download - Biblioteca NaÅ£ionalÄ a Republicii Moldova

More documents

Recommendations

Info

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateSemnatarii din ţara noastră care au contribuitla apariţia valoroasei lucrări sunt următorii:prof. univ. dr. Grigore Belostecinic, rector ASEM;Sergiu I. Chircă, ASEM; prof. dr. Dumitru Moldovanu,ASEM; conf. dr. Ion Pârţachi, ASEM; LilianBejan, ASEM; Sergiu Bolocan, ASEM; drd. TatianaGnip, UTM; conf. dr. Eugenia Feuraş, ASEM; IlieTimofte, Violeta Evtodienco, Ministerul Energeticii;conf. dr. Dorin Vaculovschi, ASEM; conf.univ. dr. Lilia Grigoroi, ASEM; lect. sup. LilianaLazari, ASEM; Diana Micusha, AŞM; dr. DumitruN. Todoroi, ASEM; prof. dr. Zinaida Todoroi, dr.Diana D. Micuşa; drd. Ionela Roxana Vişan, ASEM;dr. Silvia Ghinculov, ASEM; prof. dr. Ilie Blaj, UTM;drd. Galupa Dumitru, UTM; lector univ. dr. AureliaBrăguţă, ASEM; prof. univ. dr. Ion Sârbu, ASEM;Alexandru Radu, ASEM; conf. univ. dr. Alic Bârcă,ASEM; conf. univ. dr. Alexandru Şcerbanschi,ULIM; conf. univ. dr. Nadejda Botnari, ASEM;prof. univ. dr. Ludmila Cobzari, ASEM; conf. univ.dr. Marina Coban, ASEM; conf. univ. dr. AngelaSecrieru, ASEM; prof. univ. dr. Mihai Patraş, ULIM;prof. dr. hab. A. Caraganciu, ASEM; conf. dr. V. Lopotenco,ASEM; conf. univ. dr. Valentina Fetiniuc,ASEM; dr. Svetlana Ciumac, AŞM.Volumele oferă un excelent material specialiştilorîn domeniu, profesorilor, studenţilor de laprofilul respectiv.Iată câteva gânduri din comunicatul prof.univ. dr. Grigore Belostecinic: „Analiza competitivităţiiţării se referă, în esenţă, la analiza conceptelorde competitivitate a ramurilor care o formeazăatât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă. Competitivitatearamurii pe piaţa internă poate fi determinatăde obţinerea unor avantaje concurenţialeşi performanţe ale firmelor din această ramurăfaţă de firmele din celelalte ramuri ale economieinaţionale.” (p. 13)Prof. dr. Dumitru Moldovanu, decan ASEM,vine cu următoarele idei: „Unii specialişti considerăcă, în ţările în care PIB-ul a atins nivelul de pânăla reformă (Polonia, Ungaria, Slovacia, Sloveniaşi Cehia), tranziţia s-a terminat deja. E un punctde vedere discutabil, deoarece şi aceste ţări au oeconomie ce nu se prea ţine bine pe picioare, undemai continuă procesul privatizării şi care a revenitla nivelul producţiei de până la tranziţie, în cea maimare parte, datorită unor injecţii financiare masivedin Occident. Asigurarea unei creşteri economicecu ritmuri chiar de 4-7 % nu este încă un criteriusuficient pentru a judeca succesele tranziţiei. Înunele cazuri creşterea economică poate avea locşi ca rezultat al exploatării unor factori izolaţi sauchiar întâmplători, cum ar fi creşterea preţurilormondiale la petrol (Rusia), stabilizarea aprovizionăriicu energie electrică (Republica Moldova) saureducerea ponderii economiei subterane, ceea ceeste valabil pentru ambele ţări, precum şi pentruUcraina.” (p. 97)LES ÉTATS POSTSOVIÉTIQUE: IDENTITÉSEN CONSTRUCTION, TRANSFORMATIONSPOLITIQUES, TRAJECTOIRES ÉCONOMIQUES/COORD. JEAN RADVANYI, PARIS: ARMAND CO-LIN, 2004, 240 p.Coordonatorul lucrării Jean Radvanyi, a întrunitîn această publicaţie articole semnate dediferiţi autori care au documentat statele postsovietice.Volumul apare în ediţia a doua şi pelângă coordonatorul care s-a ocupat de întocmireacărţii apariţia ei s-a datorat şi ObservatoruluiStatelor Postsovietice INALCO. În general, prindescrierea, prezentarea realităţilor se urmăreşteevoluţia, finalităţile, rezultatele la care a ajunsla moment statul respectiv din aria ex-sovieticădin punctul de vedere al identităţii sale, al transformărilorpolitice, economice etc. Toate stateledin acest spaţiu au fost grupate după aşezareageografică în blocuri. S-au analizat în paralel similitudinileşi deosebirile, căile de dezvoltare şitransformare ale acestor ţări. Întreg conţinutula format cinci părţi (capitole), o introducere şiconcluzii, la final fiind ataşate datele cronologicecele mai importante din viaţa social-politică aţărilor spaţiului sovietic şi sursele bibliograficede documentare suplimentară.În mod deosebit pe cititorul nostru îl intereseazătratarea de către autorii străini a datelor,18
evenimentelor ţării noastre, pe care o regăsim înpartea a doua, numită Statele din Sud-Vest, alăturide Ucraina şi Belarus.Republica Moldova a fost documentată deHervé Dupouy. Prezentarea vieţii ţării sub toateaspectele este prefaţată de un tabel, care reflectăîn mod expres informaţiile ce ţin de teritoriu,populaţie, economie, relaţiile externe. Mica incursiuneîn prezentarea ţării autorul o începecu problema identităţii naţionale: între cea moldoveneascăsau cea românească. În continuaresunt prezentate date istorice în scopul identificăriiistoriei naţionale, această ramură a vieţiiţării fiind încă incertă: anii perindaţi fac partedin “Istoria românilor” sau din “Istoria Moldovei”.Pe lângă acestea se ia în discuţie şi integritateateritorială, şi ea fiind în suspensie. Problemelecare urmează ţin de consolidarea statului: statulde drept, regimul autoritar şi centralizat, încercareade a deţine sub control mijloacele media,reformele teritoriale (judeţe – raioane). În cadrulcapitolului i se acordă atenţie şi economiei ţării,întrevăzându-se interferenţa inovaţiei şi a moşteniriidin trecut. Se încearcă să se delimiteze ocale proprie de dezvoltare a Moldovei, autorulvăzând-o oscilând mai mult între România şi Rusia.În cele din urmă Hervé Dupouy trece în revistăchiar şi răcirea relaţiilor cu Bucureştiul odatăcu libera circulaţie a românilor în spaţiul Schengen.“Conştient de permeabilitatea hotarelorsale, consemnează autorul, Chişinăul încearcăîn van să se ataşeze unei politici de echidistanţăîntre Bucureşti şi Moscova. Însă râul Prut ar puteafi linia de demarcare între o Uniune Europeanălărgită şi Est.”În scopul suscitării interesului cititorilor pentrulecturarea cărţii, cel puţin a capitolului despreMoldova, prezentăm crâmpeie din acesta.“Compliquée sur le plan linguistique et culturel,l’identité moldave est aussi contestée sur le planterritorial, la République de Moldavie ne coïncidantavec aucune limite historique antérieure. En 1939,traité Molotov-Ribbentrop à l’appui, Staline avaitredessiné à sa façon les contours de la république,après la ré-annexion de la Bessarabie. D’un côté illui adjoignait la Transnistrie, une bande de 5000km2 sur la rive gauche du Dniestr, don’t il avait faiten 1924 une région autonome moldave, témoin dela revendication russe de cette marge stratégiquesur le Danube. Mais de l’autre il cédait à l’Ukraine laBucovine au nord et trois districts au sud, bordantla mer Noire jusqu’au delta du Danube. La nouvelleRépublique n’avait ainsi aucun débouché sur lamer Noire, tout le trafic devant passer par l’Ukraineet notamment par Odessa.” (p. 57)VEATCHESLAV SAMOCHKIN. UN PLAN QUICHOQUE LES ROUMAINS // COURRIER INTER-NATIONAL, 2004, 17-23 iunie, nr. 711, p. 21.În urma scindării Uniunii Sovietice, ascensiuneabruscă a naţionalismului în unele regiunia ajuns să constituie o ameninţare pentru minorităţi.Populaţia majoritară, luptând să se separe deRusia şi să-şi definească propria identitate naţională,a ţinut cont prea puţin uneori de impactulacestei situaţii asupra minorităţilor.În majoritatea cazurilor, conflictul nu a depăşitcu mult nivelul unor simple tensiuni sau violenţelimitate, statul nefiind afectat. Totuşi au existatţări ca Georgia, Azerbaidjan şi Moldova undeminorităţile şi-au creat propriile entităţi politice– Abhazia, Osetia de Sud , Nagorno-Karabah şiTransnistria. Problemele de ordin teritorial-administrativce s-au creat în aceste teritorii sunt acumfoarte dificil de rezolvat deoarece ele prezintăefortul de a stabili un echilibru între suveranitateanaţională, pe de o parte, şi dreptul la autodeterminare,pe de altă parte.Acesta nu este însă singurul motiv pentru careele nu sunt încă rezolvate. Pe teritoriile condusede regimurile separatiste sunt condiţii favorabilepentru contrabandă şi pentru dezvoltarea unorreţele infracţionale la un nivel care submineazăstatul şi amenintă ţările vecine. Restul lumii seteme că astfel de entităţi pot deveni teroriste. Deaceea, problema transnistreană este discutatăpe plan internaţional. Nu face excepţie şi revistaCourrier International cu articolul „Un planqui choque les Roumains”, autorul căruia esteViatcheslav Samochkine.„Renoncer à réunifier de force la [républiqueautoproclamée de] Transdniestrie et la Républiquemoldavie, donner à cette dernière la possibilité desúnir à la Roumanie et accorder làutodéterminationà la première, telle est la stupéfiante propositionavancée lors du séminaire international quisèst tenu [le 9 mai] à Bucarest sous líntitulé: «LaTransdniestrie en échange de la Bessarabie» [lapartie roumanophone de la république de Moldavie].Ce séminaire, organisé par le groupe de presseZiua et la Fondation Roumanie-Russie, comptaitparmi ses invités le directeur de lÌnstitut stratégiquenational de Moscou [considéré comme le nouveaustratège du Kremlin], Stanislav Belkovski, auteur deImaginea Republicii Moldova în strãinãtate19
Page 1 and 2: ISSN 1857-1565BIBLIOTECA NAŢIONAL
Page 3 and 4: 2004-Anul Ştefan cel Mare şi Sfâ
Page 5 and 6: PORTRET ÎN CRONICĂ. ŞTEFAN CEL M
Page 7 and 8: organizarea statului; Lucrări desp
Page 9 and 10: pasiune rezultând într-o carte de
Page 11 and 12: de luptă şi cetăţile de apărar
Page 13 and 14: Este una dintre cele mai frumoase d
Page 15 and 16: Bon Agnès a pornit de la faptul c
Page 17: ţenilor i-au impulsionat pe aceşt
Page 21 and 22: stemming from failure to implement
Page 23 and 24: pe vizita delegaţiei de la noi în
Page 25 and 26: DreptБЫРГЭУ, М. М. ОРГА
Page 27 and 28: ÎnvãþãmântEUROPE DU SUD-EST, V
Page 29 and 30: ted to volume of knowledge and leve
Page 31 and 32: рерабатывающей про
Page 33 and 34: ŞtiinþãTALABĂ, DORU. PRODUCT EN
Page 35 and 36: precesională cu angrenaj multiplu
Page 37 and 38: Fundaţiei Culturale „Onisifor ş
Page 39 and 40: Culturã. ArtãACTIVITĂŢILE FUNDA
Page 41 and 42: нашим генеалогичес
Page 43 and 44: Organizatorii festivalului susţin
Page 45 and 46: La 8 iunie 1956 publicului din Mold
Page 47 and 48: Nadezhda Schepachiova moved from st
Page 49 and 50: Le vrai gagnant de l`histoire? Dan
Page 51 and 52: LiteraturãDONUMENTA. ARS DANUBIANA
Page 53 and 54: no more without beginning and end t
Page 55 and 56: Leo Butnaru devine un poet atipic d
Page 57 and 58: Pe lângă traducerea făcută a op
Page 59 and 60: (p. 17)Maica Fecioară, Maica lui I
Page 61 and 62: „Veneticii este cea mai autobiogr
Page 63 and 64: Bucovinei, pentru cei din Ţinutul
Page 65 and 66: CASSO, LEON. RUSIA ŞI BAZINUL DUN
Page 67 and 68: epublic in March and April 1995. Co
Page 69 and 70:
Hawks Tony. Playing the moldavans a
Page 71 and 72:
SUMARŞTEFAN CEL MARE CTITOR DE NEA
show all

download - Biblioteca NaÅ£ionalÄ a Republicii Moldova

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

download - Biblioteca NaÅ£ionalÄ a Republicii Moldova