download - Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

de luptă şi cetăţile de apărare, despre comerţ şicăile comerciale, bisericile şi mănăstirile ridicatede Ştefan şi despre cărţile pe care le doneazăacestor lăcaşuri de cult.Lucrarea lui Ioan Ursu rămâne, la 80 de anide la apariţie, un reper istoriografic important,ea beneficiind de o bibliografie impresionantă– izvoare diplomatice, epigrafice şi narative polone,italiene, bizantine, izvoare papale şi ale ordinelorcălugăreşti, prusiene, ungare, otomaneş.a. pe lângă lucrările fundamentale ale lui IoanBogdan, Iorga, Hasdeu sau Hurmuzaki.După cum aflăm şi din Nota asupra ediţieiîntocmită de Viorel Gh. Speteanu, editorii au procedatla actualizarea şi la corectarea bibliografieilucrării, adăugând şi un capitol de Adnotări şi întregiri,care reflectă stadiul actual al cercetărilorasupra epocii lui Ştefan cel Mare. Prefaţa intitulată“Ioan Ursu şi opera”, care aduce informaţii importantedespre familia , dar şi despre perioadaformării intelectual-ştiinţifice a istoricului, poartăsemnătura Ioanei Ursu.RÂPĂ-BUICLIU, DAN. ŞTEFAN CEL MARE ŞISFÂNT. 1504-2004. POLIPTIC ISTORIC. GALAŢI:ISTROS, 2004, 276 p.Gândită ca un poliptic istoric, cartea lui DanRâpă-Buicliu despre Ştefan cel Mare face dovadaunei bogate documentări iconografice, în afară decea a izvoarelor diplomatice, epigrafice şi narative.De altfel, primul capitol, intitulat „SocietateaEuropeană şi Moldova” cuprinde exclusiv “documentevizuale”: fotocopii ale unei hărţi aEuropei secolului XV şi ale unor gravuri înfăţişândcâteva dintre cele mai importante oraşe europene,reprezentări plastice ale lui Ştefan cel Mare, aleDoamnelor Sale (Maria Voichiţa, Evdochia de Kiev)şi ale demnitarilor moldoveni etc.Autorul face o sinteză care cuprinde cele maiimportante date despre „Familia” şi Domnia luiŞtefan cel Mare. Ştefan cel Mare a manifestat „întoată perioada domniei sale un adevărat spirit devoievod al unei ţări libere, creştin şi doar cu frică deDumnezeu, nicidecum un «fidel» supus al vreuneiCoroane suzerane [...] şi netemător faţă de «putereamilitară» sau aureola vreunui «Cuceritor»; el a cultivatmistica puterii proprii, considerându-se un creştin«ales al Domnului».” (p. 20). În sprijinul informaţiiloroferite, istoricul Dan Râpă-Buicliu include aicicâteva fotocopii ale unor portrete reprezentându-lpe Ştefan cel Mare, pe doamnele sale sau peBogdan II „cel Orb”, ale Pomelnicului de la Bistriţaal domnilor Ţării Moldovei (1407-1552), precumşi genealogia Muşatinilor (Bogdăneştilor).Tot exclusiv iconografice sunt şi capitolele „Contemporanii”(care alătură portretele lui Iancu de Hunedoara,Vlad Ţepeş, Laiotă Basarab, Cazimir Jagiello, MateiCorvin, Sultanul Mehmed II „Cuceritorul”, SultanulBaiazid, Ivan III, Vasco da Gama sau Cristofor Columb ) ,şi „Oastea” , care oferă fotocopii ce înfăţişează CetateaAlbă, Cetăţile Sucevei, ostaşi occidentali, tipuri de armeşi armament, scene de bătălii, corăbii de luptă occidentaleşi moldoveneşti, steaguri militare, harta ŢărilorRomâne în timpul lui Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeşşi Ştefan cel Mare etc.Politica externă dusă de Ştefan cel Mare cu celetrei mari puteri – Imperiul Otoman, Polonia şi Ungaria– s-a caracterizat printr-o „deosebită abilitatediplomatică”. Capitolul oferă un corpus de acte aleCancelariei Domneşti – tratate şi scrisori diplomatice,acte omagiale, privilegii comerciale, precum şifotocopii ale unor acte omagiale şi de vasalitate, alescrisorilor Papei Sixt al IV-lea către Ştefan cel Mare,ale Tratatului de pace şi de alianţă încheiat cu RegeleIoan Albert etc.Cel mai amplu capitol este cel intitulat „Informaţiiistorice privind domnia şi personalitatealui Ştefan [III] cel Mare şi Sfânt Voievod, fiul luiBogdan Voievod” care redă extrase din croniciistorice româneşti moldoveneşti şi muntene dinsecolele XV-XVIII (“Letopiseţul anonim al Moldovei”;“Letopiseţul Ţării Moldovei” de Grigore Ureche;„Letopiseţul Ţării Moldovei” de Miron Costin; „Istoriadomniilor Ţării Româneşti” de Radu Popescu;izvoare istorice străine (cronici poloneze, croniciungureşti, cronici turceşti, cronici germane, croniciruseşti, cronici bizantine ş.a.)Capitolul „Moştenirea cultural-istorică aepocii lui Ştefan cel Mare” cuprinde un inventaral stemelor şi sigiliilor de domnie; al steagurilor militare;al bisericilor ctitorite de domnitor în Moldova,Ţara Românească, Transilvania şi Muntele Athos,precum şi al celor ctitorite de mari boieri; al cetăţilorşi curţilor ridicate sau redimensionate, al podurilor,al manuscriselor religioase, iconografiei religioase,argintăriei şi sculpturii, clopotelor, armamentului,broderiilor şi ţesăturilor, manuscriselor istorice,juridice, literare, muzicale din timpul lui Ştefan celMare.Autorul alege să trateze într-un capitol separat– ultimul – problema „Iconografiei voievodale”,în care oferă referinţe bibliografice privindprovenienţa şi împrejurările în care au fost executateportretele, precum şi descrieri minuţioase aleheraldicii acestora.Imaginea Republicii Moldova în strãinãtate11