImaginea <strong>Republicii</strong> <strong>Moldova</strong> în străinătate: Almanah, nr. 4, 2005 / <strong>Biblioteca</strong> Naţională a<strong>Republicii</strong> <strong>Moldova</strong>; elab. de Tania Luchian, Aliona Tostogan; lector: Jana Badan. − Chişinău: BNRM,2007 (Imprimeria BNRM). – 72 p.; 100 ex.© <strong>Biblioteca</strong> Naţională 2007
2004-Anul Ştefan cel Mare şi SfântŞtefan cel Mare ctitor deneam şi ţarăLa 2 iulie 1504, Ştefan murea după ce domnise47 de ani, două luni şi trei săptămâni, domn adevărat,viteaz, cuminte şi iubitor de ţară şi de neam din clipaîntâia până în cea din urmă. El fu îngropat la Putna, subpiatra de marmură ce-şi pregătise şi care se vede pânăastăzi.Nicolae IorgaNicio personalitate n-aexercitat o fascinaţie maimare asupra poporului săuca aceea a lui Ştefan celMare şi Sfânt. Pământulacesta al Moldovei, căutându-şiîmplinirea şi dreaptaaşezare în timp, l-a zămislitcu cele mai alese calităţi pecare le poţi afla la un om:subtil strateg şi neînfricatluptător, diplomat neîntrecut,apărător al credinţeicreştine, promotor şi constructoral artei şi culturiiepocii sale, el a lăsat camărturie cetăţile de apărare,bisericile şi mănăstirile cu arhitectura, pictura,broderiile şi podoabele lor ce fac dovada atingeriiultimei culmi a desăvârşirii, fiind o expresie avoinţei de creaţie a unui om de geniu.Şi s-a strămutat la veşnicile lăcaşuri în anul...Data trecerii în eternitate n-a fost scrisă pemarmura ce acoperă mormântul nici până înziua de azi, ca mărturie că duhul aceluia strămutatla veşnicele lăcaşuri la 2 iulie 1504 a rămas, înPutna, îndemn şi temei pentru credinţa din care şipentru care a făcut toate câte le-a făcut.Sanctificarea ilustrului domnitor, la 1992,înscrierea ctitoriilor sale în patrimoniul culturalinternaţional, declararea de către UNESCO aanului 2004 An al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt suntDestinul unui neam este, de obicei, împlinit de mari forţe anonime şi rareoride mari personalităţi care-l întruchipează: una din ele este Ştefan cel Mare,omul din <strong>Moldova</strong>.P. Panaitescudovezi că Soarele Moldovei, cum era numit, continuăsă-şi reverse văpaia binefăcătoare asuprapoporului său şi a întregii Europe.Un an lipsă pe marmura mormântului acoperăîn mod miraculos o jumătate de mileniu deistorie, fiind şi un mesaj către secolele viitoare...Împlinirea a 500 de ani de la trecerea îneternitate a lui Ştefan cel Mareşi Sfânt constituie un prilej deevocare şi cinstire a celui mai deseamă domn al Moldovei, caretimp de aproape o jumătate desecol a desfăşurat o vastă activitatepolitică, militară, ctitorească,spirituală şi culturală, de niveleuropean.O sinteză a investigaţiiloristorice actuale privind anumiteteme pe care o propunem maijos, sperăm că va contribui laaprofundarea conceperii moşteniriiilustrului înaintaş, în concordanţăcu nivelul actual deconştientizare a identităţii comunitarea urmaşilor eroului trecutîn eternitate acum cinci secole.Deoarece nu avem drept scop de a caracterizadecât succint vasta istoriografie consacratălui Ştefan cel Mare şi Sfânt, ne mărginim sătrecem în revistă doar apariţiile editoriale din2003-2004, printre care se evidenţiază proiectulrealizat sub auspiciile Sfintei Mănăstiri Putnacu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen,Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. Cele cincivolume ale lucrării prezintă o reeditare a informaţiilordespre Ştefan cel Mare cuprinse încronicile medievale din ţările române şi de pestehotare, în corespondenţa diplomatică a timpuluişi în legendele populare. Un volum aparte esteconsacrat bibliografiei complete referitoare laŞtefan cel Mare şi epoca sa.Imaginea <strong>Republicii</strong> <strong>Moldova</strong> în strãinãtate